INSTITUTIA PROPRIETATII IN DREPT ROMAN SI IN DREPTUL ACTUAL

PROPRIETATEA: PROPRIETAS 1. Noiune i atribute Romanii au definit proprietatea astfel: proprietas est ius utendi, fruendi, abutendi re sua quatenus iuris ratio partitur , adic proprietatea este dreptul de a folosi un bun, de a-i culege fructele i de a dispune de att ct permite msura dreptului. 2. Originea i evoluia proprietii Forme prestatale de proprietate n etapa de tran!iie de la comuna primiti" la societatea statal apar, #n condiiile prefigurrii noii formaiuni sociale, scla"agismul, urmtoarele forme primiti"e de proprietate: proprietatea colecti" a ginii, proprietatea familial asupra pmntului $%. &t. 'omulescu, op.cit., p. 11( i proprietatea indi"idual asupra scla"ilor. 33 Proprietatea public a statului )ceast form de proprietate se #mparte #n dou categorii, respecti" proprietatea statului asupra pmntului * ager publicus i proprietatea statului asupra scla"ilor * servi publicus, ambele aflndu-i originea #n cuceririle de r!boi romane datorit politicii de e+pansiune promo"ate de ctre statul roman. Proprietatea quiritar ,roprietatea quiritar * dominium ex iure quiritium constituia pri"ilegiul e+clusi" acordat cetenilor romani. -a se crea #n mod solemn, se transmitea prin forme solemne i, de asemenea, tot #n forme solemne era sancionat #n faa instanei. Proprietatea n epoca clasic n epoca clasic s-a meninut proprietatea quiritar, alturi de care au aprut, datorit transformrilor "ieii economice, sociale i politice, noi forme de proprietate, respecti" proprietatea pretorian sau bonitar, proprietatea pro"incial i proprietatea peregrin. Proprietatea n epoca postclasic .ustinian a unificat proprietatea, desfiinnd diferenele dintre toate formele de proprietate anterioare, re!ultnd o proprietate unic

numit dominium. /. Modurile de dobndire i de transmitere a proprietii. Mancipatio 0a origine, mancipatio constituia un mod de creare a proprietii care era considerat, dup cum am "!ut, o putere asupra lucrului mancipi. 1ai tr!iu, ea apare ca un mod de transmitere a dreptului de proprietate. In iure cesio In iure cesio * recunoaterea #n faa magistratului era un mod de transmitere a proprietii quiritare cu a2utorul unui proces ficti" pe care dobnditorul #l intentea! #mpotri"a celui care #nstrinea! un lucru. Usucapio Usucapio constituia un mod de dobndire a proprietii quiritare prin e+ercitarea posesiunii asupra unui lucru un timp #ndelungat. 3reptul fostului proprietar se stinge ca o consecin ce decurge din faptul c lucrul a fost u!ucapat de ctre o alt persoan. Prescriptio longi temporis ,rescripia de timp #ndelungat constituia un mod de dobndire a proprietii prin folosin #ndelungat ce a"ea drept model u!ucapiunea. Prescriptio longissimi temporis ,rescripia de timp foarte #ndelungat constituia un mod de respingere a aciunii #n re"endicare a proprietarului, care se reali!a prin posesiunea unui lucru #ntr-un timp foarte #ndelungat, respecti" 45 de ani iniial i apoi /5 de ani. Adiudicatio Adiudicatio constituie modul de dobndire a proprietii reali!at prin atribuirea de ctre 2udector a cotelor pri din bunul comun fiec-rei persoane ce a"ea un drept #n acest sens. )ceasta se produce #n ca!ul proceselor de #mprire a unui teren care, prin motenire sau prin cumprare, a aparinut mai multor persoane. Lex Lex * legea constituia un mod de dobndire a proprietii reali!at direct sau indirect prin acest act normati". 3e e+emplu, Legea celor XII Table recunotea e+pres "aliditatea unei dispo!iii prin care testatorul atribuia cui"a un scla", iar cel care beneficia de dispo!iia testamentar de"enea proprietar de plin drept. Ocupatio Ocupatio * ocupaiunea constituia un mod de dobndire a proprietii reali!at prin luarea #n posesie a unui lucru fr stpn * res nullius.

