15.12.

2015

Cursul 10
Uzucapiunea

Uzucapiunea Prescriptia extinctiva

Ambele notiuni sunt legate de ideea de curgere a timpului. Esenta distinctiei:
prescriptia extinctiva (liberatorie) prin trecerea timpului, dublata de pasivitatea
titularului dreptului subiectiv civil, se stinge dreptul material la actiune
prescriptia achizitiva (uzucapiune) dublu efect, de regula, mai intai dobandirea
dreptului de proprietate de catre posesor si, de cele mai multe ori, stingerea dreptului de
proprietate in patrimoniul celui care a pierdut posesia.
Uzucapiunea este reglementata in codul civil actual de la art. 928 pana la art. 934. Pe
langa aceasta reglementare, mai trebuie sa avem in vedere: vechiul cod civil in principal, art.
1890 si art. 18951897, si reglementarea din Decretul Lege nr. 115/1938, pentru ca, fiind
vorba de posesie indelungata, LPA NCC a precizat ca aplicarea reglementarii referitoare la
uzucapiune depinde de momentul inceperii posesiei.
Numai daca posesia a inceput dupa intrarea in vigoare a NCC se aplica reglementarea
uzucapiunii din NCC.
Daca, insa, posesia a inceput anterior intrarii in vigoare a NCC, trebuie sa vedem
unde se afla bunul posedat:
daca se afla in Tara Romaneasca sau Moldova, se aplica reglementarea din vechiul cod
civil
daca de afla intruna dintre regiunile care au facut parte din fostul imperiu austroungar, se
aplica:
in principiu, reglementarea din Decretul-lege 115/1938, dar numai daca posesia a
inceput inainte de intrarea in vigoare a Legii publicitatii imobiliare.
daca posesia a inceput dupa intrarea in vigoare a Legii 7/1996 si pana la NCC, se
aplica tot vechiul cod civil.
daca sunt situatii in care, in aceste regiuni, pentru un imobil nu exista CF, atunci se
aplica vechiul cod civil, in masura in care posesia a inceput pana la intrarea in
vigoare a NCC.
Aceste elemente de drept tranzitoriu arata ca si astazi este posibil sa se faca, in
legaura cu uzucapiunea, aplicarea prevederilor din vechiul cod civil sau din Decretullege
nr.115/1938.
Am putea spune chiar ca aplicarea NCC in materie de uzucapiune va incepe abia de
la 1.octombrie.2016, in cazul uzucapiunii tabulare si din 2021, in cazul uzucapiunii
extratabulare si mobiliare.
Uzucapiunea = mod de dobandire a drepturilor reale principale, intemeiat pe
1
posesia de lunga durata, mai exact durata prevazuta de lege si pe manifestarea de vointa a
posesorului de a invoca posesia sa ca temei al dobandirii proprietatii
= faptul juridic in sens restrans la posesiei utile de o anumita durata
In structura juridica a acestui mod de dobandire avem:
un fapt juridic = posesia cu o anumita durata prevazuta de lege
o manifestare de vointa = act juridic unilateral, prin care posesorul, dupa ce a trecut
durata ceruta de lege si daca sunt indeplinite cerintele, invoca, in beneficiul sau,
dobandirea dreptului de proprietate sau a altui drept real principal (dreptul potestativ de
uzucapiune, care se naste dupa ce a expirat durata legala pentru posesie)
In toate cazurile, implinirea termenului de uzucapiune nu marcheaza, pur si simplu,
dobandirea dreptului de proprietate de catre posesor. Mai este nevoie de exercitarea dreptului
potestativ printrun act unilateral, care trebuie sa se faca intro anumita forma.

Functiile uzucapiunii
1. probatorie
2. achizitiva
De multe ori, sa pus accentul pe functia achizitiva, dar, in realitate, functia probatorie
a avut si are o sfera de aplicare mult mai larga decat cea achizitiva, deoarece, mai ales in
Vechiul Regat, in care nu a existat regimul de publicitate al CF, au fost si sunt in continuare
mari dificultati pentru probarea dreptului de proprietate in materie imobiliara.
Cum vom vedea, in regimul de transcriptiuni si inscriptiuni, care a fost regimul de
publicitate imobiliara in Regat, dovada dreptului de proprietate imobiliara a insemnat, de
multe ori, probarea intregului sir de transmisiuni prin care dreptul de proprietate asupra unui
imobil a trecut de la o persoana la alta, din momentul nasterii dreptului de proprietate si pana
in prezent. Altfel spus, cel care trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate, ar trebui
sa coboare in timp cu efortul probatoriu si sa dovedeasca fiecare treapta a lantului de
transmisiuni, pana la primul proprietar. Este evident de ce se numesteprobatio diabolica.
In aceste conditii, uzucapiunea a avut si inca are o functie probatorie foarte
importanta, pentru ca si cei care sunt proprietari de generatii pot sa faca cea mai puternica
proba a proprietatii lor in materie imobiliara, proband ca sunt indeplinite conditiile
uzucapiunii. Dar pentru ca sunt deja proprietar, uzucapiunea nu mai e un mod de dobandire,
ci are doar functie probatorie.
Uzucapiunea creeaza o prezumtie absoluta de proprietate, cei interesati pot sa faca
doar dovada ca nu sunt indeplinite cerintele uzucapiunii, dar, daca sunt indeplinite, prezumtia
numai poate fi rasturnata.
Cand posesia indelungata este exercitata chiar de titularul dreptului real principal, se
produce numai efectul probatoriu, iar nu si efectul achizitiv. Posesia indelungata produce,
deci, intotdeauna efectul probatoriu, iar uneori, cand este exercitata de un non dominus,
produce si efectul achizitiv.
Prin urmare, functia achizitiva functioneaza ori de cate ori posesorul nu e proprietar
=> uzucapiune propriuzisa ca mod de dobandire, avand dublu efect:
2
 nasterea dreptului de proprietate in patrimoniul posesorului
stingerea dreptului de proprietate in patrimoniul fostului proprietar se produce numai
daca nu suntem in caz de exceptie, in care se facuse renuntarea la dreptul de proprietate.
In acest caz, uzucapantul dobandeste proprietatea, dar nu se mai poate vorbi de stingerea
dreptului de proprietate, deoarce era deja stins prin renuntare.
Justificarea efectul achizitiv al uzucapiunii:
- principiul securitatii dinamice a raporturilor juridice civile
- inlaturarea incertitudinii dintre puterea de fapt si puterea de drept exercitate asupra
aceluiasi bun, de persoane diferite
- echitate: posesorul care stapaneste si ingrijeste bunul o lunga perioada de timp
beneficiul dobandirii dreptului de proprietate, iar proprietarul nediligent sanctiunea
pierderii dreptului de proprietate

Domeniu de aplicatie al uzucapiunii

1) Uzucapiunea = mod de dobandire a drepturilor reale principale
Nu se pot dobandi prin uzucapiune drepturi reale accesorii, drepturi de creanta sau
drepturi de proprietate intelectuala.
! Servitute:
VCC - numai servitutile continue si aparente
NCC - uzucapiune tabulara orice servitute
- uzucapiune extratabulara numai servitutile pozitive
Se pot dobandi prin uzucapiune si dreptul de proprietate privata al statul/ al unei
comunitati locale, si dezmembramintele constituite pe temeiul lui. Dreptul de proprietate
publica si drepturile reale constituite pe temeiul lui nu pot fi dobandite prin uzucapiune.
2) Delimitarea domeniului de aplicatie se face si tinand cont de bunurile care
formeaza obiectul acestor drepturi reale principale.
Trebuie sa fie bunuri susceptibile de posesie: bunuri corporale, individual-
determinate, care sunt in circuitul civil.
Nu pot fi dobandite prin uzucapiuni bunuri de gen sau universalitati, bunuri
incorporale si nici bunuri care nu sunt in circuitul civil (bunuri din domeniul public sau, desi
sunt obiect al proprietatii private, sunt declarate inalienabile prin lege sau prin clauza de
inalienabilitate).
Sfera de aplicare a uzucapiunii in materia bunurilor mobile este foarte restransa, desi
nu este exclusa uzucapiunea mobiliara, care opereaza in acele cazuri in care nu sunt intrunite
cerintele art. 937 pentru dobandirea bunurilor mobile prin posesia de bunacredinta.
In principal, uzucapiunea se aplica imobilelor, dar, pentru a delimita acest domeniu
de aplicare, trebuie sa ne referim la drepturile reale care pot fi dobandite prin uzucapiune, iar
apoi la bunurile care formeaza obiectul lor.
Elementele uzucapiunii
Uzucapiunea presupune:

