Fara sa ne dam seama, de-a lungul timpului am luat parte la minunatia naturii, la spectacolul de culori pe care aceasta ni-l

ofera. Aproxinativ toti oamenii au vazut cel putin odata in viata un fenomen in culori, adica un fenomen optic; fie ca este vorba de un curcubeu cu ale sale culori vii, fie despre minunata aurora boreala care prinde via ntrun spectacol de lumin pe cerul zonelor din emisfera nordica, sau cel putin am auzit despre mirajul optic. Centrul curcubeului este n partea opus soarelui fa de observator. La fel ca in prisma optica, in picaturile de apa din nori lumina se descompune in culori. Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar in literatura curcubeul este descris ca avand un anumit numar de culori care difera insa de la o cultura la alta. Curcubeul este cel mai frumos fenomen din atmosfera, fenomen care a impresionat omenirea din toate timpurile fiind considerat un "semn ceresc" care aduce binele, pacea si prosperitatea. Dupa cum se stie, curcubeul este un fenomen optic si meteorologic, care se manifesta prin aparitia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci cand lumina soarelui se refracta in picaturile de apa din atmosfera. De cele mai multe ori curcubeul apare dupa ploaie, cand este apropiat de orizont.

Curcubeul este scara cu sapte culori. Cele sapte culori ale curcubeului au drept corespondent cele sapte note muzicale sau cele sapte zile ale saptamanii. In traditia romaneasca paleta de culori a curcubeului este urmatoarea: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet si este memorata sub forma acronimului ROGVAIV .

Cel mai mare sapectacol de lumini, cea mai mare eruptie de lumini, aurora boreala incanta de fiecare data privirile oameniilor, care au ocazia sa o vada. Aurorele boreale sunt, cu siguranta unele dintre cele mai interesante spectacole ale

cele mai multe dintre aurore au o culoare verde, dar in componenta lor intra si rosul si movul, dar extrem de rar. Aurorele sunt vizibile sub latitudinile joase (latitudini magnetice in raport cu polul magnetic), fapt care permite observarea lor din mai multe puncte de pe Glob. Cei mai familiarizati cu acest spectacol unic sunt locuitorii din asa-zisul oval auroral.

naturii. Misterul formarii lor a dat multa bataie de cap oameniilor de stiinta. Multi dintre acestia considera ca acest fenomen reprezinta o manifestare a unor forte aflate dincolo de capacitatea de intelegere a oamenilor.

Aurora polar este un fenomen optic ce const ntr-o strlucire intens observat pe cerul nocturn n regiunile polare, ca rezultat al impactului particulelor de vnt solar n cmpul magnetic terestru, aparand in special n intervalele septembrieoctombrie i martie-aprilie. Numele de aurora boreal, este termenul folosit iniial de Galileo Galilei, referindu-se la zeia roman a zorilor, Aurora, i la titanul care reprezenta vnturile, Boreas. Astfel ca

Ceea ce nu se stie prea bine este ca prin intermediul sondelor spatiale, oamenii de stiinta au putut constata ca aurorele se formeaza si pe alte planete, in special pe Jupiter si Saturn, la suprafata acestora. In plus, s-a constatat ca acest fenomen nu este specific Pamantului, el fiind propriu tuturor planetelor cu magnetism si cu atmosfera. De-a lungul timpului numeroase personae au semnalat existenta unor posibile sunete produse de aurorele boreale,insa in lipsa unor dovezi concrete acest lucru nu s-a putut dovedi. Potrivit studiilor energia aurorelor si alti factori fac improbabila atingerea solului de catre aceste sunete, iar sincronizarea sunetelor cu modificarile vizibile ale aurorei intra in conflict timpul necesar propagarii sunetului pentru ca acesta sa fie auzit.

Mirajul este un fenomen optic produs prin refractia treptata a razelor de lumina in straturile de aer cu densitati diferite (de exemplu, in straturile de aer din vecinatatea solului, atunci cand temperatura acestuia este diferita de aceea a atmosferei). Datorita mirajului, obiectele departate, aflate in apropierea orizontului, apar insotite de imaginea lor rasturnata. In general, apar doua tipuri de miraje. Cand straturile de aer inferioare sunt mai calde (de exemplu: la amiaza, in desert; de-a lungul unei sosele), imaginea rasturnata se afla sub obiect. Acesta este un miraj inferior. Cand straturile de aer inferioare sunt mai reci (de exemplu: dimineata, in desert; pe marile de la latitudini mari), imaginea se vede deasupra obiectului. Acesta este mirajul superior. In acest caz, daca obiectul se afla sub linia orizontului, este posibil sa se vada numai imaginea lui. Uneori, curbarea razelor in sus produce reflexii multiple pe straturi de aer atmosferic si se observa imagini ciudate, drepte si rasturnate, care variaza din clipa in clipa, in functie de distanta observatorului fata de obiect si de distributia temperaturii in atmosfera. Acest miraj este bine cunoscutul fata morgana.

Aparitia mirajului se explica foarte usor: indata ce privirea este indreptata asupra unui punct de pe suprafata Pamantului dincolo de o anumita limita, raza vizuala patrunde in straturile incalzite ale aerului (in care indicele de refractie se micsoreaza) sub un unghi suficient de inclinat pentru a suferi intr-un punct o reflexie totala. Efectul este identic cu asezarea unei oglinzi in acest punct: obiectul pare ca se imparte in doua: o parte superioara si una inferioara, rasturnata si identica cu prima. Curbura suprafetei Pamantului si curbarea obisnuita a razelor exercita o mare influenta asupra mirajelor indepartate. Din cauza curburii suprafetei Pamantului, baza obiectelor indepartate ramane invizibila mai jos de o anumita "linie de disparitie". Intre aceasta "linie de disparitie" si linia "limita" situata ceva mai sus, se afla acea parte a obiectului care se vede reflectata.

Un fenomen considerat cndva miraculos

astzi poate fi explicat n mod tiinific. Este vorba despre Fata Morgana, miraj optic produs n special n regiunile deertului. El apare n cazurile n care raza de lumin de la un obiect trece spre ochiul celui ce-o observ prin nite straturi de aer de diferite temperaturi i densiti, abtndu-se de la direcia iniial.

n Sahara se observ anual circa 160 de mii de miraje. Au fost alctuite hri speciale ale drumurilor de caravane, pe care sunt marcate locurile unde de obicei apar miraje: fntni, oaze, crnguri de palmieri, lanuri de muni. Mirajul poart fi periculos, n cazul n care drumeii se iau dup iluzia optic i se abat de la drumul corect. Mirajul se observ i uneori sus, pe bolt, nu doar n pustiu, ci i n regiunile polare. La formarea mirajelor contribuie lipsa vntului, ceea ce nu permite ca pturile de jos i de sus ale atmosferii s se amestece. Fenomenul optic a fost denumit "Fata Morgana", deoarece se credea c mirajul era provocat de farmecele vrjitoarei malefice Morgana, regina din Avalon, sora legendarului rege Arthur. Expresia este de origine italian, deoarece la nceput aa a fost denumit mirajul vzut uneori la rsritul soarelui n strmtoarea Messina din sudul Italiei.

Elekes Maria Laban Maria