1.1.

Formarea curcubeului

Curcubeul primar este un fenomen optic si meteorologic manifestat prin aparitia spectrului luminos atunci cnd lumina se refracta prin atmosfera, de cele mai multe oriaparnd dupa ploaie. Curcubeul ia forma unui arc multico 414e41e lor, cu rosu la exterior si violet la interior. Secventa de culori cea mai acceptata este aceeasi cu cea a spectrului luminii albe, adica: rosu, portocaliu (orange), galben, verde, albastru, indigo si violet. Curcubeele se pot observa oriunde sunt picaturi de ploaie n aer si soarele straluceste n spatele observatorului la o mica altitudine sau la vedere. Cele mai interesante aparitii ale curcubeului sunt cnd jumatate din cer este n continuare negru, cu nori ce se risipesc si observatorul este ntr-un punct cu cer senin deasupra. Efectul curcubeului este de asemenea vazut n mod frecvent lnga fntni sau cascade. Efectul poate fi creat si n mod artificial pe picaturile de apa din aer n timpul unei zile nsorite. Un curcubeu este parte a unui arc cu raza de 42 n jurul punctului antisolar. Un curcubeu este vizibil doar atunci cnd soarele straluceste n timp ce ploua. Mai mult dect att, nivelul de naltare al soarelui trebuie sa fie mai mic de 42 . Daca soarele este mai jos, punctul

antisolar este mai mare de 42 sub nivelul orizontului, curcubeul nu se nalta deasupra orizontului.

Aparitia curcubeului este cauzata de dispersia razelor de soare . Lumina este prima data refractata n interiorul picaturii de ploaie si refractata din nou cnd paraseste picatura. Efectul total este ca lumina primita este refractata ntr-un sir larg de unghiuri, cu cea mai intensa lumina ntr-un unghi de 40-42 grade. Unghiul este independent de marimea picaturii, dar depinde de indicele refractiei. Apa marii are un indice de refractie mai mare dect al picaturii de ploaie, asa ca raza curcubeului n picaturile marii este mai mic dect a curcubeului adevarat. Acest lucru este vizibil cu ochiul liber printr-o nealiniere a picaturilor. naltimea la care lumina se reflecta depinde de lungimea sa de unda, deci de culoare. Lumina alba se descompune n culori diferite la intrarea n picatura de ploaie, deoarece lumina rosie este reflectata sub un unghi mai mic dect lumina albastra. La iesirea din picatura, razele rosii se ntorc ntr-un unghi mai mic dect razele albastre, producnd curcubeul. O parte din lumina solara ce patrunde prin astfel de picaturi trece direct, nedeviata. Unele fascicole de lumina, nsa, sunt refractate,dar razele

care se refracta la un unghi cuprins ntre 40 si 42 de grade vor fi observate ca facnd parte din curcubeu, de catre un observator de pe Pamnt.Toate picaturile reflecta lumina rosie la un unghi de 42 de grade, asa ca un observator nu va putea vedea dect lumina rosie de la picaturile suspendate la altitudinea aceea. Lumina violeta, reflectata la un unghi de 40 de grade, este vizibila numai daca provine de la stropi de ploaie de la 40 de grade deasupra orizontului. Celelalte culori sunt reflectate la un unghi cuprins ntre cele ale culorilor rosu si violet. De aceea rosu este mereu in partea superioara a curcube-ului primar , violetul n partea inferioara, iar celelalte culori apar la mijloc. Curcubeul primar rezulta dintr-o dubla refractie si o reflexie interna totala nauntrul picaturii de ploaie. O anumita picatura trimite doar o culoare la obsevator. Un curcubeu nu exista ntr-un anume loc pe cer. El este un fenomen a carui pozitie aparenta depinde de locatia observatorului si de pozitia soarelui. Toate picaturile de ploaie reflectate si refracta razele de lumina n acelasi mod, dar numai lumina din unele picaturi de ploaie ajung la ochii observatorului. Lumina este ceea ce constituie curcubeul pentru acel observator. Curcubeul este centrat n umbra capului observatorului, sau mai exact in punctul antisolar (care este sub orizont n timpul zilei), aparnd la un unghi de 40-42 grade de la linia dintre capul observatorului si umbra sa. Ca un rezultat, daca soarele este mai sus de 42 grade, curcubeul este sub orizont si nu poate fi vazut , exceptii au loc atunci cnd observatorul este cu mult deasupra pamntului, ca de exemplu ntr-un avion, pe varful muntelui sau deasupra unei cascade. Un curcubeu poate fi generat folosind o stropitoare de gradina dar pentru a avea suficiente picaturi, ele trebuie sa fie foarte mici.

