Revocarea, modificarea si completarea actului administrativ

Revocarea presupune retragerea de catre �nsusi

organul care l-a emis. Ea poate sa aiba caracter obligatoriu, c�nd
este prevazuta expres de lege sau este dispusa de organul ierarhic
superior ori de instanta de judecata.
Sunt supuse revocarii at�t actele administrative
normative c�t si cele individuale. �n cazul celor din urma sunt �nsa
si exceptii, c�nd actul nu mai poate fi revocat � cazul actelor
administrative jurisdictionale si a celor prin care s-a creat drepturi
subiective �n favoarea unor persoane.
�n aceeasi categorie de acte administrative
nerevocabile pot fi incluse si cele care au fost realizate material.
Asa este cazul, de pilda, al unei autorizatii de construire a unei
locuinte.
Este de precizat faptul ca, actul administrativ este
revocabil numai p�na �n momentul �n care a intrat �n circuitul civil,
�n ordinea juridica a statului. Exceptiile de irevocabilitate a unor
acte administrative se refera numai la aspectele care privesc
oportunitatea acestora nu si la legalitatea lor. Aceasta �nseamna ca
daca aceste acte sunt vadit ilegale, exceptia irevocabilitatii lor nu
mai este at�t de categorica. Astfel, �n cazul autorizatiei de
constructie a unei locuinte, daca autorizatia este emisa de un organ
pentru un imobil din raza teritoriala a altui organ, deci cu �ncalcarea
competentei teritoriale, organul care a emis-o poate oric�nd sa o
revoce.
�n legatura cu revocarea actelor administrative de
catre emitent, de regula, actul de revocare este supus acelorasi
reguli procedurale care au fost avute �n vedere la emiterea actului
revocat, cu exceptia cazurilor c�nd, dupa ce actul a fost emis, au
intervenit reguli noi, care modifica procedura de elaborare pentru
aceste acte. �n aceasta situatie, actul administrativ va fi revocat cu
respectarea noilor norme procedurale.
�n ceea ce privesc efectele revocarii, atunci c�nd
revocarea este facuta pe motiv de ilegalitate a actului, ea produce
efecte nu numai pentru viitor ci si pentru trecut, si anume din
momentul emiterii actului. Atunci c�nd revocarea actului se face pe
motiv de oportunitate, actul de revocare produce efecte numai
pentru viitor.
Referitor la modificarea actelor administrative,
este de precizat ca �n timp ce revocarea priveste actul �n �ntregul
sau, modificarea acestuia se refera numai la unele prevederi din act.
Ea consta �n schimbarea expresa a unor articole sau alineate ale
actului si redarea lor �ntr-o noua formulare. Modificarea actului
poate fi facuta fie de autoritatea care a emis actul, fie de instanta de
judecata competenta.
Modificarea poate fi implicita sau de drept �n
situatia �n care printr-un act al organului ierarhic superior sau prin
lege, unele din elementele de continut ale actului administrativ sunt
reglementate altfel.
Modificarea actelor administrative, ca si
revocarea se realizeaza printr-un act de acelasi nivel si cu
respectarea acelorasi reguli procedurale. Modificarea actului
produce efecte numai pentru viitor, efectele produse p�na la data
modificarii ram�n�nd neschimbate.
Actul administrativ cu caracter normativ si chiar si cel
individual poate fi si completat, nu numai modificat. Completarea
actului consta �n introducerea unor dispozitii noi, cuprinse �n texte
care se adauga celor existente. At�t �n cazul unei modificari c�t si
�n cazul unei completari, este necesar sa se respecte normele de
tehnica legislativa.
Este important faptul ca modificarea sau
completarea este admisa numai daca nu se afecteaza conceptia
generala ori caracterul unitar al actului, sau daca nu priveste
majoritatea dispozitiilor unui act, ipoteza �n care actul se �nlocuieste
cu noua reglementare.
Sub aspectul efectelor dispozitiilor de modificare
si de completare, acestea se �ncorporeaza �n actul de baza de la data
intrarii lor �n vigoare, identific�ndu-se cu acesta, iar interventiile
ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie
raportate tot la actul de baza.
�n ipoteza �n care se are �n vedere introducerea
unor dispozitii derogatorii de la actul de baza trebuie avut �n vedere
ca aceasta se face numai printr-un act normativ a carui forta
juridica trebuie sa fie cel putin egala cu cea a actului de baza. Si �n
cazul unor dispozitii derogatorii de la actul de baza este necesar sa
se respecte normele de tehnica legislativa.