3
 faptul material in sens restrans al posesiei
anumita durata a posesiei
uneori se cer si alte calitati: bunacredinta sau intemeierea posesiei pe un just
titlu
manifestarea unilaterala a posesorului, prin care isi exercita dreptul potestativ de
uzucapiune
Indiferent de forma uzucapiunii, posesia trebuie sa indeplineasca trei cerinte:
1. sa existe cel care o invoca trebuie sa fie posesor, nu detentor precar
2. sa fie utila neviciata: pasnica, continua si publica (! nu este necesar ca proprietarul
sa fi luat la cunostinta de posesia exercitata asupra bunui sau de o alta persoana)
3. sa aiba o anumita durata
In functie de forma de uzucapiune, mai pot fi cerute bunacredinta si justul titlu de
catre legiuitor.
Daca sunt indeplinite cerintele legale si daca sa exercitat dreptul potestativ de
uzucapiune, aceasta are doua efecte:
efectul achizitiv de proprietate (intotdeauna)
efectul extinctiv de proprietate (de regula, cat timp bunul posedat are un proprietar)
Daca e un imobil fara stapan, adica un imobil in raport cu care sa renuntat la dreptul de
proprietate, declaratia e inscrisa in CF, posesorul poate dobandi dreptul de proprietate.
NB:daca e bun imobil abandonat ocupatiune, nu uzucapiune.

4
 Uzucapiune in Codul civil din 1864

Dreptul de optiune cu privire la uzucapiune, un drept potestativ

Initial, din faptul juridic al posesiei indelungate, se naste dreptul potestativ de
uzucapiune, imprescriptibil sub aspect extinctiv. Efectul achizitiv este conditionat de
invocarea uzucapiunii de catre persoana interesata (uzucapant, succesorii sai universali/cu
titlu universal, creditorii uzucapantului).
Creditorii/celelalte persoane interesate pot invoca uzucapiune cand:
posesorul a renuntat la uzucapiune actiune pauliana (inopozabilitatea actului de
renuntare care ii prejudiciaza) + actiune oblica (exercitarea dreptului potestativ pe care
posesorul refuza sa il exercite in prejudiciul lor)
posesorul nu a renuntat la uzucapiune direct actiune oblica
Dreptul potestativ presupune:
posibilitatea exercitarii pozitive invocarea uzucapiunii prin:
LITIGIU
- actiunea in revendicare
a proprietarului initial impotriva posesorului posesorul trebuie sa invoce
uzucapiunea, altfel, decadere
a posesorului uzucapant care a pierdut posesia
- actiunea in constatare a posesorului uzucapant, daca nu a pierdut posesia,
impotriva unui tert sau impotriva proprietarului initial
FARA LITIGIU act juridic expres, nu conteaza forma. Aceasta are doar rolul de a
inlatura suspiciunile cu privire la renuntare => nu poate dovedi indeplinirea conditiilor
uzucapiunii este necesara o actiune in justitie a posesorului pentru valorificarea
dreptului de proprietate.
posibilitatea exercitarii negative renuntarea la uzucapiune (dupa implinirea termenului)
renuntarea la uzucapiune decaderea care stinge dreptul de optiune in cazul neinvocarii
uzucapiunii
renuntarea la dreptul de proprietate dobandit prin uzucapiune
Renuntarea se poate face expres/tacit, pe cale judiciara/extrajudiciara.

Speciile uzcapiunii
Dupa durata posesiei pe care se fundamenteaza:
o uzucapiunea de 30 de ani (lunga)
o uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani (scurta)
Uzucapiunea de 30 de ani
- reprezinta regula; judecatorul trebuie sa analizeze daca sunt indeplinite cerintele generale
referitoare la domeniul de aplicatie (sfera bunurilor) si la posesie (utilitatea acesteia)
- nu sunt necesare justul titlul sau buna-credinta
Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani
5
 Pot fi uzucapate numai bunurile imobile, individual determinate => excluse bunurile
mobile si universalitatile (! dreptul de ipoteca nu se poate dobandi prin uzucapiunea scurta).
Justul titulu ca temei al posesiei
Pentru invocarea uzucapiunii scurte, posesia trebuia sa se intemeieze pe un just titlu/
justa cauza.
Justul titulu = titlu (act sau fapt juridic in sens restrans ex. mostenirea legala)
translativ de proprietate ce emana de la un non dominus
Titlu translativ de proprietate: vanzarea, schimbul, donatia, darea in plata, legatul cu
titlu particular, contractul de intretinere, contractul de renta viagera, hotararea judecatoreasca
cand tine loc de contract (nu e doar declarativa) sau cand e un mod de dobandire prin ea
insasi (ex. expropriere), transmisiunea universala sau cu titlu universal (precaritatea
posesie).
Nu reprezinta just titlu: contractul de locatiune, de comodat sau de partaj, simpla
plata ca act de executare a unui contract translativ de proprietate, certificatul de mostenitor,
antecontractul de vanzare-cumparare.
Nu orice titlu care emana de la un non dominus are semnificatia de just titlu.
Daca pe langa ca titlul nu emana de la adevaratul proprietar ar exista si imprejurarea
ca acesta sa fie lovit de un motiv de nulitate absoluta, titlul translativ de proprietate nu
poate servi ca just titlu pentru invocarea uzucapiunii scurte.
Daca este afectat de o cauza de nulitate relativa, poate fi invocat ca just titlu.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai de transmitatorul care e non dominus, nu si de
adevaratul proprietar.
Nulitatea relativa nu are insa relevanta cu privire la conditia justului titlu, dar are
relevanta cu privire la conditia bunei-credinte. Daca posesorul a cunoscut cauza de
anulabilitate a actului juridic, el nu mai este indreptatit sa invoce uzucapiunea, dar nu pentru
ca nu are just titlu, ci pentru ca este de rea-credinta.
Proba justului titlu:
- nu este suficient un titlu putativ (imaginar), ci justa cauza trebuie sa fie probata de cel
care invoca uzucapiunea.
- justul titlu este autonom fata de buna-credinta, iar prezumtia de buna-credinta nu isi
intinde forta probatorie si asupra acestuia.
- sarcina probei apasa asupra posesorului.
- justul titlu nu trebuie inscris/transcris, deoarece acesta nu este temeiul dobandirii, ci
uzucapiunea.
Buna-credinta, conditie a posesiei
Buna-credinta = reprezentarea subiectiva eronata a posesorului care crede ca nu
exista nicio cauza de nevaliditate a titlului sau care ar putea fi invocata de o alta persoana,
desi, in realitate, cel putin conditia referitoare la calitatea de proprietar a transmitatorului nu
este satisfacuta
Conform adagiului o rea-credinta survenita nu impiedica uzucapiunea, daca,
ulterior intrarii in stapanire prin justul titlu, posesorul afla ca titlul nu era valabil, aceasta
6
imprejurare nu il impiedica sa foloseasca justul titlu pentru invocarea uzucapiunii.
Proba bunei-credinte: in favoarea posesorului exista o prezumtie relativa de buna-
credinta, iar cel care invoca reaua-credinta trebuie sa o dovedeasca. Prezumtia opereaza si
cand este invocata eroarea de drept.
Stabilirea termenului uzucapiunii scurte
Criteriul folosit este acela al locuintei proprietarului imobilului cu privire la care se
invoca uzucapiunea:
cand locuieste in circumscriptia tribunalului in care se afla imobilul posesia trebuie sa
aiba o durata de 10 ani
cand locuieste in afara circumsctiptiei tribunalului in care se afla imobilul posesia
trebuie sa aiba o durata de 20 de ani
Se tine cont, deci, de locul in care proprietarul locuieste in mod continuu (o plecare
trecatoare din locuinta nu conteaza ex. vacanta).
Exista insa si o durata intermediara pentru proprietarul imobilului, timpul curge
de doua ori mai repede cand locuieste in circumscriptia tribunalului in care se afla imobilul
in raport cu timpul cand locuieste in afara acestei circumscriptii:
- daca posesia uzucapantului incepe cat proprietarul locuieste in circumscriptie si ulterior
acesta se muta in afara circumscriptiei: (10-x)*2+x, x=cat a locuit in circumscriptie
- daca posesia uzucapantului incepe cat proprietarul locuieste in alta circumscriptie si
ulterior acesta se muta in circumscriptie: (20-x)/2+x, x=cat a locuit in afara circum.
- daca se muta de mai multe ori, se tine seama de aceleasi metode de calcul
In caz de proprietate comuna, uzucapiunea se invoca in raport cu fiecare coproprietar,
termenul calculandu-se in raport cu perioadele de timp in care fiecare coproprietar a locuit
in/in afara circumscriotiei.

