March 10,

COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI

2011

REFERAT LA ŞTIINŢE
Profesor: Stoica Valerică

Elevi: Maria Laura

Dumitru Andreea

Manole Alexandra

Ionescu Ştefania

Ionescu Aurelia

Chivu Alexandru

1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

OPTICA

Optica este o parte a fizicii care studiaza lumina si fenomenele

luminoase. Ea cerceteaza natura luminii, producerea, propagarea, absorbtia,
interactiunea ei cu substantele precum si masurarea marimilor ce caracterizeaza
lumina. Lumina, generata sau reflectata de diverse corpuri constituie agentul fizic
care, prin intermediul retinei, face ca ochiul sa poata vedea aceste corpuri (gr.
Opsis = stiinta despre vedere). Natura luminii si comportamentul ei au preocupat
pe oameni din cele mai vechi timpuri, dar de-abia o data cu dezvoltarea metodelor
experimentale de verificare a ipotezelor, cercetarea a devenit din speculativa,
stiintifica.

Ea poate fi divizata in trei parti: optica geometrica, optica ondulatorie şi

optica fotonica.

Optica ondulatorie - explica fenomene specifice propagarii

undelor: interferenta, difractia si polarizarea luminii. Cunoscand optica ondulatorie
putem explica limitele sistemelor optice din punctul de vedere al calitatii imaginii.

Interferenţa luminii
Este fenomenul de
interactiune a undelor coerente,
respectiv a undelor ce oscileaza in
aceeasi frecventa si in aceeasi
faza, sau cu o diferenta de faza
constanta in timp. Prin interferenta
undele se intensifica la maxim,
deci produc o iluminare maxima
daca acestea oscileaza in acelasi
plan si in aceeasi faza. Prin
interferenta undele se slabesc
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

reciproc si produc o iluminare minima daca oscileaza in acelasi plan dar sunt in
contrafaza.

Deosebiri intre interferenta undelor mecanice si cea a luminii

Interferenta undelor electromagnetice din domeniul vizibil, ca si in cazul

undelor mecanice, consta in suprapunerea a doua sau mai multe unde intr-o zona
spatiala. Insa in cazul undelor mecanice, rezultatul interferentei se apreciaza in
functie de amplitudinea undei rezultante in acel punct, iar in cazul luminii,
rezultatul interferentei se apreciaza dupa intensitatea luminoasa in punctul
respectiv.

1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

Difracţia luminii
La propagarea rectilinie a luminii pe langa marginile contururilor opace
apare o deviere aparenta a acestora.

Polarizarea luminii
Polarizarea luminii apare ca un caz particular in propagarea acesteia si
anume vibratia intr-un singur plan. Polarizarea poate sa apara prin reflexie sau prin
birefrigerenţă.

FENOMENE OPTICE ŞI ELECTRICE ÎN

NATURĂ

Curcubeul, cel mai frumos

fenomen din atmosferă a impresionat
omenirea din toate timpurile, fiind
considerat un “semn ceresc” care
aduce binele, pacea si prosperitatea.

Curcubeul este un fenomen

optic ce ia naştere din cauza
dispersiei şi reflexiei luminii solare
în picăturile de ploaie din atmosferă.
El este vizibil atunci când soarele
bate din spatele nostru în perdeaua
de nori din faţă, lumina reflectându-
se pe bolta senină. Norii sunt grupări
mai mult sau mai puţin conturate de
picături de apa sau cristale de gheaţă, aflate în suspensie în atmosferă provenite din
condensarea sau sublimarea vaporilor de apă. La fel ca în prisma optică, în
picăturile de apă din nori, lumina se
descompune in cele şapte culori:
roşu, portocaliu, galben, verde,
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

albastru, indigo, violet. De obicei, apar un curcubeu principal şi un curcubeu

secundar. În arcul curcubeului principal roşul se situează în partea exterioară, în
timp ce la cel secundar, roşu se situeaza în interior. Culorile curcubeului sunt cu
atat mai vii si mai pure cu cat lumina se refracta si se reflecta pe picatirile mai
mari. Este de mentionat faptul ca si lumina lunii produce uneori curcubee, ele sunt
insa palide si greu de observat cu ochiul liber.

Trăsnetul, fulgerul şi tunetul care insotesc furtunile si care

au ingrozit pe oameni multe secole isi gasesc explicatia stiintifica in existenta
electricitatii in atmosfera.