1.2. Tipuri de curcubee a)Curcubeul secundar este cauzat de o dubla refractie a razelor de lumina n interiorul picaturilor de ploaie si apare la un unghi de 50-53 grade. Ca un rezultat al celei de-a doua refractii, culorile curcubeului secundar sunt n mod invers comparate cu arcul primar, cu violet n exterior si rosu n interior. Zona ntunecata a cerului neluminat ce se ntinde ntre arcul primar si cel secundar este numit dunga Alexander , dupa Alexander of Aphrodisias care a descris-o primul. Unele raze se reflecta de doua ori n interiorul picaturilor de ploaie nainte sa fie vazute de privitor. Cnd raza incidenta este foarte stralucitoare ,aceasta poate fi vazuta ca un curcubeu secundar la 50-53 grade.

Trebuie de remarcat ca ca ordinea culorilor este inversa fata de ordinea culorilor din curcubeul primar.

Un curcubeu secundar apare n afara primului curcubeu si se atenueaza atunci cnd lumina care patrunde prin picatura de ploaie trece prin doua reflexii interne n loc de una (precum n cazul primului curcubeu).Intensitatea luminii e redusa mai mult la a doua reflexie , de aceea curcubeele secundare nu sunt la fel de viu colorate precum cele primare. b)Un al treilea, sau triplu, curcubeu poate fi vazut n ocazii rare, si doar ctiva observatori au reportat ca au vazut un cvadublu curcubeu. Aceste curcubee vor aparea n aceeasi parte a cerului n care este si soarele, facndu-le greu de recunoscut.

c)Ocazional, un alt frumos si izbitor curcubeu poate fi observat, constituit din 7 curcubee slabe pe interiorul curcubeului primar, si foarte rar n exteriorul curcubeului secundar. Ei sunt slab trimisi si au o culoare pastelata care nu se potriveste cu tiparul obisnuit. Ei sunt cunoscuti sub numele de curcubee supernumerare (figurate), si nu este posibil sa explici existenta lor folosind geometria optica clasica. Curcubeele super-numerare sunt mai vizibile atunci cnd picaturile de ploaie sunt mici si cam de aceeasi dimensiune.

. Curcubeiele supernumerare(figurante) sunt benzi suplimentare de culoare n interiorul primului curcubeu si n foarte putine situatii in exteriorul celui de-al doilea. Ele se datoreaza interferentei razelor refractate si reflectate n picaturi. d)Curcubeul scurt - apare n partea estica a cerului n timpul zilei,n zilele n care sunt multi nori pe cer, o mare parte a curcubeului fiind acoperita de nori, exceptnd baza. Curcubeul are culori rosiatice deoarece apare n timpul soarelui rosu al zilei. e) Curcubeul pereche (ngemnat)

n timpul unei ploi abundente,poate fi observata o dublare a partii superioare a curcubeului , care de obicei dureaza de la cteva secunde la cteva minute. Pentru ca pna acum ceva timp fusesera facute foarte putine observatii n legatura cu acest fenomen, Nu se puteau face decat speculatii n legatura cu originea lor. Doar n ultimii ani, aceasta "ngemnare" a putut fi nregistrata mai des prin observatii continue si, datorita unor descrieri detaliate, au putut fi naintate noi teorii. Deoarece n toate observatiile ambele curcubee au aceeasi intensitate a culorilor, refexia luminii pe particule de gheata e eliminata.Cel mai probabil este ca picaturi de ploaie care nu au forma sferica produc unul din aceste curcubee sau chiar pe ambele. Datorita ntinderii/elasticitatii suprafetei , picaturile mici de ploaie si schimba foarte rar forma cnd cad, dar cele mai multe pot fi turtite de catre rezistenta aerului atmosferic. Cu ct devin mai turtite, cu att mai mic este indicele lor de refractie.

