1.2.5 Oglinda sferica.Oglinda plana Prin oglinda se intelege o suprafata de forma geometrica regulata cu proprietati reflectatoare puternice.

In marea majoritate a cazurilor aceasta suprafata este realizata prin depunerea unui strat metalic subtire, de argint, de mercur, sau de aluminiu, pe o suprafata de sticla bine slefuita si lustruita. Dupa forma suprafetei , oglinzile se impart in plane si curbe. Oglinzile curbe pot fi sferice, parabolice sau cilindrice. Dupa cum suprafata reflectatoare este interioara sau exterioara , oglinzile curbe se numesc convace, respectiv convexe. O oglinda sferica este o portiune dintr`o suprafata sferica reflectatoare. Oglinzile sferice sunt de doua feluri: -oglinzi concave , la care suprafata reflectatoare este partea interioara a sferei. -oglinzi convexe, la care sufprafata reflectatoare este partea exterioara a sferei. La oglinzile sferice intalnim urmatoarele elemente geometrice: centrul de curbura X, varful oglinziiV, axul optic principal, axe secundare-elemente geometrice definite similar cu cele pe care le`am definit la diotrul sferic. Relatiile care dau pozitia si marimea imaginii formate de o oglinda sferica se pot obtine din relatiile dioptrului sferic, punand conditia: n2=-n1

astfel obtinem relatia : daca

+
=

atunci

=R/2, iar daca

atunci

=R/2.

Pentru oglinda sferica cele doua focare coincid, focarul comun F , fiind situat pe axul optic, la mijolcul distrantei dintre varful V si centrul C al oglinzii. Deci in cazul oglinzilor sferice se vorbeste de o singura distanta focala f: f = R/2

Tinand seama de aceasta

Formarea imaginilior in oglinzile sferice se bazeaza pe fenomenul de reflexie a luminii pe oglinda. Pentru a construi imaginea unui obiect plan, asezat perpendicular pe axul optic , se folosesc urmatoarele raze particulare de lumina : Raza de lumina care pleaca dintr`un punct al obiectului si trece prin centrul C al oglinzii, se reflecta pe aceeasi directie dar in sens contrar. Raza de lumina care pleaca dintr`un punct al obiectului si se propaga spre oglinda paralel cu axul optic, se reflecta pe oglinda astfel incat se intarce prin focarul oglinzii F.

Raza de lumina care pleaca dintr`un punct al obiectului si se propaga spre oglinda trecand prin focarul F al oglinzii, se reflecta pe oglinda astfel incat se intaorce paralel cu axul optic principal. Cu ajutorul celor trei raze de lumina particulare se poate contrui foarte usor imaginea unui obiect atat in oglinzile concave cat si in cele convexe. Se poate remarca ca imaginea unui obiect intr`o oglinda concava paote fi reala , dar si virtuala marita dar si micsorata , dreapta dar si rasturnata- toate aceste situatii depinzand de pozitia pe care o are obiectul fata de oglinda , in schimb pentru o oglinda convexa, daca obiectul este real, imaginea este intotdeauna virtuala , micsorata si dreapta, indiferent de pozitia obiectului fata de oglinda. Oglinda plana poate fi considerata o oglinda sferica pentru care raza poate fi considerata infinit de mare.

Oglinda plana formeaza o imagine simetrica cu obiectul fata de oglinda (imagine virtuala , daca obiectul este real si invers). Imaginea este evident dreapta si egala in marime cu obiectul. Trebuie de asemenea remarcat ca oglinda plana este un sistem optic riguros stigmatic, intrucat pozitia imaginii unui punct nu depinde de unghiul de incidenta al razelor care pornesc din punctul obiect.