Prin efectele nulitatii actului juridic civil �ntelegem consecintele juridice ale

aplicarii sanctiunii nulitatii; respectiv urmarile datorate desfiintarii totale sau

partiale a unui act juridic care a fost �ncheiat cu nesocotirea dispozitiilor
legale referitoare la conditiile sale de validitate.
- daca actul juridic nu si-a produs �nca efectele (nu a fost executat p�na �n
momentul �n care este anulat), aplic�ndu-se sanctiunea nulitatii, acel act nu mai
poate fi executat nici dupa acest moment;
- daca actul juridic si-a produs efectele (a fost executat), �n tot sau �n parte,
p�na �n momentul c�nd actul juridic este anulat, aplicarea nulitatii �nseamna
desfiintarea retroactiva a actului si, �n consecinta, urmeaza ca tot ce s-a prestat
�n baza lui sa se restituie (reciproc sau unilateral, dupa caz), iar daca n-a fost
executat �n �ntregime, ci numai partial, nu se va mai putea cere executarea a ceea
ce a mai ramas de executat;
- daca actul juridic si-a produs efectele (a fost executat), iar, p�na �n momentul
declararii nulitatii, una din partile acestuia a �ncheiat un act juridic cu o terta
persoana, prin care fie s-a transmis dreptul nascut din actul nul, fie s-a
constituit ori s-a transmis un drept �n str�nsa legatura cu dreptul nascut din
actul nul, aplicarea sanctiunii nulitatii presupune desfiintarea retroactiva a
actului juridic executat (actul juridic primar, initial), restituirea prestatiilor
efectuate �n baza acestui act, precum si desfiintarea actului juridic subsecvent.
Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii.
Prin principiul retroactivitatii efectelor nulitatii �ntelegem acea regula de
drept potrivit careia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci si pentru
trecut, respectiv, efectele nulitatii se produc din chiar momentul �ncheierii
actului juridic civil.
Exceptii de la principiul retroactivitatii.
- cazul casatoriei putative
- cazul copiilor dintr-o casatorie anulata
- cazul minorului de buna-credinta la �ncheierea casatoriei, care pastreaza
capacitatea deplina de exercitiu dob�ndita prin casatorie, �n cazul �n care
casatoria este anulata
- cazul declararii nulitatii persoanei juridice
Principiul repunerii �n situatia anterioara (restitutio in integrum).
Prin principiul restitutio in integrum (repunerii �n situatia ante�rioara)
�ntelegem acea regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat �n baza unui act
juridic anulat trebuie restituit, astfel �nc�t partile raportului juridic sa ajunga
�n situatia �n care acel act juridic nu s-ar fi �ncheiat.
Exceptii de la principiul restitutio in integrum.
- cazul celui lipsit de capacitatea de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu
restr�nsa, care este obligat sa restituie prestatiile primite numai �n limita
folosului realizat;
- cazul posesorului (dob�nditorul dintr-un act juridic translativ ori constitutiv
de drepturi reale principale asupra unui bun frugifer) de buna credinta, este
exonerat de obligatia de a restitui, odata cu bunul si fructele culese �n
intervalul de timp c�t a durat buna sa credinta; Principiul anularii actului
subsecvent ca urmare a anularii actului initial (resoluto iure dantis, resolvitur
ius accipientis).
Prin acest principiu se �ntelege acea regula de drept �n virtutea careia anularea
(desfiintarea) actului juridic initial (primar) atrage si anularea actului juridic
subsecvent (urmator), datorita legaturii sale juridice cu primul.