Fenomene optice in natura

Optica este o ramura a fizicii care studiaza proprietaţile şi natura luminii, modul de
producere a acesteia, şi legile propagarii şi interacţiunii luminii cu substanţa. Cuvântul "optica"
vine de la cuvântul grecesc optikos (relativ la vedere), înrudit cu optos (vizibil) şi cu ops (ochi).

Fenomenele optice care apar in natura sunt :

Curcubeul, cel mai frumos fenomen din

atmosfera a impresionat omenirea din toate
timpurile, fiind considerat un “semn ceresc”
care aduce binele, pacea si prosperitatea.

Curcubeul este un fenomen optic care ia

nastere din cauza dispersiei si reflexiei luminii
solare in picaturile de ploaie din atmosfera.El
este vizibil atunci cand soarele bate din spatele
nostru in perdeaua de nori din fata, lumina
reflectandu-se pe bolta senina.

Norii sunt grupari mai mult sau mai putin conturate de picaturi de apa sau cristale de
ghiata, aflate in suspensie in atmosfera, provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de
apa.La fel ca in prisma optica, in picaturile de apa din nori lumina se descompune in cele sapte
culori: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet.De obicei, apar un curcubeu principal si
un curcubeu secundar.In arcul curcubeului principal rosul se situeaza in partea exterioara, in timp
ce la cel secundar, rosu se situeaza in interior.

Culorile curcubeului sunt cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se refracta si se
reflecta pe picatirile mai mari.Este de mentionat faptul ca si lumina lunii produce uneori
curcubee, ele sunt insa palide si greu de observat cu ochiul liber.

Trasnetul, fulgerul si tunetul care insotesc

furtunile si care au ingrozit pe oameni multe secole isi
gasesc explicatia stiintifica in existenta electricitatii in
atmosfera.

Trsnetul este o descarcare electrica in scanteie

care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi
nori, fie intre un nor si pamant.Norii de furtuna se
incarca in partea lor inferioara, in special, cu sarcina
negativa, iar aceasta incarca prin influenta suprafata
pamantului cu sarcina pozitiva.Cand norul se deplaseaza, zona de sarcina pozitiva de pe pamant
il urmareste ca o umbra.Norul si pamantul pot fi considerati drept armaturile unui condensator
intre care tensiunea electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de
volti.Daca tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de mare apare o
descarcare electrica foarete puternica numita trasnet.Exista multe forme (tipuri) de trasnete:
trasnetul liniar, superficial, globular, perlat, etc…

Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger, iar fenomenul acustic
poarta denumirea de tunet.

Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de
metrii si cativa km.Diametrul scanteilor este de cativa centimetri (pana la 20 de cm).

In majoritatea cazurilor, scanteia trasnetului, la inceput foarte mica si anemica incepe in

dreptul norilor si se alungeste in directia pamantului, aceasta fiind o descarcare preliminara care
creaza in aer ceva in genul unui canal bun conducator de electricitate si care se deplaseaza spre
pamant circa 50 de m cu o viteza egala cu 50000 kms.Dupa un timp foarte scurt (zeci de
milionimi de secunda) de la disparitia primei descarcari apare o alta descarcare preliminara care
se apropie si mai mult de pamant si care se intrerupe din nou.Uneori au loc zeci de descarcari
preliminare.Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la pamant sau la un obiect aflat in legatura
electrica cu pamantul, apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de scanteie, mai
intai in dreptul pamantului apoi din ce in ce mai sus spre nori.Acum a aparut descarcarea
principala a trasnetului, care se deplaseaza de la pamant spre nor.Deci au dreptate atat cei care
sustin ca trasnetul il loveste pe om de sus, cat si cei care afirma ca il loveste de jos, din pamant.

In canalul trasnetului aerul este complet ionizat, substanta fiind aici sub forma de
plasma.Datorita degajarii unei mari cantitati de energie intr-un interval de timp foarte scurt, in
canalul subtire de plasma are loc un salt brusc al presiunii care produce unde de soc acustice
(tunetul).Fenomenul lumimos care insoteste descarcarea se numeste fulger.

Spectaculuase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre cativa
decimetri si zeci de metri si care se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici, asezandu-se uneori
pe diferite obiecte, iar durata lor e cuprinsa intre cateva fractiuni de secunda si cateva
minute.Stingerea lor este de obicei brusca, explosiva, putand produce deteriorari insemnate ale
obiectelor din regiunea respectiva.

Fulgerul al carui canal luminos nu este continuu ci fragmentat intr-o serie de formatiuni
mici sferice luminoase, ce par insirate pe un fir, se numeste fulger perlat.El este considerat o
forma de tranzitie intre fulgerul obisnuit si cel globular.Statisticile arata ca in fiecare minut
globul pamantesc este lovit de aproximativ 1800 trasnete, ceea ce inseamna ca annual cad
aproximativ un miliard de trasnete.In fiecare zi tarsnetul omoara, pe intreg globul, 20 de
persoane si raneste 80.
 Aurora polara este un fenomen optic ce
consta într-o stralucire intensa observata pe
cerul nocturn în regiunile din proximitatea
zonelor polare, ca rezultat al impactului
particulelor de vânt solar în câmpul magnetic
terestru. Când apare în emisfera nordica,
fenomenul e cunoscut sub numele de aurora
boreala, termen folosit iniţial de Galileo Galilei,
cu referire la zeiţa romana a zorilor, Aurora, şi
la titanul care reprezenta vânturile, Boreas.
Apare în mod normal în intervalele septembrie-octombrie şi martie-aprilie. În emisfera sudica,
fenomenul poarta numele de aurora australa, dupa James Cook, o referinţa directa la faptul ca
apare în sud.Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind observat şi pe alte planete din sistemul
solar, precum Jupiter, Saturn, Marte şi Venus. Totodata, fenomenul este de origine naturala, deşi
poate fi reprodus artificial prin explozii nucleare sau în laborator.

Halolul este un inel luminos, multicolor care apare

in jurul soarelui sau a lunii. Fenomenul refractiei luminii la
trecerea prin cristale de gheata. Zonele de arc de cerc mai
stralucitoare se numesc SUN DOGS.

Curcubeul de foc este un fenomen

spectaculos si foarte rar intalnit, apare cand soarele
se afla la mai mult de 58 de grade deasupra
orizontului, razele de soare trec prin norii superiori
translucizi formati din cristale de gheata
hexagonale. Lumina intra lateral si iese prin
spatele cristalelor de gheata, iar daca cristalele de
gheata sunt orientate in mod optim rezultatul este
cel de imagine.

DIAMOND DUST
 Fenomeul poate fi descris ca un nor in apropietea solului format din cristale fine de
gheata care cad usor pe pamant.Se formeaza mai ales la poli, in conditii de cer mai mult senin,
inversiune termica si temperaturi de sub 0 grade.

NORII NOCTILUCENTI

Sunt cei mai inalti nori din atmosfera, se formeaza in

mezosfera la o inaltime de aproximativ 80 km, in
general in apropierea regiunilor polare. Acesti nori
sunt compusi din particule fine de gheata, ceea ce ii
face stralucitori si vizibili dupa apusul soarelui. Se
formeaza mai ales pe timp de vara, cand temperatura
in mezosfera ajunge la