Ce trebuie sa stie copilul

22 noiembrie 2013
Propune articol
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa aplice operatiile aritmetice invatate pentru rezolvarea unor probleme tipice

(probleme pentru a caror rezolvare se aplica un algoritm cunoscut) cu accent pe
metoda figurativa. Metoda figurativa, denumita si metoda grafica presupune realizarea
unui grafic sau desen, ca un prim pas de rezolvare a problemei.
(Exemplu: Doua veverite au adunat impreuna 74 de ghinde. Una dintre ele a adunat cu
22 de ghinde mai multe decat cealalta. Cate ghinde a adunat fiecare veverita?);

Sa identifice tipurile de probleme ce se rezolva prin metoda grafica

(Exemplul 1:
probleme in care se cunosc suma si diferenta numerelor:
Doua albine au adunat impreuna 62 graunte de polen. Una dintre ele a adunat cu 12
graunte mai multe decat cealalta. Cate graunte de polen a adunat fiecare albina?
Exemplul 2:
probleme in care se cunosc suma si raportul numerelor:
Dupa ploaie au rasarit 95 de ciupercute, unele cu palaria rosie si altele cu palaria alba.
Cele cu palaria rosie sunt de 4 ori mai putine decat cele cu palaria alba. Cate
ciupercute sunt de fiecare fel?
Exemplul 3:
probleme in care se cunosc diferenta si raportul numerelor:
In parc au inflorit cu 172 de narcise mai multe decat lalele. Stiind ca narcise sunt de 3
ori mai multe decat lalele, aflati cate flori sunt de fiecare fel.
Exemplul 4:
probleme in care marimile sunt figurate una cate una:
Intr-o clasa, daca se aseaza cate un elev intr-o banca, raman 8 elevi in picioare, iar
daca se aseaza cate 2 elevi in banca raman 4 banci libere.Cati elevi si cate banci erau
in acea clasa?);

Sa compuna probleme, respectand anumite conditii.

(Exemplu: compune probleme dupa modelul uneia asemanatoare, dupa un desen sau
grafic, dupa un exercitiu, cu valori numerice date, cu tematica data, cu cuvinte si
expresii de sprijin).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa rezolve probleme prin metoda figurativa cu un grad sporit de dificultate, care se

rezolva prin mai mult de trei operatii de ordine diferite.
(Exemplu: Trei fii mostenesc de la tatal lor 319 oi. Dupa ce primul fiu vinde 22 de oi,
al doilea 35 de oi si al treilea 10 oi, numarul oilor din fiecare turma este egal. Cate oi a
mostenit fiecare fiu?
Rezolvare:

22 + 35 + 10 = 67 (numarul oilor vandute in total)

319 67 = 252 (numarul total al oilor ramase dupa vanzare)
1 + 1 + 1 = 3 (numarul partilor egale cuprinse in suma oilor ramase)
252 : 3 = 84 (numarul oilor ramase ficarui fiu, dupa vanzare)
84 + 22 = 106 (numarul oilor mostenite de primul fiu)
84 + 35 = 119 (numarul oilor mostenite de al doilea fiu)
84 + 10 = 94 (numarul oilor mostenite de al treilea fiu));

