UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRANCOVEANU“ PITEȘTI

Facultatea de Management, Marketing în Afaceri Economice

PROIECT DREPT – POSESIA

St

Student: Stefan Nicolae

Anul: 1
Grupa: 1152 MG FR.

1
 Cuprins:

1.Posesia si actiuniile posesorii.................................................................3.

2.Dovada Posesiei........................................................................................4.

3. Exercitarea posesiei prin alte persoane.................................................5.

4.Pierderea posesiei.....................................................................................5.

5.Calitatile si viciile posesiei.......................................................................6.

6. Efectele juridice ale posesiei..................................................................7.

7. Actiunile posesorii...................................................................................9.

8. Efectele juridice ale posesiei.................................................................10.

Posesia și acțiunile posesorii

2
Notiuni generale:

Posesia, ca stare de fapt, se bucura de protectie juridica in mod direct (actiunile

posesorii) si in mod indirecte (prin recunoasterea unor efecte juridice: prezumtia de
proprietate, dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta, dobandirea
bunurilor mobile de catre posesorul de buna credinta cf. art. 937, uzucapiune,
ocupatiune).
Posesia poate avea ca obiect numai bunuri corporale, individual determinate, care se
afla in circuitul civil. Bunurile de gen pot fi posedate dupa individualizare. In ceea ce
priveste drepturile reale de garantie, acestea nu au in continutul lor cele trei prerogative
(posesia, folosinta, dispozitia), spre deosebire de drepturile reale principale. Ca urmare,
drepturile reale de garantie nu implica o stapanire a bunului corporal sau incorporal care
formeaza obiectul garantiei, indiferent daca este vorba despre elementul psihologic sau
de elementul material al stapanirii. Chiar si atunci cand garantia reala presupune
deposedarea, titularul garantiei ramane un simplu detentor precar, iar nu un posesor. In
art. 916(2) se precizeaza expres ca drepturile reale de garantie nu intra in sfera acestei
notiuni de posesie.
Posesia este o putere de fapt pe care o persoana o exercita cu privire la un bun.
Continutul acestei puteri de fapt apare ca o manifestare exterioara a dreptului real
principal. Posesia ca stare de fapt insumeaza faptele materiale si actele juridice care
apar ca manifestare exterioara a unui drept real principal, indiferent daca posesorul este
sau nu titularul dreptului.
Posesia ca stare de fapt obiectiveaza nu numai atributul posesiei (fata de posesia ca
stare de drept, din continutul dreptului de proprietate), care face parte, intr-o forma
specifica, din continutul juridic al tuturor drepturilor reale principale. Ca manifestare
exterioara a dreptului real principal, posesia ca stare de fapt obiectiveaza toate
prerogativele care formeaza continutul juridic al dreptului real principal respectiv. Spre
ex., posesorul care se consider proprietar exercita in fapt cele 3 prerogative (posesia,
folosinta, dispozitia).
Posesia reuneste elementul corpus si animus. Animus se refera la reprezentarea
subiectiva a posesorului care se crede titularul dreptului respectiv, se comporta ca fiind
titularul. Acest element distinge posesia de detentie. Detentorul nu stapaneste bunul
pentru el, ci pentru posesorul care i l-a incredintat. Asupra unui bun pot exista simultan
mai multe drepturi reale principale (X - dreptul de nuda proprietate, Y- dreptul de
uzufruct, Z – dreptul de servitute), motiv pentru care asupra aceluiasi bun pot exista
simultan mai multe posesii diferite ca natura (X – reprezentarea subiectiva ca este nud
proprietar, Y – reprezentarea subiectiva ca este uzufructuat, Z – reprezentarea
subiectiva ca are un drept de servitute). Este posibil ca o persoana sa aiba dubla
calitate de posesor si detentor precar (uzufructuarul este posesor in raport de dreptul de
uzufruct si detentor precar in raport cu nudul proprietar, iar un coproprietar este posesor
in raport cu cota sa parte si detentor precar in raport cu cotele-parti ale celorlalti).
Corpus se refera la bunul detinut in materialitatea lui, precum si la posibilitate de a
savarsi faptele materiale si actele materiale prin care se exercita prerogativele dreptului
real principal al carui titular se crede.

3
Coposesiunea. Numai coposesiunea corespunzatoare dreptului de proprietate comuna
este o coposesiune. Coproprietarul are reprezentarea subiectiva ca stapaneste bunul
atat pentru sine, cat si pentru altul. Deci, fiecare coproprietar este si posesori si detentor
precar. Elementul corpus se exercita fie in comun, fie de catre un singur coposesor, in
functie de intelegerea coposesorilor.