Cursul prescriptiei achizitive

- uzucapiunea scurta termenul incepe sa curga cand sunt reunite cele 2 conditii: posesia
de buna-credinta si justul titlu => data certa a justului titlu (dar nu se ia in calcul ziua in
care a inceput posesia)
- uzucapiunea poate fi invocata in ziua imediat urmatoare zilei in care s-a implinit
termenul
Jonctiunea posesiilor
- fiecare posesor incepe in persoana sa o noua posesie, nefiind un simplu continuator al
posesiei autorului sau
- cu scopul invocarii uzucapiunii, se poate realiza jonctiunea posesiilor, adica unirea
posesiei succesorului cu posesia autorului sau => drept potestativ nou
- daca posesorul exercita in sens pozitiv dreptul de optiune cu privire la uzucapiune, el are
posibilitatea, pentru a indeplini conditiile legate de durata, sa invoce jonctiunea posesiei
sale cu posesia autorului lui (pana la momentul pronuntarii deciziei in apel)
- poate fi invocata si de alte persoane interesate (acelasi mecanism ca la dreptul potestativ

7
 de uzucapiune)
- ! cand autorul indeplineste conditia termenului uzucapiunii, insa nu exercita dreptul de
uzucapiune, acest drept potestativ se transmite la succesori, care nu mai au de ce sa
invoce jonctiunea posesiilor
- jonctiunea posesiilor opereaza numai daca intre posesia autorului si posesia succesorului
nu s-a interpus o alta posesie cu o durata mai mare de un an
- daca se admite trecerea dezmembramantului de la o persoana la alta, este posibila si in
acest caz jonctiunea posesiilor
Justul titlu, conditie necesara pentru jonctiunea posesiilor
- intre posesorul actual si posesorul anterior trebuie sa existe un just titlu
- justul titlu poate fi un fapt juridic in sens restrans sau un act juridic translativ de
proprietate (unilateral legat / bilateal contract de vanzare-cumparare)
- daca posesorul actual invoca uzucapiunea scurta, trebuie verificate cerintele legate de
buna-credinta si de justul titlu in cazul tuturor posesiilor pe care vrea sa le jonctioneze
- titlul trebuie sa emane de la un non dominus ilogica jonctinarea posesiei cu posesia
adevarului proprietar, avand in vedere ca uzucapiunea sanctioneaza inactivitatea
proprietarului
Interesul succesorului posesor de a invoca jonctiunea posesiilor
A. posesia succesorului este de aceeasi natura cu posesia autorului are mereu interes
posesii intemeiata pe buna-credinta si just titlu implinirea mai rapida a termenului
uzucapiunii scurte
posesii de rea-credinta implinirea mai rapida a duratei pentru uzucapiunea lunga
B. posesia succesorului este de rea-credinta, iar posesia autorului este de buna-credinta si
intemeiata pe just titlu o posesie de o calitate superioara poate fi alaturata unei posesii
de calitate inferioara pentru indeplinirea termenului uzucapiunii lungi => are interes
C. posesia succesorului este de buna-credinta, iar posesia autorului este de rea-credinta
nu mai are mereu interes, putand invoca:
daca termenul uzucapiunii scurte este mai lung decat durata ramasa pentru
uzucapiunea lunga a autorului lui uzucapiunea lunga cu jonctiune => are interes
daca termenul uzucapiunii scurte este mai mic decat durata care i-a mai ramas
autorului din termenul uzucapiunii lungi uzucapiunea scurta fara jonctiune => nu are
interes sa realizeze jonctiunea
Suspendarea si intreruperea prescriptiei achizitive
Suspendarea = oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie pe durata cat
actioneaza cauzele de natura sa vicieze posesia sau sa il puna in imposibilitate pe titularul
dreptului real principal de a cere in justitie recunoasterea dreptului sau si restituirea posesiei
corespunzatoare acestuia

Cauze propriu-zise de suspendare:

- cat timp cel impotriva caruia curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere

8
- pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armata si e razboi
- intre parinti sau tutor si cei ce se afla sub ocrotirea lor, intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si
intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau a hotaririi judecatoresti, administreaza bunurile altora si
cel ale caror bunuri sunt astfel administrate, prescriptia nu curge cit timp socotelile nu au fost date si
aprobate.
- prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat timp nu are reprezentant legal si
nici impotriva celui cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele.
- prescriptia nu curge intre soti in timpul casatoriei
Viciile posesiei cauze de suspendare:
- durata in care actioneaza orice viciu al posesiei in raport cu persoana impotriva cateia
este invocata uzucapiunea, nu va fi luat in calculul termenului
- discontinuitatea viciu absolut => suspenda mereu cursul uzucapiunii
- clandestinitatea si violenta vicii relative => vor avea efect numai daca s-au manifestat
in raport cu persoana impotriva careia se invoca uzucapiunea
Efectele suspendarii: uzucapiunea nu se va implini inainte de expirarea unui termen
de 6 luni de la incetarea cauzei de suspendare
Intreruperea = inlaturarea posesiei anterioare unei cauze de intrerupere si inceperea
unei noi posesii dupa incetarea actiunii acestei cauze
Cauze de intrerupere naturala:
- posesorul este si ramane lipsit mai mult de un an de folosinta lucrului
- declararea bunului ca imprescriptibil (transformarea naturii/destinatiei sale)
Cauze de intrerupere civila:
- recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge
prescriptia
- prin cerere de chemare in judecata, chiar daca a fost introdusa la o instanta necompetenta
(daca cererea de chemare in judecata nu a fost respinsa, anulata sau s-a perimit si daca cel
care a facut-o nu a renuntat la ea)
Efectele intreruperii: dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. Posesia
anterioara nu mai produce efectul prescriptiv, dar celelalte efecte produse conform legii
raman valabile.
Efectele uzucapiunii
efectul achizitiv posesorul dobandeste dreptul real principal in functie de posesia
specifica:
intinderea materiala: se dobandeste numai bunul/partea din bun care formeaza
obiectul posesiei
intinderea juridica: se dobandeste numai dreptul real principal corespunzator posesiei
sale (elementului animus)
Intinderea va fi precizata in cazul uzucapiunii scurte chiar in justul titlu, iar in cazul
uzucapiunii lungi aceasta trebuie dovedita.
efectul extinctiv se stinge dreptul titularului initial
Efectele uzucapiuniii se produc retroactiv, de la data inceperii posesiei.
9
 Uzucapiunea in regimul de CF din Decretul-lege nr. 115/1938