Sa rezolve probleme prin mai mult de trei operatii de ordine diferite, pentru a caror
rezolvare se aplica si alte metode tipice.
(Exemplul 1:
Metoda falsei ipoteze (probleme de presupunere):
Suma de 145 lei s-a platit cu 17 bancnote, unele de 10 lei, altele de 5 lei. Cate
bancnote s-au folosit de fiecare fel? Rezolvare:
Presupunem (pornim de la ipoteza falsa) ca suma respectiva s-a platit numai cu
bancnote de 10 lei.
Daca avem 17 bancnote, ar insemna ca suma de bani ar trebui sa fie :17 x 10 = 170
(lei).
Apare o diferenta intre suma rezultata in urma presupunerii si suma reala de: 170
145 = 25 (lei), pe care o denumim diferenta totala.
Avem si o diferenta de valoare intre cele doua bancnote de: 10 5 = 5 (lei), pe care o
denumim diferenta partiala.
Impartind diferenta totala la diferenta partiala aflam numarul bancnotelor de 5 lei:
25 : 5 = 5 (bancnote). Atunci, numarul bancnotelor de 10 lei va fi: 17 5 = 12
(bancnote).
Deci, pentru a plati 145 de lei, s-au folosit 12 bancnote de 10 lei si 5 bancnote de 5 lei.
Exemplul 2:
Metoda comparatiei (probleme de egalare a datelor):
Daca s-ar cumpara de 9 trandafiri si 7 margarete s-ar plati 59 de lei. Daca s-ar cumpara
3 trandafiri si 5 margarete s-ar plati 25 de lei. Cat costa un trandafir? Dar o margareta?
Rezolvare:
Pentru ca rezolvarea acestui tip de probleme sa fie mai facila datele se aseaza astfel:
9 trandafiri..............7 margarete..........................59 lei
3 trandafiri.............5 margarete .........................25 lei
Analizam datele pentru a incerca sa egalam numarul de trandafiri sau numarul de
margarete. Alegem sa egalam numarul de trandafiri. Inmultim valorile numerice din al
doilea rand cu 3. Vom scrie astfel:
9 trandafiri..............7 margarete..........................59 lei
9 trandafiri.............15 margarete .........................75 lei
Acum este clar ca diferenta de cost rezulta din numarul diferit de margarete
cumparate. Astfel:
8 margarete ..........................16 lei.
O margareta costa: 16 : 8 = 2 (lei).
Pentru a calcula pretul trandafirului vom folosi o propozitie din enuntul problemei:
3 trandafiri.............5 margarete .........................25 lei

Costul a 5 margarete este: 5 x 2 = 10 (lei)

Costul a 3 trandafiri este: 25 10 = 15 (lei)
Pretul unui trandafir este: 15 : 3 = 5 (lei).
Deci, un trandafir costa 5 lei si o margareta 2 lei.
Exemplul 3:
Metoda mersului invers (probleme de rest din rest):
Anca a citit o carte in 4 zile. In prima zi a citit un sfert din numarul paginilor, a doua zi
jumatate din rest, a treia zi jumatate din numarul paginilor ramase, iar in a patra zi
ultimele 48 de pagini. Cate pagini are cartea?
Rezolvare : Reprezentam grafic datele problemei astfel:

Rezolvarea problemei incepe in sens invers, adica de la sfarsitul enuntului, catre

inceput :
48 x 2 = 96 (pagini) au ramas de citit dupa a doua zi
96 x 2 = 192 (pagini) - au ramas de citit dupa prima zi
192 : 3 = 64 (pagini) a citit in prima zi
64 x 4 = 256 (pagini) are cartea.
Exemplul 4:
Metoda reducerii la unitate:
In 3 zile 5 capre mananca 105 kg de fan. Cat fan este necesar intr-o saptamana pentru
10 capre?
Rezolvare:
Pentru ca datele sa fie identificate mai usor propunem o alta modalitate de scriere a
datelor problemei, precum si a rezolvarii:
3 zile ............................ 5 capre ... 105 kg fan
3 zile .10 capre ... ? kg fan
1 zi 5 capre 105 : 3 = 35 (kg)
1 zi 1 capra ..35 : 5 = 7 (kg)
7 zile ..1 capra ..7 x 7 = 49 (kg)
7 zile 10 capre 10 x 49 = 490 (kg)
Deci, intr-o saptamana, 10 capre consuma 490 kg de fan.).

Ce trebuie sa stie copilul

22 noiembrie 2013
Propune articol
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa aplice operatiile aritmetice cunoscute si ordinea efectuarii operatiilor, unitati de

masura, fractii sau cunostintele de geometrie, pentru rezolvarea problemelor cu mai

mult de trei operatii de ordine diferite.

(Exemplu: La o cofetarie s-au preparat intr-o zi 187 savarine si 199 amandine. S-au
vandut 159 de savarine si 162 de amandine. 16 savarine si de 2 ori mai multe
amandine s-au donat unui azil de batrani. Cate prajituri au mai ramas?
Rezolvare:
Numarul prajiturilor preparate: 187 + 199 = 386;
Numarul prajiturilor vandute: 159 + 162 = 321;
Numarul amandinelor donate: 16 x 2 = 32;
Numarul prajiturilor donate: 16 + 32 = 48;
Numarul total prajiturilor vandute si donate: 321 + 48 = 369;
Numarul prajiturilor ramase: 386 369 = 17.);

