Stim cu totii ca aparatul de fotografiat are un rol esential in vietile noastre

deoarece surprinde momente frumoase si evenimente importante pe care

dorim sa ni le amintim mereu, si cum altfel putem surprinde aceste momente
daca nu prin ajutorul camerei de fotografiat.
Dar pana la urma, ce este un aparat de fotografiat
si cum reuseste sa surprinda ceea ce vrem?
Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe
vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a
proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treaca lumina.Cu cat
este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara.Acest aparat simplu numit
camera obscura exista de la inceputul sec. al XVII-lea.Mai mult a durat pana a
fost gasit un material fotosensibil pt. a inregistra imaginea respectiva.Aceasta
problema a fost rezolvata abea in 1826 cand Joseph Nicepe a descoperit ca
pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.

Pentru a functiona, orice aparat foto, oricat de simplu, trebuie sa aiba

urmatoarele parti componente:
Corpul o cutie perfect opaca in care sta filmul pt. a fi expus.
Obiectivul un dispozitiv care focalizeaza razele de lumina pe film.
Diafragma un dispozitiv care controleaza cat alumina ajunge pe film.
Prin nchiderea si deschiderea diafragmei (diafragmare)
se realizeaza doua operatii de o important esential n
fotografie:
a) se adaptez luminozitatea obiectivului la conditiile de
expunere impuse de iluminarea subiectului fotografiat;
b) se mareste profunzimea campului de claritate al
obiectivului cu cat diafragma este mai nchisa si invers.
Obturatorul un dispozitiv care controleaza cat timp este
expus filmul la lumina.
Vizorul un dispozitiv folosit pentru a incadra eficient
imaginea care va fi inregistrata pe film.
Sistemul de transport desi nu este o componenta
propriu-zisa a aparatului, este totusi important in
functionarea acestuia.
La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de
sus, dreapta a corpului, insa la majoritatea aparatelor
moderne sistemul este automat.
In interiorul aparatului fotografic se afl :

.culoarul peliculei(rama de fixare a plcii) aflat ntr-un plan

perpendicular pe axul optic,
.fereastra de expunere,
Materialul fotosensibil pe suportul su n funcie de tipul
aparatului,
.bobine debitoare sau receptoare n cazul peliculei
fotosensibile,
.diafragma variabil sau irisul necesar modificrii diametrului
util al obiectivului,
.sistemul de obturare care face reglarea timpului de
expunere,
.sistemul de reglaj al aducerii imaginii n planul materialului
fotografic( pelicul, plac fotografic sau hrtie fotografic.
.sistemul de antrenare al peliculei dup fiecare expunere i
totodat de armare pentru a declaa urmtoarea expunere,
.sistemul de vizare.
Cel mai simplu obiectiv este format dintr-o lentila subtire convergenta.Ea
formeaza in apropierea partii posterioare a camerei obscure, o imagine reala,
rasturnata si mai mica decat obiectul, deoarece, de obicei, obiectul se
gaseste la o distanta mai mare decat dublul distantei focale a
lentilei.Subiectul de fotografiat se gaseste la diferite distante fata de aparatul
fotografic.Ca urmare, distanta dintre obiectiv si film este variabila.
Energia undei luminoase care cade pe emulsia fotografica are un efect
chimic.Actiunea acestui efect este limitata in timp si se numeste timp de
expunere.
Filmul va fi cu atat mi iluminat cu cat dimensiunile sunt mai mari si obiectivul
va fi mai apropiat de el.Diametrul partii active a obiectivului poate fi reglat cu
ajutorul diafragmei.
Exist o mare varietate de obiective, prezentate sub diferite denumiri
comerciale.Important este gradul de corectare a aberatiilor lor. n functie de
caracteristicile lor specifice putem mentiona: obiectivul acromat, aplanat,
anastigmat, etc., fiecare creat pentru anumite scopuri (portret, peisaj).
De multe ori pe montura obiectivului sunt indicate luminozitatea si distanta
focala.
Distanta focala
Este cea mai importanta
caracteristica a obiectivului
fotografic, fiind determinata atat
de curbura lentilei cat si de
puterea sa de refractie. Ea se
exprima in mm si se noteaza
astfel: F 50, F 75, uneori
in cm , de exp. F 13,5 cm. S-
au construit obiective cu
diferinte distante focale,
cuprinse intre 20 mm si 2000
mm.
Cu cat distanta focala este mai
lunga, cu atat mai mare va fi si
imaginea obiectului fotografiat,
din acelas punct de statie, in
schimb unghiul de camp , adica
suprafata de imagine egal de
luminoasa si clara cuprinsa in
imagine este mai mic.
Acesta poate fi situat chiar in fata
filmului (obturator in plan focal) sau
poate fi situat in obiectiv (obturator
central).
Un aparat bun trebuie sa ofere
posibilitatea de a stabili durata
deschiderii obturatorului. De
asemenea, trebuie sa existe un
declansator care sa controleze
deschiderea si inchiderea
obturatorului.
Obturatorul cu placa (perdea)
este construit dintr-o perdea
de panza neagra, cauciucata,
opaca, care se nfasoara pe
un tambur si se elibereaza
prin apasarea unui buton, de
catre un arc spiral. I se mai
spune obturator de placa
sau focal si are o fanta de a
carei viteza de deplasare
depinde timpul de expunere.
Perdeaua se afla n imediata
apropiere a stratului
fotosensibil.
Obturatorul cu perdea prezinta, n
general, avantajul de a lucra cu
timpi scurti de expunere (pn la
1/2000 s), dar si unele
dezavantaje. Astfel, la temperaturi
joase, perdeaua se misca mai
incet, iar la fotografierea
subiectelor n miscare rapida,
imaginea acestora poate aprea
deformata, de asemenea
marginea cliseelor poate aparea n
anumite cazuri expusa neuniform.
In ultimii ani, cunoaste o larga
raspandire aparatul foto digital.In
aceste aparate nu se foloseste
film, imaginea inregistrandu-se pe
un ecran.Prelucrata electronic,
aceasta poate fi incarcata pe
calculator.