Succesiunea legilor in timp cu privire la uzucapiune in Transilvania si Bucovina

prescriptia achizitiva implinita inainte de intrarea in vigoare a L. 7/1996 => se aplica
Decretul-lege 115/1938.
daca pentru imobile nu exista CF => se aplica VCC
daca prescriptia s-a implinit dupa intrarea in vigoare a L. 7/1996, inainte de intrarea in
vigoare a NCC => se aplica VCC
dupa intrarea in vigoare a NCC => se aplica NCC

Uzucapiunea tabulara
In cazul cand s-au inscris fara cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobandite in
temeiul uzucapiunii, ele vor ramane valabil dobandite, daca titularul dreptului le-a posedat
cu buna-credinta, potrivit legii, timp de 10 ani.
Persoana care invoca in beneficiul sau acest mod de dobandire este chiar persoana
care este inscrisa in CF ca titulara a dreptului respectiv.
Se aplica drepturilor reale principale inscrise in CF fara cauza legitima = de regula,
titlu de dobandire nevalabil, afectat de o cauza de nulitate absoluta, care emana de la
adevaratul proprietar.
Prin exceptie, poate sa emane si de la un non dominus, caz in care exista doua cauze
nelegitime: titlul lui non dominus (nul absolut) si titlul tertului dobanditor de buna-credinta,
tot nevalabil (nu emana de la proprietar/e nul absolut).
Conditii:
- inscrierea in CF
- posesia utila si de buna-credinta
- posesia sa dureze 10 ani
Efectele:
- validarea dreptului real deja inscris in CF fara cauza legitima, validarea cauzei nelegitime
care a stat la baza inscrierii in CF
- data dobandirii dreptului real principal va fi chiar data cererii de inscriere in CF, chiar
daca posesia a inceput ulterior
- daca se invoca jonctiunea posesiilor, se valideaza titlul primul titlu inscris, cel care a
dobandit de la adevaratul proprietar, devenind legitim si titlul tertului subdobanditor

Uzucapiunea extratabulara
Cel ce a posedat un bun nemiscator in conditiunile legii, timp de 20 ani, dupa moartea
proprietarului inscris in cartea funciara, va putea cere inscrierea dreptului uzucapat.
10
 De asemenea, va putea cere inscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemiscator
in conditiunile legii, timp de 20 ani, socotiti de la inscrierea in cartea funciara a
declaratiunii de renuntare la proprietate.
In acest caz, nu mai este necesar ca posesorul sa fie inscris in CF, acesta netrebuind sa
aiba o calitate speciala.
Se aplica imobilelor intabulate in CF si dreptului de proprietate asupra acestora. Daca
e vorba de imobile neintabulate, se va tine cont de prevederile VCC.
- decesul titularului sau renuntarea in cazul drepturilor de uzufruct, uz si abitatie duc la
stingerea lor si reintregirea dreptului de proprietate in favoarea nudului proprietar =>
acestea nu pot fi dobandite prin uzucapiune extratabulara
- in cazul superficiei, se poate aplica uzucapiunea extratabulara, daca nu s-a prevazut ca
decesul sau renuntarea superficiarului la acest drept profita nudului proprietar
Conditii:
- proprietarul intabulat in CF sa fi decedat sau sa fi renuntat la dreptul sau
- mostenitorii, statul sau o alta persoana sa nu fi inscris dreptul de proprietate in CF
- posesia sa fie utila
- posesia sa dureze peste 20 de ani dupa moarte/renuntare
- uzucapantul sa ceara inscrierea sa in CF ca proprietar, iar cererea sa fie admisa
Efectele:
- efectul achizitiv in persoana posesorului
- efectul extinctiv in persoana proprietarului care nu si-a inscris dreptul in CF
(mostenitorul/statul)
Aceste efecte se produc ca urmare a inscrierii in CF, din momentul in care a fost
inregistrata cererea de intabulare => efectele retroactiveaza numai pana la momentul
inregistrarii cererii de intabulare (nu pana la indeplinirea termenului sau pana cand acesta
incepe sa curga).

Uzucapiune in Codul civil actual

Exista doua forme de uzucapiune:

11
 I. uzucapiunea imobiliara (art. 930-934) doua variante:
1. uzucapiunea extratabulara posesorul nu trebuie sa fie el insusi inscris in CF. Daca
o persoana a posedat un bun imobil 10 ani dupa moartea/incetarea existentei
proprietarului inscris in CF sau dupa inscrierea in CF a declaratiei de renuntare la
drept sau daca imobilul nu a fost inscris in CF
2. uzucapiunea tabulara persoana care invoca acest mod de dobandire este chiar
persoana inscrisa in CF ca titulara a dreptului respectiv, fara cauza legitima, iar daca
poseda cu buna-credinta timp de 5 ani dreptul real ramane valabil dobandit
II. uzucapiunea mobiliara (art. 939) pot fi dobandite si bunurile mobile, in masura in
care nu sunt dobandite direct ca efect al posesiei de buna-credinta (art. 937)

I. Uzucapiunea imobiliara

Uzucapiunea imobiliara, extratabulara si tabulara, este reglementata in mod

asemanator DecretuluiLege 115/1938. Este firesc sa fie asa, intrucat NCC a optat in favoarea
sistemului de publicitate imobiliara cu caracter real si, in completarea Legii 7/1996 a mers
mai departe si a instituit caracterul translativ de proprietate al inscrierilor din CF.
Este adevarat ca, deocamdata, acest efect constitutiv sau translativ de proprietate al
inscrierilor din CF, care vizeaza si celelalte drepturi reale principale, se produce doar in
unitatile administrativteritoriale in care au fost finalizate lucrarile de cadastru si au fost
intocmite toate CF pentru imobilele din acea unitate. In rest, efectul constitutiv al inscrierii in
CF a fost amanat.
NCC, adoptand acest sistem al CF, chiar daca efectul lor constitutiv nu este inca pe
deplin realizat, face un pas important in directia realizarii securitatii juridice statice si
dinamice. Uzucapiunea extratabulara si cea tabulara sunt indisolubil legate de sistemul CF.

1. Uzucapiunea extratabulara

Domeniul de aplicare al uzucapiunii extratabulare 3 ipoteze in care este posibila:

