ASIA

Fulga Robert
Cls a VII-a C
 Asia

Suprafață 44.579.000 km²

Populație 4,164,252,000 (2010)

Densitate 93,4 locuitori/km²

Țări 48

Familiile de limbi Sino-tibetane (chineza,, tibetana, etc)

Indo-europene (persana, urdu, hindi, rusa, greaca, armeana, etc)
Altaice (turca, mongola, coreana, japoneza, etc)
Austroasiatice (vietnameza, kmera, etc)
Semitice (araba,
s.a

Cele mai mari orașe Mumbay (India), Delhi (India), Calcutta (India), Teheran (Iran),
Karachi (Pakistan), Shanghai (China), Beijung (China),
Chongqing (China), Seul (Coreea de Sud), Jakarta (Indonezia),
Tokyo (Japonia), Osaka (Japonia), Manila (Filipine), Bangkok
(Thailanda)

Fus orar multiplu

de la UTC+2 la UTC+12

2
 Asia din satelit

Asia este continentul cel mai mare și cel mai populat, situat în principal în
emisferele de est și de nord. Acoperă 8,7% din suprafața suprafața totală a
Pământului (sau 30% din suprafața terestră) și cu aproximativ 4,3 miliarde de
oameni, găzduiește 60% din populația lumii umane actuale. În timpul secolului 20
populatia Asiei s-a multiplicat de aproape patru ori.

Asia este de obicei definita ca incluzând patru cincimi din estul Eurasia.
Este situata la est de Canalul de Suez și Munții Ural, și la sud de Munții Caucaz
(sau Depresiunea Kuma-Manych), Marea Neagră și Marea Caspică. Este mărginită
la est de Oceanul Pacific, la sud de Oceanul Indian și la nord de Oceanul Arctic.

3
 Asezarea geografica

Asezarea geografica a continentului Asia se impune prin particularitatile

geografice care individual net intre celelalte continente ale lumii. Intre aceste
particularitati, imensitatea este un lucru fundamental, cu o suprafata de 144 mil.
kmp fiind cel mai intins continent. Ocupa aproape 1/3 din uscat. Asia este asezata
in emisfera nordica, de la Ecuator pana la Polul Nord, de la Mediterana pana la
Pacific.

Numele continentului Asia sub diferite forme apar intr-un numar mare de
limbi moderne. Dar etimologia sa si limba de origine sunt incerte. Se pare a fi una
dintre cele mai vechi nume. Prima utilizare a numelui continentului Asia este
atribuita lui Herodot (aproximativ 440 i.Hr.), nu pentru că el a inventat-o, ci pentru
ca Istoria sa este cea mai veche scriere care a ramas pana in zilele noastre si care o
descrie in detaliu, mentionand lucrarile geografice anterioare pe care le-a citit, dar
care au disparut. O ipoteza a originii numelui este din cuvantul asirian “asu” =
rasarit (mileniul II iH). Alti geografi atribuie numele continentului unei divinitati.

Asia lui Ptolemeu

4
 Extremitatile:
V – Capul Baba (Pen. Asia Mica)
E – Capul Dejnev (Pen. Ciucotska)
N – punctul extrem al uscatului asiatic = Celiuskim (Pen. Taimat)
S – Capul Bulus (Pen. Malacca)

Continentul Asia se invecineaza cu 4 continente, grupand in jurul sau cea

mai mare parte a masei de uscat a Terrei:
 Spre V formeaza impreuna cu Europa “Eurasia”.
 De Africa se desparte in V prin Canalul Suez si Marea Rosie, dar
Peninsula Araba este un fragment al continentului Africa.
 Stramtoarea Bering desparte Asia de America de Nord.
 Insulele din SE fac trecerea spre Australia.

Prin intinderea sa masiva, continentul asiatic are consecinte variate si

importante asupra naturii, oamenilor, si economiei cale. Astfel, datorita desfasurarii
in latitudine de la Ecuator la Polul Nord, in Asia se intalnesc toate zonele naturale
ale Globului. In longitudine, de la V la E se inregistreaza o diferenta de 11 ore intre
Peninsula Asia Mica si Camceatca. Distanta intre punctele extreme sunt enorme (de
la S la N = 10.000 km; de la V la E = 11.000 km).

