DREPT CIVIL DREPTURI REALE

SINTEZE SI SUBIECTE PENTRU EXAMEN

DREPTUL REAL dreptul de proprietate;drept fundamental;dezmembramintele dreptului fundamental. DREPTUL DE PROPRIETATE Codul civil defineste proprietatea : Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusive si absolut,insa in limitele determinate de lege. Principalele caractere juridice ale dreptului de proprietate(subiect de examen)

*caracterul exclusiv - rezulta din continutul C. civil si din definitia propritatii;acest caracter permite titularului sa faca singur ceea ce vrea cu bunul si de asemenea nici unei alte personae nu-i este permis sa aduca vreo atingere a dreptului de proprietate. *in cazul in care sunt mai multi coproprietari,acestia vor exercita impreuna atributele dreptului de proprietate. *caracterul perpetuu - presupune ca dreptul de proprietate dureaza atata timp cat bunul exista;se caracterizeaza prin faptul ca acesta nu se stinge niciodata,ci prin urmare trece din patrimoniul insrainatorului in patrimoniul dobanditorului. *caracterul imprescriptibil - din punct de vedere extinctiv,imprescriptibil-prescriptiv sunt urmatoarele actiuni: a) actiunea in revendicare imobiliara b) actiunea negatorie *caracterul individual rezida absolutismul dreptului de proprieatate,iar coproprietatea reprezinta exceptia de la regula,legiuitorul nevazand in indiviziune decat un accident. *caracterul total denumit astfel,deoarece proprietarul dispune de toate puterile asupra bunurilor,iar aceste puteri pot fi grupate in trei attribute: a)posesia (jus utendi) b)folosinta (jus fruendi) c)dispozitia (jus abutendi)

POSESIA

*consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate de a stapani in fapt,bunul respectiv;o asemenea stapanire poate apartine direct si nemijlocit proprietarului,insa acesta poate conveni ca aceasta stapanire sa fie exercitata si de catre o alta persoana,dar in numele si interesul lui(al proprietarului). *punerea in posesie permite efectiv si exercitarea celorlalte doua atribute:folosinta si dispozitia. Definitie:posesia este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept,exercitata,una sau alta de noi insine sau de altul in numele nostru. Elementele posesiei sunt :corpus si animus. *Corpus (element material) detinerea efectiva,fizica a unui lucru. *Animus intentia de a poseda,de a ne comporta ca un bun proprietar. Posesia sub aspectul elementului corpus va putea fi exercitata personal de catre posesor sau prin intermediul altei persoane.Elementul animus sau intentional acest element psihologic denumit animus,consta in vointa posesorului de a stapani bunul pentru el sub numele de proprietar. Formele posesiei --posesia imbraca mai multe forme care se diferentiaza unele de altele si genereaza consecinte juridece diferite ******* in primul rand o persoana poate detine un bun in temeiul unei conventii cu proprietarul,cu conditia de al restituii acestuia {este situatia DETENTORULUI PRECAR,care nu poseda pentru sine ci poseda pentru altul,ceea ce face sa nu fie propriu-zis un posesor in sensul legii; *******in al doilea rand este vorba de o persoana care se comporta, fata de bun sau de lucru ca un titular al dreptului(aici,asupra bunului,posesorul exercita o putere de fapt) *******in al treilea rand,posesia,ca atribut al dreptului de poprietate,este exercitata de catre insusi titularul dreptului.

Exemplu:pentru primul caz ** in cazul detentorului precar,ceea ce ii lipseste acestuia este elemental animus(depozitorul,creditorul,gajisti,carausii,etc. -o detentie precara va exista si in cazul contractului de antrepriza,cand intre finalizarea lucrarii de catre antreprenor si predarea acesteia, beneficiarului,trece o perioada de timp. Exemplu:pentru al doilea caz **in acest caz,nu trebuie sa se confunde posesia ca stare de fapt cu posesia ca atribut al dreptului de proprietate,ceea ce inseamna,din punct de vedere juridical ca nu exista o simulitudine intre posesie si proprietate. 2

-astfel un proprietar poate fi si posesorul bunului,dar sunt situatii in care posesorul sa nu se bucure de proprietatea bunului un asemenea posesor se comporta,insa ca un adevarat proprietar fata de bunul respective. Exemplu:pentru cazul al treilea **posesia ca atribut de proprietate posesia ofera proprietarului posibilitatea sa foloseasca efectiv bunul,astfel incat,proprietatea insasi fara jus posidendi,nu ar exista.

