DISPERSIA LUMINII

Fenomenul de dispersie a luminii este fenomenul prin care lumina se

imparte in mai multe unde reflexive. Unda la intalnirea unui obstacol,
lumina se imparte in mai multe unde sau isi schimba directia de unda.
Exemplu :
 Formarea curcubeului
Curcubeul primar este un fenomen optic si
meteorologic manifestat prin aparitia spectrului
luminos atunci cnd lumina se refracta prin
atmosfera, de cele mai multe ori aparnd dupa
ploaie. Curcubeul ia forma unui arc multicolor,
cu rosu la exterior si violet la interior. Secventa
de culori cea mai acceptata este aceeasi cu cea
a spectrului luminii albe, adica: rosu, portocaliu
(orange), galben, verde, albastru, indigo si
violet.
 Curcubeele se pot observa oriunde sunt picaturi de ploaie n aer si
soarele straluceste n spatele observatorului la o mica altitudine sau
la vedere. Cele mai interesante aparitii ale curcubeului sunt cnd
jumatate din cer este n continuare negru, cu nori ce se risipesc si
observatorul este ntr-un punct cu cer senin deasupra. Efectul
curcubeului este de asemenea vazut n mod frecvent lnga fntni
sau cascade. Efectul poate fi creat si n mod artificial pe picaturile
de apa din aer n timpul unei zile nsorite.
Un curcubeu este parte a unui arc cu raza de 42 n jurul punctului
antisolar.
Un curcubeu este vizibil doar atunci cnd soarele straluceste n timp
ce ploua. Mai mult dect att, nivelul de naltare al soarelui trebuie
sa fie mai mic de 42 . Daca soarele este mai jos, punctul antisolar
este mai mare de 42 sub nivelul orizontului, curcubeul nu se nalta
deasupra orizontului.
 Aparitia curcubeului este cauzata de dispersia razelor de soare .
Lumina este prima data refractata n interiorul picaturii de ploaie si
refractata din nou cnd paraseste picatura. Efectul total este ca
lumina primita este refractata ntr-un sir larg de unghiuri, cu cea mai
intensa lumina ntr-un unghi de 40-42 grade. Unghiul este
independent de marimea picaturii, dar depinde de indicele refractiei.
Apa marii are un indice de refractie mai mare dect al picaturii de
ploaie, asa ca raza curcubeului n picaturile marii este mai mic dect
a curcubeului adevarat. Acest lucru este vizibil cu ochiul liber printr-
o nealiniere a picaturilor.
naltimea la care lumina se reflecta depinde de lungimea sa de
unda, deci de culoare.
Lumina alba se descompune n culori diferite la intrarea n picatura
de ploaie, deoarece lumina rosie este reflectata sub un unghi mai
mic dect lumina albastra. La iesirea din picatura, razele rosii se
ntorc ntr-un unghi mai mic dect razele albastre, producnd
curcubeul.
 Un curcubeu nu exista ntr-un anume loc pe cer. El este un fenomen a
carui pozitie aparenta depinde de locatia observatorului si de pozitia
soarelui. Toate picaturile de ploaie reflectate si refracta razele de
lumina n acelasi mod, dar numai lumina din unele picaturi de ploaie
ajung la ochii observatorului. Lumina este ceea ce constituie curcubeul
pentru acel observator.
Curcubeul este centrat n umbra capului observatorului, sau mai exact
in punctul antisolar (care este sub orizont n timpul zilei), aparnd la un
unghi de 40-42 grade de la linia dintre capul observatorului si umbra
sa. Ca un rezultat, daca soarele este mai sus de 42 grade, curcubeul
este sub orizont si nu poate fi vazut , exceptii au loc atunci cnd
observatorul este cu mult deasupra pamntului, ca de exemplu ntr-un
avion, pe varful muntelui sau deasupra unei cascade. Un curcubeu
poate fi generat folosind o stropitoare de gradina dar pentru a avea
suficiente picaturi, ele trebuie sa fie foarte mici
 Curcubeul secundar este cauzat de o dubla refractie a
razelor de lumina n interiorul picaturilor de ploaie si
apare la un unghi de 50-53 grade. Ca un rezultat al celei
de-a doua refractii, culorile curcubeului secundar sunt n
mod invers comparate cu arcul primar, cu violet n
exterior si rosu n interior. Zona ntunecata a cerului
neluminat ce se ntinde ntre arcul primar si cel secundar
este numit dunga Alexander , dupa Alexander of
Aphrodisias care a descris-o primul.
Unele raze se reflecta de doua ori n interiorul picaturilor
de ploaie nainte sa fie vazute de privitor. Cnd raza
incidenta este foarte stralucitoare , aceasta poate fi
vazuta ca un curcubeu secundar la 50-53 grade.
 a) Un curcubeu secundar apare n afara primului curcubeu si se
atenueaza atunci cnd lumina care patrunde prin picatura de ploaie
trece prin doua reflexii interne n loc de una (precum n cazul
primului curcubeu).Intensitatea luminii e redusa mai mult la a doua
reflexie , de aceea curcubeele secundare nu sunt la fel de viu
colorate precum cele primare.
b)Un al treilea, sau triplu, curcubeu poate fi vazut n ocazii rare, si
doar ctiva observatori au reportat ca au vazut un cvadublu
curcubeu. Aceste curcubee vor aparea n aceeasi parte a cerului n
care este si soarele, facndu-le greu de recunoscut.
c)Ocazional, un alt frumos si izbitor curcubeu poate fi observat,
constituit din 7 curcubee slabe pe interiorul curcubeului primar, si
foarte rar n exteriorul curcubeului secundar. Ei sunt slab trimisi si
au o culoare pastelata care nu se potriveste cu tiparul obisnuit. Ei
sunt cunoscuti sub numele de curcubee supernumerare (figurate), si
nu este posibil sa explici existenta lor folosind geometria optica
clasica. Curcubeele super-numerare sunt mai vizibile atunci cnd
picaturile de ploaie sunt mici si cam de aceeasi dimensiune.