Cel mai vast continent al Pamantului, Asia este si cel mai interesant din
punct de vedere geografic. Datorita intinderii si variatiei conditiilor naturale, Asia
este continentul superlativelor si al contrastelor geografice. Astfel, pe teritoriul sau
se intalnesc:
- punctul cel mai inalt al lumii – vârful Chomolungma (8848 m), situat in
Hymalaia;
- punctul cel mai jos – Marea Moarta (-392m);
- cel mai inalt podis – Podisul Tibet (Acoperisul lumii), cu altitudine medie
4.785 m;
- cea mai intinsa campie din lume – Campia Siberiana Occidentala (este
mlastinoasa);
- cea mai scazuta temperatura inregistrata in emisfera N – -71,2 o C (1926), in
orasul Oymyakon din N-E Siberiei;
- cel mai adanc lac – Baikal (1637 m);
- cel mai intins lac din lume – Marea Caspica (374.000 mp);
- cel mai mare arhipelag al Terrei – Indonezia (13.700 insule).
- cel mai populat continent (4,3 mld. loc.);
- cel mai populat stat din lume – China (1,4 mld. loc.);

5
 Relieful Asiei

Relieful Asiei este foarte complex si se desfasoara pe suprafete mari, care

nu se intalnesc pe alte continente. Spre deosebire de Europa, Asia este continentul
podisurilor si al dealurilor. Campiile ocupa aproximativ 26,2 %, iar munti 29,2 %,
altitudinea medie a continentului fiind de aprox. 1000 m.

Asia este continentul cu cele mai

întinse și mai înalte lanțuri muntoase ale
Terrei. Pe continentul asiatic se poate
pune în evidență o treaptă montană
situată la altitudini mai mari de 3000 m.
Aceasta cuprinde munți foarte înalți,
precum Himalaya, Pamir, Karakorum,
Kunlun ș.a., și un podiș înalt (Podișul
Tibet, situat la 5000 m).

Partea de nord a muntelui Everest vazut dinspre Tibet

Continentul asiatic este cunoscut

prin cele mai mari altitudini ale planetei:
vârful Chomolungma (8848 m) din Munții
Himalaya și vârful Chogori sau K2 (8610
m). Deșerturile sunt mai rare, dintre care
cel mai mare este Deșertul Gobi.

Imagine a desertului Gobi

6
 În Asia se întind câmpii, precum cea a Gangelui, Indusului, Chinei de Est, și
tundre, precum tundra Siberiei.

Harta schematica a campiei Indo-gangetica

Peninsulele sunt și ele prezente: Arabia (cea mai întinsă din lume), India,
Kamceatca (de origine vulcanică) și Indochina.

Peninsula Arabica

7
 Clima Asiei
Datorită întinderii
mari, poziției geografice și
altor factori, Asia
sintetizează toate zonele de
climă ale planetei.
Principalii factori care
determină și influențează
clima Asiei sunt:
localizarea și întinderea
continentului; influența
Oceanului Arctic (prin
temperaturi scăzute și
prezența banchizei);
relieful relativ jos al părții
de nord a continentului
(care facilitează înghețarea
solului); formarea alizeelor; influența curenților din Oceanul Pacific.

Asia, având în vedere dimensiunea și geografia, prezintă un tipuri diferite

de climă.

Clima caldă

Principalele tipuri de climă caldă din Asia sunt:

 ecuatorială
 tropical-umedă
 tropical-uscată
 deșertică
Primele două, sunt caracterizate prin ploi abundente si este răspândită în
Asia de Sud-Est, atât în partea continentală a Peninsulei Indochina și Hindustan, cât
şi arhipelagurile Indonezia și Filipine.
Climat tropical-uscat și desertic, în care precipitatiile sunt scăzute, apare în
Orientul Mijlociu, Peninsula Arabică, Iran și Asia Centrală.
Alături de aceste tipuri de clima, în sud și est se intalneste climatul
musonic, un climat specific Asiei, a cărei caracteristică principală este deplasarea
maselor de aer de la ocean spre continent în timpul verii și invers în timpul iernii.

8
 Clima temperată

Principalele tipuri de climă temperată din Asia sunt:

 temperat-continentală
 meditareană şi similare.
Clima temperat-continentală se manifestă cu ierni foarte reci și uscate și
veri temperate si precipitaţii mari. Apare în regiunea siberiană.
Clima mediteraneană, cu precipitații neregulate și temperaturi blânde iarna
și temperaturi mari vara, se întinde de-a lungul coastei peninsulei Anatoliei, Siria și
Palestina.
Tipuri similare climatului mediteranean, dar cu mult mai multe ploi
abundente în lunile de vară, sunt în zonele de coastă din China, Coreea de Sud și
Japonia.

