Supraexploatarea resurselor oceanice

• Biocenozele marine sunt foarte complexe, cu un număr

mare de lanțuri trofice, de la planteSlide Title
și animale
planctonice, pești, până la mamifere acvatice.
• Deși mediul acvatic pare o sursă inepuizabilă, cu
ecosisteme de înaltă productivitate, exploatarea lui în
mod intensiv, mai ales în aproprierea țărmurilor, a dus la
dezechilibre grave.
 Slide Title
• Pescuitul abuziv al mamiferelor uriașe (Cetacee și
sirenieni) a dus la dispariția unor specii de pinipede și
colonii imense de otarii (Arctocephalus philippi) în
insula Fernandez.

Cetacee Arctocephalus philippi

Slide Title
 Slide Title

• Grav amenințată cu dispatiția sunt speciile de balene:

Balaenoptera physalus, B.borealis, Megaptera nove-

angliae și balena albastră (Balaenoptera musculus).

Slide Title
Slide Title
Slide Title
Slide Title

Balaenoptera musculus
 Slide Title
• Producția piscicolă anuală în anul 1985 era de 200 mil. Tone,
cunoscându-se că din totaliatea de 30.000 specii cât ciprinde
ihtiofauna marină, se exploatează comercial doar un număr redus
de specii. Astfel 90% din pescuitul mondial se realizează la 20 de
specii care aparțin doar la 4 ordine.

• Supra exploatarea fondului piscicol a dus la:

 Diminuarea cantitativă a peștelui
 Regresia taliei peștilor capturați
 O reducere efectivă a speciilor de interes piscicol în anumite
zone de pescuit oceanic.
• Exemplu este reducerea populațiilor de sardele din
Oceanul Pacific, care trăia în bancuri mare între
California și Alaska.
• După anul 1955, datorită pescuitului excesiv, cât și unor
factori ecologici, bancurile de sardele au devenit foarte
rare printre care specia Engraulis mordax, care se
dezvoltă bine la temperaturi scăzute de 11°C.
• Această schimbare a condițiilor de mediu (scăderea
temperaturii apei de la 13°C la 11°C) face ca noua
specie să ocupe definitiv nișa ecologică a sardelei din
Pacific.
• Numeroase specii de pești și-au diminuat substanțial

numărul indivizilor prin suprapescuit, astfel, amintim:

heringul (Clupea harengus), batogul (Gadus morrhus),

merlanul (Merlucius merlucius), scumbia albastră

(Scomber scomber).
Clupea harengus
Scomber scomber
• În aceeași situație disperată se află și broaștele țestoase
de mare căutate pentru carnea lor gustoasă, ouă și
baga. Spre exemplu, specia de broaște țestoase fără
carapace – luthul (Dermochelys coriacea) considerată
adevărată ”fosilă vie”, se întalnește doar pe plaja din
Malayesia, în număr de 2300 indivizi.
• Periclitați în echilibrul lor dinamic, sunt și delfinii, în
special cei de pe coasta apuseană a SUA. În acest sens
americanii și japonezii au organizat în anul 1976
”Festivalul ecologic acvatic” în care au prezentat și un
prpgram de ocrotire a delfinilor.
• Dintre nevertebrate, omul a distrus prin intervenția sa

nechibzuită, mai ales crustaceele și moluștele.

Langustele ocupă primul loc între crustaceele marine

mult solicitate, iar stridiile producătoare de sidef s-au

epuizat progresiv.
• Melcul (Trochus niloticus) producător de sidef din Noua

Caledonie, de pe recifele de corali, pare o altă victimă a

supraexploatării, redus considerabil după anii 1960.

• Cunoașterea precisă a ecologiei populațiilor de interes piscicol, va da

posibilitatea de a evalua pe termen lung cantitatea anuală de biomasă

exploatabilă, fara a compromite viitorul speciilor acvatice,

• Creșterea în bazine amenajate a unui număr mare de animale marine de

interes economic, reprezintă un alt mijloc eficace de diminuare a presiunii

factorului uman asupra populațiilor acvatice.

• Înființarea în apropriere țărmurilor a unor parcuri si rezervanii științifice

acvantice, contribuie la păstrarea echilibrului biocenotic al hidrosferei.

Realizați un proiect despre 3 din următoarele
specii la alegere

• Merlucius merlucius
• Scomber scomber
• Clupea harengus
• Balena albastră
(Balaenoptera
musculus)
• Stridii