UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREŞCOLAR

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

ANUL DE STUDII LICENTA

ANUL III

CURS : ȘTIINȚE ȘI DIDACTICA DOMENIULUI ȘTIINȚE

PROFESOR COORDONATOR : Lect. Univ. Dr. FLORICA DUMITRESCU

STUDENTĂ: MILITARU (DOBRESCU) ANDREEA-ERMINA

București 2022
 Efectele poluării aerului asupra sănătății populației

Poluarea aerului din cauza traficului si a emisiilor toxice cauzate de exploatările industriale
conduce la moartea prematura a peste trei milioane de persoane anual.

La nivel global, decesele cauzate de poluare le depășesc ca număr pe cele provocate de malarie si
HIV / SIDA la un loc.

Smog si funingine.

Sunt cele mai răspândite tipuri de poluare a aerului. Smogul se produce atunci când emisiile
provenite de la arderea combustibililor fosili reacționează cu lumina soarelui.

Funinginea e reprezentata de particule minuscule de substanțe chimice de la nivelul solului, din

fum, praf sau alergeni, care sunt transportate in aer.

Smogul poate irita ochii si gatul si, de asemenea, afectează plămânii mai ales in cazul persoanelor
care lucrează afara. Cele mai afectate sunt persoanele care au astm sau alergii.

Poluanți periculoși.

Aceștia pot fi mortali sau pot avea consecințe grave pentru sănătate, chiar si in cantități mici. Este
vorba in principal de mercur, plumb, dioxine si benzen.

Benzenul este cancerigen si poate provoca iritații ale ochilor, pielii si iritații pulmonare. Dioxinele
pot afecta ficatul, dar pot dauna si sistemului imunitar, precum si sistemelor nervos, endocrin,
precum si funcțiilor reproductive.

Plumbul, chiar si in cantități mici, poate afecta creierul si rinichii copiilor, dar si IQ-ul si capacitatea de
a învaţa. Mercurul afectează sistemul nervos central.

Gaze cu efect de sera. Prin captarea căldurii pământului in atmosfera, gazele cu efect de sera pot
duce la temperaturi mai ridicate provocând schimbările climatice: creșterea nivelului marii,
fenomene meteorologice extreme, decese in urma căldurii.

Polen si mucegai.

Mucegaiul si alergenii din copaci, buruieni si iarba sunt, de asemenea, transportați in aer si pot fi
periculoși pentru sănătate. Expunerea la mucegai poate precipita crizele de astm sau un răspuns
alergic, iar unele tipuri de spori pot fi toxici pentru cei care ii inhalează.

Persoanele sensibile la polen reclama nas înfundat, febra, mâncărimi ale ochilor si alte simptome,
in special pe timpul primăverii.

Simptomele expunerii la poluare

Simptomele expunerii la poluare sunt greu de diagnosticat si pot fi adesea confundate cu alte
probleme de sănătate. Simptomele cele mai frecvente sunt:

- Dureri de cap

- Nas înfundat

- Greața
- Vărsături

- Oboseala

- Amețeala

- Alte probleme respiratorii.

Simptomele depind de factorul de mediu incriminat pentru apariția bolii. In unele cazuri,
expunerea la poluare poate cauza reacții imediate de tip alergic, cum ar fi cea la contactul cu
acarienii de praf, gândacii de bucătărie, polenul sau animalele de casa, care declanșează crize de
astm.

De asemenea, simptomele pot apărea gradat si se pot înrăutăți pe măsura ce expunerea se

alungește.

Consecințele poluării

Creșterea numărului afecțiunilor respiratorii la copii, dar si a cazurilor de astm, boli de inima, si
diabet de tip 2 au fost puse pe seama poluanților, inclusiv a dioxidului de azot si a pulberilor in
suspensie din traficul rutier. Expunerea femeilor gravide la poluarea aerului s-a constatat, de
asemenea, ca afectează dezvoltarea creierului fătului.

Cercetările științifice au arătat ca poluarea pe termen lung produce:

- boli respiratorii, care au ca efect reducerea capacitații pulmonare, scăderea capacitații de efort, dar
si exacerbări ale astmului

- creșterea mortalității prin cancer pulmonar

- creșterea sensibilizării la polenuri si instalarea astmului.

Ce impact are poluarea asupra organismului

Efectele negative ale poluării...

Pe măsură ce încălzirea globală își face, din ce în ce mai pregnant, simțită prezența, aerul pe care îl
respirăm este tot mai poluat și mai dăunător sănătății. Astfel, conform Organizației Mondiale a
Sănătății, 9 din 10 oameni respiră, astăzi, un aer poluat, care este responsabil pentru aproximativ 7
milioane de decese pe an.

Efectele negative ale poluării din aer asupra sănătății sunt considerabile, mai precis, o treime
dintre decesele prin infarct, cancer pulmonar și atac de cord sunt cauzate, în mod indirect, de
poluare. Specialiștii asociază efectul respirării aerului poluat cu cel al consumului excesiv de sare sau,
chiar, cu fumatul.

Din păcate, pentru locuitorii din mediul urban, este aproape imposibil să evite contactul cu
poluarea din aer. Factorii poluanți din aer sunt microscopici și pot penetra dincolo de barierele de
protecție ale organismului și să pătrundă în sistemul respirator, precum și în fluxul sangvin, atacând,
în cele din urmă, plămânii, inima și creierul.

Poluarea din aer este strâns legată de schimbarea climatică, deoarece principalul motor al încălzirii
globale sunt emisiile de carbon, care contribuie major și la poluarea aerului. Deși organizațiile de
sănătate depun eforturi pentru orientarea consumatorilor către surse de energie alternativă,
cercetătorii de mediu estimează o criză climatică în aproximativ 20 de ani.
Categorii de poluare a aerului

Există două categorii principale de poluare a aerului, și anume poluare ambientală, adică poluarea
aerului din exterior, și poluarea domestică, care se referă la poluarea generată de emisiile obiectelor
de uz casnic (sobe, șeminee, cuptoare – orice utilaj care primește energie prin combustie de cărbuni,
lemne sau kerosen). Atât poluarea ambientală, cât și cea domestică au rol contribuitor la degradarea
sănătății oamenilor.

Poluarea din casă ucide, estimativ, 4 milioane de persoane pe an, în special în Asia și Africa, unde
combustibilii poluanți sunt utilizați zilnic, în special pentru gătit, încălzit și iluminat. Femeile și copiii
sunt segmentele de populație cele mai afectate, deoarece petrec cel mai mult timp în casă.

Este important de știut faptul că, cel mai adesea, poluarea domestică și poluarea ambientală se
intercalează, deoarece aerul poluat din interior migrează spre exterior, și viceversa.

Așadar, principalii factori de poluare (domestică și ambientală) sunt: pulberile în suspensie (PM),
dioxidul de azot, dioxidul de sulf și ozonul la nivelul solului, generat de interacțiunea dintre razele
soarelui și factorii poluanți din aer.

Efectele directe ale poluării asupra organismului uman

Pulberile în suspensie sunt microparticule lichide și solide care rămân suspendate în aer, și sunt,
de departe, cele mai periculoase pentru sănătatea omului. În timp ce microparticulele cu un
diametru mai mic de 10 microni pot penetra și staționa în plămâni, particulele mai mici de 2,5
microni pot depăși bariera plămânilor și intra, apoi, în sânge, crescând, astfel, riscul de afecțiuni
cardiovasculare și respiratorii și chiar cel al cancerului.