Clima rece

Principalele tipuri de clima rece din Asia sunt:

 alpină, tipică altitudinilor înalte din interiorul continentului
 polară, în nordul continentului.
Ambele au precipitații reduse și temperaturi reci.
Raspandirea plantelor si animalelor este determinată de clima astfel: in
zonele ecuatoriale cresc paduri dense, in timp ce in deserturi vegetatia este saraca si
rara.
Debitele raurilor sunt bogate in climatul musonic, iar in deserturi vaile
dezvolta scurgere doar in timpul ploilor ocazionale.
Clima influenteaza si activitatea umana, zonele musonice sunt astfel
favorabile agriculturii.

Apele Asiei
Asia este un continent cu o bogata retea hidrografica:
 regiuni endoreice, respectiv cu ape care nu se varsa inoceanul planetar,
ci in lacuri (Amu-Daria, Lacul Aral), fie se pierd in nisipuri (Tarim) sau in mlastini.
Mai ales in Asia Centrala.
 regiuni areice, adica fara ape curgatoare: Podisul Arabiei, Partea
centrala a podisului Karakum
 fluvii ce e varsa in oceane: Obi, Ensei, Lena (Oceanul Arctic), Amur,
Huang He, Chanjiang, Mekong (Oceanul Pacific), Salween, Gange, Indus, Tigru,
Eufrat (Oceanul Indian)

9
  lacuri: Marea Caspica, Marea Aral, Marea Moarta, acestea fiind
ramasitele unor vechi mari, Baikal. Exista lacuri naturale sarate, vulcanice sau
carstice. Au aparut si lacuri artificiale, in scopuri hidroenergetice

Fluvii si rauri
Marile fluvii ale Asiei izvorasc din muntii situati in partile centrale si se
indreapta spre muntii din regiunile apropiate.
 Bazinul arctic: Obi, Enisei si Lena, care izvorasc din muntii din centru, au
lungime mare, curg de la S la N.

10
 Bazinul pacific: Huan He (Huanghe), Changjiang, Amur. Huan He
(Fluviul Galben) este fluviul cel mai incarcat cu aluviuni din Asia si din
lume. Izvoraste din Tibet (de la 4500 m altitudine) si are 4845 km lungime.
Cursul sau superior are aspect de defileu intr-o vale lunga si adanca. Marea
Campie Chineza, formata prin depunerea aluviunilor, este minutios
organizata si valorificata (canale de irigatii, asezari, iazuri ptr. peste,
complexe de crestere a pasarilor, plantatii de duzi, intreprinderi pentru
prelucrarea produselor agricole).

Yangtze (Chang Jiang) este al treilea fluviu din lume ca lungime, masurand
peste 6.000 de kilometri, dintre cate 2.800 kilometri navigabili. Este cel mai
lung fluviu din Asia și al treilea din lume din punct de vedere al debitului de
apa (după Amazon și Congo). Cursul lui se află in intregime pe teritoriul
Chinei. Se varsa in Marea Chinei de Est la 23 km nord de orasul Shanghai.
Prin Marele Canal Chinez este legat de fluviul Huang He.

11
  Bazinul Indian: Gange, Brahmaputra, ce formeaza la varsarea in ocean
cea mai mare delta din lume. Fluviile izvorasc din culoarul depresionar ce
separa Hiymalaya de Transhimalaya. In ele se varsa fluviile: Indus,
Mekong, Menam, Irrawady

In Câmpia Mesopotamiei, fluviile Tibru si

Eufrat au mentinut civilizatiile antice bogate,
avand parte de o agricultura irigata. Spre vest, in
Lacul Aral se varsa fluviile Amudaria şi Sîrdaria,
ce sunt utilizate pentru irigatii in desertul
Karakum.

Fluviile Asiei sunt intens valorificate.

Toate marile fluvii sunt navigabile si sunt folosite
pentru irigatii, energie electrica, pescuit,
agreement.