f) Curcubeul rosu -La apusul soarelui toate culorile mai putin rosul dispar din curcubeu. Uneori poate fi vizibil pe o durata de 10 minute dupa apus .Culoarea rosie vine de la spectrul razelor de soare de la apus. Lungimile de unda mai scurte precum albastru si verde sunt puternic mprastiate de catre atmosfera si doar rosul ramne astfel vizibil.

g) Curcubeul lunar - O luna plina e suficient de stralucitoare nct sa i se refracte lumina de catre picaturile de ploaie la fel ca si n cazul soarelui. Lumina soarelui este mult mai palida , binenteles, de aceea curcubeul lunii nu e nici pe departe la fel de colorat ca cel produs de soare. Curcubeele lunii au fost observate nca de pe vremea lui Aristotel.

h) Curcubeele reflectate

Cnd lumina soarelui se reflecta ntr-o piscina cu apa sau ntro suprafata asemanatoare nainte de a produce curcubeul, are loc fenomenul de reflectare a arcelor si pot fi observate mai multe arce dect primul si secundarul. i) Curcu beul artifici al este produ s cu ajutor ul unui furtun de gradina. Fenomenul nu poate fi complet reprodus cand soarele reapare spatele unui nor mare. j)Curcubeul produs la cascada

din

1.3. Istoria stiintei curcubeului

Astronomul Persian Qutb al-Din alShirazi, sau mai degraba, studentul sau Kamal al-din al-Farisi, este considerat a fi dat pentru prima data explicatia corecta pentru fenomenul curcubeului. Lucrarea lui Robert Grosseteste despre lumina a fost continuata de Roger Bacon , care a scris n "Opus Majus" din 1268 despre experimente cu lumina stralucind pe cristale si pe picaturile de apa aratnd culorile curcubeului. Theodoric os Freiberg este de asemenea cunoscut ca ar fi dat o explicatie teoretica potrivita pentru curcubeul primar si cel secundar n 1307. El a explicat curcubeul primar, subliniind ca atunci cnd razele de soare cad pe picaturi individuale de umezeala, razele trec prin doua refractii si o reflexie (la spatele picaturii) naintea transmiterii n ochii observatorului . El a explicat curcubeul secundar printr-o analiza similara implicnd 2 refractii si 2 reflexii.

Descartes, n 1637, a suplimentat cu mult aceasta explicatie. stiind ca marimea picaturii de ploaie nu parea a afecta curcubeul observat, el a experimentat trecnd raze de lumina printr-un pahar mare, n forma de sfera, umplut cu apa. Masurnd unghiurile pe care razele le-au facut, el a concluzionat :curcubeul principal era cauzat de o singura reflexie n interiorul picaturii de ploaie si curcubeul secundar poate fi cauzat de 2 reflexii interne. El a fost n stare sa acopere aceste lucruri cu o derivare a legii refractii si sa calculeze corect unghiurile pentru amndoua curcubeele. Explicatia lui despre culori , cu toate acestea, era bazata pe o versiune mecanica a traditionalei teorii cum ca aceste culori erau produse de o modificare a luminii albe. Isaac Newton a fost primul care a demonstrat ca lumina alba era compusa din lumina tuturor culorilor curcubeului, pe care o oglinda n forma de prisma le poate separa n ntregul spectru al culorilor, respingnd teoria cum ca aceste culori erau produse de o modificare a luminii albe. El a aratat de asemenea ca lumina rosie se refracta mai putin dect cea albastra, ce duce la prima explicatie stiintifica a trasaturilor majore ale curcubeului. Teoria corpusculara a lui Newton despre lumina nu a putut sa explice curcubeele supernumerare, iar o explicatie satisfacatoare nu a fost gasita dect atunci cnd Thomas Young a realizat ca lumina se comporta ca o unda n anumite conditii, si poate interfera cu ea nsasi. Lucrarea lui Young, completat n 1820 de catre George Biddell Airy, care a explicat dependenta de puterea culorilor curcubeului la dimensiunea picaturilor de apa. Descrierea fizica moderna a curcubeului este bazata pe "mprastierea Mie", lucrare publicata de Gustav Mie n 1908. Progresul n metodele computerizate si teoriile optice continua sa duca la o ntelegere completa a curcubeelor. Ca de exemplu, Nussenzveig a furnizat o expunere moderna. 2.Picaturile de roua Dimineata, cnd pajistea straluceste cu mii de culori, se pot observa fragmente de arcuri de curcubeu pe picaturile de