Sa aleaga dintre cai diferite de rezolvare a aceleiasi probleme pe cea mai rapida si
usoara (Exemplu: problema anterioara se poate rezolva si astfel:
187 159 = 28 (numarul savarinelor ramase dupa vanzare)
28 16 = 12 (numarul savarinelor ramase)
199 162 = 37 (numarul amandinelor ramase dupa vanzare)
16 x 2 = 32 ( numarul amandinelor donate)
37 32 = 5 (numarul amandinelor ramase)
12 + 5 = 17 (numarul prajiturilor ramase);

Sa combine algoritmul de rezolvare al unor probleme tipice cu algoritmul de rezolvare

al problemelor atipice. (Exemplu:

Dintr-un magazin s-au vandut 9 fuste, 2 rochii si 7 sacouri, in valoare totala de 1 628
lei. Stiind ca suma incasata pe fuste este de 765 lei, iar suma incasata pe sacouri a fost
cu 495 lei mai mare decat cea incasata pe rochii, aflati care este pretul unei fuste,
pretul unei rochii si al unui sacou.
Rezolvare:
765 : 9 = 85 (lei) - pretul fustei
Pentru a afla costul total al rochiilor si costul total al sacourilor folosim metoda
figurativa:

1 628 765 = 863 - suma totala incasata pe rochii si sacouri

863 495 = 368 (lei) - suma totala incasata pe rochii si sacouri, daca sumele ar fi fost
egale
368 : 2 = 184 (lei) costul a 2 rochii
184 + 495 = 679 (lei) costul a 7 sacouri
184 : 2 = 92 (lei) pretul unei rochii
679 : 7 = 97 (lei) pretul unui sacou);

Sa identifice expresii sau situatii concrete care cer efectarea anumitor operatii
(Exemplu: cu ... mai mult/putin, de ... ori mai mare/mic, cu cat este mai mare/mic, in
total, impreuna, mai scump/ieftin etc.);

Sa foloseasca scheme prin care sa reprezinte grafic datele si relatii intre date, etapele
de rezolvare, in scopul redactarii cu usurinta a planului de rezolvare. (Exemplu: Intr-o
livada sunt 45 de pruni, cu 16 mai putini caisi si de 2 ori mai multi meri dacat caisi.
Cati pomi sunt in livada, daca fermierul planteaza inca 5 rinduri cu cate 12 de peri?
Pentru a rezolva mai usor se poate construi urmatoarea schema:

Sa compuna probleme respectand anumite cerinte (Exemplu: compune probleme dupa

modelul uneia rezolvate anterior, dupa un exercitiu dat, pornind de la numere date,
probleme pentru care sunt specificate operatiile implicate in rezolvare, dupa o schema,
un grafic etc.).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa rezolve probleme cu mai mult de trei operatii si cu grad sporit de dificultate

(Exemplu: probleme atipice in cadrul carora se aplica algoritmul unei probleme tipice
pentru a afla date necesare:Un fermier a recoltat 998 kg de legume si fructe, cantitatea
de legume fiind cu 74 kg mai mare decat cantitatea de fructe. Legumele, tomate si
castraveti, le-a ambalat in 62 de ladite. O ladita de tomate cantareste 8 kg, iar una de
castraveti 10 kg. Pretul unui kilogram de tomate insumat cu cel al unui kilogram de
castraveti este de 12 lei, tomatele fiind de 2 ori mai scumpe. Din banii incasati
fermierul a cumparat pentru fiul sau un calculator al carui pret a fost de 1999 lei.
Cati lei i-au mai ramas din vanzarea legumelor? Rezolvare:
Pentru a afla cantitatea de legume recoltata, aplicam metoda figurativa.
998 + 74 = 1072 (kg) cantitatea totala de legume si fructe, daca s-ar fi recoltat
cantitati egale
1 072 : 2 = 536 (kg) cantitatea de legume
Pentru a afla numarul laditelor cu tomate si cantitatea cu castraveti, aplicam metoda
falsei ipoteze:
Presupunem ca in ladite ar fi numai castraveti.
62 x 10 = 620 (kg) cantitatea de legume obtinuta in urma presupunerii
620 536 = 84 (kg) diferenta intre cantitatea de legume obtinuta in urma
presupunerii si cantitatea reala de legume
10 8 = 2 (kg) diferenta dintre masa unei ladite de tomate si masa uneia de
castraveti
84 : 2 = 42 (ladite cu tomate)
62 42 = 20 (ladite cu castraveti)
42 x 8 = 336 (kg) cantitatea de tomate
20 x 10 = 200 (kg) cantitatea de castraveti

Pentru a afla pretul unui kilogram de tomate si al unui kilogram de castraveti,

utilizam metoda figurativa

1 + 2 = 3 (parti egale cu suma 12)

12 : 3 = 4 (lei) pretul unui kilogram de castraveti
4 x 2 = 8 (lei) pretul unui kilogram de tomate
200 x 4 = 800 (lei) suma incasata pe castraveti
336 x 8 = 2 688 (lei) suma incasata pe tomate
800 + 2 688 = 3 488 (lei) suma incasata pe legume
3 488 1 999 = 1 489 (lei) suma ramasa.).