Traditio Traditio * tradiiunea era un mod "oluntar de dobndire a proprietii care consta #n remiterea posesiunii unui lucru. -ra un mod de dobndire de iure gentium. pecificatio pecificatio constituia situaia #n care o persoan #n calitatea de specificator confecionea! un lucru nou dintr-un material aparinnd altei persoane #n calitate de proprietar. Accesio Accesio * accesiunea constituia un mod de dobndire a proprietii prin aceea c un lucru accesoriu se unete cu un lucru principal. 4. Sanciunea dreptului de proprietate Sanciunea proprietii quiritare ,roprietatea quiritar era prote2at prin aciunea in re"endicare * rei vindicatio. n ca!ul #n care proprietarul pierdea posesiunea lucrului, el putea cu a2utorul acestei aciuni s cear restituirea lucru- lui, do"edindu-i dreptul de proprietate. Sanciunea proprietii pretoriene &anciunea proprietii pretoriene se reali!a prin aciunea publician, dup numele unui pretor ,ublicus. 36 REPT!RI REA"E AS!PRA #!N!"!I A"T!IA: I!RE IN RE A"IENA 1. Servituile: servitutes &er"ituile sunt sarcini impuse #n folosul unei anumite persoane #n calitatea de proprietar al unui imobil, sau #n folosul unei anumite persoane. 2. repturile reale pretoriene Superficio uperficio * superficia constituia dreptul acordat unei persoane de a se folosi de o construcie ridicat pe terenul altei persoane, pe "eci sau pe termen lung, #n sc6imbul unei sume de bani, numit solarium, pltit acesteia din urm #n calitatea ei de proprietar. Conductio agri vectigalis Ius in agro vectigali constituia dreptul asupra lui ager vectigalis * pmntul concedat. )cest drept #i trage sorgintea din arendarea pmntului pe termen lung sau perpetuu cetenilor romani sau unor persoane 2uridice #n sc6imbul unei re"edene numite vectigal. Emfiteoza

-mfiteo!a consta #n arendarea pe termen lung sau pe "eci a unor pmnturi imperiale nelucrate cu obligaia emfiteotului de a le culti"a i de a plti o sum de bani * canon. 3eci, emfiteo!a ca drept real s-a nscut din contractul de emfiteo!, contract special sancionat #n perioada dominatului de ctre #mpratul 7enon. ) fost utili!at nu numai de ctre #mprai, dar i de marii latifundiari pentru domeniile lor rmase #n paragin, datorit lipsei forei de munc.

DREPTUL DE PROPRIETATE IN DREPTUL ACTUAL

1. Definiia si caracterele dreptului de pr prietate. Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofer titularului sau exerciiul tuturor facultatilor, tuturor prerogativelor pe care legea le cunoate. 1. P sesia Prin posesie, in vorbirea uzuala, se intelege ,,deinerea unui lucru , ,,a avea stp nire un lucru etc. !odul civil roman "art. #$%6& definete posesia ca fiind ,,deinerea unui lucru sau ,,folosirea unui drept, de noi insine sau de altul in numele nostru. Posesia nu trebuie confundata cu detenia. 'senial, pentru posesie, este existenta elementului intenional ( ,,animus() adic stp nesc un anumit lucru pentru mine "sunt proprietarul acestuia&, spre deosebire de detenie, numita si detenie precara, unde lipsete elementul intenional, animus, fiind prezent numai elementul corpus, adic deinerea materiala a lucrului) de exemplu, dein un lucru proprietatea altuia, in numele acestuia, pentru ca aa a dorit proprietarul cand mi(a lsat lucrul in pstrare ori mi l(a *nc+iriat etc. ,sadar, putem concluziona ca posesia este un mi-loc indispensabil fiecarui proprietar pentru a(si realiza scopul sau, adica utilizarea economica a proprietatii sale. .rice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate, in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie. /. ! l sina " ,,-us utendi si ,,-us fruendi 0olosinta reprezinta acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau ",,-us utendi& si poate sa culeaga fructele acestuia ",,-us fruendi&, fie ca sunt naturale, industriale ori civile. 1n acest sens, art. %$/ !od civil prevede ca2 ,,Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce unete ca accesoriu cu lucrul, intrun mod natural sau artificial.