1. alin. (1) lit. a) proprietarul inscris in CF a decedat (persoana fizica) sau sia incetat
existenta (persoana juridica)
2. alin. (1) lit. b) desi imobilul era inscris in CF, a fost inscrisa in CF declaratia de
renuntare la proprietate
3. nu exista CF pentru imobil
Daca una sau alta dintre aceste 3 ipoteze exista, atunci se creeaza premisa uzucapiunii
extratabulara.
Pentru ca ea sa opereze, mai sunt necesare alte cerinte:
1. mai inainte ca posesorul sa ceara inscrierea in CF a dreptului sau real principal, pe
temeiul uzucapiunii, trebuie sa nu se fi inscris in CF o alta cerere a unei terte
persoane, prin care aceasta solicita ca dreptul de proprietate sa ii fie recunoscut, pe
baza unei cauze legitime
12
 Cine ar avea interes sa faca asta? In prima ipoteza, au interes mostenitorii sau succesorii
acelei persoane (si comuna sau orasul), in a doua ipoteza, nu este exclus ca un alt posesor
sa invoce in favoarea sa uzucapiunea, in a treia ipoteza, sfera persoanelor e mai larga,
pentru ca, neexistand CF, pot sa fie dobanditori ai dreptului (ex. cel care a dobandit de la
un mostenitor) care sa invoce propriul lor drept de proprietate, pe langa mostenitori si pe
langa alte persoane.
In ce carte isi mai inscriu ei declaratia? Trebuie sa se intocmeasca o CF in momentul in
care cineva doreste inscrierea dreptului si/sau recunoasterea uzucapiunii. Exista o
procedura speciala pentru aceasta.
2. posesia sa fie utila
3. posesia sa aiba durata de 10 ani
Care este momentul in care incepe sa curga termenul de 10 ani? Ne uitam la cele 3
ipoteze de CF:
In primul caz, chiar daca posesorul a inceput posesia inainte de decesul persoanei fizice
sau incetarea fiintei persoanei juridice, termenul de 10 ani nu incepe sa curga decat in
momentul decesului/incetarii. Posesia este anterioara curgerii termenului. Daca posesorul
a inceput posesia dupa acea data, termenul va incepe sa curga atunci cand incepe posesia.
A doua ipoteza solutie simetrica, chiar daca posesorul a intrat in stapanire inainte de
declaratia de renuntare, termenul de prescriptie achizitiva incepe sa curga cel mai
devreme din momentul declaratiei. Daca inceperea posesiei e ulterioara declaratiei de
renuntare, atunci termenul din momentul intrarii in stapanire.
A treia ipoteza, pentru ca nu e CF, data la care incepe sa curga termenul echivaleaza cu
data intrarii in posesie, intotdeauna.
4. posesorul sa ceara inscrierea dreptului sau real principal in CF, pe temeiul
uzucapiunii, iar cererea sa fie admisa

Dreptul potestativ de uzucapiune

In momentul indeplinirii termenului de uzucapiune, se naste dreptul potestativ de
uzucapiune. Dreptul de proprietate nu se dobandeste direct pe temeiul posesiei de 10 ani, ci
este necesara exercitarea dreptului potestativ de uzucapiune.
Art. 930 alin. (2) uzucapantul poate dobandi dreptul numai daca sia inregistrat
cererea de inscriere in CF, adica numai daca a optat sa invoce uzucapiunea si, mai mult decat
atat, de regula, exercitarea dreptului potestativ de uzucapiune trebuie sa se faca prin cererea
de inscriere in CF.
In C.proc.civ., exista Cartea a VIa privind procedurile judiciare, cuprinzand Titlul XII
referitor la inscrierea in CF a drepturilor dobandite pe temeiul uzucapiunii. Aceasta
procedura presupune ca posesorul trebuie sa sesizeze instanta de judecata, care va constata
daca sunt indeplinite cerintele uzucapiunii extratabulare. Numai pe aceasta baza se face
inscrierea in CF.
Dreptul potestativ de uzucapiune se exercita prin 2 manifestari de vointa ale
posesorului, supuse cenzurii instantei de judecata, pe de o parte, si cenzurii registratorului de
13
CF, pe de alta parte.
Intradevar, sesizarea instantei de judecata nu este suficienta, pentru ca se ofera si o
hotarare judecatoreasca sau cel putin o incheiere pentru admiterea actiunii in
constatare/exceptia uzucapiunii.
Dupa ce se obtine hotararea judecatoreasca, se poate cere inscrierea in CF,
aceasta fiind a doua manifestare de vointa.
Toata aceasta procedura speciala privind inscrierea in CF a drepturilor dobandite prin
uzucapiune se aplica, asa cum spune o recenta decizie a ICCJ intrun RIL, numai pentru
uzucapiunea extratabulara din NCC, adica va incepe sa se aplice cel mai devreme din anul
2021. Daca noi spunem ca uzucapiunea din NCC se aplica numai posesiilor care au inceput
sub imperiul acestui cod, posesia cea mai devreme care poate fi avuta in vedere e posesia din
1 oct 2011, trec 10 ani, deci in 2021.
Sar putea ca si in 2021 sa nu fie terminata operatiunea de cadastru si de CF in
anumite localitati.
Chiar dupa 2021, in masura in care nu sunt terminate lucrarile de cadastru si se va
pune problema uzucapiunii extratabulare, nefiind carti funciare, dreptul potestativ se poate
exercita:
fie prin cererea de chemare in judecata potrivit dreptului comun
fie prin invocarea exceptiei de catre posesor, daca e chemat in judecata de proprietarul
initial.
In ambele situatii, aceasta exercitare a dreptului potestativ de uzucapiune va fi
eficienta daca actiunea este admisa sau, dupa caz, daca exceptia de uzucapiune este admisa
(solutie expres prevazuta in legea de punere in aplicare a NCC).

Efectul uzucapiunii extratabulare:

- efect achizitiv in persoana posesorului uzucapant
- efect extinctiv in persoana mostenitorului/succesorului/comunei sau orasului
Cand se produce efectul achizitiv?
Pana se termina lucrarile de cadastru si se intocmesc CF pentru fiecare imobil, este
momentul introducerii cererii de chemare in judecata prin care s-a cerut constatarea
indeplinirii uzucapiunii extratabulare, daca uzucapiunea a fost admisa, fie la data invocarii
exceptiei uzucapiunii in procesul in care posesorul este parat in actiunea in revendicare.
Dupa finalizarea lucrarilor de cadastru si deschiderea CF a imobilului momentul
inregistrarii cererii de inscriere a uzucapiunii in CF (LPA).
NB: nu e vorba de o retroactivare a efectului achizitiv. Nu se intoarce in timp pana la
momentul inceperii posesiei, este diferenta fata de VCC, in care efectul achizitiv al
uzucapiunii retroactiva pana in momentul inceperii posesiei (posesorul era proprietar chiar
din momentul in care a inceput posesia, nu de cand sa implinit termenul sau de cand a
invocato).

14
 2. Uzucapiunea tabulara

Art. 931 referitor la domeniul de aplicare uzucapiunea tabulara se aplica in cazul

drepturilor reale principale care au fost inscrise in CF fara cauza legitima.
Fara cauza legitima = temeiul dobandirii nu e valabil, fiind afectat de o cauza de
nulitate absoluta, care, de regula, emana de la adevaratul proprietar
Exemplu: persoana dobandeste prin vanzarecumparare imobilul de la proprietarul
inscris in CF, dar e nul contractul de vanzarecumparare. Deci, nu are o cauza legitima a
inscrierii in CF.
Prin exceptie, poate sa emane si de la un non dominus, caz in care exista doua cauze
nelegitime: titlul lui non dominus (nul absolut) si titlul tertului dobanditor de buna-credinta,
tot nevalabil (nu emana de la proprietar/e nul absolut).
De cele mai multe ori, deci, cauza nelegitima e chiar titlul de dobandire al celui care
inscrie in CF, alteori, este o consecinta: sar putea ca insusi autorul celui care inscrie in CF sa
fi avut un titlu nevalabil.

Pe langa cerinta de a ne afla in domeniul de aplicare al uzucapiunii tabulare, trebuie

intrunite alte 2 conditii:
1. sa existe posesie utila si sa aiba o anumita durata 5 ani
2. posesia sa fie de bunacredinta: persoana inscrisa in CF nu trebuie sa fi cunoscut sau sa fi
putut sa cunoasca viciile titlului sau, adica ca avea o cauza nelegitima
Este suficient ca buna-credinta sa existe in momentul inregistrarii cererii de inscriere si in
momentul intrarii in posesie.
Daca aceste cerinte sunt indeplinite, opereaza uzucapiunea tabulara.

Efectul uzucapiunii tabulare:

Efectul achizitiv si efectul extinctiv nu se mai produc.
Art. 931 se consolideaza cauza nelegitima, se legitimeaza cauza nelegitima.
Temeiul dobandirii nu este uzucapiunea, ci este chiar cauza respectiva care, initial
nelegitima, sa legitimat. Modul de dobanadire este titlul de proprietate pe baza caruia sa
facut inscrierea in CF.
Data dobandirii este data la care se face cererea de inscriere in CF.

