Marea Barier de Corali

Marea Barier de Corali este cel mai mare sistem de recif de corali din lume cuprinznd aproximativ 3000 de recifuri i 300 de insule ce se ntind de-a lungul a 2600 kilometri i acoper o suprafa de 344,400 km. Reciful este situat n Marea Coralilor n apropiere de coasta Queenslandului din nord-estul Australiei.

Recifele se formeaza numai in conditii stricte. Apa limpede, de mica adancime care permite patrunderea luminii solare e esentiala; nu exista recife vii in ape mai adanci de 150 m. Apa trebuie sa fie curata: orice sediment impiedica tentaculele coralului sa prinda hrana, iar temperatura trebuie sa fie de minimum 21oC tot anul. In sfarsit, scheletele de coral trebuie sa se ancoreze de ceva solid, deci e nevoie de un fund de mare stancos. Coloniile de corali se formeaza oriunde se intrunesc aceste conditii; ca urmare, multe din insulele ce marginesc coasta Australiei au franjuri de corali

Adancimile, gradul de claritate si de calm, temperaturile si tipurile de hrana diferite ale recifului inseamna ca mii de forme de viata pot gasi exact conditiile de care au nevoie. Se estimeaza ca peste 1500 de specii de pesti si de crustacee, in afara de anemone, viermi, bureti si pasari, traiesc in Marea Bariera de Corali si in jurul ei; coralul insusi constituie doar 10% din viata recifului. Castravetele de mare nevertebrat are un rol esential in protejarea structurii recifului, pentru ca fragmentele microscopice de cochilie si de nisip pe care le secreta coboara `n fundul oceanului, lipind crapaturile din fundatiile de coral. Habitatul recifului de coral are un echilibru fragil, care poate fi usor tulburat de schimbari. In anii 60 si 70, Marea Bariera de Corali a fost amenintata cand populatia stelelor de mare cu coroana de spini, care isi varsa sucurile digestive pe coral si il omoara, s-a extins peste limitele normale. Aceasta s-a datorat vanatorilor de suveniruri care au golit reciful de tritoni moluste pradatoare ce reduc de obicei numarul stelelor de mare. Protejarea tritonilor a redus din nou numarul stelelor de mare, dar unele parti ale recifului sar putea reface abia in 40 de ani.

Spectaculoasa viata marina si imprejurimile uluitoare fac din bariera de corali australiana una dintre cele mai mari minuni naturale ale lumii. E si una dintre cele mai tinere: structura actuala a crescut deasupra unei platforme mai vechi acum vreo 18000 de ani relativ recent in termeni evolutionisti. Diversitatea vietii care a evoluat intr-un rastimp atat de scurt dovedeste conditiile idilice existente pentru acele vietati care au reusit sa se adapteze la conditiile din aceste ape cristaline.

Marea Barier de Corali din Australia a pierdut mai mult de jumtate din recifele sale n ultimii 27 de ani din cauza furtunilor tropicale, a prdtorilor - stelele de mare - i a nclzirii globale, au anunat mari autorii unui studiu australian.

"Pierderea a jumtate din suprafaa cu corali reprezint un motiv serios de ngrijorare, ntruct ea este sinonim cu pierderea habitatului pentru zeci de mii de specii marine", au explicat autorii acestui studiu, realizat pe baza a 2.258 de studii anterioare n ultimele trei decenii.

Cicloanele tropicale de mare intensitate - 34 n total din 1985 - sunt vinovate n proporie de 48% pentru degradarea Marii Bariere de Corali, urmate de Acanthaster pourpre (42%), o stea de mare invaziv, denumit i "coroana de spini", care devoreaz coralii. Inclus n Patrimoniul mondial UNESCO, Marea Barier de Corali se ntinde pe o suprafa de 345.000 de kilometri ptrai de-a lungul coastei australiene i reprezint cea mai vast structur coralier din lume, cu peste 3.000 de sisteme recifale i sute de insule tropicale. Marea Barier de Corali adpostete 400 de specii de corali, 1.500 de specii de peti, 4.000 de specii de molute i numeroase specii ameninate cu dispariia, precum dugongul i broasca estoas verde.