Trăsnetul este o
descarcare electrica in
scanteie care se produce in
atmosfera terestra, fie intre
doi nori, fie intre un nor si
pamant.Norii de furtuna se
incarca in partea lor
inferioara, in special, cu
sarcina negativa, iar
aceasta incarca prin
influenta suprafata
pamantului cu sarcina
pozitiva.Cand norul se
deplaseaza, zona de
sarcina pozitiva de pe pamant il urmareste ca o umbra.Norul si pamantul pot fi
considerati drept armaturile unui condensator intre care tensiunea electrica atinge
valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti.Daca tensiunea
dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de mare apare o
descarcare electrica foarete puternica numita trasnet.Exista multe forme (tipuri) de
trasnete: trasnetul liniar, superficial, globular, perlat, etc…

Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger, iar fenomenul

acustic poarta denumirea de tunet. Lungimile pe care le pot atinge scanteile
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de metrii si cativa km. Diametrul
scanteilor este de cativa centimetri (pana la 20 de cm).

In majoritatea cazurilor, scanteia trasnetului, la inceput foarte mica si

anemica incepe in dreptul norilor si se alungeste in directia pamantului, aceasta
fiind o descarcare preliminara care creaza in aer ceva in genul unui canal bun
conducator de electricitate si care se deplaseaza spre pamant circa 50 de m cu o
viteza egala cu 50000 km\s. Dupa un timp foarte scurt (zeci de milionimi de
secunda) de la disparitia primei descarcari apare o alta descarcare preliminara care
se apropie si mai mult de pamant si care se intrerupe din nou. Uneori au loc zeci de
descarcari preliminare. Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la pamant sau la un
obiect aflat in legatura electrica cu pamantul, apare o luminozitate foarte puternica
a canalului parcurs de scanteie, mai intai in dreptul pamantului apoi din ce in ce
mai sus spre nori. Acum a aparut descarcarea principala a trasnetului, care se
deplaseaza de la pamant spre nor. Deci au dreptate atat cei care sustin ca trasnetul
il loveste pe om de sus, cat si cei care afirma ca il loveste de jos, din pamant. In
canalul trasnetului aerul este complet ionizat, substanta fiind aici sub forma de
plasma.Datorita degajarii unei mari cantitati de energie intr-un interval de timp
foarte scurt, in canalul subtire de plasma are loc un salt brusc al presiunii care
produce unde de soc acustice (tunetul). Fenomenul lumimos care insoteste
descarcarea se numeste fulger. Spectaculuase sunt fulgerele globulare de diverse
forme si diametre cuprinse intre cativa decimetri si zeci de metri si care se
deplaseaza in aer cu
viteze relativ mici,
asezandu-se uneori pe
diferite obiecte, iar
durata lor e cuprinsa
intre cateva fractiuni de
secunda si cateva
minute.Stingerea lor
este de obicei brusca,
exploziva, putand
produce deteriorari
insemnate ale obiectelor
din regiunea respectiva.
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

Fulgerul al carui canal luminos nu este continuu ci fragmentat intr-o serie de

formatiuni mici sferice luminoase, ce par insirate pe un fir, se numeste fulger
perlat. El este considerat o forma de tranzitie intre fulgerul obisnuit si cel globular.

Statisticile arata ca in fiecare minut globul pamantesc este lovit de

aproximativ 1800 trasnete, ceea ce inseamna ca annual cad aproximativ un miliard
de trasnete.In fiecare zi tarsnetul omoara, pe intreg globul, 20 de persoane si
raneste 80. Impotriva efectelor produse de loviturile directe ale trasnetelor se
folosesc instalatii de protectie numite paratrasnete.Paratrasnetul este format din
unul sau mai multe elemente de captare (conductoare electrice de otel sau de cupru
in forma de tije verticale sau de bare inclinate sau orizontale) instalate pe partile
cele mai inalte ale obiectivelor protejate, precum din unul sau mai multe
conductoare de coborare (prin care trece spre pamant curentul electric de
descarcare a trasnetului) si prizele de pamant.

MIŞCĂRI ONDULATORII

Se manifestă la suprafaţa apei, fără deplasarea maselor de apă pe orizontală.

Ele sunt provocate de valuri, care, în majoritatea cazurilor, îşi datorează apariţia
vânturilor, dar şi cutremurelor. În ultimul caz are loc amestecarea apei de la
adâncime spre suprafaţă. Ca urmare a valurilor provocate de vânturi straturile de
apă se amestecă pâna la adâncimea de 50 m.

