Universitatea Spiru Haret

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

ANUL DE STUDII LICENTA

ANUL III

CURS : ȘTIINȚE ȘI DIDACTICA DOMENIULUI

ȘTIINȚE(învățământ preșcolar și primar)

PROFESOR COORDONATOR :Lector Univ. Dr. Florica

Dumitrescu

STUDENTĂ :MILITARU (DOBRESCU) ANDREEA-ERMINA

 Fenomene ale naturii

Fenomene ale naturii :

 Roua și bruma
 Norii
 Ploaia, fulgerul, tunetul
 Grindina
 Curcubeul
 Ceața
 Lapovița și poleiul
 Chiciura
 Zăpada
 Avalanșa
 Omul si natura
Roua este un fenomen meteorologic care face parte din
categoria precipitațiilor.
Ea se formează de obicei seara sau în cursul dimineții. Prin
răcirea aerului, vaporii de apă existenți la suprafața solului se
condensează formându-se pe diferite obiecte de pe sol
picături de apă.
Bruma este formată prin procesul de condensare și ulterior
de înghețare a vaporilor de apă care iau naștere la suprafața
solului.
Ea se formează, de fapt, în loc de roua in sezonul rece, când
temperatura a atins punctul de îngheț.
Norii sunt mase de vapori de apă din atmosfera.
Ei fac parte din circuitul apei in natură.
Vaporii de apa, evaporați din mări si oceane, sunt prezenți
peste tot în atmosfera.
Ploaia este o parte importanta a circuitului apei in natura si
are loc după ce apa care s-a evaporat din râuri, lacuri, oceane,
etc. se condensează ajungând picături de apă și cade pe
pământ, întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri, lacuri.
Popular, ploaia mai este denumita bură dacă picăturile sunt
fine și multe și este descrisa ca fiind torențială atunci când
picăturile de apă sunt mari, multe si cad cu repeziciune.
Fulgerul se produce între nori încărcați cu sarcini electrice
diferite, iar descărcarea între nori și pământ provoacă un arc
luminos, numit trăsnet.
Atunci când vedem un fulger nu auzim imediat și sunetul
produs de descărcare (tunetul), deoarece viteza sunetului
este mai mică față de cea a luminii.
Forma în zig-zag a fulgerului este produsă prin descărcarea
electrică numai prin zonele cu aer ionizat.
Un fulger atinge în medie lungimea de 1-2 km, iar în zonele
tropicale, unde umiditatea aerului este mai ridicată, fulgerul
poate atinge 2-3 km lungime.
În nori s-au observat fulgere cu o lungime de 5-7 km, iar cu
ajutorul radarului pentru fulgere, unele ce ating 140 km
lungime.
Grindina este o formă de precipitații, particulele de apă din
atmosferă căzând pe suprafața solului în formă de gheață. Se
formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi
de aer cu temperaturi scăzute (sub 0 grade C).
Inundația este numele dat procesului de revărsare peste
maluri a apelor curgătoare sa a lacurilor.
Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor
torențiale, topirii bruște a zăpezilor etc.
Inundațiile reprezintă hazardul cel mai larg răspândit pe
Terra, cu numeroase pierderi de vieți omenești și cu pagube
materiale de mari proporții.
Curcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosferă, a
impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un
„semn ceresc” care aduce binele, pacea si prosperitatea.
Curcubeul este un fenomen optic care ia naștere din cauza
dispersiei si reflexiei luminii solare în picăturile de ploaie.
Ceața este un fenomen meteorologic care constă într-o
aglomerație de particule de apă aflate în suspensie în
atmosferă, în apropierea suprafeței solului. Vizibilitatea
orizontală se reduce sub 1000 de metri.
Atunci când vizibilitatea orizontală este cuprinsă între 1000 m
și 5000 m avem de-a face cu fenomenul numit negură sau
pâclă.
Ceața este mai frecventă toamna si primăvara, când
temperaturile sunt mai scăzute și vaporii ating starea de
saturație la o cantitate mult mai mică în unitatea de volum
decât în timpul verii. Ceața se formează îndeosebi dimineața
și seara.
Lapovița este zăpada care s-a topit parțial pe parcursul
căderii sale spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru
a o topi în întregime astfel încât să producă ploaie.
Astfel, lapovița reprezintă un amestec de ploaie și ninsoare.
În situațiile în care temperatura solului este sub cea de
îngheț, lapovița poate forma straturi de gheață invizibilă pe
suprafața solului, numite gheață neagră.
Același fenomen se produce dacă ploaia îngheață la contactul
cu solul (poleiul).
Chiciura este o formă de precipitații produsă prin
condensarea ceții pe fulgi de zăpadă, formând un bulgăre de
chiciură sau acumulându-se pe ramurile copacilor, pe
conductorii liniilor electrice sau pe alte obiecte de pe sol.
Zăpada (numită și omăt sau nea) este o formă de precipitații
solide, adică apă înghețată, aflată în stare cristalină într-o
multitudine de fulgi de zăpadă.
Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește
„ninsoare”.
Avalanșa reprezintă o masă importantă de zăpadă care se
pune în mișcare și alunecă pe versantul unui munte.
O avalanșă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă,
precedată de o undă de șoc care spulberă și strivește orice se
află în calea ei.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice
evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol pentru
populația montană din numeroase țări ale lumii.
Fenomenele naturii sunt uneori o sursă de încântare :
eclipsele, stelele căzătoare, aurorele boreale si cascadele
vertiginoase sunt fascinante.
Totodată, însă, ele pot genera și teamă justificată pe deplin,
găsindu-se la originea catastrofelor naturale.
Dovadă : cicloanele, valurile seismice, erupțiile vulcanice,
inundațiile etc.
Incapabil sa stăpânească aceste evenimente, omul le poate
totuși influența.
Încălzirea climei datorată creșterii cantității de emanații
poluante din atmosferă poate duce la catastrofe naturale de
proporții inimaginabile.

BIBLIOGRAFIE :
 Cunoașterea mediului – manual
 www.wikipedia
 Articole din revista „Doxi”