10 Fenomene atom sferice optice spectaculoase

(fotogalerie)
1. Umbra Pmntului
Fenomenul este vizibil dup apusul
soarelui, cnd umbra pmntului este
proiectat n partea de est a boltei
cereti. Cu trecerea timpului, umbra se
nal din ce n ce mai mult. Pentru ca
acest fenomen s fie vizibil este nevoie
de un cer mai mult senin. Banda roz, de
deasupra umbrei, se numete "Belt of
Venus" sau "centura lui Venus".
2. Mirajul sau Fata Morgana
Razele de lumin sunt deviate la trecerea
prin straturi de aer de temperaturi
diferite. Densitatea aerului cald este mai
mic dect a celui rece. Razele de lumin
parcurg mai nti straturile mai reci de
aer, apoi vin n contact, sub un unghi de
inciden relativ mic, cu pturile de aer
mai calde i sunt astfel dispersate pn
la obinerea reflexiei totale. Este caracteristic deerturilor sau zonelor polare.
3. Green Flash, Green Ray (raza sau bliul verde)
Fr o traducere tiinific n limba
romn, acest fenomen are loc nainte de
rsrit sau dup apusul soarelui. Apare
ca un bli verde, de scurt durat,
deasupra soarelui. Este cauzat de
refracia luminii n atmosfer: razele de
lumin se deplaseaz mai ncet n masa
de aer mai dens din apropierea solului,
iar razele solare sunt curbate uor, dup
cum i Pmntul este uor curbat. Datorit dispersiei, marginea superioar
a discului solar va avea nuane de verde-albastrui, n timp ce marginea
inferioar a discului solar va lua nuane de rou-oranj.

4. Stlp de lumin (eng. Light pillar)

Fenomen optic creat de reflexia
luminii, provenit de la soare (Solar
Pillar) sau lun (Moon Pillar), n
straturi de nori de ghea aflai la
nlimi diferite.
5. Focul Sfntului Elmo
Fenomen de natur electrostatic, apare
n orele premergtoare orajelor, cnd
cmpul electric al atmosferei are valori
mari, astfel se produce un flux de
electroni ce dau o anumit luminozitate.
Apare pe obiectele nalte i ascuite, pe
vrfuri muntoase, clopotnie, elice, botul
avioanelor etc, i are aspectul unei
flcari de culoare alb-albstruie.
6. Diamond Dust
Corespunde cu romnescul ace de
ghea. Fenomenul poate fi descris ca un
nor n apropierea solului format din
cristale fine de ghea care cad uor pe
pmnt. Se formeaz mai ales la poli, n
condiii de cer mai mult senin, inversiune
termic i temperaturi de sub 0 grade. Adesea se formeaz i un halo asociat
fenomenului.
7. Norii noctiluceni
Sunt cei mai nali nori din atmosfer, se
formeaz n mezosfer la o nalime de
aproximativ 80 de km, n general n
apropierea regiunilor polare. Aceti nori
sunt compusi din particule fine de
ghea, ceea ce i face stralucitori i
vizibili dup apusul soarelui. Se
formeaz mai ales pe timp de var, cnd
temperatura n mezosfer ajunge la -120
grade celsius.

8. Haloul
Inel luminos, muliticolor care apare n
jurul soarelui sau a lunii. Fenomenul se
datoreaz refraciei luminii la trecerea
prin cristale de ghea (nori cirrus).
Zonele de arc de cerc mai stralucitoare
se numesc Sun Dogs (cini solari).

9. Curcubeul de foc
Fenomen spectaculos i foarte rar ntlnit,
apare cnd soarele se afl la mai mult de
58 de grade deasupra orizontului, razele
solare trec prin norii superiori
translucizi formai din cristale de ghea
hexagonale. Lumina intr prin lateral si
iese prin spatele cristalelor de ghea, iar
dac cristalele sunt orientate n mod
optim rezultatul este cel din imagine.

10. Luna albastr

Cnd atmosfera este ncrcat cu
particule de fum i praf care absorb o
parte din culorile spectrului luminii,
atunci este posibil ca la observator s
ajung o lumin albastruie. S-a
ntmplat de-a lungul timpului ca dup
mari incendii de pdure sau erupii
vulcanice majore, luna s-i schimbe
culoarea, fie ntr-o nuan albstruie fie
n alte culori. O nuan roiatic se poate observa n timpul eclipselor de
lun.

Un fenomen optic important se numeste Refractia luminii. La trecerea

dintr-un corp transparent-apa-in altul-aerul-raza de lumina se frange!
Fenomenul de schimbare a directiei de propagare a razelor de lumina care
traverseaza suprafata de separare a doua corpuri transparente se numeste
refractia luminii.
Unele lichide sunt toxice sau corosive! La orele de desen, cand ai bagat de
seama ca pensula pare franta. Privind pietrisul de pe fundul unui lac cu apa
clara, ai apreciat ca lacul are o anumita adancime. Dar masurandu-i
adancimea cu ajutorul unei nuiele, ai constatat ca estimarea ta a fost gresita!
Lacul era mai adanc decat ai crezut tu. Nici una dintre razele de lumina care
pleaca de la moneda nu va mai reusi sa iasa in aer, adica nu se va mai
refracta. Razele de lumina se refrecta in totalitate pe suprafata, neacoperita
de disc, a apei. Acest fenomen este numit Reflexia totala. Inlocuind discul
cu unul care are diametrul de cel mult doua ori mai mare decat adancimea
apei, moneda poate fi observata din nou, deoarece razele ajung la suprafata
apei mai putin inclinate fata de normala.
Optica prin fibre de sticla
Cercetarile se efectueaza si in alte directii. In scop industrial se folosesc
lampi speciale, al caror spectru e capabil sa porneasca anumite reactii
chimice. Lampile infrarosii sunt folosite la accelerarea uscarii vopselelor,
razele infrarosii si ultraviolete avnd utilizare si in medicina.
Se folosesc endoscoape cu lampi pentru a patrunde in corpul pacientului
fara a produce rani superficiale mari si pentru a efectua pe aceasta cale
interventii chirurgicale mici, ce necesita vizibilitate buna. Prin fibrele optice
se pot lumina locuri imposibil de abordat cu lampi traditionale. In plus, prin
laserul-fascicol luminos subtire, intens-situat la capatul fibrei optice din
interiorul endoscopului se pot rezolva probleme organice interne.
Laserul se foloseste in multe tratamente pe aceasta cale, de exemplu
hemorolagiile gastrice de la nivelul ulcerelor pot fi oprite prin laser,
indepartarea partilor nearozate ale creierului, anestezia centrilor durerosi
sau sau arderea celulelor canceroase de la nivelul colului uterin.
Fenomenele optice sunt partile fizicii care se ocupa cu studiul propietatilor
lumini si cu cel al mecanismului vederii se numeste optica.
Aristotel a dat o prima explicatie Curcubeului (Amestecarea in nor a
culorilor inchise cu cele deschise).
Sfarsitul sec. XII-lea Aristotel a inventat ochelarii.
Inceputul sec.VII-lea inventarea lunetei in Olanda pe care pe care o
perfectioneaza mai tarziu Galileo Galilei.
O inportanta deosebita la dezvoltarea opticii a avut-o Isac Newton.
In 1615 au aparut primele microscoape.