In legatura cu ambele forme de uzucapiune reglementate in C.civ, sunt cateva

elemente comune de care trebuie sa tinem seama, precizate in art. 932934 C.civ.
Este vorba despre:
efectul suspensiv al viciilor posesiei (art. 932 alin. 2)
curgerea termenului uzucapiunii: momentul de inceput
jonciunea posesiilor fiecare posesor incepe in persoana sa o noua posesie. Este
posibil ca, pentru a invoca oricare dintre cele 2 forme de uzucapiune, posesorul actual
15
 sa uneasca durata posesiei sale cu durata posesiei autorului, daca intre ei 2 exista un
just titlu.
cursul termenului prescripiei achizitive daca mai e nevoie de alte norme pentru
completarea celor de la prescriptia achizitiva, sunt aplicate norme de la prescriptia
extinctiva

II. Uzucapiunea mobiliara

In NCC este expres relgmentata, spre deosebire de VCC.

Art. 939 precizeaza ca bunurile mobile se pot dobandi prin posesie de 10 ani, numai
in masura in care nu sunt indeplinite cerintele de la art. 937 privind dobandirea bunurilor prin
posesia de bunacredinta, fara trecerea timpului. Adica, aplicarea uzucapiunii in materie
mobiliara are caracter exceptional.
Regimul juridic aplicabil se apropie mult de regimul juridic al uzucapiunii lungi in
reglementarea din VCC. Diferenta este ca termenul de uzucapiune este de 10 ani.
In momentul implinirii termenului de 10 ani, posesorul nu dobandeste chiar dreptul
de proprietate, ci numai un drept de optiune. Efectele uzucapiunii mobiliare se produc in
momentul exercitarii in forma pozitiva a dreptului potestativ de optiune.
Prin urmare, cerintele sunt cele obisnuite pentru uzucapiune: sa existe posesia, sa fie
utila, sa aiba o anumita durata (10 ani) si posesorul sa exercite dreptul potestativ de
uzucapiune.

Dobndirea bunurilor mobile prin posesia de bunacredinta

In materie mobiliara, posesia are trei functii:

1. Functia probatorie de a prezuma existenta titlului de proprietate asupra acelui
bun mobil aceasta functie este reglementata in art. 935 C.civ.
Tocmai pentru ca este vorba despre bunuri mobile, de mica valoare, de cele mai multe
ori, nu se incheie acte scrise cand se transmit. In materie mobiliara, cea mai buna dovada a
proprietatii este chiar posesia. Posesia creeaza o prezumtie de titlu de proprietate.
16
 Impotriva cui? E folosita ca proba impotriva transmitatorului (dominus sau non
dominus) sau mostenitorilor acestuia care revendica bunul.
Este necesar ca paratul sa fie posesor, iar posesia sa sa fie reala (in momentul
introducerii actiunii, sa aiba stapanirea materiala a bunului, pentru a avea calitate procesuala
pasiva) si utila (tot in momentul introducerii actiunii).
Transmitatorul trebuie sa dovedeasca faptul ca e nula transmiterea. Prezumtia poate fi
rasturnata in 3 situatii:
i. actiune in revendicare: reclamantul face dovada propriului titlu + dovada titlului
precar al paratului (imprescriptibila) => se rastoarna prezumtia de titlu de proprietate,
prezumtia ca cel care are stapanirea materiala este posesor si prezumtia de proprietate
actiune personala: reclamantul face numai dovada titlului precar al paratului
(prescriptibila)
ii. reclamantul face dovada ca bunul i-a fost furat sau ca l-a pierdut si ca paratul si l-a
insusit
iii. reclamantul face dovada ca posesia paratului era viciata in momentul introducerii
actiunii in revendicare.

2. Functia de publicitate asigura publicitatea (art. 936) spre deosebire de

materia imobiliara, unde e nevoie de registre speciale de evidenta a proprietatii si a modurilor
de transmitere, de cele mai multe ori, in materie mobiliara, nu e nevoie de un sistem special
de publicitate. Simpla posesie are si functia de a asigura publicitatea.
Are in vedere posesia reala, nu posesia exercitata corpore alieno.
! Sunt si bunuri mobile cu valoare mare, de exemplu aeronavele, navele etc. care au
un sistem special de publicitate.

3. Functia achizitiva de proprietate: art. 937 c.civ. => doua ipoteze de dobandire a
proprietatii bunurilor mobile prin posesia bunacredinta: posesorul de buna-credinta care a
dobandit de la un non dominus poate, in conflict cu proprietarul deposedat, sa beneficieze de
aceste moduri de dobandire.
Legiuitorul, din considerente de echitate, acorda castig de cauza posesorului care este
de buna-credinta in momentul dobandirii bunului mobil, dupa caz, impotriva:
proprietarului care incredinteaza bunul sau unei persoane care i-a inselat increderea
proprietarului care ramane lipsit de bunul sau mai mult de 3 ani, din cauza pasivitatii sale
Complementar efectului achizitv, opereaza efectul extinctiv de proprietate in
patrimoniul proprietarului initial.
Ca si in cazul uzucapiunii, cel care poseda cu buna-credinta un bun are un drept de
optiune: poate invoca in favoarea sa beneficiul dobandirii dreptului de proprietate, dar nu
poate fi obligat, impotriva vointei sale, sa dobandeasca acest drept.

Drepturile reale cu privire la care se aplica:

17
- dreptul de proprietate
- dreptul de uzufruct si dreptul de uz (art. 937 alin. 5) celelalte dezmembraminte au ca
obiect bunuri imobile, iar nudul proprietar nu are o posesie reala (nu are stapanirea
materiala)
- dreptul de gaj daca detentorul precar, hotul sau gasitorul unui bun mobil il
incredinteaza creditorului sau cu titlu de gaj, acesta va putea invoca art. 937
In masura in care conditiile de la art. 937 sunt indeplinite, revendicarea bunurilor
mobile si actiunea confesorie care are ca obiect asemenea bunuri vor fi respinse ca
neintemeiate.

Ipoteza de la art. 937 alin. 1

Sunt trei categorii de cerinte care permit dobandirea prin posesia de bunacredinta a
bunurilor mobile in acest caz:

1. Cerinte referitoare la bunurile mobile cu privire la care se poate dobandi

dreptul de proprietate pe acest temei
Numai bunurile mobile corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil pot
forma obiectul acestui mod de dobandire. Bunurile din domeniul public si bunurile accesorii
ale unui bun imobil nu pot fi dobandite pe aceasta cale.
Titlurile de valoare la purtator, care sunt incorporate in materialitatea inscrisului
constatator, pot fi dobandite prin posesia de bunacredinta, ele devin bunuri corporale prin
corporalitatea inscrisului.

2. Cerinte referitoare la persoanele care pot invoca acest mod de dobandire

Pot invoca acest mod de dobandire posesorii care au dobandit bunul de la un detentor
precar sau de la o persoana asimiliata, adica de la un non dominus, careia adevaratul
proprietar ia incredintat bunul in mod voluntar.
Daca bunul ar fi transmis chiar de adevaratul proprietar, nu ar mai fi nevoie de art.
937 pentru a se justifica dobandirea dreptului de proprietate de catre posesor.
Detentorul precar are un contract de inchiriere/depozit/comodat, ceea de inseamna ca
proprietarul bunului, pe baza contractului, ia dat detentia (elementul corpus). Detentorul
precar abuzeaza de increderea proprietarului si instraineaza bunul ca si cum ar fi al sau.
Persoanele asimilate detentorului precar: P, proprietarul initial, ii vinde bunul lui S,
acesta devenind posesor, nu detentor precar, iar S ii vinde bunul lui T; titlul lui S este
desfiintat, iar P revendica bunul de la T T a devenit, insa, proprietar in temeiul art. 937.
Detentorul precar sau persoanele asimilate nu sunt posesori, ci doar cei care
dobandesc de la ei pot invoca dobandirea bunurilor mobile prin posesia de bunacredinta.
Proprietarul are impotriva detentorului precar atat o actiune in revendicare, cat si o actiune personala.
Detentorul precar nu poate invoca art. 937, avand obligatia contractuala de restituire. Proprietarul poate
revendica bunul si de la cel care a dobandit de la un detentor precar stiind ca nu e proprietar, deoarece, acesta
18
fiind de rea-credinta, nu este posesor, neoperand intervertirea. Il poate revendica si de la cel care dobandeste
bunul de la detentorul precar cu titlu precar.