A. Dovada posesiei
(dovada celor două componente)

Corpus
Faptele materiale pot fi dovedite cu orice mijloc de proba.
Actele juridice se dovedesc intre parti, prin inscrisuri cu data certa, iar tertii pot
folosi orice mijloc de proba.
Animus
Elementul psihologic nu poate fi dovedit direct, de aceea, au fost instituite
prezumtii:
- Prezumtia conform careia cel care stapaneste un bun este considerat
posesor (art. 919 alin. 1) – aici, odata dovedit corpus, se prezuma animus
- Prezumtia conform careia posesorul este prezumat proprietar, cu exceptia
imobilelor inscrise in CF (art. 919 alin. 3)
- Prezumtia conform careia daca in CF s-a inscris un drept in folosul unei
persoane, se considera ca acel drept exista in folosul ei (art. 900 alin. 1)
- Prezumtia de precaritate (de detentie precara) conform careia detentia
precara odata dovedita este considerata ca exista pana la proba intervertirii
sale (art. 919 alin. 2)

4
 B. Exercitarea posesiei prin alte persoane

Conform art.917 alin. 1, elementul corpus („prerogativele dreptului de

proprietate/alt dreot real principal”) se poate exercita in mod nemijlocit de catre posesor
sau prin intermediul altei persoane (ex. detentorul precar – de regula, el nu exercita
intregul continut al elementului corpus, adica nu i se da incredintarea expresa sa
incheie toate actele juridice si sa savarseasca toate actele materiale care alcatuiesc
elementul corpus).
Este posibil ca una si aceeasi persoana sa exercite simultan, pentru sine
elementul corpus specific unui dezmembramant (ex. uzufructuarul, are calitatea de
posesor) si pentru altul elementul corpus specific nudei proprietati (ex. nudul proprietar
exercita elementul corpus prin uzufructuar). In acest exemplu, uzufructuarul este
posesor fata de dreptul de uzufruct, dar detentor precar fata de nudul proprietar.
Elementul animus nu poate fi exercitat prin alta persoana. Singura exceptie
este cea de la art. 917 alin. 2 in privinta persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu si
persoanelor juridice, cand se spune ca posesia se exercita prin reprezentantul legal.

C. Pierderea posesiei

Prin pierderea simultana a celor doua elemente corpus si animus, posesia

se pierde: art. 921 lit. b)-f) prevede cazurile de pierdere simultana (ex. instrainarea
cand predarea se face la momentul incheierii contractului, abandonarea bunului).
Prin pierderea numai a elementului animus, posesia se pierde: art. 921 lit. a)
prevede ca posesia inceteaza prin transformarea sa in detentie precara (ex. se incheie
contractul de vanzare, dar bunul nu se preda imediat, in acest caz, cumparatorul
exercita elementul corpus prin intermediul vanzatorului).
Prin pierderea numai a elementului corpus al posesiei asupra unui:
- bun mobil: se pierde posesia imediat daca sunt indeplinite conditiile art. 937.
- Bun imobil sau bun mobil cand nu sunt indeplinite conditiile de la art.
937: posesia nu se pierde timp de 1 an conform art. 921 lit. g), desi posesorul
a pierdut stapanirea materiala a bunului (corpus), termen in care poate sa o
recupereze prin intentarea actiunii posesorii.

5
 D. Calitatile si viciile posesiei

Este reglementată prezumtia ca posesia este utilă (art. 922 alin. 2).
UTILA = continua + netulburata + publica
Viciile sunt discontinuitatea, violenta, clandestinitatea
Echivocul nu este un viciu, este chiar absenta posesiei. Echivocul este echivalent cu
precaritatea.

Discontinuitatea Violenta Clandestinitatea

Presupune exercitarea Presupune ca posesia estePresupune ascunderea
posesiei cu interminente dobandita sau pastrata cuposesiei bunului,
anormale in raport cu natura ajutorul unor acte de
neavand importanta
bunului (elementul corpus, violenta fizica sau morala,
motivul pentru care
adica actele juridice si acte pe care posesorul nu le
posesorul face acest
materiale, se exercita la savarseste pentru apararea sa
lucru (cu intentie sau
intervale de timp mai mari in fata unui atac (atitudinea
pentru a proteja un bun
decat este normal); pauzele in defensiva nu viciaza
de valoare). Simpla
exercitare pot fi mai mari in posesia). necunoastere a posesiei
cazul bunurilor imobile. nu este un viciu.
Utilitatea posesiei este
La fel La fel (suficienta dovada
prezumata conform art. 922 faptelor prin care se
alin. 2, iar sarcina probei ascunde posesia, nu are
viciului apartine celui care il importanta atitudinea
invoca subiectiva a posesorului,
adica motivul)
Caracterele viciului: Caracterele viciului: Caracterele viciului:
1. Temporar (art. 927) 1. Temporar (art. 927) 1. Temporar (art.
2. Absolut (invocat de 2. Relativ (invocat de 927)
catre orice persoana victima violentei) 2. Relativ (invocat de
interesata) 3. Bunuri imobile si mobile persoana fata de
3. Bunuri imobile si mobile care s-a ascuns
posesia)
3. Bunuri mobile
(cam greu de
imaginat sa
ascunzi bunuri
imobile)