Ce trebuie sa stie copilul

27 noiembrie 2013
Propune articol
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa reprezinte prin colorare, decupare, hasurare sau pliere numere fractionare.

Exemplu: Numarul fractionar 3/4 se poate reprezenta, prin colorare, astfel:

Sa citeasca si sa scrie numere fractionare (Exemplu: Fractia3/4 se poate citi: trei

patrimi, trei sferturi, trei supra patru, trei pe patru sau trei parti din patru.);

Sa foloseasca limbajul matematic specific fractiilor (Exeemplu: fractie, intreg/intregi,

unitate fractionara, numitor, numarator, linie de fractie, fractie echiunitara, fractie
subunitara, fractie supraunitara, doime, trime, patrime, cincime, sesime, septime,
optime, noime, zecime, sutime, miime);

Sa obtina fractii echivalente (egale) cu fractii date, prin activitati practice (Exemplu:
plierea hartiei, suprapunerea hartiei sau indoirea unei sarme);

Sa scrie intregul sub forma unor fractii echivalente (egale)

Exemplu:

Sa compare si sa ordoneze fractii care au acelasi numitor sau fractii care au acelasi
numarator.
Exemplu:

Sa adune si sa scada doua fractii cu acelasi numitor.

Exemplu:

Sa scrie o fractie ca suma sau diferenta de doua fractii cu acelasi numitor.

Exemplu:

Sa afle valoarea unei fractii dintr-un intreg.

Exemplu:

Sa rezolve probleme in care aplica cunostintele despre numere fractionare.

Exemplu: In clasa noastra sunt 24 de elevi. 5/8 dintre acestia locuiesc la bloc, iar restul
la curte. Cati copii locuiesc la curte?
A. Primul mod de rezolvare:
Numarul copiilor care locuiesc la bloc:

Numarul copiilor care locuiesc la curte:

24-15=9 copii
B. Al doilea mod de rezolvare:
Ce fractie corespunde numarului copiilor care locuiesc la curte?

Cati copii locuiesc la curte?

3/8 din 24= 24:8x3= 9 (copii)

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa construiasca siruri din fractii dupa anumite reguli.

Exemplu: Scrie in ordine crescatoare fractiile subunitare cu numitorul 100 si
numaratorul un numar impar care se imparte exact la 15. Rezolvare:

Sa aplice tehnici de calcul rapid la adunarea fractiilor.

Exemplu:

Sa rezolve probleme cu mai mult de trei operatii si cu grad sporit de dificultate, in care
se aplica cunostintele despre numere fractionare.
Exemplu: Jucandu-se pe calculator doi frati au totalizat 132 de puncte. Cate puncte a
obtinut fiecare, stiind ca 2/3 din punctajul lui Sorin este egal cu 4/5 din punctajul lui
Vali?
Rezolvare:
Pentru rezolvare se aplica metoda figurativa. Un pas foarte important este
reprezentarea grafica corecta a fractiilor din enunt:

Analizand graficul se observa ca 1 parte din cele 3 parti (1/3)din punctajul lui Sorin
este egala cu doua parti din cele 5 (2/5) din punctajul lui Vali. Impartind punctajul lui
Sorin in parti egale cu cele ale lui Vali, vom obtine 3 x 2 = 6 parti egale (cu ale lui
Vali).
Asadar, graficul are 6 + 5 = 11 parti egale, a caror suma este 132.
Valoarea unei parti egale: 132 : 11 = 12.
Punctajul lui Sorin: 6 x 12 = 72 (puncte)
Punctajul lui Vali: 5 x 12 = 60 (puncte)

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa citeasca, sa scrie si sa reprezinte numere naturale mai mici decat 1 000 000.
(Exemplu: numarul 345 206 se reprezinta astfel:

Sa compare si sa ordoneze numere naturale cuprinse in intervalul 0 1 000 000.

