Revocarea, modificarea si completarea actului administrativ
Revocarea presupune retragerea de catre �nsusi
organul care l-a emis. Ea poate sa aiba caracter obligatoriu, c�nd este prevazuta expres de lege sau este dispusa de organul ierarhic superior ori de instanta de judecata. Sunt supuse revocarii at�t actele administrative normative c�t si cele individuale. �n cazul celor din urma sunt �nsa si exceptii, c�nd actul nu mai poate fi revocat � cazul actelor administrative jurisdictionale si a celor prin care s-a creat drepturi subiective �n favoarea unor persoane. �n aceeasi categorie de acte administrative nerevocabile pot fi incluse si cele care au fost realizate material. Asa este cazul, de pilda, al unei autorizatii de construire a unei locuinte. Este de precizat faptul ca, actul administrativ este revocabil numai p�na �n momentul �n care a intrat �n circuitul civil, �n ordinea juridica a statului. Exceptiile de irevocabilitate a unor acte administrative se refera numai la aspectele care privesc oportunitatea acestora nu si la legalitatea lor. Aceasta �nseamna ca daca aceste acte sunt vadit ilegale, exceptia irevocabilitatii lor nu mai este at�t de categorica. Astfel, �n cazul autorizatiei de constructie a unei locuinte, daca autorizatia este emisa de un organ pentru un imobil din raza teritoriala a altui organ, deci cu �ncalcarea competentei teritoriale, organul care a emis-o poate oric�nd sa o revoce. �n legatura cu revocarea actelor administrative de catre emitent, de regula, actul de revocare este supus acelorasi reguli procedurale care au fost avute �n vedere la emiterea actului revocat, cu exceptia cazurilor c�nd, dupa ce actul a fost emis, au intervenit reguli noi, care modifica procedura de elaborare pentru aceste acte. �n aceasta situatie, actul administrativ va fi revocat cu respectarea noilor norme procedurale. �n ceea ce privesc efectele revocarii, atunci c�nd revocarea este facuta pe motiv de ilegalitate a actului, ea produce efecte nu numai pentru viitor ci si pentru trecut, si anume din momentul emiterii actului. Atunci c�nd revocarea actului se face pe motiv de oportunitate, actul de revocare produce efecte numai pentru viitor. Referitor la modificarea actelor administrative, este de precizat ca �n timp ce revocarea priveste actul �n �ntregul sau, modificarea acestuia se refera numai la unele prevederi din act. Ea consta �n schimbarea expresa a unor articole sau alineate ale actului si redarea lor �ntr-o noua formulare. Modificarea actului poate fi facuta fie de autoritatea care a emis actul, fie de instanta de judecata competenta. Modificarea poate fi implicita sau de drept �n situatia �n care printr-un act al organului ierarhic superior sau prin lege, unele din elementele de continut ale actului administrativ sunt reglementate altfel. Modificarea actelor administrative, ca si revocarea se realizeaza printr-un act de acelasi nivel si cu respectarea acelorasi reguli procedurale. Modificarea actului produce efecte numai pentru viitor, efectele produse p�na la data modificarii ram�n�nd neschimbate. Actul administrativ cu caracter normativ si chiar si cel individual poate fi si completat, nu numai modificat. Completarea actului consta �n introducerea unor dispozitii noi, cuprinse �n texte care se adauga celor existente. At�t �n cazul unei modificari c�t si �n cazul unei completari, este necesar sa se respecte normele de tehnica legislativa. Este important faptul ca modificarea sau completarea este admisa numai daca nu se afecteaza conceptia generala ori caracterul unitar al actului, sau daca nu priveste majoritatea dispozitiilor unui act, ipoteza �n care actul se �nlocuieste cu noua reglementare. Sub aspectul efectelor dispozitiilor de modificare si de completare, acestea se �ncorporeaza �n actul de baza de la data intrarii lor �n vigoare, identific�ndu-se cu acesta, iar interventiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de baza. �n ipoteza �n care se are �n vedere introducerea unor dispozitii derogatorii de la actul de baza trebuie avut �n vedere ca aceasta se face numai printr-un act normativ a carui forta juridica trebuie sa fie cel putin egala cu cea a actului de baza. Si �n cazul unor dispozitii derogatorii de la actul de baza este necesar sa se respecte normele de tehnica legislativa.