DOBANDIREA POSESIEI Pentru a opera posesia este necesar sa fie intrunite doua elemente constitutive,adica corpus si animus. Dobandirea prin stapanirea materiala rezulta fie dintr-un fapt unilateral al posesorului,fie din predarea lucrului de catre fostul posesor,fie dintr-o transmitere de la vechiul posesor pentru cauza de moarte.

PIERDEREA POSESIEI Posesia poate fi pierduta atunci cand se pierd elementele corpus si animus (regula generala). *regula: pierderea celor doua elemente daca pierde corpus,inseamna ca bunul a fost distrus in intregime sau este pierdut sau dispare dintr-o cauza de forta majora; daca pierde animus,inseamna ca posesia inceteaza de asemenea si posesorul devine un simplu detentor precar.

CALITATILE SI VICIILE POSESIEI (se invata din carte)

EFECTELE POSESIEI Efectele pe care le produce posesia pot fi grupate in patru mari categorii si anume: 1)dobandirea proprietatii asupra bunului posedat; 2)prezumtia de proprietate; 3)dobandirea fructelor de catre posesorul de buna credinta; 4)protejarea posesiei prin intermediul actiunilor posesorii( este cea mai importanta categorie). **calitatea de reclamant intr-o actiune posesorie in mod normal o actiune posesorie este intemeiata de catre posesorul a carui posesie a fost lezata,acesta poate fi insusi proprietarul,deoarece posesia este un atribut al dreptului de

proprietate si aceasta insasi va putea fi protejata;pe langa proprietar vor putea promova actiunile posesorii si titularii unor drepturi reale,cum sunt uzufructuarul,uzuarul,superficiarul,precum si titularul dreptului de abitatie si servitute; **calitatea de parat intr-o actiune posesorie actiunea posesorie va trebui intemeiata impotriva autorului tulburarii sau deposedarii,actiunea poate fi introdusa si impotriva succesorilor cu titlu universal ai acestora; **in timp ce Dreptul roman permitea protectia posesiei,inclusiv la bunurile mobile,Dreptul modern,recunoaste posibilitatea de a opera posesia numai in cazul bunurilor imobile,solutia este una corecta, deoarece,potrivit Codului civil,posesorul de buna credinta al unui bun mobil este prezumat ca este si propriatarul acestuia;aceasta inseamna ca titularul va putea recurge oricand la actiunea in revendicare.

FOLOSINTA
*reprezinta acea prerogativa in temeiul careia proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau,perceptandu-i fructele(fructe naturale,fructe civile sau fructe industriale);conform Codului civil,fructele s-ar cuveni proprietarului in puterea dreptului de accesiune. ***fructe natural = acelea care se produc independent de vointa omului; ***fructe civile = consecinta unor acte juridice(amenzi,chirii,dobanzi); ***fructe industrial = presupun interventia omuluin;

DISPOZITIA
*prin dispozitie intelegem facultatea proprietarului de a dispune liber de bunul sau,astfel el poate instraina bunul ce titlul ONEROS sau cu titlu gratuit.

MODURILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Prin modalitate juridica avem in vedere nu numai situatia in care mai multe persoane au un drept de proprietate comun asupra unui bun sau mase de bunuri,dar si atunci cand exista anumite situatii de incertitudine vremelnica in care se afla dreptul de proprietate. Trebuie sa distingem doua situatii: a)cand mai multe persoane au un drept de proprietate asupra bunului(proprietatea comuna); b)cand exista o situatie juridica de incertitudine vremelnica in care se gaseste dreptul de proprietate. In primul caz ne aflam in prezanta proprietatii commune,in al doilea caz in prezanta proprietatii anulabile si a proprietatii rezolubile.

