Principiul neretroactivitatii legii civile noi este acea regula de drept, potrivit

careia, o lege civila se aplica numai situatiilor care se ivesc in practica dupa
intrarea ei in vigoare, neputandu-se aplica faptelor sau actelor juridice petrecute
anterior.
Principiul aplicarii imediate a legii civile noi este regula de drept, potrivit
careia, de indata ce a fost adoptata, legea civila noua se aplica tuturor
situatiilor aparute dupa intrarea ei in vigoare; aceasta deoarece, tot ce se
petrece sub legea noua trebuie sa i se supuna, astfel incat, prin acest principiu
se exclude aplicarea legii vechi.
Exceptiile de la cele doua principii ale aplicarii legii civile in timp sunt:
- retroactivitatea legii civile noi care inseamna aplicarea legii civile noi la
situatii juridice anterioare intrarii ei in vigoare. in legatura cu aceasta
�exceptie de la principiul neretroactivitatii legii civile� se pot formula doua
observatii:
1. dispozitia constitutionala nu permite nici o exceptie de la acest principiu, in
materie civila;
2. principiul neretroactivitatii vizeaza normele juridice cuprinse in noua lege
destinata a reglementa situatii juridice.
- Ultraactivitatea (supravietuirea) legii civile vechi. Reprezinta exceptia de la
principiul aplicarii imediate a legii noi si consta intr-o limitare, vremelnica, a
aplicarii legii noi, legea veche urmand sa se aplice, cu titlu tranzitoriu,
situatiilor juridice in curs la momentul intrarii in vigoare a noii legi, aplicarea
acestei legi fiind amanata pana la consumarea respectivelor situatii juridice.