12
Lacuri
Pe teritoriul Asiei exista numeroase lacuri, interesante, diferite ca numar,
origine, unele foarte sarate, altele cu mari resurse de apa.
1. Lacurile tectonice: Baikal, Aral, Baltos
 Lacul Baikal – este lacul
cel mai vechi (circa 20-25
milioane ani de existenţă), cel
mai adanc, cu cel mai mare
volum de apa, cu cele mai multe
specii de plante (250) si animale
(800) endemice din lume.
Volumul de apa este echivalent
cu cel al Mării Baltice. Datorita
unei mari inertii termice, iarna
apa acestui lac ingheata cu o luna de zile mai tarziu decat in zonele
inconjuratoare, dar se formeaza un pod gros de gheata, ce permite circulatia
autovehiculelor. Apa lacului este potabila.

 Lacul Aral – este un rest din

fosta Mare Sarmatica. S-a redus mult
ca urmare a folosirii apei pentru
irigatii. Este situat intr-o zona arida, cu
evaporatie ridicata. Are bilant hidric
deficitar.

 Lacul Balhas – este alimentat de

raul Ili. Are apa dulce in jumatatea
vestica. Partea estică a lacului este
foarte sărat, apa având (>7%) sare, pe
când partea vestică este mai dulce cu
(0,5-1,5%) sare, această îndulcire a apei se datorează afluenţilor din vest şi
comunicarea redusă dintre
partea de est cu cea de vest
a lacului, din cauza unui
schimb deficitar de ape
cauzat de lipsa curentilor.
2. Lacuri glaciare – s-au
format datorita formarii de
ghetari din munti sau din
regiuni care au fost

13
 acoperite de ghetari continentali. Un exemplu este lacul Taimapr (in Siberia),
care a parut intr-o depresiune sculptata de calotele glaciare ale cuaternarului.

3. Lacuri vulcanice – le intalnim in

regiunile pacifice cu numerosi
vulcani. In Insula Sumatra
(Indonezia), reprezentativ este
Lacul Toba

4. Mlastini – Regiunile cu exces de

umiditate si cu substart
impermeabil din Siberia, V
Tibetului sau din zonele musonice
prezinta numeroase mlastini.

14
 Flora si fauna Asiei

Diferentierile climatice impun si diferentieri ale florei si faunei:

1. Zona artica – pe marginea Nordica si intinsul Ocean Arctic iarna este

permanenta. In acest pustiu oceanele sunt inghetate si sunt acoperite cu
zapezi si ghetari. Vegetatia lipseste, dar
nu si animalele (ursul polar, vulpea si
iepurele, unele pasari; iar in ape: foca,
morsa, balena). Zona este locuita de
grupuri de eschimosi, cu o populatie
rara, care traieste din vanat si pescuit.

2. Zona de tundra – in aceste regiuni

iarna este lunga si rece. Clima tine
solul inghetat in cea mai mare parte a anului. Peisajul se invioreaza prin
aparitia pajistilor inverzite. Primavara are loc o extindere a dezghetului, ca
urmare a incalzirii climei. Urmarile sunt greu de cuantificat, dar va creste
umiditatea solului si a atmosferei. Precipitatiile sunt reduse cantitativ, iar
evapo-transpiratia redusa mentine
debitele ridicate ale raurilor,
dezghetul provocand intinderea
apelor pe zone mari. Ca urmare,
peisajul apare cu zonele mai inalte
mai zvantate, ele alternand cu
locurile mlastinoase. In tundra nu
cresc arbori. Pajistile umede au
soluri turboase si sunt strabatute
de turme de reni, animale
folositoare pentru locuitori.
Celelalte animale migreaza spre sud, spre zone mai favorabile datorata
nutritiei si adaposturilor mai bune.

15
3. Zona de taiga siberiana – reprezinta cea mai intinsa padure de conifere de
pe glob. Molidisurile sunt compacte, omogene si monotone si sunt rareori
punctuate de palcuri de mesteceni sau alte specii de foioase. Peisajul de taiga
este delimitat de prezenta exemplarelor care toamna au flori. In locurile mai
netede taigaua este mlastinoasa, muschii cresc printer trunchiuri intr-un
amestec greu de strabatut. Taigaua este o padure linistita, deoarece animalele
sunt rare, este putin umanizata, desi are mari rezerve de carbune, petrol,
metale, pietre pretioase si lemn.

4. Zona de stepe – ofera peisaje mai deschise, pajisti acoperite cu ierburi

marunte, pe un relief usor valurit. Padurile de lunca din lungul raurilor
invioreaza peisajul pe sesurile umede. Densitatea populatiei este mica, iar
amprenta umana are o slaba consistent. Peisajul stepei nu s-a modificat decat
in zonele de cultura. Bogatiile subsolului au sustinut dezvoltarea oraselor si a
zonelor industrial, modificand peisajul stepei.

