Munteanu Lorena Cls.

a IX-a D

OGLINZI
Optica se bazează pe un număr mare de instrumente şi aparate care satisfac necesităţile
practice. Aceste instrumente şi aparate sunt alcătuite din componente optice, care, în raport cu tipul
respectiv, îndeplinesc anumite funcţii bine determinate.
Una dintre aceste componente optice o reprezintă oglinzile.
O suprafaţă opacă şi perfect lustruită reflectă cea mai mare parte din razele de lumină
incidente. Aceasta suprafaţă o constituie OGLINDA.
În raport cu forma suprafeţelor reflectate, oglinzile pot fi:
oglinzi plane
oglinzi sferice
oglinzi cilindrice
oglinzi parabolice
OGLINDA PLANĂ este o suprafaţă plană, foarte netedă, de obicei metalizată, care reflectă în mod
dirijat aproape integral lumina incidentă.
Imaginile obiectelor luminoase, formate de oglinzile plane, sunt imagini virtuale, imagini drepte
si egale cu obiectul şi situate la distanţă egală, în spatele oglinzii. De reţinut este faptul că imaginea
unui obiect orientat dreapta va fi orientat stânga.

A. Imaginea unui obiect luminos punctiform într-o oglindă plană B. Imaginea unui obiect luminos liniar într-o oglindă plană

►Cazul A: În cazul unei surse luminoase punctiforme, razele de lumină oarecare ce pornesc din
Sating suprafaţa oglinzii în punctele A şi B şi sunt reflectate conform legilor reflexiei. Imaginea sursei
luminoase S se formează în punctul de intersecţie a prelungirilor razelor reflectate, S’. Se formează
imaginea virtuală la intersecţia prelungirilor razelor şi nu la intersecţia razelor. Deci SO=S’O.
►Cazul B: În cazul unui tub luminous subţire, AB, imaginea lui se contruieşte din imaginile celor
două capete ale segmentului, A şi B. Rezultă astfel, imaginea virtulă A’B’.
Oglinzile plane pot fi obţinute astfel:
1. prin depunerea unui strat reflectant pe una dintre cele două feţe ale unui suport transparent, cu
suprafeţele plan-paralele şi de grosime convenabilă;
2. prin şlefuirea cât mai fină a suprafeţei plane a unui suport netransparent cu feţele plan-paralele;
3. prin folosirea suprafeţei plane de separare dintre două medii transparente cu indici de refracţie
diferiţi, care poate reflecta o mare parte din lumina incidentă.
OGLINZILE SFERICE sunt calote de sferă, foarte bine lustruite, de obicei metalizate, care reflectă
practic toată lumina ce cade asupa lor. Daca suprafaţa reflectantă este interiorul sferei, poarta numele
de oglindă concavă, iar daca este partea exterioară a sferei, poarta numele de oglindă convexă.
Elementele optice ale unei oglinzi sferice sunt:
Centrul de curbură - centrul sferei în care se înscrie calota
Raza de curbură - polul calotei ce constituie oglinda
Vârful oglinzii
1|Page
 Munteanu Lorena Cls. a IX-a D

Axa optic principal - dreapta care trece prin centrul de curbură şi prin vârful oglinzii
Axa optic secundar – alte drepte care trec prin centrul de curbură
Focarul principal al unei oglinzi sferice concave, este punctul de pe axul optic principal în care
converg, după reflexie, toate razele care au venit spre oglindă în mod paralel faţă de axul optic
principal (de la infinit).
Având în vedere ca normala în punctul de reflexie al unei raze de lumină pe suprafaţa oglinzii
este însăşi raza de curbură şi aplicând aproximatia lui Gauss, se poate demonstra că distanţa focală
este: f = R/2 unde R = raza de curbură a oglinzii
Focarul este numit "real" dacă razele de lumină converg şi se întâlnesc în punctul respectiv.
Focarul virtual apare în cazul oglinzilor convexe, de pe care razele reflectate pornesc diferegent.
Focarul acestor oglinzi se determină prin prelungirea razelor reflectate în partea opusă a suprafeţei.
Întrucât razele de lumină reflectate nu trec prin acest punct, focarul poartă numele de focar "virtual".
Oglinzile concave au un focar real, în schimb, oglinzile convexe au focar virtual.
Distanţa din vârful oglinzii până la focar poarta numele de distanţa focală.
Pentru grupe de fascule paraxiale, locul geometric al focarelor secundare este un plan
perpendicular pe axul optic principal, de aceea denumit şi plan focal.
CONSTRUCŢIA IMAGINILOR ÎN OGLINZILE SFERICE
1. pt OGLINDA CONVEXĂ
• Se duce raza paralelă cu axa optică principală, care se va reflecta
astfel încât prelungirea ei să treacă prin focar.
• Se duce raza care trece prin centrul de curbură al oglinzii, care se
reflectă pe acelaşi drum.
Pentru situaţia din figură, imaginea este:
- virtuală;
- dreaptă;
- mai mică decât obiectul.
2. pt OGLINDA CONCAVĂ
• Se duce raza paralelă cu axa optică principală, care se va reflecta
prin focar.
• Se duce raza care trece prin centrul de curbură al oglinzii, care
se reflectă pe acelaşi drum.
Pentru situaţia din figură, imaginea este:
- reală;
- răsturnată;
- mai mică decât obiectul.

Bibliografie:
Constantin Mantea, Mihaela Garabet-Manual de fizică pentru clasa a 9-a
http://ro.wikipedia.org
http://www.didactic.ro

2|Page