În funcţie de cauzele ce le provoacă, valurile se clasifică în valuri de origine

eoliană, seismică şi valuri rezultate din acţiunea altor factori.

Valurile eoliene puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru

navigatie si au un impact insemnat asupra coastelor. In unele situatii este realizat
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

un spectru de interactiune in care se combina energia mai multor valuri, cu inaltimi

de 8 – 10 m, a caror rezultanta este deosebit de periculoasa pentru ambarcatiuni si
pentru platformele petroliere marine (de exemplu cele din Marea Nordului).

Aceste miscari pot fi produse de vant, de diferentele de temperatura ale apei, de

miscarea lunii, de miscarile crustei oceanice. Efectele obisnuite ale acestor
fenomene sunt : valurile, hula, curentii marini, mareele. Efectul principal al
maselor de apa in miscare este eroziunea. Dar cand fluxurile de apa ce apar sunt
contrare, curentii turbulenti pot sa devina primejdiosi.

Tsunami sunt valuri uriase

produse de cutremurele puternice, eruptii
vulcanice si alunecari submarine. Denumirea
acestor fenomene este de origine japoneza si
are intelesul de ‘valuri de port’. Cele mai
numeroase asemenea valuri se produc in
Oceanul Pacific, dar se intalnesc si in
Oceanul Indian, Oceanul Atlantic si in
Marea Mediterana. Ele sunt foarte
periculoase pentru populatia din regiunile de
pe coastele oceanelor. Oamenii de stiinta
incearca sa prevada producerea lor, pentru a
le limita consecintele.

UNDE MECANICE

Def: Unda mecanica reprezinta forma de propagare a perturbatiei în mediu.

Forma -unde plane

-unde sferice

Foarte important: Unda constituie transport de energie. Propagarea se face

cu o anumita intarziere (nu se transmite instantaneu).
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

I. Unde într-un mediu unidimensional

a) Unde transversale (oscilatia se produce perpendicular pe directia de propagare):

Vt = √ T / μ; μ = m / l

t = tensiunea; μ=masa unitatii de lungime

b) Unde longitudinale:

Ve = √ E / φ

E – unde de elasticitate ; φ – densitate

Fenomenul de propagare depinde de sursa prin FRECVENŢĂ si de mediu

prin VITEZĂ. Viteza de propagare depinde de natura mediului : Mediu omogen
si izotrop. Pentru mediu omogen unda se propaga cu viteza constanta, identic dupa
toate directiile.

III. Suprafaţa de undă. Front de undă.

Def: Suprafata de unda reprezinta multimea punctelor care oscileaza in faza.

Def: Frontul de unda reprezinta locul geometric al punctelor la care perturbarea a

ajuns la un moment dat.

Unde:-plane

-sferice

PRINCIPIUL LUI HUGGENS

1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

Experiment: Se considera o cuva cu mercur.

a) d > λ

b) d ~2

1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

REFLEXIA ŞI REFRACŢIA UNDELOR

Obs: La suprafata de separare a 2 medii pot aparea fenomene specifice :

1) unda se poate intoarce in mediul de provenienta cu schimbarea directiei

de propagare.

2) unda poate patrunde prin suprafata in celalalt mediu tot cu schimbarea

directiei de propagare.

Obs: In functie de natura suprafetei de separare , fenomenele pot avea loc separat
sau simultan.

Reflexia undelor
Definiţie: intoarcerea undelor in mediul de provenienta, cu schimbarea directiei
de propagare.

Considerăm: 2 medii separate printr-o suprafata plana.Viteza de propagare a

undei in acelasi mediu este aceeasi. Consideram o unda plana care intalneste
suprafata de separare a 2 medii.

1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

Legile reflexiei:

1) Incidenta normala si reflectata se gasesc in acelasi plan.

2) Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie.

Refracţia undelor
Definiţie: Fenomenul de patrundere a undei in alt mediu cu schimbarea directiei
de propagare.

Considerăm: suprafata de separare a 2 medii caracterizate prin indicii de

refractie diferiti (n1,n2).Unda va avea viteze diferite de propagare in cele 2 medii.

