Sunteți pe pagina 1din 6

universitatea „Ștefan cel mare” suceava facultatea de drept

și științe administrative

Uzucapiunea

Student: Cazacu Dorin

Specializare: Administrație Publică/ID

Anul I

Grupa 1
Introducere

Uzucapiunea este reglementata în Codul Civil actual de la art. 928 până la art. 934. Pe
lângă aceasta reglementare, mai trebuie sa avem în vedere: vechiul Cod Civil - în principal, art.
1890 și art. 1895-1897, și reglementarea din Decretul Lege nr. 115/1938, pentru că, fiind vorba
de posesie îndelungată, LPA NCC a precizat că aplicarea reglementarii referitoare la uzucapiune
depinde de momentul începerii posesiei. Numai daca posesia a început după intrarea în vigoare a
Noului Cod Civil se aplică reglementarea actuală a uzucapiunii.

Dacă, însă, posesia a început anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, trebuie să
vedem unde se află bunul posedat:

 dacă se află pe teritoriul României sau Moldovei, se aplică reglementarea din vechiul Cod
Civil;
 dacă de află într-una dintre regiunile care au facut parte din fostul imperiu austro-ungar,
se aplică:
 în principiu, reglementarea din Decretul-lege 115/1938, dar numai dacă posesia a
început înainte de intrarea în vigoare a Legii publicității imobiliare;
 dacă posesia a început după intrarea în vigoare a Legii 7/1996 și până la NCC, se
aplică tot vechiul cod civil;
 dacă sunt situații în care, în aceste regiuni, pentru un imobil nu exista CF, atunci se
aplică vechiul Cod Civil, în măsura in care posesia a inceput pana la intrarea in
vigoare a NCC.

Aceste elemente de drept tranzitoriu arată că și astazi este posibil să se faca, în legatură cu
uzucapiunea, aplicarea prevederilor din vechiul cod civil sau din Decretul-lege nr.115/1938.

Am putea spune chiar ca aplicarea NCC in materie de uzucapiune va incepe abia de la 1


octombrie 2016, în cazul uzucapiunii tabulare si din 2021, in cazul uzucapiunii extratabulare si
mobiliare.

Uzucapiunea = mod de dobandire a drepturilor reale principale, intemeiat pe posesia de


lunga durata, mai exact durata prevazuta de lege si pe manifestarea de vointa a posesorului de a
invoca posesia sa ca temei al dobandirii proprietății = faptul juridic in sens restrans la posesiei
utile de o anumita durata

În structura juridica a acestui mod de dobandire avem:

 un fapt juridic = posesia cu o anumita durata prevazuta de lege;


 o manifestare de vointa = act juridic unilateral, prin care posesorul, dupa ce a trecut durata
ceruta de lege si daca sunt indeplinite cerintele, invoca, in beneficiul sau, dobandirea
dreptului de proprietate sau a altui drept real principal (dreptul potestativ de uzucapiune,
care se naste dupa ce a expirat durata legala pentru posesie).

În toate cazurile, împlinirea termenului de uzucapiune nu marcheaza, pur și simplu,


dobandirea dreptului de proprietate de către posesor. Mai este nevoie de exercitarea dreptului
potestativ printrun act unilateral, care trebuie sa se faca într-o anumită formă.
Uzucapiunea în noul Cod civil

Prin luarea în considerare a domeniului de aplicare a uzucapiunii și a clasificării bunurilor


în bunuri imobile și bunuri mobile , noul Cod civil distinge uzucapiunea imobiliară (art. 930-
934) și uzucapiunea mobiliară (art.939) . De asemenea , plecând de la însemnătatea deosebită a
publicității dobândirii și transmiterii drepturilor reale principale în regimul de carte funciară ,
noua lege fundamentală distinge , în privința uzucapiunii imobiliare , între uzucapiunea
imobiliară extratabulară și uzucapiunea imobiliară tabulară .

Uzucapiunea imobiliară extratabulară

Potrivit art.930 alin.(1) NCC, uzucapiunea extratabulară este denumită așa, pentru că
operează ,, în favoarea unei persoane care nu este înscrisă în cartea funciară sau respectiv
împotriva persoanei care se bucură deja de prezumția născută din înscrierea în cartea funciară.”
Înscrierea în cartea funciară are un caracter de ,,evidență publică ce emană de la instituția cărții
funciare.”

Pentru a putea dobândi bunul prin prisma uzucapiunii imobiliare extratabulare trebuiesc
îndeplinite două condiții :

1. Posesia bunului să fi durat timp de 10 ani;


2. Posesia să fie neviciată, adică să fie o posesie utilă, tocmai pentru a putea produce efecte
juridice.

Odată aflați pe tărâmul uzucapiunii extratabulare, se cere doar ca posesia să nu fie viciată, în
schimb, nu se cere și nici nu se distinge, ca posesorul să fie de bună ori de rea-credință, astfel, ubi
lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Important este că, uzucapiunea extratabulară
lucrează în favoarea unei persoane care nu este înscrisă în cartea funciară, iar bunul real sau
dezmembrămintele acestuia pot fi dobândite în folosul persoanei care a posedat bunul timp de 10
ani, în situația în care:

a) ,,proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, dacă acesta era o persoană juridică,
și-a încetat existența;
b) a fost înscrisă în cartea funciară declarația de renunțare la proprietate;
c) imobilul nu era înscris în nici o carte funciară.”

În rest, înafara celor trei cazuri, potrivit art.930 alin.(2) NCC ,,uzucapantul poate dobândi
dreptul numai dacă și-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terță
persoană să își fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei
cauze legitime, în cursul ori chiar după împlinirea termenului uzucapiunii.”Cererea de renunțare
la proprietate se realizează în conformitate cu art.889 alin.(1) NCC ,,proprietarul poate renunța la
dreptul său printr-o declarație autentică notarială înregistrată la biroul de cadastru și publicitate
imobiliară pentru a se înscrie radierea dreptului.” Deoarece uzufructul, uzul și abitația sunt
drepturi viagere, ceea ce înseamnă că acestea se sting prin decesul titularului, ele nu pot fi
dobândite prin uzucapiunea extratabulară.

Efectele juridice ale posesiei prin dobândirea unui drept real prin uzucapiunea imobiliară
extratabulară se pot dobândi fără a fi înscrise în cartea funciară dacă se află într-una dintre
situațiile prevăzute de art.887 alin.(1) NCC ,,drepturile reale se dobândesc fără înscrierea în
cartea funciară când provin din moștenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru
cauză de utilitate publică, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege”, așadar nu se va
putea dispune de bunul imobiliar prin cartea funciară, dobândit prin prescripția achizitivă decât
dacă s-a făcut anterior înscrierea.
Bibliografie

1. Adriana Pena, Uzucapiunea, Ed. Universul Juridic, București 2022;

2. Irina Călinescu, Posesia și efectele sale juridice, Ed. Universul Juridic, București 2013.

S-ar putea să vă placă și