CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

1.Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate permite titularulului sa exercite

singur toate atributele dreptului de proprietate, excluz�nd participarea tuturor
celorlalte persoane si fara a fi necesar concursul acestora pentru exercitarea
deplina a atributelor acestui drept.
Titularul dreptului de proprietate este singura persoana abilitata sa exercite
toate atributele conferite de dreptul respectiv.
Atributele recunoscute acestui drept sunt independente de puterile oricarei alte
persoane asupra bunului respectiv, cu exceptia cazurilor c�nd proprietatea este
dezmembrata.
�n situatia dezmembrarii proprietatii unele atribute sunt exercitate de catre o
alta persoana care exercita un alt drept real principal derivat din dreptul de
proprietate.
2.Dreptul de proprietate are un caracter absolut si inviolabil, deoarece este
recunoscut titularului �n raporturile acestuia cu toate celelalte persoane care au
obligatia sa nu faca nimic de natura a-l st�njeni �n exercitiul prerogativelor
recunoscute dreptului sau.
Dreptul de proprietate este opozabil tuturor, erga omnes, asa cum sunt toate
drepturile reale, si este nelimitat, ne�ngradit �n continutul sau.
�n conditiile actuale, at�t art. 555 alin. (1), c�t si art. 556 din noul Cod civil
reglementeaza posibilitatea limitarii exercitiului dreptului de proprietate.
Protectia juridica a dreptului de proprietate se regaseste nu numai �n dreptul
intern, ci si �n conventiile internationale. Astfel, declarati Universala a
Drepturilor Omului din 10 septembrie 1948 prevede, la art. 17, ca orice persoana,
singura sau �n colectivitate, are dreptul la proprietate si nimeni nu poate fi
privat �n mod arbitrar de proprietatea sa.
De asemenea, Protocolul aditional din 20 martie 1952 la Conventia Europeana a
Drepturilor Omului din noiembrie 1950 statueaza, la art. 1, ca orice persoana
fizica sau morala are dreptul la respectare bunurilor sale si nimeni nu poate fi
privat de proprietatea sa dec�t pentru cauza de utilitate publica, �n conditiile
prevazute de lege si conform principiilor generale ale dreptului international.
Cu privire la cel din urma text mentionat, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a
statuat ca acesta contine o norma cu caracter general, care enunta principiul
respectarii proprietatii, o alta norma care are �n vedere ca privare de proprietate
nu se poate face dec�t �n anumite conditii si o a treia norma, care recunoaste
dreptul statelor contractante de a reglementa modul de utilizare a bunurilor de
catre titularul dreptului de proprietate conform interesului social.
Inviolabilitatea dreptului de proprietate vine sa �ntareasca caracterul absolut al
acestuia.
Conform reglementarilor art. 136 pct. 5 din Constitutia Rom�niei revizuita,
proprietatea privata este - �n conditiile legii organice - inviolabila, deci
dreptul de proprietate nu poate sa fie �ncalcat de catre nimeni.
Exista, �nsa, exceptii de la acest principiu.
O prima exceptie o constituie aceea ca bunurile imobile aflate �n proprietate
privata pot fi expropriate pentru cauza de utilitate publica.
�n acest sens, art. 44 pct. 3 din Constitutia Rom�niei revizuita, arata ca nimeni
nu poate fi expropriat dec�t pentru cauza de utilitate publica, stabilita conform
legii cu o dreapta si prealabila despagubire; conform art. 44 pct. 3 sunt interzise
nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita �n proprietatea publica a
unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta
natura discriminatorie a titularilor. Art. 562 alin. (3) din noul Cod civil arata
ca exproprierea se poate face numai pentru o cauza de utilitate publica stabilita
potrivit legii, cu justa si prealabila despagubire, fixata de comun acord �ntre
proprietar si expropriator, iar �n caz de divergenta asupra cuantumului
despagubirilor, acesta se stabileste pe cale judecatoreasca.
Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica
reglementeaza caror imobile le sunt aplicabile dispozitiile sale, defineste
utilitatea publica, arata procedura declararii acesteia, stabilirea despagubirilor,
punerea �n posesie a expropriatului, retrocedarea imobilelor expropriate.
O a doua exceptie de la caracterul absolut si inviolabil al dreptului de
proprietate o reprezinta reglementarile din art. 44 pct. 5 din Constitutia Rom�niei
revizuita, �n sensul ca atunci c�nd sunt necesare lucrari de interes general,
autoritatea publica are dreptul de a folosi subsolul oricarei proprietati
imobiliare cu obligatia corelativa de a-l despagubi pe proprietar pentru daunele
care au fost cauzate solului, plantatiilor sau constructiilor si pentru orice alte
daune care sunt imputabile autoritatii respective.
Despagubirile sunt stabilite de acord cu proprietarul, iar �n cazul �n care partile
nu se �nteleg, vor decide instantele judecatoresti, conform art. 44 pct. 6 din
Constitutia Rom�niei, revizuita.
3.Prin perpetuitatea dreptului de proprietate trebuie sa �ntelegem ca �n caz de
�nstrainare, dreptul de proprietate reapare �n patrimoniul dob�nditorului, ca
dreptul de proprietate nu se pierde, nu dispare prin moartea titularului sau si ca
dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz din partea titularului.
Dreptul de proprietate poate sa fie transmis at�t prin acte �ntre vii, c�t si
pentru cauza de moarte.
Transmisibilitatea acestuia nu contravine caracterului perpetuu si se realizeaza
prin trecerea bunului dintr-un patrimoniu �n altul fara sa existe modificari ale
dreptului de proprietate.
Caracterul perpetuu al dreptului nu se pierde chiar daca natura si continutul
dreptului se schimba prin trecerea lucrului de la o persoana la alta.