#. Disp $itia ( ,,3us abutendi. 4eprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa. 1n acest sens, proprietarul are libertatea de a +otari soarta acelui bun, putand sa(l *nstrineze contra unui beneficiu mulumitor sau gratuit, sa(l *nc+irieze, sa(l lase motenire, sa(l abandoneze ori sa(l distrug. 'xercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare in limitele determinate de lege, urmrind realizarea intereselor sale fara ca aceste aciuni sa pre-udicieze alta persoana. 'xercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dup sine rspunderea -uridica a titularului dreptului, vinovat de savarsirea abuzului respectiv. 1.1. Definitia dreptului de pr prietate Dup aceste noiuni privind dreptul de proprietate si av nd in vedere si definiia data de !odul civil roman2 ,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. "art.%$5 !od civil&, dar exista o definiie mult mai completa care sa corespunda normelor -uridice este urmtoarea2 Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea cruia titularul dreptului, persoana fizica sau juridica, este indreptatit sa posede, sa foloseasc si sa dispun de un lucru in mod exclusiv si absolut, prin putere proprie si in interes propriu, insa in limitele determinate de lege. 1.%. Caracterele &enerale ale dreptului de pr prietate 1. Dreptul de pr prietate este un drept a's lut !aracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta c+iar de dispoziia !odului civil, care precizeaz acest lucru2 ,,proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut. 0c nd parte din categoria drepturilor absolute, dreptul de proprietate confer titularului puteri nelimitate in privina folosirii economice a lucrului, precum in ceea ce privete soarta -uridica a acestuia. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati2 a( prin acte )ateriale de f l sina si de c nsu)aie* de exemplu, citesc cartea, locuiesc apartamentul, m deplasez cu automobilul. '( prin acte +uridice, cum ar fi2 *nstrinez imobilul prin v nzare ori donaie, *nc+iriez apartamentul, las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc. !aracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel2 titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele, de a profita de utilitatile pe care acesta le confer si de a savarsi actele -uridice care rspund intereselor proprietarului. %. Dreptul de pr prietate este un drept e,clusi-

!aracterul ,,exclusiv al dreptului de proprietate poate fi privit intr(un dublu sens2 a& in sens general si comun tuturor drepturilor reale, dreptul de proprietate este un ,,drept exclusiv, pentru ca este opozabil oricrei persoane. De exemplu, o persoana este unui teren, ea poate *mpiedica pe oricine ar dori sa treac pe acel teren, fara incuviintarea sa, c+iar daca trecerea nu i(ar cauza nici un pre-udiciu material. De aici apare si dreptul de a cere si a obine despgubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin *nclcarea acestui drept. b& dreptul de proprietate este un drept exclusiv, specific dreptului de proprietate, pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite cele trei prerogative conferite acestui drept2 posesia, folosina si dispoziia. 0tul ca este un drept exclusiv, da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricrui s(ar gsi. %. Dreptul de pr prietate este un drept perpetuu Proprietatea este un drept perpetuu intr(un dublu sens2 a& pr prietatea nu este li)itata in ti)p, pentru ca ea trece de la titularul actual la urmaii si direci sau la acei crora le(a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, iar de la acetia la urmaii lor si aa mai departe. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este un drept ,,cesibil si ,,transmisibil, at t timp cat exista bunul asupra crui s(a dob ndit dreptul) b& dreptul de pr prietate este un drept perpetuu, *ntruc t are o existenta independenta de exercitarea dreptului si, ca atare, nu se poate pierde prin nefolosinta dec t prin situaii expres prevzute de lege, cum ar fi prescripia ac+izitiva in cazul imobilelor si prescritia extinctiva in cazul tuturor mobilelor.

.I.LIO/RA!IE2 1. 8. %oco, !rept roman, "reviar, -ditura 9undaiei #om$nia de %$ine, :ucureti, 2555. 2. -. 1olcu, 3. ;ancea, !rept roman, %asa de -ditur i ,res 8ansa &.R.0., :ucureti, 1<<=. /. %. &t. 'omulescu, !rept privat roman, :ucureti, 1<=/. STUDENTA0 .ALEA ALINA* DREPT I* SERIA I* /RUPA I