3. Cerinte referitoare la posesie ! cumulative

reala posesorul trebuie sa aiba nu doar elementul animus, ci si corpus => nu se accepta
posesia corpore alieno
utila, adica sa nu fie viciata nefiind vorba de o durata a posesiei, continuitatea nu este
importanta, dar conteaza ca posesia sa fie pasnica si publica in momentul in care are
posesia reala se prezuma
de bunacredinta = dobanditorul care invoca acest mod de dobandire nu a cunoscut, nu
trebuia si nu putea sa cunoasca faptul ca cel de la care a dobandit nu era adevaratul
proprietar conteaza momentul in care a avut posesia reala (data intrarii in posesia
efectiva) ! se prezuma, dar persoana interesata poate face dovada contrara
=> daca unele bunuri mobile sunt supuse inmatricularii, trebuie verificat registrul de
publicitate
sa se intemeieze pe just titlu = act juridic translativ de proprietate sau constitutiv de alte
drepturi reale care emana de la o alta persoana decat adevaratul proprietar
Temeiul dobandirii proprietatii nu este justul titlu, ci posesia de buna-credinta.
Este justul titlu separat de bunacredinta sau face corp comun cu ea?
Daca face corp comun cu ea, prezumtia de bunacredinta se extinde si asupra justului titlu,
adica efortul probatoriu al celui care invoca art. 937 alin. (1) va fi nul.
Cel care invoca reaua-credinta trebuie sa faca celelalt dovada ei, dar si a faptului ca are
just titlu.
Desi sa spus multa vreme ca face corp comun, in ultimul timp se afirma ca e separat. Asta
nu inseamna ca trebuie sa faca vreun efort probatoriu posesorul. De ce? Pentru ca posesia
genereaza si o prezumtie de just titlu. Ca urmare, nu se schimba situatia sub aspect
probatoriu.
Proprietarul revendicant poate insa sa invoce o cauza de desfiintare a titlului pentru a
face inaplicabil art. 937, revenindu-i sarcina probei.
trebuie sa fie un just titlu oneros de ce? pentru ca daca ar fi cu titlu gratuit s-ar
produce o situatie in care posesorul vrea sa pastreze un castig, iar cel care reclama vrea sa
evite o pierdere => are castig de cauza partea care evita o pierdere, in timp ce celalalt
vrea sa obtina un castig.

Ipoteza de la art. 937 alin. 2

Diferenta fata de prima ipoteza in a doua ipoteza, prima si a treia categorii de

cerinte raman neschimbate, dar se schimba a doua categorie de cerinte, referitoare la
persoanele care pot invoca.
19
 Poate fi invocat tot de un posesor de buna-credinta, insa acesta nu a dobandit de la
detentorul precar caruia proprietarul ia incredintat de bunavoie bunul, ci de la un uzurpator
= cel care ia bunul fara acordul proprietarului (hotul, talharul, piratul, inselatorul, insusitorul
bunului gasit). Calitatea de uzurpator nu este data de retinerea vreunei infractiuni, ci de
imprejurarea ca acesta actioneaza contrar vointei proprietarului.
Ne aflam in prezenta unei desesizari involuntare (furt, pierdere) a proprietarului de
bunul sau, spre deosebire de ipoteza art. 937 alin. 1, care face referire la o desesizare
voluntara.
Cel care dobandeste de la uzurpator poate invoca posesia de bunacredinta ca temei alt
dobandirii dreptului, daca a trecut un termen de 3 ani de la data desesizarii proprietarului de
bun = conditie suplimentara.
Termenul de 3 ani a fost prevazut in interesul proprietarului, caruia nu i se mai poate
imputa ca a facut o alegere gresita a detentorului precar.
Nu conteaza cand dobanditorul primeste bunul. Termenul de 3 ani curge de la
momentul desesizarii proprietarului de bun, adica din momentul in care acesta pierde
elementul corpus.
Actiunea in revendicare mobiliara are succes numai daca este introdusa inainte de
expirarea termenului de 3 ani de la data desesizarii involuntare a proprietarului de bunul sau.
Reclamantul trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate, a faptului ca bunul a fost
furat sau pierdut si a identitatii dintre bunul posedat anterior si cel pe care il revendica.
Daca au trecut 3 ani, nu mai are succes, pentru ca e termen de decadere. Desi
actiunea in revendicare in genere e imprescriptibila, aici e supusa unei decaderi. Dupa 3 ani,
opereaza efectul achizitiv si efectul extinctiv, iar dobanditorul devine proprietar adevarat.
Indeplinirea cerintelor referitoare la posesie se apreciaza in raport cu momentul in
care expira termenul de 3 ani. Daca insa intrarea in posesie este ulterioara implinirii
termenului, se apreciaza in functie de momentul intrarii in posesie.

Alin. 3 nu reglementeaza un mod distinct de dobandire, ci o conditie suplimentara

pentru restituirea bunului in sarcina proprietarului revendicant si un drept de retentie pe care
posesorul il poate opune proprietarului, in cazul in care acesta revendica bunul inainte de
implinirea termenului de 3 ani de la deposedarea involuntara.
Cel care dobandeste bunul de la un uzurpator are o bunacredinta consolidata, pentru
ca dobandeste bunul dintrun loc in care in mod obisnuit se fac asemenea tranzactii, deci are o
bunacredinta puternica, pentru ca cel care ii vinde se presupune ca este proprietar. Vechiul
c.civ targuri; NCC intrun loc in care in mod obisnuit se vand asemenea bunuri. Si in
cazul in care este adjudecat la o licitatie publica. => eroare comuna

Doua modificari importante in favoarea dobanditorului:

1) Chiar daca ramane posibilitatea revendicarii bunului in 3 ani, proprietarul, daca isi
vrea bunul inapoi, trebuie sai plateasca dobanditorului pretul pe care el l a platitit
uzurpatorului.
20
 2) Daca proprietarul obtine restituirea de la posesor, posesorul are dreptul la
restituirea cheltuielilor necesare si utile facute cu lucrul de la proprietar. Pentru restul
cheltuielilor se poate intoarce impotriva hotului sau gasitorului.
Are loc un trasfer al riscului insolvabilitatii de la posesor la proprietar:
In ipoteza alin. 2, riscul insovabilitatii uzurpatorului era suportat de dobanditor.
Aici, riscul insolvabilitatii uzurpatorului este trecut la proprietar. Acesta nu poate
primi bunul inapoi decat daca plateste pretul. Este o obligatie in solidum, pentru ca
dobanditorul are o dubla posibilitate:
sa primeasca banii de la uzurpator
sa primeasca de la proprietar pretul, ceea ce este mai sigur, mai ales ca avem si a doua
garantie: dobanditorul poate refuza resituirea bunului pana cand proprietarul ii plateste
pretul drept de retentie.
! Restituirea bunului inainte de plata pretului reprezinta doar o renuntare la dreptul de
retentie, nu si la dreptul de urmari proprietarul.