1) PROPRIETATE ANULABILA

*este acea modalitate juridica a dreptului de proprietate care exprima starea de incertitudine vremelnica in care se gaseste acest drept cand dreptul de proprietate a fost transferat de la o persoana la alta printr-un act juridic anulabil,deci actul prin care s-a transmis proprietatea este lovit de nulitate relative; *un act este anulabil cand a fost incheiat prin vicierea consimtamantului cu nerespectarea conditiilor referitoare la capacitate sau in situatia in care absenta consimtamantului este urmarea lipsei discernamantului; *nulitatea relativa poate fi invocata numai in cadrul domeniului de prescriptie extinctiva si poate fi acoperita prin confirmarea expresa sau tacita de catre cel ce o poate invoca; *deoarece actiunea in anularea actului de dobandire este prescriptibila,pana la indeplinirea termenului general de 3 ani,de prescriptive extinctive,cel care a dobandit dreptul de proprietate se afla intr-o situatie incerta; *considerand ca incertitudinea poate fi stopata chiar inainte de implinirea termenului de prescriptie atata timp cat are loc o confirmare expresa,menita a acoperi nulitatea relativa; *prin confirmarea sau exprimarea termenului de prescriptie,actul de proprietate anulabil se consolideaza si ,prin aceasta si dreptul de proprietate al dobanditorului.

2) PROPRIETATEA REZOLUBILA *constituie o modalitate juridical a dreptului de proprietate care exprima situatia de incertitudine vremelnica a acestui drept in situatia in care transmiterea dreptului de la o persoana la alta a avut loc sub o conditie rezolubila astfel:**atunci cand conditia se realizeaza,dreptul de proprietate este desfintat retroactiv; **in cazul in care nu se realizeaza,dreptul de proprietate se consolideaza definitiv si astfel conditia are valoarea unei conditii suspensive,practic pana in momentul implinirii sau reimplinirii conditiei,dreptul de proprietate apartine in acelasi timp la doi proprietar: dobanditorului proprietar actual,dar sub conditia rezolutorie si transmitatorului care continua sa fie proprietar eventual,dar sub conditie suspensiva. Proprietatea este rezolubila in urmatoarele situatii: Situatia donatorului a cariu donatie este revocata pentru survenienta de copil (ex:X doneaza unei persoane Y o casa,insa aceasta poate fi revocata in cazul in care lui X i se naste un copil) Pendinte conditione in intervalul de timp dintre momentul incheierii actului sic el al realizarii conditiei,drepturile celor doi proprietari nu sunt egale : adica proprietarul sub conditie rezolutorie se va comporta ca un proprietar actual,pur si simplu,in sensul ca va administra bunul si ii va culege fructele;eventualele acte de proprietate sub conditie rezolutorie sunt ele insele rezolubile; Eveniente conditione implinirea conditiei duce la disparitia dreptului de proprietate,cu toate acestea principiul retroactivitatii nu a fost aplicat in toata vigoarea lui de catre instantele judecatoresti.

3) PROPRIETATEA COMUNA SAU COPROPRIETATEA *definim proprietatea comuna ca fiind acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin aceea ca dreptul de proprietate apartine simultan si concurrent la doua sau mai multe persoane,care exercita in mod egal,din punct de vedere juridic posesia,folosinta si dispozitia asupra unui bun. *proprietatea comuna poate avea ca obiect bunuri mobile si immobile,iar titularulu dreptului de proprietate poate fi persoana fizica sau juridical,statul sau unitatile administrativ teritoriale.

*** Formele de proprietate comuna Exista doua forme de proprietate comuna: a)proprietate comuna pe cote parti b)proprietate comuna in devalmasie

*ceea ce distinge proprietatea comuna pe cote parti,este faptul ca obiectul ramane nefractionat in materialitatea sa,pe cand dreptul de proprietate, se fractioneaza pe cote parti, aritmetice egale sau ilegale(ex.:un teren nu se imparte,dreptul de proprietate este cel care imparte intre coproprietari) *in cazul proprietatii commune in devalmasie,dreptul de proprietate apartine,nefractionat tuturor titularilor de valmas si au ca obiect bunuri commune,care,de asemenea nu se fractioneaza(ex.:liftul din bloc,lucrurile dobandite in timpul casatoriei,etc.);lichidarea starii de devalmasie poate avea loc odata cu desfacerea casatoriei sau in cazul decesului unuia dintre soti sauprin partaj in cazul divortului.

Teme:pentru acest capitol trebuiesc invatate foarte bine,urmatoarele subiecte:

*proprietatea comuna pe cote perti obisnuita sau temporara; *modul de dobandire al proprietatii comune pe cote parti; *modul de exercitare; *incetarea proproetatii comune pe cote parti; *proprietatea comuna pe cote parti fortata sau perpetuu (caractere juridice); *modalitati practice; *proprietatea comuna in devalmasie.

MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII

1. UZUCAPIUNEA SAU PRESCRIPTIA ACHIZITIVA

1.1Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva reprezinta,conform Codului civil,un mod de dobandire al proprietatii(nu se poate vorbi de uzucapiune in absenta posesiei) Definitie uzucapiunea sau prescriptia achizitiva este definite ca fiind acel mod de dobandire al proprietatii sau al altor drepturi reale prin posedarea neintrerupta a imobilului in termenul si conditiile prevazute de lege. *vor putea fi dobandite prin uzucapiune imobilele uzufructul,uzul,abitatia,superficial si servitutile continue si aparente;foarte important :este absolute necesar ca bunurile sa se afle in circuitul civil,adica sa nu fie declarate inalienabile;(ca o exceptie de la aceasta regula este cazul servitutilor neaparente si discontinue,care desi sunt in circuitul civil,sunt imprescriptibile achizitiv). Uzucapiunea este de doua feluri: a)uzucapiune extratabulara b)uzucapiune tabulara a) Uzucapiunea extratabulara *dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale pot fi inscrise in Cartea Funciara in temeiul uzucapiunii,in folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani,daca: a)proprietarul inscris in Cartea Funciara a decedat ori dupa caz si a incetat existenta (cazul persoanei juridice) b)a fost inscrisa in Cartea Funciara declaratia de renuntare la proprietate(element nou in C. civil) c)imobilul nu era inscris in nicio Carte Funciara; In toate cazurile,uzucapantul poate dobandi dreptul de proprietate numai daca si-a inregistrat cererea de inscriere in Cartea Funciara,inainte ca o terta persoana sa-si fi inregistrat propria cerere a dreptului de proprietate sau in folosul acesuia pe baza unei cauze legitime,in cursul sau chiar dupa implinirea termenului de uzucapiune. b) Uzucapiunea tabulara

*drepturile celui care a fost inscris, fara cauza legitima in Cartea Funciara,ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real,nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna credinta a posedat imobilul timp de 5 ani,dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere,daca posesia sa a fost neviciata;este sufficient ca buna credinta sa existe in momentul inregistrarii cererii de inscriere si in momentul intrarii in posesie. 1.2 CURGEREA TERMENULUI UZUCAPIUNII In cazul uzucapiunii extratabulare,la literele a si b,termenul uzucapiunii nu incepe sa curga inainte de data decesului sau,dupa caz,a incetarii existentei juridice a proprietarului,respective inainte de data inscrierii declaratiei de renuntare la proprietate,chiar daca intrarea in posesie s-a produs la o data anterioara.Viciul posesiei suspenda cursul prescriptiei achizitive(uzucapiunii).

2.ACCESIUNEA
ACCESIUNEA este de doua feluri:- accesiune imobiliara,care la randul sau se imparte in accesiune imobiliara naturala si accesiune imobiliara artificial - accesiune mobiliara

2.1. Accesiunea imobiliara naturala Conform Codului civil: art.571alin.(1)(noul C.civil)terenul lasat de apele statatoare - proprietarul terenului inconjurat de helestie,iazuri,canale si alte asemenea ape statatoare nu devine proprietarul terenurilor aparute prin scaderea temporara a acestor ape sub inaltimea de scurgere. Alin.(2) tot astfel,proprietarul acestor ape nu dobandeste nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revarsari sporadic. Art.572 avulsiunea proprietarul terenului de la care o apa curgatoare a smuls brusc o portiune de mal din teren,alipind-o la terenul altui proprietar riveran,nu pierde dreptul de proprietate asupra partii desprinse daca o revendica in termen de 1 an de la data implinirii acestui fapt. Art.573-albiile raurilor,insulelor si prundisurilor alin.(1) albiile raurilor apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora care,potrivit legii,fac obiectul proprietatii publice. Alin.(2) - insulele si prundisurile care sunt in legatura cu terenurile avand malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei. Alin.(3) daca insula aprtine proprietarilor riverani si trece peste jumatatea apei, fiecare dintre acestia are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el pornind de la jumatatea apei.