roua din pnzele de paianjen aproape de sol. Micile picaturi reflecta lumina soarelui precum cele de ploaie. Un arc de roua nu este altceva dect un curcubeu orizontal. Benzile rosii si bleu a primului arc se observa n mijlocul imaginii. Picaturile din acel arc reflecta foarte mult lumina soarelui, dar picaturile din exteriorul sau nu le reflecta, exact ca si un curcubeu. Roua diminetii prezinta schita unei pnze invizibile.Picaturile de roua care se tin de pnza paianjenului sunt putin deformate si de aceea benzile acestui arc nu sunt chiar orizontale.Sunt evidentiate clar doua arce figurate deasupra primului arc. Daca razele de soare vin ntr-un unghi potrivit, se adauga mai multa culoare acestei pnze. Intervalul de timp n care razele calde ale soarelui evapora picaturile si pnza devine invizibila este foarte scurt. De asemenea, aceste arcuri de roua pot fi observate si pe frunze, acolo unde picaturile sunt suficient de mici nct sa nusi piarda forma. Un motiv este dat si de camera video, care duce la pierderea unor culori. Un altul este acela ca la miscarea capului arcul devine mai evident. Culorile nu sunt puternice,dar marginea portocalie poate fi observata trecnd vertical prin imagine. 3.Norii irizati:

Nu toti norii sunt albi. Culoarea unui nor depinde de culoarea luminii care-l lumineaza. Norii irizati sunt nori colorati. Cuvntul ,,irizare'' provine curcubeului : Iris de la zeita greceasca a

Arata ca o suprafata uleioasa a apei sau ca niste pete de petrol,n culori pastelate, cu roz si verde deschis aparnd cel mai proeminent. Tipurile de nori care arata adesea irizarea sunt altocumulus lenticularis (Ac-nori la altitudini medii), cirrocumulus (Cc-nori la altitudini mari) si ocazional fractocumulus. Irizarea este des vazuta cnd norii isi schimba rapid forma, la scurt timp nainte si dupa o furtuna. Irizarea este un fenomen optic n care trebuie sa existe proprietatea suprafetelor n care nuanta se schimba conform cu unghiul de la care suprafata este vazuta (asa pot fi vazute bulele de sapun si aripile fluturilor). Irizarea este cauzata de multiple reflectii de la multi-straturi , suprafete semitransparente n faza care se schimba si interferenta reflectiilor care moduleaza lumina incidenta (prin amplificarea sau diminuarea unor frecvente mai mult dect altele). Ea apare cnd un element sau o linie a unui nor,de obicei altocumulus sau cirrocumulus si cteodata lenticularis, este evaporat n jurul marginilor sale astfel nct marimea picaturii se schimba repede pe o distanta unghiulara mica. De asemenea ntregul element sau un mic nor contine aceeasi distanta unghiulara de la soare. Modelul difractiei traseaza lumina albastra n jurul marginii norului unde picaturile sunt mai mici si lumina rosie unde sunt uniform mai mari . Rezultatul este obtinerea de benzi irizate, predominant rozuri si nuante de albastru sau nuante

de verde cu umbre pastelate , aparnd de-a lungul marginii subtiri al fiecarui element al norului, n stnga jos. Irizarea norilor este obisnuita, dar norul trebuie sa fie la o distanta de 20-40 fata de soare si nu e repede vizibil, poate aparea n As subtiri sauSc(stratocumulus) si de asemenea n norii sidefati. Cteodata se poate vedea ca anumite parti ale norilor arata culori irizate. In special marginile acestor nori au rosu purpuriu, albastru si verde . Acest fenomen este asemanator cu gloria. Celelalte culori sunt mai putin datorate distantei schimbatoare de la soare, ci marimilor diferite de picaturi. Diferitele marimi ale picaturilor genereaza diferite coroane, ceea ce face culoarea sa difere n ciuda distantei egale de la soare. Cam 12% din norii irizati observati au fost vizibili n norii cirrocumulus. Cea mai buna parte din acesti nori consta n cristalele de gheata. n norii cirrocumulus irizati, fenomenul este des observat mai bine la 30 fata de soare, fapt ce aproape exclude difractia luminii ca motiv pentru formarea irizarii. Asa ca ultimile teorii sustin ca aceste culori sunt cauzate de interferenta razelor de lumina reflectate din fata sau din urma unei foarte subtiri forme ovale a cristalelor de gheata sau prin interferenta razelor o parte trece direct prin stratul norului ct timp alte raze sunt reflectate o data sau de mai multe ori n interiorul stratului norului. Albastruiul-cenusiu este rezultatul descompunerii luminii n interiorul norului. n spectrul vizibil, albastrul si verdele sunt la capatul scurt al lungimii de unda vizibile a luminii, n timp ce rosul si galbenul sunt la capatul lung. Razele scurte sunt mai usor descompuse de picaturile de apa si razele lungi sunt mai mult absorbite.