6
Sanctiunea viciilor: conditia utilitatii posesiei este necesara ca premisa pentru
producerea oricaruia dintre efectele recunoscute de lege posesiei ca stare de fapt;
a. Daca efectul posesiei este conditionat de o anumita durata a posesiei (ex.
uzucapiunea, termenul de 1 an pentru a se folosi actiunea posesorie generala cf.
art. 949):
 perioada de timp in care posesia a fost viciata nu se include in termenul
cerut de lege pentru producerea efectului => viciile suspenda cursul
termenului; aceasta suspendare opereaza diferit dupa cum viciul este
absolut (discontinuitatea), cand suspendarea opereaza fata de toate
persoanele, sau relativ (violenta si clandestinitatea), cand suspendarea
opereaza numai in raport cu victima violentei/persoana fata de care s-a
ascuns posesia;
b. Daca efectul posesiei nu este conditionat de o anumite durata a posesiei
(ex. dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta cf. art. 948,
dobandirea proprietatii bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta cf. art.
937):
 efectul nu se produce, dar tot in functie de caracterul absolut sau relativ al
acestor vicii;

7
Conform art. 919 alin. 2, reclamantul poate dovedi ca paratul nu este posesor, ci
detentor precar, iar odata dovedita detentia precara, ea se prezuma pana la proba
contrara, adica pana la dovedirea existentei unuia dintre cele 3 cazuri de
intervertire a acesteia in posesie, de la art. 920. Deci, schimbarea atitudinii subiective
a detentorului precar trebuie sa fie insotita si de un act juridic incheiat cu un tert sau fapt
juridic in sens restrans. Simpla manifestare de vointa a detentorului precar nu este
suficienta pentru intervertirea precaritatii in posesie.

Diferenta intre precaritate si posesie se manifesta la nivelul elementului

psihologic (animus – reprezentarea subiectiva a cine este el de fapt, pentru cine
stapaneste), dar si la nivelul elementului corpus (corpus ca element al posesiei are o
sfera mai larga decat corpus ca element al detentiei precare; elementul corpus al
posesiei se exercita corpore alieno prin intermediul detentorului precar, dar numai
partial, adica in limita dreptului constituit de posesor in favoarea detentorului precar sau
in limita ingaduintei).

Art. 920 lit. a) Art. 920 lit. b) Art. 920 lit. c)

detentorul de buna- Detentorul precar
credintă incheia un act savarseste acte de
translativ de rezistenta neechivoce in
proprietate cu o alta privinta intentiei sale de a
persoana decat se coporta ca un proprietar,
adevaratul proprietar impotriva posesorului
Ex. Locatarul cumpara Ex. locatarul ii trimite
bunul de la locatorul locatorului o notificare in
pe care-l stie care ii neaga calitatea de
Detentorul precar instraineaza
bunul printr-un act translativ de
proprietate cu titlu particular
catre un dobanditor de buna-
credintă
Ex. Comodatarul unei biciclete
vinde bunul unui baiat care
crede ca dobandeste de la

7
proprietar; X cumpara proprietar si spune ca nu ii proprietar
bunul de la un va mai da bunul, apoi nu ii
mostenitor aparent (i s- mai plateste chiria; simpla
a anulat certificatul de neplata a chiriei sau
mostenitor ulterior) sau nesolicitarea ei nu este un
de la un proprietar act de rezistenta
aparent (contract neechivoc;
ulterior desfiintat)
Posesor de bună- Posesor de rea-credință Dobanditorul-posesor de
credintă => desi se produce bună-credință
intervertirea, cel care Daca dobanditorul este de rea-
devine posesor nu va credință, el nu dobandeste
beneficia de acele efecte posesia, deoarece nu se
juridice care sunt produce intervertirea (cazul de
conditionate de buna- intervertire de la lit. c) are drept
credinta conditie buna-credinta a
dobanditorului) => neavand
posesie, nu va putea sa invoce
nici macar uzucapiunea de 30
ani (care nu necesita buna-
credintă); dobanditorul de rea-
credintă va fi tratat ca un
detentor precar;
Actele de rezidenta sunt Detentorul precar incheie un act
indreptate impotriva de dispozitie asupra bunului cu
persoanei care i-a un tert (de aici rezulta
incredintat bunul schimbarea atitudinii sale
detentorului, sau subiective); intervertirea se
succesorilor acesteia produce in persoana
dobanditorului;