Art.574 dreptul de proprietate asupra insulelor nou- formate in cazul in care o apa curgatoare,formandu-si un brat nou,inconjoara terenul unui proprietar riveran,el ramane proprietar asupra insulei astfel create. Art.576 accesiunea naturala asupra animalelor alin.(1) animalele domestice ratacite pe terenul altuia ii revin acestuia din urma,daca proprietarul nu le revendica in termen de 30 de zile de la data declaratiei facute la primarie de catre proprietarul terenului. Alin.(2) porumbeii,iepurii,pestii si alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar apartin acestuia cat timp raman pe fond,cu exceptia cazului in care trecerea a fost provocata prin frauda sau prin artificii. Alin.(3) roiul de albine trecut pe ternul altuia revine proprietarului acestuia numai daca proprietarul roiului nu il urmareste sau inceteaza sa il urmareasca timp de doua zile. 2.2. Accesiunea imobiliara artificiala

In cazul acestei accesiuni,ca tip de accesiune de care se leaga cele mai frecvente cazuri intalnite in practica,proprietarul ternului dobandeste si dreptul de proprietate asupra constructiilor care s-ar edifice pe terenul sau. Proprietarul terenului devine propietarul constructiei edificate pe terenul sau chiar daca nu el este autorul constructiei ci o alta persoana care a edificat,chiar daca insa constructia s-a facut fara acordul propietarului. Proprietarul terenului devine proprietarul constructiei edificate pe teren ori de cate ori nu si-a dat acordul la edificarea constructiei,chiar si in cazul in care constructorul este de buna credinta. Constructorul este de buna credinta atunci cand la data la care a inceput edificarea constructiei era inscris in Cartea F unciara ca titular al dreptului de proprietate asupra terenului ori al altui drept care il indreptatea sa construiasca (ex: contractul de concesiune sau contractual de superficie) si numai daca au fost respectate dispozitiile in materie de autorizare de constructii,astfel spus,proprietarul terenului are o situatie mai avantajoasa concretizata in obtiuni juridice mai convenabile,atunci cand se confrunta cu un constructor de rea credinta. In compararea constructorilor de buna credinta cu cea a constructorilor de rea credinta intervine si o alta distinctive si anume acea dintre lucrarile autonome si lucrarile adaugate. Lucrarile autonome conform C. civil,art.578,alin.(2) sunt constructii sau lucrari cu character de sine statator (ex:constructii edeficate pe un teren sau al unui corp nou de constructive edificat pe un teren pe care se afla deja un corp de constructie). Lucrarile adaugate art.578,alin (3) sunt lucrari care nu au existenta de sine statatoare (ex:etajul adaugat la o constructie existenta. Drepturile si obtiunile proprietarului terenului in ipoteza lucrarilor autonome ***Cazul constructiei edificate de buna credinta *astfel in cazul in care constructia de tip lucrare autonoma a fost edificata cu buna credinta,daca prefera varianta accesiunii,sens in care solicita inscrierea in Cartea Funciara a dreptului de proprietate asupra constructiei edificate va plati constructorului : 9

1)fie valoarea materialelor si a manoperei(valoarea investitiei facuta de catre constructor); 2)fie sporul de valoare adus fondului imobiliar in urma edificarii constructiei; 3)numai putin,in acelasi caz al constructorului de buna credinta,daca estimeaza ca fiecare dintre variantele sus amintite creeaza in sarcina sa obligatii de plata prea oneroase in raport cu starea sa patrimoniala avand la dispozitie Solutia sa-l oblige pe constructorul de buna credinta sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe cat ear fi avut-o in lipsa constructiei. ***Cazul constructiei edificate cu rea credinta *in cazul acesta C. civil il sanctioneaza pe constructor prin aceea ca ii va permite proprietarului ternului sa aleaga intre: 1) a cere obligarea constructorului la desfintarea constructiei edificate pe cheltuiala acestuia din urma si cu despagubirea proprietarului terenului pentru lipsirea sa de folosinta utila a terenului; 2) a retine constructia in proprietatea sa invocand accesiunea si solicitand inscrierea in Cartea Funciara a dreptului sau de proprietate asupra constructiei,caz in care este obligat sa platesca jumatate din valoarea investitiei ori ,to la alegerea sa,jumatate din sporul de valoare al imobilului. 3) a-l oblige pe constructorul de rea credinta la cumpararea imobilului in aceleasi conditii in care obligatia de cumparare poate fi impusa constructorului de buna credinta. Drepturile si obtiunile proprietarului terenului in ipoteza lucrarilor adaugate ***Cazul constructiei edificate cu buna credinta *in cazul in care este vorba despre o lucrare adaugata,solutile C.civil,delimiteaza nu doar in functie de buna sau rea credinta ci si in raport cu caracterul lucrarilor effectuate si anume: a) lucrare necesara adica fara efectuarea lucrarii,imobilul ar fi suferit deteriorari sau degradari iminente (ex: consolidarea fundatiei unei cladiri); b) lucrare utila adica prin efectuarea acestei lucrari s-a adus un spor de valoare a fondului (ex: edificarea unui garaj in interiorul cladirii); c) lucrare voluptuara adica lucrari effectuate din simpla placere. Raporturile dintre constructorul de buna credinta si proprietarul terenului 1) daca lucrarea adaugata este necesara, proprietarul terenului poate dobandi proprietatea lucrarii prin accesiune,insa este dator sa plateasca cheltuielile rezonabile facute de catre constructor; 2) daca lucrarea adaugata este utila,proprietarul terenului poate deveni proprietar prin accesiune cu plata la alegerea sa,fie o suma reprezentand investitia,fie a suportului de valoare adus fondului in urma edificarii constructiei,daca valoarea lucrarii este considerabila,proprietarul terenului il poate obliga pe constructor sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie anterior edificarii; 3) daca lucrarea adaugata este una de simpla placere,proprietarul terenului,poate invoca accesiunea devenind proprietar fara a avea vreo obligatie de despagubire,insa numai in masura in care constructorul de buna credinta nu a 10