16
5. Zona de desert – aparute in zonele
uscate, ocupa 1/3 din suprafata
continentului. In Peninsula Arabia
si vestul Indiei sunt deserturi calde,
cu 50oC vara; in deserturile Takla
Makan (Taklamakan) sau Gobi
sunt contraste termice accentuate
intre vara si iarna (vara calda, iarna
aspra). Peisajul desertic este
diferentiat, unele deserturi sunt
acoperite cu acumulari de nisipuri,
diferite ca forma si dimensiuni; dunele ocupa mari intinderi, avand o
fizionomie de detaliu in permanenta schimbare. Desertul Taklamakan este
inconjurat pe margini de oaze, alimentate de raurile care izvorasc din muntii
alaturati. Aici desertul inainteaza prin inaintarea mecanica a dunelor.
Avansarea dunelor poate fi stopata prin irigarea oazelor marginale si
realizarea unor culturi arborescente sau liziere de protectie. Alte deserturi
sunt stancoase, sau formate din fragmente colturoase rezultate din
dezagregarea rocilor. In jurul izvoarelor rare apar oazele, adica spatii verzi
intretinute cu dificultate, folosite ca binevenite locuri de popas pentru
caravane. Exista foarte putini locuitori, in oaze sau in zonele cu bogatii ale
subsolului (petrol, gaze).

6. Zona musonica - este strans legat de alternanta anotimpurilor (iarna ploi

bogate, vara secetoasa). Agricultura este dependenta si organizata in functie
de ploile musonice, dar in campiile din India si China solul fertil se cultiva si
iarna, cu ajutorul irigatiilor.
Agricultura intensa este legata de
cultura orezului. In conditiile unei
populatii dense, terenurile agricole
au devenit insuficiente, iar padurile
s-au extins prin terasare. Peisajele
musonice sunt reprezentate de
campuri de orez, livezi de dud,
iazuri, si terase cultivate.

17
7. Zona montana inalta – se deosebeste prin trasaturi proprii; este o zona
constituita din lanturi de munti cu inaltimi mari. Relieful este viguros, cu vai
inguste si versanti abrupt. Pe cele mai mari inaltimi sunt zapezi permanente
si ghetari care au creat un relief specific. Altitudinea impune etajarea
conditiilor climatic , invelisul de vegetatie si de soluri, realizand dispunerea
verticala a zonelor inalte. In zona inalta a Asiei invelisul de vegetatie este
format din benzi cu o compozitie diferita. Astfel, la poalele muntilor sunt
paduri zonale, apoi, in altitudine urca paduri diferentiate, tufisuri si pajistile
de munte, apoi stancariile golase, zapezile vesnice si ghetarii.. O agricultura
de subzistenta se practica in lunci si pe canalele de dejectie terasate. Ghetarii
ofera apa necesara irigatiilor.

18
 Populatia Asiei

In prezent, populatia Asiei reprezinta 60% din populatia lumii (4,3 mld loc)
si creste cu 50 milioane de locuitori / an. Densitatea medie este de 89
locuitori/km2. Continentul asiatic numara mai mult de 100 de popoare. Populatia se
imparte in:
- mongoloizi (in N, E si S-E),
- europoizi (caucazieni in Asia Occidentala),
- negroizi (raspanditi in jungla malaeziana si in zonele montane
din Filipine),
- dravidicni (au trasaturi asemanatoare europoizilor, dar sunt
inchisi la culoare; ii intalnim in Sri LanKa si sudul Indiei).
Toate aceste popoare au propriile limbi, care se pot atasa la mai multe
familii lingvistice: uraliene; altaide (in centru); paliasiatice (Siberia Occidentala);
indoeuropene (V si S); sinice (China); anamite (Vietnam); melanopolineziene (in S-
E); si semitice (in S-V).
Asia reprezinta leaganul marilor religii:
 Islamul domina, ajungand pana in Indonezia;
 Hinduismul – in India
 Budismul – in india (sec. 6 i.H.), Sri Lanka, Japonia, Coreea, China
 Confucianismul (China)
 Shintoismul (Japonia)

Calugari budisti Pelerini la Meca Hindusi la raul Gange

19