(Exemplul 1: compara numerele: 34 399 < 304 399; 198 345 > 198 342; 23 451 =
23 451; Exemplul 2:ordoneaza descrescator numerele: 45 000; 455; 405 455; 4 555,
astfel: 455; 4 555; 45 000; 405 455;)

Sa scrie numere cu cifre romane.

(Exemplu: 25 XXV; 167 CLXVII; 2 499 MMCDXCIX);

Sa rotunjeasca numere naturale la ordinul indicat.

(Exemplu: numarul 12 539 rotunjit la ordinul zecilor va fi 12 540, rotunjit la ordinul
sutelor va fi 12 500 si rotunjit la ordinul miilor va fi 13 000;

Sa efectueze adunari si scaderi cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000.
(Exemple: 482 307 + 52 384 = 534 691 si 1 000 000 892 345 = 107 655);

Sa calculeze numarul necunoscut la adunare si scadere

(Exemplul 1:
82 341 + a = 261 934
a = 261 934 82 342
a = 179 592
Exemplul 2:
89 341 b = 34 002
b = 89 341 34 002
b = 55 339

Sa efectueze inmultiri ale numerelor naturale mai mici decat 1 000 cu un numar de o
cifra si cu un numar de doua cifre.
(Exemplu: 834 x 7 = 5 838; 399 x 34 = 13 566);

Sa efectueze impartiri ale numerelor naturale mai mici ca 1 000 la un numar de o cifra
(cu rest 0 sau cu rest diferit de 0).
(Exemplu: 966 : 7 = 138 ; 874 : 5 = 174 rest 4);

Sa calculeze un numar necunoscut la inmultire si la impartire.

(Exemplul 1
3 x a = 834
a = 834 : 3
a = 278
Exemplul 2:

b : 4 = 218 rest 1
b = 218 x 4 + 1
b = 873);

Sa aplice ordinea efectuarii operatiilor in exercitii cu operatii de acelasi ordin sau de

ordine diferite si in exercitii care contin paranteze rotunde si/sau drepte.
(Exemplu:
442 3 x [(125 + 125 : 5) (219 72 x 3)] =
= 442 3 x [(125 + 25) ( 219 216)] =
= 442 3 x (150 3) =
= 442 3 x 147 =
= 442 441 =
= 1);

Sa reprezinte fractii, prin desen (Exemplu:

Sa compare fractii care au acelasi numitor sau aceasi numarator (parti ale aceluiasi
intreg).
Exemplu:

Sa spuna proprietati simple ale figurilor geomerice plane (triunghi, patrat, dreptunghi,
romb, cerc) referitoare la laturi si unghiuri.
(Exemplu: Dreptunghiul este patrulaterul cu laturile egale si paralele doua cate doua
si cu patru unghiuri egale (drepte). Are doua axe de simetrie.);

Sa adune si sa scada fractii cu acelasi numitor.

(Exemplu:

Sa calculeze perimetrul figurilor geometrice plane, folosind proprietatile acestora.

(Exemplu: Perimetrul patratului se obtine inmultind masura laturii cu 4, deoarece
patratul are patru laturi egale.);

Sa descrie proprietati simple ale corpurilor geometrice (cub, paralelipiped dreptunghic,

piramida, cilindru, con) referitoare la varfuri, laturi, fete.
(Exemplu: Cubul are 6 fete de forma patrata, 8 varfuri si 12 muchii.);

Sa efectueze masurari folosind instrumente de masura adecvate.

(Exemplu: metrul de tamplarie, panglica de croitorie, rigla gradata, cantarul de
bucatarie, cantarul electronic, balanta, cana gradata, ceasul);

Sa faca transformari ale unitatilor de masura pentru lungime, capacitate, masa, timp si
valoare, in multipli sau submultipli.
(Exemplu: 45 t = 45 000 kg, 2 800 cm = 28 m, 580 hl = 58 kl, 3 secole = 300 ani,
700 bani = 7 lei.);

Sa rezolve probleme practice cu trei operatii.