ridicat pentru sine acea lucrare anterior restituirii fondului catre proprietar,ridicare ce trebuie facuta fara prejudicierea fondului. Raporturile dintre constructorul de rea credinta si proprietarul terenului 1) daca lucrarea adaugata este necesara,proprietarul terenului va retine in proprietate constructia platind cheltuielile rezonabile facute de catre constructor,diminuate insa cu valoarea fructelor imobilului; 2) daca lucrarea adaugata este utila,proprietarul terenului poate alege intre: a)sa invoce accesiunea platind doar jumatate din contravaloarea investitiei ori la alegerea sa sa plateasca sporul de evaluare a fondului(1/2); b)sa-l oblige pe constructorul de rea credinta la desfintarea constructiei sis a ceara daune-interese; c)daca apare ca preferabil variant obtinerii unei sume de bani in urma situatiei create,il poate oblige pe constructor la cumpararea imobilului la valoarea de circulatie anterioara edificarii constructiei; 3)daca lucrarea adaugata este de simpla placer,proprietarul terenului poate alege intre: a)a invoca accesiunea devenind proprietar fara a avea vreo obligatie de despagubire; b)de a cere obligatia constructorului la desfintarea constructiei si readucerea imobilului la situatia anterioara,putand cere si daune-interese. 2.3.Accesiunea mobiliara Art.598 bunul mobil produs cu materialele altuia apartine aceluia care l-a confectionat sau, dupa caz proprietarului materialelor, in functie de raportul dintre manopera si valoarea materialelor, determinat la data confectionarii. Art.599 raportul dintre valoarea manoperei si valoarea materialelor in toate cazurile in care valoarea materialelor este egala cu manopera sau exista o diferenta nesemnificativa,proprietatea asuprabunului este comuna. Art.600 unirea a doua mobile in cazul in care se unesc doua bunuri mobile avand proprietari diferiti,fiecare poate pretinde separarea bunurilor daca prin aceasta celalalt proprietar nu ar suferi un prejudiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului sau. Art.601 daca nu se poate obtine separarea bunurilor mobile unite sunt aplicabile,in mod corespunzator,dispozitiile art.598 si 599.

Nota: accesiunea subiect preferat si sigur DE INVATAT PENTRU EXAMEN(IN PLUS FAT DE CE A PREDAT)

Traditiunea ca mod de dobandire a proprietatii Ocupatiunea Conventia 11

Dreptul de uz,usufruct,abitatie,servitute,superficie Actiunile posesorii:- negatorie,in revendicare,confesorie,in granituire,petitorie,posesorie Exemple de intrebari : 1)viciile enumerate viciile posesiei 2)obligatiile uzuarului 3)definiti lucrarile adaugate 4)ce sunt lucrarile autonome 5)care sunt cazurile accesiunii imobiliare natural 6)uzucapiunea extratabulara 7)constructorul de rea credinta in cazul lucrarilor adaugate

12

13