DREPTUL DE PROPRIETATE PERIODICA

se poate dob�ndi prin conventie (acesta fiind si modul principal de dob�ndire),

prin succesiune, sau chiar prin uzucapiune, atunci c�nd posesia prelungita este
exercitata �n conditii care sa fie de natura a conduce la dob�ndirea dreptului de
proprietate periodica, iar nu a dreptului de proprietate pur si simplu asupra
bunului. �n aceasta din urma ipoteza, este de presupus ca si �n privinta celorlalte
perioade, exercitarea dreptului de proprietate, sau, dupa caz, posesia ca stare de
fapt se caracterizeaza prin aceeasi secventialitate, succesivitate si
repetitivitate.
Asadar, dreptul de proprietate periodica s-ar putea dob�ndi prin prescriptie
achizitiva �n cazul �n care mai multi posesori ai unui imobil ar exercita asupra
bunului o posesie utila �n perioada ceruta de lege pentru a prescrie, daca se face
dovada ca animus possidendi corespunde �n persoana fiecaruia dintre acestia unei
asemenea modalitati juridice.
Este posibil ca partile contractante sa convina construirea sau confectionarea unui
bun asupra caruia sa dob�ndeasca un drept de proprietate periodica, dupa cum
acordul acestora poate privi dob�ndirea unui drept de proprietate periodica asupra
unui bun preexistent achizitionat �n comun.
Totodata, dreptul de proprietate periodica poate fi dob�ndit prin acte juridice cu
titlu gratuit - liberalitati ori prin legat, atunci c�nd testatorul �si exprima
vointa �n acest sens.
�n toate situatiile �n care se pune problema dob�ndirii dreptului de proprietate
periodica asupra unor bunuri imobile prin acte �ntre vii trebuie respectate
dispozitiile legale �n materie de carte funciara.
Calitatea de titular al dreptului de proprietate periodica confera posibilitatea
folosirii bunului comun o anume perioada din decursul anului, �ntotdeauna aceeasi
si pentru acea perioada de timp oricare coproprietar poate �ncheia acte juridice cu
privire la bun, cum ar fi v�nzarea, ipotecarea, donatia, �nchirierea. La finele
perioadei sale de folosinta are obligatia de a preda, spre folosinta, bunul comun,
urmatorului coproprietar, conform perioadei de timp �n care acesta a dob�ndit
dreptul de proprietate periodica.
�nsa, actele de administrare sau de dispozitie privind cota-parte din dreptul de
proprietate aferenta unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-
parti respective.
Dreptul �n discutie confera fiecaruia dintre titulari posibilitatea de a dispune de
toate puterile asupra bunului, de a exercita atributele posesiei, folosintei si
dispozitiei, dar cu anumite particularitati, decurg�nd din destinatia bunului, care
face ca interesul colectiv sa primeze. Totusi, nu se poate considera ca, �n afara
intervalului de timp ce �i revine, titularului nu �i mai este recunoscuta nici o
prerogativa cu privire la bun ori ca nu mai are nici un fel de obligatie.
Drepturile cotitularilor nu se �nt�lnesc, �n fiecare moment, asupra fiecarei
particule din bunul privit �n materialitatea sa, ca �n cazul coproprietatii.
Dimpotriva, dreptul fiecaruia dintre ei, purt�nd asupra aceluiasi bun, se exercita
�n mod individual si independent, �n putere proprie �n perioada alocata, fara
concursul vreunei alte persoane, dar cu limitele impuse de afectatiunea bunului,
�ntr-o maniera care sa nu aduca atingere dreptului celorlalti titulari.
�n cazul dreptului de proprietate periodica, posesia se exercita �ntr-un mod
specific, titularul dreptului neafl�ndu-se �ntr-un contact permanent cu lucrul, pe
care �l stap�neste direct, nemijlocit, numai �n intervalele de timp ce i-au fost
alocate, deci �n mod consecutiv, repetitiv si pentru o perioada determinata sau
determinabila din an.
La �ncetarea intervalului de timp alocat, folosinta este predata titularului caruia
�i este alocat urmatorul interval �ntr-o stare care sa permita �n mod real
exercitarea dreptului acestuia. Prin urmare, fiecare dintre titulari are obligatia
de a conserva substanta bunului, natura si destinatia acestuia.
Exercitarea atributului folosintei �n cazul dreptului de proprietate periodica
presupune administrarea imobilului �n ansamblul sau, pe �ntreg parcursul anului,
iar nu numai �n intervalul de timp determinat sau determinabil din an alocat
fiecarui titular.
Fiecare titular va �ncheia toate actele de conservare cu privire la bunul comun,
astfel �nc�t sa nu �mpiedice sau sa �ngreuneze exercitare drepturilor celorlalti
titulari.
