MAREA este o intindere de apa statatoare, adanca si

sarata de pe suprafata Pamantului, mai mica decat oceanul. Se

mai numeste mare si o parte a oceanului de langa tarm, unita
cu acesta de obicei printr-o stramtoare.
Marile insumeaza o suprafata de 74.800 de kilometri patrati
( circa 20% din suprafata Oceanului Planetar).
Marile pot fi dupa regimul termic:
 mari calde cu o temperatura a apei mai mare de 23 C
( Ex. Marea Caraibilor, Marea Chinei de Sud,Marea Tasmaniei)
 mari reci cu o temperatura a apei foarte scazuta (Ex Marea
Ross).
Marile pot fi dupa regimul hidric si asezarea geografica:
 mari interioare - sunt inconjurate de uscat ( ex. Marea Neagra,
Marea Mediterana)
 mari semideschise – sunt separate de ocean prin insule sau
subinsule (Ex. Marea Nordului, Marea Galbena)
 mari deschise - sunt situate la marginea bazinelor oceanice si au
legatura cu apele oceanelor (Ex. Marea Siberiei de Est , Marea
Kara)
 mari inter-insulare -sunt inconjurate de insule (Ex. Marea
Celebest, Marea Sulu).
Lacurile sărate sunt cunoscute sub denumirea de mări,
exemplu: Marea Caspică, Marea Moartă, Marea Aral.
 Adaptarea viețuitoarelor
din mediul marin
Aprope toate vietuitoarele marine pot fi intalnite pana la
adancime de 200m. Dincolo de aceasta adancime, organismele
animalelor sufera adaptari la intunericul complet si presiune
mare a apei. Se modifica organele vizualesi si cele tactile.
Adaptarea vietuitoarelor in mediul marin se face prin:

Respirație este una dintre funcțiile de bază pentru supraviețuire. În

cazul vietăților care trăiesc în mediul acvatic, acest lucru se face prin
filtrarea oxigenului ce este dizolvat în apă. Astfel, animalele au
dezvoltat diverse sisteme de filtrare, precum branhiile (la pești), sau
respirația ce presupune absorbirea oxigenului prin celulele aflate la
nivelul pielii.

Concentrația de sare peștii pot bea apă sărată și elimină sarea

ulterior prin branhii. Însă, balenele sau delfinii nu pot consuma apă
sărată. Aceștia se hidratează doar din hrana pe care o mănâncă –
pești, plancton, calamar.

Temperatura in mări temperatura variază foarte mult. Astfel,

animalele au fost nevoite să se adapteze la acest mediu schimbător.
Multe animale din mediul marin au sânge rece, iar temperatura
corpului lor este similară cu cea din mediu. Însă, mamiferele marine,
precum balenele sau delfinii, au sânge cald și trebuie să își mențină
temperatura corpului ridicată. Acestea au dezvoltat sub piele, un
strat gros de grăsime, pentru a le proteja.
 Viețuitoare din mediul
marin
Printre vietuitoarele care traiesc in apele marine se enumera:

Delfinii sunt mamifere acvatice, înrudite cu balenele și sunt

răspândiți pe toată suprafața Pământului, fiind adesea întâlniți în
apele puțin adânci, lângă coastă. Delfinii sunt carnivori, consumând
în general pește, crab și calmari.
 Atunci când doarme, delfinul plutește la suprafața apei, paralel,
la o adâncime de 30 de cm.
 Pot sări până la 6 metri.
 Delfinul respiră o dată la 6 minute.

Rechinii sunt pești ce au corpul cartilaginos și elastic, mult mai

flexibil față de cel osos al altor pești. Există peste 300 de specii de
rechini, dintre care cele mai multe sunt specii marine.
 Se spune că rechinii au apărut acum în jur de 400 de milioane
de ani.
 Rechinii au auzul foarte dezvoltat și aud un pește chiar și la 500
de metri distanță.
 Un rechin poate consuma până la 11 tone de hrană pe an.

Căluțul de mare este un pește, ce are dimensiunea între 8 și 18

cm. Acesta se hrănește cu alge și crustacee mici.
 Căluții de mare nu sunt înotători foarte buni, obosind foarte
repede.
 Aceștia își folosesc coada pentru a se agăța de obiectele din
mediul înconjurător.
Molustele sunt vietuitoare marine cu corp moale:
 protejate de cochilie, ex. scoicile, melcii de mare.
 fara cochilie, ex. sepii, caracatite, calamari

Crustacee au clesti ascutiti pentru a apuca prada sau pentru a se

apara. Din aceasta categorie fac parte homarii, crabii si crevetii

Plantele acvatice
Algele marine se găsesc în abundență în totate marile lumii și pot
pluti pe suprafața marii sau se pot agăța de substrat (pietre sau
recife). Majoritatea algelor intră în clasificarea
 algelor roșii (undeva la 6.000 de specii)

 alge maro (aproximativ 2.000 de specii)

 alge verzi (aproximativ 8.000 de specii).

Nici una dintre algele cunoscute nu sunt otrăvitoare iar multe specii
sunt recoltate pentru consumul uman.
 Poluarea mediului marin
La fel ca poluarea aerului sau a solului, poluarea mărilor
este tot un rezultat al activităților omului, fie direct sau indirect. S-a
constatat faptul că aproximativ 80% din poluarea marină provine de
pe uscat.
Una dintre sursele de poluare a mediului marin sunt
deșeurile, în special cele din materiale plastice, sticlă sau metal. Se
estimează că aproximativ 10 milioane de tone de astfel de deșeuri
ajung anual în apele mărilor.
În urma poluării, ecosistemul marin suferă, rezultând chiar în zone
lipsite de viață
Animalele marine confundă, de foarte multe ori, aceste
deșeuri cu hrană. Unele rapoarte au arătat faptul că o în proporție de
40% din speciile de animale marine și 36% din păsările marine au
ingerat astfel de deșeuri.
Datorita acestor surse de poluare mediul acvatic are de suferit.