(Exemplu:Intr-un stup erau 832 de albine lucratoare, un sfert dintre acestea erau
albine cercetatoare, de 8 ori mai putini trantori decat albine cercetatoare, iar doici
erau cu 173 mai multe decat trantori. Cate albine-doici erau in stup?
Rezolvare:
Numarul albinelor cercetatoare: 832 : 4 = 208
Numarul trantorilor: 208 : 8 = 26
Numarul albinelor-doici: 26 + 173 = 199
Rezolvare sub forma unei expresii numerice: 832 : 4 : 8 + 173 = 199);

Sa rezolve probleme tipice, folosind metoda figurativa.

(Exemplu:Ana si Ioana au economisit 840 de lei. Cu din aceasta suma ele cumpara o
papusa si o minge. Aflati pretul fiecarei jucarii, stiind ca papusa este de 6 ori mai
scumpa decat mingea.
Rezolvare: Cat au costat papusa si mingea impreuna?

840 lei : 3 = 280 lei

Numarul partilor egale: 1 + 6 = 7
Pretul mingii: 280 : 7 = 40 (lei)
Pretul papusii: 40 x 6 = 240 (lei).

Sa utilizeze vocabularul matematic.

(Exemplu: termeni, suma, diferenta, descazut, scazator, factori, produs, cat,
deimpartit, impartitor, se cuprinde in..., fractie, numitor, numarator, fractie
echiunitara/subunitara/supraunitara, metoda figurativa, metoda mersului invers,
multiplii, submultiplii etc.).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa rezolve probleme cu mai mult de trei operatii de ordine diferite.

(Exemplu:Un ciclist care participa la Turul Carpatilor a parcurs in prima zi din
traseu, a doua zi din drumul ramas, a treia zi din rest, iar a patra zi ultimii 54 de
kilometri. Ce lungime are intreg traseul? Pentru rezolvare aplicam metoda mersului
invers:

Cat reprezinta din drumul parcurs a treia zi?

54 : 2 = 27 (km)
Cati kilometri i-au ramas de parcurs dupa cea de-a doua zi?
27 x 7 = 189 (km)
Cati kilometri a parcurs a doua zi?
189 : 3 = 63 (km)
Cati kilometri i-au ramas de parcurs dupa prima zi?
63 x 4 = 252 (km)
Cat reprezinta din drumul parcurs in prima zi?
252 : 3 = 84 (km)
Ce lungime are intreg traseul?
84 x 5 = 420 (km).

Sa calculeze un numar necunoscut dintr-o expresie matematica, folosind metoda

mersului invers.
(Exemplu:
1000 [754 + (387 5 x a) : 6] = 244
754 + (387 5 x a) : 6 = 1 000 244
754 + (387 5 x a) : 6 = 756
(387 5 x a) : 6 = 756 754
(387 5 x a) : 6 = 2
387 5 x a = 2 x 6
387 5 x a = 12
5 x a = 387 12
5 x a = 375
a = 375 : 5
a = 75).

Ce trebuie sa stie copilul

22 noiembrie 2013
Propune articol
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa recunoasca si sa deseneze dreptele paralele si drepte perpendiculare in diferite

poziti:
a) drepte paralele:

b) drepte perpendiculare

Sa deseneze forme geometrice plane, cu sablon, cu instrumente (rigla, echer, compas)

sau cu mana libera si sa le noteze
(Exemplu: notatie pentru patrat:

Sa observe si sa spuna proprietati simple referitoare la laturi si unghiuri pentru

triunghi, patrat, dreptunghi, romb.
(Exemplu: Patratul este figura geometrica plana cu toate laturile si unghiurile
egale.);

Sa observe si sa spuna proprietati simple referitoare la varfuri, unghiuri, muchii ale ale
cubului, cuboidului, piramidei.
(Exemplu: Cubul este corpul geometric cu toate fetele de forma patrata. Are 12 laturi
numite muchii si 8 varfuri.);

Sa gaseasca si sa deseneze axele de simetrie ale unor figuri geometrice plane

(Exemplu:

Sa determine perimetrele poligoanelor prin masurare si calcul.

(Exemplu: Perimetrul dreptunghiului egal 2 x L +2 x l = 2 x (l + L) Perimetrul
este suma lungimilor tuturor laturilor.);

Sa desfasoare si sa asambleze cubul si paralelipipedul dreptunghic (cuboidul),

confectionate din carton.