UNDE ELECTROMAGNETICE

Campul electric si campul magnetic sunt doua aspecte ale unei forme de
existenta a materiei, care se numeste camp electromagnetic. Faptul ca un flux
magnetic variabil prin aria care este marginita de o spira conductoare creeaza, in
acea spira, o tensiune electromotoare de inductie, arata ca un camp magnetic
variabil creeaza un camp electric. Rezultatul poate fi generalizat in sensul ca
oriunde, in spatiu, exista un camp magnetic variabil in timp, ia nastere un camp
electric. De asemenea o inductie electrica variabila da nastere unui camp
magnetic (principiul teoriei electromagnetice stabilit de fizicianul James Clark
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

Maxwell in anul 1864). Campul electric si campul magnetic sunt, deci, in

interconexiune, conditionandu-se reciproc.

Câmpul electromagnetic este

un camp rotational si se propaga in
spatiu sub forma de unde
electromagnetice cu o viteza care
depinde de pemitivitatea si
permeabilitatea mediului considerat.
Frecventa undelor obtinute este egala
cu frecventa cu care se deplaseaza
electronii. Cu cat mai mare este
frecventa, cu atat mai multa energie
este transportata in acelasi interval de
timp. Analog cu ceea ce se petrece in cadrul undelor elastice, poate fi definita o
marime numita lungime de unda a undelor electromagnetice, si care este egala cu
distanta cu care se propaga campul electromagnetic in timpul unei perioade de
oscilatie a dipilului. Lungimile de unda ale undelor electromagnetice variaza intr-
un interval foarte larg. Astfel, in telecomunicatii se folosesc unde electromagnetice
ale caror lungimi de unda ajung la mai multe mii de metri, pe cand lungimile de
unda ale radiatiilor gama emise de unele elemente radioactive au valori de ordinul
10 m.

Undele electromagnetice se propaga in aer cu viteza luminii (30 000 000

km/s), aproximativ egala cu viteza lor de propagare in vid. Conform acestei teorii,
emise de J. C. Maxwell in 1865, lumina si radiatiile asemanatoare (radiatiile
infrarosii, ultraviolete, etc.) sunt tot de natura electromagnetica, diferind intre ele
prin lungimile de unda. Informatia se receptioneaza la distanta prin radio,
televiziune, telefonie mobila. Purtatorii informatiei sunt undele electromagnetice
de frecventa ridicata, modulate pe undele de joasa frecventa care contin informatia.
Undele electromagnetice emise de antenele de emisie se refracta, se difracta,
interfereaza si sunt atenuate pana ajung la antena receptorului.
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

Tipuri de unde

Undele hertziene (unde lungi, medii, scurte, ultrascurte, microunde)

sunt emise de oscilatiile electronilor din antenele emitatoare folosite in sistemele
de radiocomunicatii si microunde (televiziune, radar, cuptoare).

Aplicatie: Radarul folosit pentru determinarea vitezei autovehiculelor se bazeaza

pe faptul ca frecventa oscilatiilor receptionate de observator este mai mare daca
sursa se aproprie de el si mai mica daca sursa se departeaza. Sursa care emite
trenuri de unde electromagnetice este plasata in masina politiei, stationata la
marginea soselei. Unda reflectata de autovehicul care se aproprie este receptionata
ca o unda emisa de o sursa mobila, cu frecventa marita. Unda receptionata este
compusa cu o unda cu frecventa constanta pentru aparitia fenomenului de batai, si
prin masurarea schimbarii frecventei cu ajutorul batailor, se determina viteza
autovehiculuilui care trece prin dreptul radarului.

Radiaţiile infraroşii sunt unde electromagnetice emise de corpurile

calde, fiind si una din cele trei categorii in care sunt impartite radiatiile solare
(radiatiile infrarosii, lumina vizibila si radiatiile ultraviolete). Ele se obtin prin
oscilatiile moleculelor, atomilor si ionilor, iar amplitudinile lor depind de
temperatura corpurilor si de tranzitiile electronilor catre invelisurile interioare ale
atomilor, cu nivele energetice inferioare. Sunt puternic absorbite de apa sau de alte
substante si produc incalzirea acestora. Si corpul uman absoarbe aceste raze si
percepandu-le ca si caldura. Radiatiile sunt folosite in diferite procese de incalzire
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

si uscare, in construirea detectoarelor cu lumina infrarosie, pentru retinerea pozelor

pe filme sensibile la lumina infrarosie, la fotocopiatori termici.

Radiaţiile vizibile sunt percepute de ochiul uman. Sunt emise de soare,

stele, lampi cu filamente incandescente a caror temperatura poate ajunge atinge
2000 - 3000˚C, tuburi cu descarcaturi de gaze, arcuri electrice. Emisia luminii se
obtine in urma tranzitiilor electronilor pe nivele energetice inferioare atomilor.

