Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Întemeierea persoanei juridice este cuprinsă în Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
republicată în cadrul Cărţii I – ,,Despre persoane” – Titlul IV – ,,Persoana juridică” – Capitolul II
– ,,Înfiinţarea persoanei juridice”, respectiv art. 194-204 inclusiv.
Prin întemeierea persoanei juridice înţelegem crearea în condiţiile legii a acestui subiect
de drept. Dacă în situaţia persoanei fizice, naşterea este un eveniment juridic în cazul persoanei
juridice înfiinţarea este întotdeauna un act juridic, o manifestare de voinţă a unei persoane fizice
ori a unei persoane juridice deja existente făcută cu intenţia de a constitui un asemenea subiect de
drept.
Această delimitare iniţială intre cele două categorii de subiecte de drept, care trimite la
binomul surselor drepturile subiective, le va urmării pe parcursul întregii lor existenţe juridice
chiar dacă tendinţa este de asimilare a trăsăturilor juridice. În unele cazuri, înfiinţarea persoanei
juridice presupune un singur act juridic căruia legea îi recunoaşte efectul creator, dar alteori
înfiinţarea persoanei juridice presupune o serie de acte juridice care, nu mai luate împreună
conduc la efectul creator de persoană juridică.
1. Modalități de întemeiere
Potrivit art. 194 alin. 1 din noul Cod civil, persoana juridică se întemeiază:
În cazul în care printr-o lege specială, derogatorie de la dreptul comun în materie (Codul
civil) nu se dispune altfel, prin act de înfiinţare se înţelege actul de constituire a persoanei
juridice (act constitutiv, contract de societate) şi, după caz, statutul acesteia.
Persoanele juridice sunt supuse înregistrării, dacă legile care le sunt aplicabile prevăd
această înregistrare.
Prin înregistrare se înţelege înscrierea, înmatricularea sau, după caz, orice altă formalitate
de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii personalităţii juridice sau al luării în
evidenţă a persoanelor juridice legal înfiinţate, după caz.
Înregistrarea se face la cerere sau, în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu.
Persoana juridică este obligată să verifice identitatea dintre textul actului constitutiv sau al
statutului şi textul depus la registrul public şi cel apărut într-o publicaţie oficială. În caz de
neconcordanţă, terţii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, în afară de cazul în
care se face dovada că ei cunoşteau textul depus la registru.
Dacă însă înregistrarea este cerută numai pentru opozabilitate faţă de terţi, actele sau
faptele juridice făcute în numele sau în contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat
publicitatea prevăzută în acest scop de lege, nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în care se
face dovada că aceştia cunoşteau că publicitatea nu a fost îndeplinită.
Potrivit art. 18 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009
privind Codul civil, dispoziţiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil
persoanelor juridice se aplică şi persoanelor juridice în fiinţă la data intrării sale în vigoare, însă
numai în măsura în care prin legile aplicabile fiecărei persoane juridice nu se prevede altfel.
Iată că şi persoanelor juridice deja înfiinţate li se vor aplica prevederile cuprinse în noul
Cod civil referitoare la aceste entităţi. Numai dacă prin lege aplicabilă fiecărei persoane juridice
se prevede altfel nu se vor aplica şi acestora dispoziţiile noului Cod civil. Până la acest moment,
nu există vreo lege aplicabilă unei anumite forme de persoană juridică care să prevadă
neaplicarea prevederilor noului Cod civil, chiar dacă acea persoană juridică este deja înfiinţată la
data intrării în vigoare a acestui act normativ. Norma cuprinsă în art. 18 din Legea de punere în
aplicare a noului Cod civil este de imediată aplicare, este deosebit de important pentru
participanţii la activitatea comercială să cunoască şi prevederile cuprinse în noul Cod civil prin
care este reglementată înfiinţarea persoanei juridice.
Bibliografie
2. T. Bodoașa, S.O. Nour, I. Maftei, Drept civil. Partea generală, Editura Universul juridic,
București, 2010;