Revendicarea bunurilor mobile in ipoteze speciale

Revendicarea bunurilor mobile de la tertul dobanditor de reacredinta

In ipotezele de la art. 937, tertul dobanditor este de buna-credinta.
Daca tertul dobanditor este de rea-credinta, el nu beneficiaza de efectul achizitiv =>
proprietarul poate sa revendice oricand bunul mobil de la tertul dobanditor de reacredinta,
actiunea in revendicare mobiliara fiind imprescriptibila.
Paratul s-ar putea apara invocand uzucapiunea de 30 de ani/uzucapiunea mobiliara.
Daca bunul piere sau este deteriorat din culpa posesorului de reacredinta, proprietarul
are la dispozitie o actiune civila delictuala impotriva acestuia, care este supusa prescriptiei
extinctive in termenul general de 3 ani.

Revendicarea bunurilor mobile de la uzurpator

Impotriva uzurpatorului, proprietarul are o actiune personala in raspundere delictuala
pentru despagubiri si o actiune in revendicare, aceasta din urma fiind imprescriptibila (poate
fi paralizata prin invocarea uzucapiunii de 30 de ani/mobiliare).
Daca, insa, bunul a pierit, actiunea in revendicare nu mai este posibila, putandu-se
obtine despagubiri pe temei delictual. Daca bunul a fost deteriorat din culpa uzurpatorului,
actiunea in revendicare isi pastreaza obiectul, ramanandu-i si o actiune delictuala pentru
despagubiri, prescriptibila in 3 ani.

Revendicarea bunurilor mobile de la tertul dobanditor cu titlu gratuit

21
 Efectul achizitiv de proprietate depinde de caracterul oneros al titlului posesorului =>
proprietarul va avea castig de cauza in actiunea in revendicare impotriva posesorului care a
dobandit bunul cu titlu gratuit, indiferent de persoana de la care a dobandit.
Actiunea in revendicare este imprescriptibila, dar paratul poate invoca in favoarea sa
uzucapiunea.

Revendicarea bunurilor mobile de la tertul dobanditor de bunacredinta al carui

titlu a fost desfiintat
Daca actul juridic este fie lovit de nulitate (absoluta sau relativa), fie afectat de o
cauza de ineficacitate (rezolutiune, reziliere, imposibilitate fortuita de executare) => titulul
este desfiintat.
Desfiintarea titlului = repunere in situatia anterioara => nu opereaza efectul achizitiv
de proprietate => proprietarul poate cere restituirea bunului prin actiunea in revendicare sau
printro actiune personala, de la autorul posesorului.
Daca bunul nu a fost restituit catre autorul posesorului, proprietarul poate revendica
bunul direct de la posesor

22
 Proprietatea aparenta

Teoria aparentei
Ipoteza: exista un conflit intre titularul veritabil si titluarul aparent al unui drept
subiectiv civil si exista o eroare comuna si invincibila.
Este strans legata de instrainarea cu titlu oneros a bunului altuia. In masura in care
opereaza proprietatea aparente, tertul dobanditor, desi a incheiat actul translativ de
proprietate cu un non dominus, nu va putea fi evins de proprietarul initial. (Proprietarul initial
are o actiune personala impotriva proprietarului aparent pe temeiul imbogatirii fara justa
cauza.)
Temeiul juridic
Temeiul dobandirii nu poate fi actul nevalabil, incheiat cu un neproprietar. Actul
translativ va avea semnificatia unui just titlu. Proprietatea aprenta nu este, insa, un mod de
validare a justului titlu.
Legea leaga de faptul juridic in sens restrans la proprietatii aparente atat efectul
extinctiv, cat si efectul achizitiv se produc in momentul incheierii justului titlu.
Art. 17 Eroarea comun i invincibil
(1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi dect are el nsui. - regula
teoria aparentei exceptia
(2) Cu toate acestea, cnd cineva, mprtind o credin comun i invincibil, a considerat
c o persoan are un anumit drept sau o anumit calitate juridic, instana judectoreasc,
innd seama de mprejurri, va putea hotr c actul ncheiat n aceast stare va produce, fa
de cel aflat n eroare, aceleai efecte ca i cnd ar fi valabil, afar de cazul n care
desfiinarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu. => actul juridic poate fi totusi desfiintat,
chiar daca se indeplinesc conditiile
instanta hotaraste => caracterul judiciar
(3) Eroarea comun i invincibil nu se prezum. => sarcina probei revine celui care o
invoca
(4) Dispoziiile prezentului articol nu sunt aplicabile n materie de carte funciar i nici n
alte materii n care legea reglementeaz un sistem de publicitate.

Elementele faptului juridic in sens restrans la proprietarii aparente

1) Actul translativ cu titlu oneros avand ca obiect dreptul de proprietate privata
asupra unui imobil individual determinat
a. Imobil pentru mobile se aplica art. 937, nu proprietatea aparenta
b. Imobil individual-determinat (nu universalitati, nu bunuri incorporale)
c. Imobil proprietate privata bunurile proprietate publica sunt inalienabile
d. Act juridic translativ cu titlu oneros !!! se refera la titlul pe care tertul dobanditor la
obtinut de la proprietarul aparent nu contract declarativ de drepturi, nu mostenire
titlu gratuit
23
 Cu exceptia ca provine de la non dominus, titlul trebuie sa indeplineasca celelalte cerinte
de oridine publica privind valabilitatea actului juridic. => un titlu nul absolut nu poate
servi drept titlu in aceasta materie
Dupa ce tertul dobanditor face dovada existentei titlului, se naste in favoarea lui o
prezumtie de buna-credinta.
2) Elementul material al aparentei:
a. Posesia utila a transmitatorului (proprietarului aparent) in momentul incheierii actului
translativ conteaza violenta (discontinuitatea si clandestinitatea nu au
aplicabilitate) ! nu trebuie sa fie reala (poate fi corpore alieno)
b. Titlul proprietarului aparent intereseaza existenta instrumentului de proba: nu numai
act juridic, ci si orice alt mod de dobandire concretizat in instrumente probatorii =>
nu e suficient sa invoce uzucapiunea daca nu arata o hotarare judecatoreasca;
mostenire: certificat de mostenitor + titlul de proprietate al autorului
! nu este obligatoriu sa fie titlu translativ, ci poate fi doar declarativ
! poate fi un titlu putativ ex. mostenitorul aparent se intemeiaza pe un legat revocat
=> instrumentum inselator
c. Inscrierea titlului in CF indeplinirea formalitatilor de publicitate de catre
proprietarul aparent este indispensabila ca element in latura materiala a aprentei de
natura sa justifice efectul achizitiv de proprietate in favoarea tertului dobanditor
3) Eroarea comuna si invincibila cu privire la calitatea de proprietar a
transmitatorului trebuie sa existe in momentul incheierii justului titlu
Eroarea dobanditorului este efectiva, insa eroarea colectiva este atat efectiva (macar
pentru o parte), cat si potentiala (pentru restul)
Eroarea trebuie sa fie invincibila in raport cu orice membru al societatii.
Aceasta nu se prezuma.
4) Buna-credinta a dobanditorului dobanditorul a facut toate verificarile necesare cu
privire la calitatea transmitatorului: a verificat CF, a verificat documentele de la baza CF
Se aplica criteriul celui mai exigent membru al comunitatii.
Buna-credinta se prezuma.

Pentru a opera acest mod de dobandire:

1. Trebuie sa avem un transmitor care este posesor si care se bucura si de un titlu de
proprietate, insa nevalabil.
2. Acest transmitator transmite dreptul de proprietate unui dobanditor care este de buna-
credinta (al doilea titlu de proprietate) iar dobanditorul nu cunoaste viciile titlului
autorului sau. Asadar, avem si bunacredinta a dobanditorului, pe langa cele 2 elemente
obiective, adica cele 2 titluri de proprietate.
3. Eroarea comuna si invincibila nu numai ca transmitatorul are un titlu de proprietate, ci
exista si credinta comuna ca el este intradevar proprietar. Nu e suficient ca dobanditorul
sal creada proprietar, ci sa existe o reprezentare comuna, la nivelul comunitatii, in sensul

24
ca transmitatorul chiar era proprietar error communis facit ius.

25