Radiaţiile ultraviolete sunt emise de soare, stele, corpuri incalzite

puternic si vaporii de mercur din tuburi de sticla speciala de cuart (care nu
absoarbe acest tip de radiatii). Radiatiile continute in lumina solara se absorb in
mare parte in stratul superior al atmosferei (stratul de ozon). Cu cat altitudinea
creste, cu atat cresc radiatiile ultraviolete. Acestea duc la schimbari la nivelul
pielii: pigmentare, ardere, cancer.
Lumina ultravioleta incurajeaza
formarea vitaminei D si omoara
bacteriile. Este de asemenea utila in
dermatologie, la iluminatul fluorescent
si la instalatii de numerotare in
industrie. Radiatiile se obtin in urma
tranzitiilor electronilor de pe nivele cu
energii mari pe nivele cu energii mici.

Radiaţiile X sunt emise de

tuburi speciale, numite Roentgen, in
care sunt accelerati, in campuri
electrice intense, electroni, astfel incat
acestia patrund in interiorul invelisurilor electronice ale atomilor anodului sau
gazului din tub si smulg electroni din straturile de langa nuclee. In urma franarii
acestor electroni si in urma tranzitiilor ulterioare ale electronilor de pe nivele cu
energii mici (straturile K,L). Au frecvente mari si sunt folosite pentru realizarea
radiografiilor medicale, deoarece sunt absorbite diferit de muschi si oase si
impresioneaza placile fotografice. Radiatiile sunt folosite si in scopuri terapeutice,
deoarece ajuta la combaterea dezvoltarii tesuturilor celulare bolnave. Produc
fluorescenta unor substante. Radiatiile Roentgen sunt utile si in descoperirea
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

falsurilor in arta. Fantele cu largimi d ≈10 m, comparabile cu distantele

interatomoce din solide, produc difractia razelor X. Forma fifurilor de difractie este
folosita in determinarea geometriei structurilor cristaline.

Radiaţiile cosmice şi radiaţiile γ sunt emise in procesele de

dezintegrare nucleara si in reactiile nucleare din soare, stele (acestea sunt absorbite
de atmosfera) si in reactoarele nucleare terestre. Sunt cele mai penetrante, avand
frecvente si energiile cele mai mari. Sunt folosite in defectoscopie, pentru
sterilizare si in medicina (tratarea cancerului).

BIBLIOGRAFIE

1. www.Wikipedia.com
2. www.referate-preferate.ro
3. www.astrofizică.com
4. www.referat24.org.doc
5. www.portalroman.com
6. Manual “Fizică”-clasa a IX-a, Editura “Humanitas”
7. Manual “Fizică”- clasa a XI-a, Editura “Petrion”
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

CUPRINS

OPTICA.....................................................................................................................................................1

Optica ondulatorie.........................................................................................................................1

Interferenţa luminii.......................................................................................................................1

Difracţia luminii..............................................................................................................................2

Polarizarea luminii.........................................................................................................................2

FENOMENE OPTICE ŞI ELECTRICE ÎN NATURĂ.........................................................................3

Curcubeul...........................................................................................................................................3

Trăsnetul, fulgerul şi tunetul...................................................................................................4

MIŞCĂRI ONDULATORII...................................................................................................................6

Valurile eoliene...............................................................................................................................6

Tsunami..............................................................................................................................................7

UNDE MECANICE...................................................................................................................................7

PRINCIPIUL LUI HUGGENS................................................................................................................9

REFLEXIA ŞI REFRACŢIA UNDELOR.............................................................................................10

Reflexia undelor...........................................................................................................................10

Refracţia undelor.........................................................................................................................11
1
March 10,
COLEGIUL NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU”, GĂIEŞTI
2011

UNDE ELECTROMAGNETICE............................................................................................................11
Câmpul electromagnetic........................................................................................................................12
Tipuri de unde...........................................................................................................................................13
Undele hertziene...................................................................................................................................13
Radiaţiile infraroşii.................................................................................................................................14
Radiaţiile vizibile....................................................................................................................................14
Radiaţiile ultraviolete............................................................................................................................14
Radiaţiile X.............................................................................................................................................15
Radiaţiile cosmice şi radiaţiile γ.............................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................16

CUPRINS.................................................................................................................................................17