8
 E. Actiunile posesorii

= actiune pusa la indemana posesorului pentru a apara in mod direct posesia ca stare
de fapt impotriva oricarei tulburari, pentru a mentine aceasta stare sau pentru a o
redobandi cand a fost pierduta (ceea ce se pierde este elementul corpus, in timp ce
elementul animus se considera ca ramane la posesor timp de 1 an de la
tulburare/deposedare)

Caractere: a) reala (nu este personala; protejeaza posesia ca bun corporal, nu pune in
discutie un drept real), b) posesorie (nu este petitorie; reclamantul nu trebuie sa faca
dovada unui drept real, ci a unei stari de fapt, motiv pt care sarcina probei este mai
usoara, putand fi folosite orice mijloace de proba pentru a se dovedi posesia-stare de
fapt si tulburarea/deposedarea), c) in realizare, d) protejeaza bunuri imobile, dar si
mobile;

Temeiul său: tulburarea/deposedarea; prin intermediul acestei acțiuni, posesorul

poate obtine si despagubiri cf. art. 949 alin. 1 fraza II

Calitatea procesuala:
-activa (posesorul, un singur coproprietar, detentorul precar)
-pasiva (autorul tulburarii/deposedarii, chiar impotriva proprietarului, nu impotriva
persoanei fata de care exista obligatia de restituire)

Clasificare:
-ACȚIUNEA POSESORIE GENERALA = utilizata in toate cazurile, indiferent de natura
tulburarii posesiei;
-ACȚIUNEA POSESORIE SPECIALA = utilizata numai in cazul tulburarii savarsite prin
violenta; folosita chiar si de catre cel a carui posesie este viciata sau a carui posesie nu
indeplineste conditia de minim 1 an

Conditia comuna a celor două tipuri de acțiuni posesorii – art. 951(1) - sa nu fi

trecut 1 an de la tulburare/deposedare
Termenul este unul de drept substantial (pt ca priveste exercitarea actiunii posesorii,
iar nu indeplinirea unor acte de procedura) si de prescriptie (decaderea determina
pierderea dreptului subiectiv civil, or posesia ca stare de fapt nu se confunda cu un
drept).
Daca s-au savarsit mai multe tulburari fara legatura intre ele: 1 an de la data
fiecarei tulburari.
Daca s-a savarsit o tulburare continua: 1 an de la data inceperii tulburarii

Doua conditii suplimentare pt. acțiunea posesorie GENERALĂ:

1) posesia timp de 1 an (termenul este o conditie de exercitare, nu este nici
termen substantial/procedural, nici de prescriptie/decadere; este asemanator cu
termenul de prescriptie achizitiva, motivul pentru care este posibila jonctiunea

9
 posesiilor cf. art. 933(2) pt. satisfacerea acestei conditii de 1 an;
intrerupere/suspendare/calcul – regulile de la prescriptie)
2) utilitatea posesiei (prezumtia de utilitate; viciile trebuie dovedite de parat; pe
durata viciilor, termenul de 1 an este suspendat; atentie la caracterul
relativ/absolut)

Pe langa actiunea posesorie (care oferta protectie post factum, adica dupa ce
tulburarea/deposedarea s-a produs), masurile pentru conservarea bunului posedat
sunt instrumente juridice care previn producerea tulburarii (art. 952).

F. Efectele juridice ale posesiei

Cum am mai precizat, legiuitorul oferta protectie directa prin acțiunea posesorie, si
indirecta prin recunoasterea unor efecte juridice acestei stari de fapt a posesiei. Aceste
efecte sunt: prezumtia de proprietate, dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-
credinta, uzucapiunea, dobândirea proprietății în condițiile art. 937, ocupatiunea.
Calitatea generala, necesara pentru nasterea oricaruia dintre efectele juridice ale
poseiei este utilitatea, daca prin lege nu se prevede altfel (art. 922(1) – „in afara
situatiilor prevazute de lege, nu poate produce efecte juridice decat posesia
utila”).

10