Viciile posesiei � lipsa calitatilor posesiei constituie vicii ale posesiei.

Potrivit Codului civil, viciile posesiei sunt urmatoarele:

- discontinuitatea (posesia trebuie sa fie continua);
- violenta (posesia trebuie sa fie netulburata, pasnica, linistita);
- cladestinitatea (pentru a fi utila, posesia trebuie sa fie publica).
MAI PE LARG
Calitatile posesiei, conform dispozitiilor noului Cod civil, sunt continua,
netulburata si publica, lipsa oricareia dintre aceste calitati constituind un viciu
al posesiei.
Posesia este pasnica atunci c�nd este lipsita de violenta materiala sau morala �n
perceperea si durata cursului acesteia, iar posesia nu �nceteaza a fi publica si nu
devine clandestina dec�t atunci c�nd posesorul ascunde actele materiale de posesie
efectuate, persoanelor care ar fi interesate sa le cunoasca.
Acest viciu al posesiei se considera ca avea un caracter relativ si temporar,
deoarece posesie echivoca se transforma �n posesie utila �n momentul �n care exista
convingerea ca posesorul are si elementul psihologic, animus.
Exercitarea posesiei trebuie sa aiba un caracter de continuitate, adica actele de
posesie trebuie sa se exercite la intervale normale de timp, fara intervale
exagerat de mari, �n raport de natura bunului sau exercitiului dreptului care
constituie obiectul posesiei.
Conform dispozitiilor art. 923 din nou Cod civil posesia este discontinua atunci
c�nd posesorul o exercita cu intervale anormale �n raport de natura bunului.
Caracterele juridice ale viciului DISCONTINUITATE sunt: viciu absolut, viciu
temporar si viciu aplicabil numai bunurilor imobile, deoarece pentru bunurile
mobile se aplica regula statuata la art. 935 � 937 din noul Cod civil, �n
conformitate cu care posesia de buna credinta asupra unui bun mobil valoreaza titlu
de proprietate.
Ca viciu absolut, acesta poate fi invocat de orice persoana care are interes ca
posesia sa nu fie utila, pentru a nu-si produce efectele, astfel cum prevede art.
926 alin. (1) din noul Cod civil.
Apoi, discontinuitatea are un caracter temporar, �ntruc�t dureaza p�na c�nd actele
de stap�nire capata un caracter regulat si normal. Conform prevederilor art. 927
din noul Cod civil, posesia viciata devine posesie utila �ndata ce viciul
�nceteaza.
�n fine, discontinuitatea este specifica doar bunurilor imobile, �ntruc�t pentru
bunurile mobile exista regula statuata la art. 935 � 937 din noul Cod civil.
Conform dispozitiilor art. 924 din noul Cod civil, posesia este tulburata at�ta
timp c�t este dob�ndita sau conservata prin acte de violenta, fizica sau morala,
care nu au fost provocate de alta persoana. Deci, posesia trebuie sa fie pasnica,
netulburata si viciul violentei va afecta posesia at�t c�nd aceasta a fost
dob�ndita prin violenta, c�t si atunci c�nd aceasta a fost mentinuta, conservata
prin violenta. Rezulta ca ne aflam �n prezenta unei posesii viciate at�t atunci
c�nd a �nceput, c�t si atunci c�nd s-a conservatat prin mijloace violente, dar nu
si c�nd asupra acesteia a fost exercitata violenta.
VIOLENTA este un viciu relativ, temporar si o putem �nt�lni at�t la bunurile
imobile, c�t si la cele mobile. Conform prevederilor art. 927 din noul Cod civil,
posesia viciata devine utila �ndata ce viciul �nceteaza.
Ca si viciu relativ, aceasta poate fi invocata numai de persoana �mpotriva careia a
fost exercitata, iar fata de celelalte persoane posesia nu este alterata prin
violenta, conform dispozitiilor art. 926 alin. 2 din noul Cod civil. Violenta este
un viciu temporar pentru ca la momentul �ncetarii acesteia posesia devine utila.
�n fine, putem �nt�lni acest viciu si la bunurile mobile si la cele imobile.
Pentru a fi utila, posesia trebuie sa fie publica, adica sa fie exercitata public,
iar conform dispozitiilor art. 925 din noul Cod civil, ne aflam �n prezenta unei
posesii clandestine c�nd titularul o exercita astfel �nc�t nu poate fi cunoscuta,
adica �n ascuns de adversarul sau, acestuia din urma fiindu-i imposibil sa aiba
cunostinta de aceasta stare de fapt.
CLANDESTINITATEA este un viciu temporar, relativ si de regula, o �nt�lnim la
bunurile mobile. Clandestinitatea este viciu temporar, deoarece �nceteaza �n
momentul �n care posesia a devenit publica (conform prevederilor art. 927 din noul
Cod civil, posesia viciata devine utila �ndata ce viciul �nceteaza).
Aceasta este un viciu relativ, deoarece poate fi invocat numai de catre persoana
fata de care posesia a fost exercitata �n ascuns (art. 926 alin. 2 din noul Cod
civil prevede ca numai persoana fata de care posesia este tulburata sau clandestina
poate invoca aceste vicii).
Clandestinitatea se �nt�lneste �n cazul bunurilor mobile si, mai rar, si �n cazul
bunurilor imobile (cum ar fi efectuarea de pivnite, galerii etc. sub proprietatea
unui vecin).
Trebuie luata �n discutie si problema precaritatii posesiei.
Desi si posesorul si detentorul precar exercita o stap�nire materiala asupra unui
bun, av�nd at�t unul, c�t si celalalt elementul corpus, elementul material, acestia
se deosebesc prin aceea ca posesorul are elementul psihologic animus, pe c�nd
detentorul precar nu detine lucrul cu intentie de a se comporta ca titular al unui
drept real, ci detine lucrul pentru altul si nu pentru sine. Detentorul precar nu
are animus domini ori animus rem sibi habendi, av�nd calitatea de detentori precari
locatarul, depozitarul, comodatarul, creditorul gajist, uzufructuarul, uzuarul,
coproprietarul pentru totalitatea lucrului aflat �n indiviziune, administratorul
bunurilor altuia, persoanele care detin lucrul cu �ngaduinta proprietarului si
orice alta persoana care detine lucrul �n baza unui contract.