(Exemplu: Un cub desfasurat va arata ca in desenul urmator:

Sa recunoasca formele geometrice invatate la obiecte din mediul apropiat (Exemplu:

urmatoarele obiecte au forma de cuboid: cutia cu creta, dulapul, unitatea centrala a
calculatorului, un dictionar etc.).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa observe si sa spuna proprietati simple referitoare la laturi si unghiuri pentru

paralelogram si trapez (Exemplu: Trapezul are doua laturi inegale si paralele.);

Sa aplice elemente de geometrie in rezolvarea problemelor cu grad sporit de dificultate

(Exemplu: Perimetrul unei curti de forma dreptunghiulara este de 120 m, latimea
masurand cat din lungime. Care sunt dimensiunile laturilor?
Rezolvare:
Mai intai reprezentam curtea de forma dreptunghiulara si aratam ca lungimea este
triplul latimii:

Numarul segmentelor egale, cuprinse in perimetru, este de: 1 + 3 + 1 + 3 = 8 (parti

egale).
Latimea curtii (dreptunghiului) va masura:120 : 8 = 15 (metri).
Latimea este de: 15 x 3 = 45 (metri).

Ce trebuie sa stie copilul

22 noiembrie 2013
Propune articol
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul :

Sa ordoneze obiecte dupa lungimea, grosimea, masa sau volumul lor si sa ordoneze
imagini, dupa derularea lor in timp.
(Exemplu: Numeroteaza imaginile urmatoare in ordinea crescatoare a capacitatii lor:

Sa efectueze masuratori utilizand unitati de masura si instrumentele potrivite.

(Exemplu: acasa, pentru a masura cantitatea de faina (in grame) dintr-o prajitura,
foloseste cantarul de bucatarie, iar la piata, pentru a masura masa unui pepene (in
kilograme) se foloseste balanta.)

Sa aprecieze dimensiunile, distanta, capacitatea, masa unor obiecte.

(Exemplu: Cred ca pana la statia de autobuz sunt cam 300 m.);

Sa enumere multiplii si submultiplii unitatilor principale de masura si sa redea ordinul

de marime al fiecaruia.
(Exemplu:
Submultiplii metrului: - decimetrul, 1m = 10 dm
- centimetrul, 1m = 100 cm
- milimetrul, 1 m = 1000mm
Deci: 1m = 10dm = 100cm = 1 000mm);

Sa faca transformari ale unitatilor de masura prin inmultire si impartire cu 10, 100,
1000. (Exemplu: 5 km = ? msau 35 000 ml = ?dl 5 x 1000 = 5000(m) 35 000 : 100 =
350 (dl)

Sa plaseze in timp evenimente.

(Exemplu:Astazi este 12 iulie. Peste o saptamana, adica vineri 19 iulie, voi pleca in
tabara);

Sa utilizeze cunostinte despre masurarea timpului: citirea ceasului, reprezentarea pe

ceas a orelor si minutelor, inregistrarea evenimentelor intr-un interval de timp.
(Exemplu: scrie programul sau pentru o zi);

Sa afle perimetrele poligoanelor prin masurare si calcul.

(Exemplu: Masoara, in milimetri, laturile poligonului urmator si calculaza perimetrul

acesteia:

Sa recunoasca valoarea monedelor si a bancnotelor, sa faca schimburi echivalente cu

sume de bani.
(Exemplu:Pot plati 1 leu si 50 bani cu o bancnota de 1 leu si o moneda de 50 bani sau
3 monede de 50 bani);

Sa rezolve probleme folosind rezultatele masuratorilorefectuate si transformari ale

unitatilor de masura.
(Exemplu: Pentru a face dulceata de afine, mama a adaugat peste fructe 2 kg de
zahar. Dupa inceperea fierberii a mai adaugat 450 g de zahar, apoi inca 550 g. Cate
kilograme de zahar a folosit mama pentru a face dulceata?
Rezolvare:
Se efectueaza mai intai transformarile, pentru a se putea calcula in aceeasi unitate de
masura:
2 kg = 2 000 g
Cantitatea de zahar folosita la dulceta este:
2000 g + 450 g + 550 g = 3 000 g
Cate kilograme s-au folosit? 3 000 g = 3 kg.).

Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa rezolve probleme combinate in care aplica metode diferite de rezolvare si unitati de

masura.
(Exemplu: La o petrecere, cantitatea de 6 l de suc a fost turnata in 26 de pahare de
cate 200 ml si 300 ml. Cate pahare s-au folosit de fiecare fel?
Rezolvare:
Efectuam transformarile convenabile, pentru a lucra cu numere mai mici:
6 l = 60 dl
200 ml = 2 dl
300 ml = 3 dl
Folosim metoda falsei ipoteze: presupunem ca toate paharele sunt de 2 dl:
Atunci cantitatea totala de suc (rezultata in urma presupunerii) va fi de: 26 x 2 = 52
dl
Dar cantitatea reala de suc este de 60 dl, de unde rezulta o diferenta de 60 dl 52 dl

= 8 dl.
Aceasta diferenta este rezutata de la diferenta de capacitate dintre un pahar mare si
unul mic:
3ml 2ml = 1ml.
Atunci, numarul paharelor de 3 ml va fi: 8 : 1 = 8, iar al celor de 2 ml va fi: 26 8 =
18.).
Pentru a obtine performanta, se recomanda ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:

Sa rezolve probleme combinate in care aplica metode diferite de rezolvare si unitati de

masura. (Exemplu: La o petrecere, cantitatea de 6 l de suc a fost turnata in 26 de
pahare de cate 200 ml si 300 ml. Cate pahare s-au folosit de fiecare fel?
Rezolvare:
Efectuam transformarile convenabile, pentru a lucra cu numere mai mici:
6 l = 60 dl
200 ml = 2 dl
300 ml = 3 dl
Folosim metoda falsei ipoteze: presupunem ca toate paharele sunt de 2 dl:
Atunci cantitatea totala de suc (rezultata in urma presupunerii) va fi de: 26 x 2 = 52
dl
Dar cantitatea reala de suc este de 60 dl, de unde rezulta o diferenta de 60 dl 52 dl
= 8 dl.
Aceasta diferenta este rezutata de la diferenta de capacitate dintre un pahar mare si
unul mic:
3ml 2ml = 1ml.
Atunci, numarul paharelor de 3 ml va fi: 8 : 1 = 8, iar al celor de 2 ml va fi: 26 8 =
18.).

Rezolvarea probei la matematica, varianta 1, clasa a IV-a

06 iunie 2014
Propune articol
Gasesti in randurile de mai jos rezolvarea probei la matematica, varianta 1, pentru clasa a IV-a
si subiecul care s-a dat la Evaluarea Nationala 2014.
Rezolvarea

1. C) 902 053
2. B) 43 037
3. 2 357
4.

3 337
5.C) 96 : 6 =
6.

7.

zece

suta

mie

3 340

3 300

3 000

8. A) 1 519
9. 642 393; 2 242; 133; 551.
10.

11. D
12. D) centimetrul
13. D
14. Ptratul trebuie colorat deoarece este figura a crui perimetu se afl nmulind latura cu 4.
15. 8 kg

16. Oricare dintre variantele:

17. C) ora 11 i 55 minute

18. F (fals)
19. Sambata
20. Mai multe variante:

sau:

sau:

sau

Rezolvarea probei la matematica, varianta 2, clasa a IV-a

06 iunie 2014
Propune articol
Gasesti in randurile de mai jos rezolvarea probei la matematica, varianta 2 si subiectele pentru
clasa a IV-a, la Evaluarea Nationala 2014.
Rezolvarea
1. D) 33 333
2. 632 lei
3.
2 reprezinta cifra sutelor
4 reprezinta cifra miilor (sau unitatilor de mii)
6 reprezinta cifra zecilor
9 reprezinta cifra unitatilor
4.
zece

suta

mie

4 837

4 840

4 800

5. 128 : 2 = 64
542 123 = 419
156 + 499 = 655
2 390 x 2 = 4 780
6. C) 60 803 (60 000 + 800 + 3 = 60 803)
7. 46 x 4 = 184
166 + 71 = 237
360 : 4 = 90
2 390 x 2 = 4 780
8. MMXIV
9. 222
10.

11. triunghi, cerc, patrat

12. A) Copacul are 4 m inaltime.
B) Penarul are 25 cm lungime.
C) Distanta dintre doua localitati vecine este de 18 km.
D) Vrful creionului are 4 mm lungime.
13. Exista mai multe variante corecte:

5 000

14. 20 cm ( L = 4 x 2cm = 8 cm; l = 2 cm; perimetrul: 2 x 8cm + 2 x 2 cm = 20 cm)

15. 60 km+67 km + 208 km = 335 km
16.

17.

18.

19. Canada a fost declarata castigatoare a jocurilor olimpice pentru ca a avut cele mai multe
medalii de aur.
20.