b. Norii rosii : La apus sau la rasarit culoarea luminii soarelui poate fi de la galben pna la rosu nchis datorita descompunerii luminii soarelui caci lumina strabate o cale mai lunga prin atmosfera.

Norii de nalta altitudine ca cirrus, cirrocumulus si cirrostratus preiau lumina rosie a soarelui mult dupa apus, cteodata la 10-20 minute dupa apus sau rasarit, depinznd de latitudine. Norii cirriformi de obicei nu vor arata culorile apusului foarte intens. Acestia au de obicei nuante de portocaliu pal, rosu si purpuriu.

Norii de altitudini medii ca altocumulus si altostratus pot arata culori intense n timpul rasaritului sau apusului. Colorarea apare de obicei la 5-10 minute dupa apus sau nainte rasarit, la timpul cnd soarele este vazut la baza nvelisului norului.

Norii de altitudini mici sunt aproape de pamnt. c. Norii luminiscenti (NLC):

Sunt nori subtiri de un alb-argintiu care n unele nopti de vara pot fi vazuti nspre nord aproape de orizont. Contrar altor tipuri de nori care ating altitudinea maxima de aproape 83 km, ei sunt vizibili doar cnd soarele este ntre 6 si 16 sub orizont. Dupa aceasta norii luminiscenti sunt nca luminati de soare ct timp cerul este deja ntunecat. Norii luminiscenti se formeaza doar cnd temperatura din mesosfera este foarte scazuta. Acesta temperatura scazuta apare normal ntre mijlocul lunii mai si mijlocul lunii august. n special in lunile iunie si iulie norii luminiscenti pot fi mai bine observati n unele nopti. Ei se observa sub o nclinare de aproape 20 deasupra nord-vestului pna la nord-estul orizontului, n unele cazuri ei pot fi observati aproape de zenit.

Evident norii noctilucent sunt alcatuiti din apa nghetata. Formarea ghetii de la o foarte scazuta concentratie a aburului prezent la o altitudine de 83 km necesita temperaturi foarte scazute la mai putin de140K. Pentru centrii de condensare sunt necesare mult mai multe particule de praf si molecule de apa dipolare. stim ca temperaturile necesare pentru formarea ghetii sunt atinse doar ntre lunile iunie si august datorata circulatiei ntre emisfere. Vara sunt de asemenea vnturi mai puternice ce transporta particulele de gheata pe distante mari. Particulele de gheata ar trebui sa existe pentru cteva ore pna cnd ele sublimeaza iar datorata patrunderii n regiunile cu aer mai cald sau fiind transferate n regiunile ct mai sudice. Aceasta este de asemenea o sugestie despre posibilele schimbari rapide n interiorul norilor luminiscenti. Influentele pe termen lung sunt mult mai greu de apreciat. O legatura cu activitatea solara este evidenta deoarece schimbarilor n radiatiile ultraviolete au o influenta n reactiile chimice si de asemenea temperatura este o cauza a schimbarilor sistematice. O crestere n concentratia metanului sau a dioxidului de carbon pot fi de asemenea responsabile pentru o activitate mai mare a norilor noctilucent. Norii luminiscenti (NLC) se formeaza mai ales la latitudinile 5565N si S. n emisfera nordica fenomenul este vizibil ocazional n mai si mai frecvent n iunie. Oricum, adevarata activitate este observata n iulie si la nceputul lui august.