MIRAJUL OPTIC

Mirajul este un fenomen optic produs prin refractia treptata a razelor de lumina in straturile de aer cu densitati diferite (de exemplu, in straturile de aer din vecinatatea solului, atunci cand temperatura acestuia este diferita de aceea a atmosferei). Datorita mirajului, obiectele departate, aflate in apropierea orizontului, apar insotite de imaginea lor rasturnata. In general, apar doua tipuri de miraje. Cand straturile de aer inferioare sunt mai calde (de exemplu: la amiaza, in desert; de-a lungul unei sosele), imaginea rasturnata se afla sub obiect. Acesta este un miraj inferior. Cand straturile de aer inferioare sunt mai reci (de exemplu: dimineata, in desert; pe marile de la latitudini mari), imaginea se vede deasupra obiectului. Acesta este mirajul superior. In acest caz, daca obiectul se afla sub linia orizontului, este posibil sa se vada numai imaginea lui. Uneori, curbarea razelor in sus produce reflexii multiple pe straturi de aer atmosferic si se observa imagini ciudate, drepte si rasturnate, care variaza din clipa in clipa, in functie de distanta observatorului fata de obiect si de distributia temperaturii in atmosfera. Acest miraj este bine cunoscutul fata morgana. Aparitia mirajului se explica foarte usor: indata ce privirea este indreptata asupra unui punct de pe suprafata Pamantului dincolo de o anumita limita, raza vizuala patrunde in straturile incalzite ale aerului (in care indicele de refractie se micsoreaza) sub un unghi suficient de inclinat pentru a suferi intr-un punct o reflexie totala. Efectul este identic cu asezarea unei oglinzi in acest punct: obiectul pare ca se imparte in doua: o parte superioara si una inferioara, rasturnata si identica cu prima. Curbura suprafetei Pamantului si curbarea obisnuita a razelor exercita o mare influenta asupra mirajelor indepartate. Din cauza curburii suprafetei Pamantului, baza obiectelor indepartate ramane invizibila mai jos de o anumita "linie de disparitie". Intre aceasta "linie de disparitie" si linia "limita" situata ceva mai sus, se afla acea parte a obiectului care se vede reflectata.

Imaginile imortializate pe cerul Chinei au starnit lumea stiintifica din intreaga lume, toti incercand o explicatie a straniului fenomen. Astfel, astronomul Jim Kales, de la Universitatea Ilinois, crede ca imaginea este cauzata de refractia luminii. Totodata acest miraj nu este explicat intru totul de stiinta", a precizat Kaler.

Acest fenomen apare atunci cand particulele din atmosfera fac ca lumina sa se refracte. Aceasta imagine poate fi vazuta adesea la orizont, acolo unde aerul este mai dens, iar mirajele apar fie deasupra, fie dedesubtul sursei originale de luminina, si nu langa, asa cum apare in imagine. Imagini similare, care dau impresia dublarii Soarelui sau a Lunii, au fost evidentiate de astronomul Marcel Minnaer, care a scris o lucrare de referinta pe aceasta tema, in 1993. Acesta a explicat ca fenomenul multiplicarii Soarelui sau Lunii este produs de o refractie ciudata, dar ca ceea ce este extraordinar in cazul unor astfel de imagini este ca dublura Soarelui sau a Lunii are aceeasi forma si marime ca si originalul. Totusi, expertii in optica sunt de alta parere. Grant Perry, cercetator la University of Wisconsin Cooperative Institute for Satellite and Meteorological Studies, spune ca acesta nu este un fenomen optic obisnuit: Ma intreb daca nu cumva este vorba despre un efect al lentilelor (aparatului cu care au fost surprinse), dar in acest caz imaginile respective s-ar fi miscat impreuna cu miscarea camerei, ceea ce nu se intampla. Daca presupunem ca sunt particule de gheata sau ceva in atmosfera care s-au aliniat intr-o asemenea maniera, incat sa poata refracta razele soarelui intr-un unghi foarte strans, asta s-ar intampla intr-o singura directie. Ar presupune anumite caracteristici. Un istoric britanic susine c Titanicul s-a scufundat din cauza iluziei optice denumit ''Fata Morgana'', scrie Daily Mail. Tim Maltin a studiat nregistrrile meteorologice din perioada scufundrii vasului i i-a prezentat ipoteza n cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune National Geographic. Conform teoriei sale, efectul vizual ''Fata Morgana'' a redus vizibilitatea echipajului i astfel impactul cu aisbergul nu a putut fi evitat. Iluzia optic ''Fata Morgana'' poate ascunde sau distorsiona imaginea obiectelor astfel nct acestea pot aprea mai mari sau mai mici, n locuri diferite sau chiar inversate. Fenomenul poate fi observat cnd soarele apune deasupra oceanului. n acel moment, astrul d impresia c se mrete sau c se micoreaz n clipa n care ntlnete orizontul. De asemenea, mirajul poate crea senzaia unui zid fals de ap la orizont, deasupra oceanului. Pmntul, vapoarele sau alte elemente, cum ar fi un aisberg, pot fi ascunse n spatele acestui zid.

n mod normal, aerul este cu att mai cald cu ct este mai aproape de pmnt i se rcete odat ce se ridic. ''Fata Morgana'' poate aprea atunci cnd are loc o inversiune termic: un strat de aer cald se afl deasupra unui strat de aer rece. Conform lui Maltin, efectul vizual ''Fata Morgana'' s-a produs n noaptea scufundrii Titanicului. ''Iluzia optic a creat un orizont fals deasupra nivelului mrii care a ascuns aisbergul i astfel echipajul de pe vas nu a reuit s-l vad la timp'', afirm istoricul.

FIBRA OPTICA
Fibra optic este o fibr de sticl sau plastic care transport lumin de-a lungul su. Fibrele optice sunt folosite pe scar larg n domeniul telecomunicaiilor, unde permit transmisii pe distane mai mari i la lrgimi de band mai mari dect alte medii de comunicaie. Fibrele sunt utilizate n locul cablurilor de metal deoarece semnalul este transmis cu pierderi mai mici, i deoarece sunt imune la interferene electromagnetice. Fibrele optice sunt utilizate i pentru iluminat i transport imagine, permind astfel vizualizarea n zone nguste. Unele fibre optice proiectate special sunt utilizate n diverse alte aplicaii, inclusiv senzori i laseri. Lumina este dirijat prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne totale. Aceasta face fibra s se comporte ca ghid de und. Fibrele care suport mai multe ci de propagare sau moduri transversale se numesc fibre multimodale (MMF), iar cele ce suport un singur mod sunt fibre monomodale (SMF). Fibrele multimodale au n general un diametru mai mare al miezului i sunt utilizate n comunicaii pe distane mai scurte i n aplicaii n care trebuie transferat mult putere. Fibrele monomodale se utilizeaz pentru comunicaii pe distane de peste 550 m. Conectarea fibrelor optice una de alta este mai complex dect cea a cablurilor electrice. Capetele fibrei trebuie s fie atent tiate, i apoi unite fie mecanic fie prin sudare cu arc electric. Se utilizeaz conectori speciali pentru conexiuni ce pot fi nlturate.