La art. 689 alin. (2), teza ultima din Codul civil se prevede expres ca sunt
aplicabile reglementarile art. 642 alin. (2) si ale art. 643 din Codul civil.
�n raporturile cu tertii cocontractanti de buna-credinta, actele de administrare
sau de dispozitie privind cota-parte din dreptul de proprietate aferenta altui
interval de timp sunt anulabile.
�n privinta actelor de administrare sau de dispozitie, care sunt de natura sa
conduca la consumarea, �n tot sau �n parte, a substantei lucrului, acestea pot fi
�ncheiat numai cu acordul celorlalti coproprietari (art. 690 alin. 2 Cod civil). Se
observa ca �n privinta acestor acte, legiuitorul a introdus regula unanimitatii.
�n intervalul de timp ce �i revine, oricare dintre titularii dreptului de
proprietate periodica poate culege fructele bunului, fie ele naturale, industriale
sau civile, conform �ntelegerii partilor.
Pentru administrarea coproprietatii, �n cazul proprietatii periodice,
coproprietarilor le este permis sa �ncheie un contract de administrare �n
conditiile art. 644 din Codul civil. Titularii dreptului de proprietate periodica
pot �ncheia un contract de administrare cu privire la bunul asupra caruia poarta
dreptul lor si pot conveni asupra unor regulamente sau statute ale imobilului.
Administratorul poate fi o persoana fizica sau o societate comerciala specializata
�n �ntretinerea imobilelor.
�ncalcarea obligatiilor stabilite de lege are ca urmare obligarea coproprietarului
care a nesocotit reglementarile legale, produc�nd celorlalti coproprietari
prejudicii, obligarea acestuia la plata de despagubiri.
Atunci c�nd unul dintre coproprietari tulbura grav exercitarea dreptului de
proprietate periodica de catre ceilalti titulari, acesta poate fi exclus, la
solicitarea coproprietarului sau coproprietarilor vatamati, prin hotar�re
judecatoreasca.
Procedura excluderii unui coproprietar este reglementata de lege (art. 691 alin. 2
� 6 Cod civil) si �n legatura cu aceasta sunt necesare precizari.
Excluderea poate fi dispusa numai daca unul dintre ceilalti coproprietari sau un
tert cumpara cota-parte a celui exclus. Rezulta ca �n cazul �n care niciunul dintre
coproprietari nu doreste sa o cumpere si nici nu se gaseste un tert care sa o
cumpere, atunci coproprietarul care tulbura grav exercitarea proprietatii periodice
nu poate fi exclus.
Legea prevede obligativitatea pronuntarii, mai �nt�i, a unei �ncheieri de admitere
�n principiu a cererii de excludere, prin care se stabileste ca sunt �ndeplinite
conditiile excluderii. Aceasta �ncheiere poate fi atacata cu recurs pe cale
separata.
Dupa ce �ncheierea de admitere �n principiu a ramas definitiva, daca nu intervine
�ntelegerea partilor cu privire la pretul v�nzarii dreptului coproprietarului
exclus, instanta stabileste pretul v�nzarii �n baza unei expertize si dupa
consemnarea pretului la banca stabilita de instanta, se pronunta hotar�rea care
tine loc de contract de v�nzare.
Dupa ce hotar�rea care tine loc de contract de v�nzare a ramas definitiva,
dob�nditorul cotei-parti din proprietatea periodica �si poate �nscrie dreptul �n
cartea funciara, iar transmitatorul dreptului poate ridica suma consemnata la banca
stabilita de instanta.
Cu privire la �ncetarea proprietatii periodice, �n conformitate cu prevederile art.
692 din Codul civil, aceasta �nceteaza prin radierea din cartea funciara �n temeiul
dob�ndirii de catre o singura persoana (sau de catre mai multe persoane) a tuturor
cotelor-parti din dreptul de proprietate periodica si �n alte cazuri prevazute de
lege.
�n cazul �n care obiect al dreptului de proprietate periodica �l constituie bunuri
mobile, stingerea si, respectiv, dob�ndirea dreptului de proprietate se poate face
prin toate modurile prevazute de legea civila.
Si �n privinta bunurilor imobile, cu respecatrea regulilor stabilite �n materie de
carte funciara, este posibila dob�ndirea dreptului de proprietate periodica, prin
modurile generale de dob�ndire a dreptului de proprietate prevazute de lege.
Oricare dintre titulari va putea transmite numai dreptul sau, ce se exercita �ntr-o
perioada determinata sau determinabila din an, iar nu un drept de proprietate
exclusiva asupra bunului si nici un drept de proprietate periodica aferent unei
alte perioade.
Dob�nditorii subsecventi vor avea aceleasi drepturi, dar si aceleasi obligatii ca
si autorii lor.