Sunteți pe pagina 1din 5

Activitatea farmaceutica

Activitatea farmaceutica constituie un domeniu stiintifico-practic al ocrotirii sanatatii, care


include cercetari orientate spre crearea remediilor si preparatelor medicamentoase, analiza,
standartizrea, inregistrarea, producerea, prepararea, controlul calitatii, pastrarea,informarea,
livrarea si eliberarea acestora populatiei precum si conducerea unitatilor farmaceutice si
subdiviziunilor lor.
Prima sic ea mai importanta caracteristica generalizatoare a activitatii farmaceutice este aparenta
acestei activitati la domeniul stiintifico-practic al ocrotirii sanatatii. Clasarea de catre unele acte
legislative si normative a acivitatii farmaceutice la alte domenii decit cel al sanatatii poate fi
considerate nu numai o eroare dar si o neglijare a profesiei de farmacist.
Genurile concrete de activitate incluse in definitia activitatii farmaceutice pot fi divizate in doua
grupe:
I. Cele ce pot fi exercitate in exclusivitate de specialisti farmacisti si/sau laboranti
farmacisti.
II. Care pot fi exercitate si de alti specialist.
In afara de aceasta mai exista un sir de genuri concrete ale activitatii farmaceutice, care din
diferite motive , nu sunt incluse in definitia acestei notiuni.
Genurile concrete de activitate cuprinse in grupa a III-a pot fi exercitate atit de farmacisti cit si
de alti specialist. Implicarea farmacistilor sau a altor specialist in domeniul de activitate
farmaceutica continua sa fie o problema discutabila, aceasta fiind intr-o mare masura un neajuns
al legislatiei farmaceutice.
Activitatea farmaceutica poate fi detalizata in elemente mai concrete decit cele cuprinse in
definitia notiunii in cuza. Aceasta poate fi exemplificat cu utilizarea otiunii de autorizare a
medicamentelor, care include epertiza, omologarea si inregistrarea lor.
Din cele trei notiuni incluse in definitia autrizarii medicamentelor, in notiunea de activitate
farmaceutica este inclusa doar ”inregistrarea”. Ultima trebuie sa fie tratata ca autorizare,
deoarece este rezultatul final al intregului proces de autorizare. Astfel, functia de inregistrare
cuprinsa in notiunea de activitate farmaceutica semnifica autorizarea medicamentelor si in
practica farmaceutica acesti doi termeni se utilizeaza ca sinonime.
Trebuie de mentionat faptul ca genurile concrete ale activitatii farmaceutice au tendinta de
extindere, ceia ce este conditionat de cresterea rolului farmacistului atit in procesul de asistenta
farmaceutica, cit si in viata medicala si socila in intregime.
Din cele expuse se poate cnchide ca notiunea de activitate farmaceutica se afla intr-un proces de
permanenta dezvoltare, modificare si completare.
O alta caracteristica importanta a activitatii farmaceutice este conditionata de faptul ca ea poate fi
desfasurata doar in cadrul intreprinderii farmaceutice cu exceptia cazurilor de exercitare a
anumitor genuri concrete ale acestei activitati in alte tipuri de intreprinderi, precum si in cazul
activitatii farmaciilor de spital, care nu sunt intreprinderi de sine statatoare, ci subdiviziuni
organizatorice ale unitatilor medicale.

Legea cu privire la activitatea farmaceutica reglementeaza urmatoarele unitati farmaceutice:


 Intreprinderi farmaceutice industriale;
 Intreprinderi de microproductie farmaceutica;
 Laboratoare pentru controlul calitatii medicamentelor;
 Depozite farmaceutice;
 Farmacii:
 Institutii de cercetari farmaceutice;
 Institutii farmaceutice stiintifico-practice.
Clasificarea genurilor concrete ale activitatii farmaceutice
Nr Grupa Nr Genul concret al activitatii farmaceutice
. .
I. Activitati exercitate in exclusivitate de 1. Prepararea formelor farmaceutice in
farmacistii si/sau laboranti farmacisti farmacii.
2. Pastrarea medicamentelor.
3. Livrarea si eliberarea medicamentelor
catre populatie, intreprinderile
farmaceutice si medicale.
4. Conducerea unitatilor farmaceutice si
subdiviziunilor lor.
II. Activitati exercitate de farmacisti, 1. Cercetari orientate spre crearea
medici, chimisti, biologi si alti specialisti. medicamentelor
2. Analiza si standartizarea medicamentelor
3. Inregistrarea medicamnetelor
4. Producerea medicamnetelor
5. Controlul calitatii
6. Informarea despre medicamente
III. Activitati neincluse in definitia 1. Importul medicamentelor
”activitatii farmaceutice” 2. Promovarea medicamentelor pe piata
3. Studiul pietei farmaceutice
4. Activitatea de reprezentare a
intreprinderilor farmaceutice
5. Nimicirea inofensiva a medicamentelor
6. Coordonarea sistemului farmaceutic
7. Activitatea de instruire in domeniul
farmaciei
8. Alte genuri concrete ale activitatii
farmaceutice.

Modul de autorizare a activitatii farmaceutice este stabilit de legislatie.


Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice este unicul document necesar pentru
functionarea intreprinderii si institutiei farmaceutice.
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de
catre organul abilitat cu aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice
si parafarmaceutice care nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii
formulei de producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice
si parafarmaceutice, precum si modificarii documentatiei tehnice de normare
a produselor farmaceutice sau parafarmaceutice, fara aprobarea organului
abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde o astfel de
activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist (laborant-
farmacist).
Exercitarea activitatii farmaceutice
(1) Activitatea farmaceutica se exercita de catre specialisti cu studii farmaceutice superioare sau
medii si calificarea corespunzatoare cerintelor stabilite de Ministerul Sanatatii.
(2) Farmaciile si depozitele farmaceutice pot fi conduse numai de farmacisti, iar filialele
farmaciilor - si de laboranti-farmacisti. Ca exceptie, farmaciile amplasate in localitatile rurale pot
fi conduse de laboranti-farmacisti care au calificarea corespunzatoare cerintelor stabilite de
Ministerul Sanatatii.
(3) Cetatenii straini si apatrizii care au studii farmaceutice sint in drept sa exercite activitate
farmaceutica dupa sustinerea unui examen complex si obtinerea licentei respective eliberate de
organul abilitat cu functia de eliberare a licentelor.
(4) Un farmacist (laborant-farmacist) poate sa conduca numai o unitate farmaceutica.

Legea cu privire la activitatea farmaceutica(LAF) nr. 1456-XII din 25.05.1993 este


legea de baza ce reglementeaza principalele domenii ale activitatii farmaceutice. In aceasta lege
pentru prima data se reglementeaza principalele domenii ale activitatii farmaceutice: ”domeniul
stiintifico-practic al ocrotirii sanatatii, care include cercetarile orientate spre crearea remediilor si
preparatelor medicamentoase, analiza, standartizarea, inregistrarea, producerea, prepararea,
controlul calitatii, pastrarea, informarea, livrarea si eliberarea acestora populatiei, precum si
conducerea unitatilor farmaceutice si subdiviziunilor lor”. In afara de ” activitatea farmaceutica”,
la ”notiuni fundamentale” mai sunt definite astfel ca: unitati farmaceutice, remedii si preparate
medicamentoase, farmacopeea, nomenclatorul de stat al medicamentelor si altele. Legea
reglementeaza inregistrarea de stat a medicamentelor, autorizarea activitatii farmaceutice prin
licentiere, licentierea(autorizarea) importului de medicamente. Prin aceasta lege se stabilesc
pincipiile generale privind utilizarea, autorizarea si producerea medicamentelor, ordinea de stat
al calitatii produselor farmaceutice, drepturile, obligatiunile si garantiile privind asistenta
populatiei cu medicamente, cerinte fata de exercitarea activitatii farmaceutice si fata de
personalul farmaceutic. In ultimul capitol sunt incluse cele mai generale norme privind
activitatea farmaceutica in medicina veterinara. Fiind principala, Legea cu privire la activitatea
farmaceutica este orientata spre consolidarea cointeresarii si responsabilitatii statului, istitutiilor,
intreprinderilor si specialistilor in crearea, proucerea si desfacerea medicamentelor. LAF a adus
o contributie isemnata la dezvoltarea sistemului farmaceutic, dar o data cu dezvoltarea societatii,
cu reformarea tot mai sigura a economii nationale aparuse necesitatea perfectionarii si dezvoltarii
de mai departe a legislatiei farmaceutice. Conform principiilor de legifiere legea trebuie sa
contina, in primul rind, norme juridice ce se refera la intreaga sau la marea majoritate a
populatiei. In LAF ’ 93 aceste norme n-au fost incluse, din care cauza au fost propuse pentru
completare unele norme referitoare la dreptul cetatenilor la asistenta cu medicamente, dreptul
cetatenilor de a renunta la asistenta cu medicamente si de a beneficia decompensarea daunei
aduse sanatatii, precum si referitoare la obligatiunile cetatenilor in domeniul asistentei cu
medicamente. O alta problema dificila pe parcursul anilor 1995-1997 a fost cea referitoare la
autorizarea activitatii farmaceutice. In actele legislative si normele legale nu se excludea tratarea
neunivoca a normei privind eliberarea licentei pentru activitatea farmaceutica. Astfel autoritatile
locale impuneau unitatile farmaceutice care dispun de licnta pentru activitatea farmaceutica sa
obtina si licenta pentru activitatea in sfera comertului. Pentru a exclude aceasta omisiune din
legislatie a fost propusa o farmula prin care se stabileste ca ”Licenta pentru activitatea
farmaceutica este unicul document necesar pentru functionarea unitatii farmaceutice”.
Tinind cont de problemele specificate mai sus, Parlamentul Republicii Moldova, la 28
ianuarie 1998 a adoptat Legea nr. 1460-XII: ”Legea pentru modificarea si completarea
Legii cu privire la activitatea farmaceutica”.
Legislatia farmaceutica. Actele de baza.
Legislatia farmaceutica reprezinta totalitatea legilor din cadrul activitatii farmaceutice. In
virtutea unitatii dintre medicina si farmacie , legislatia farmaceutica este partea component a
legislatiei sanatatii. Legislatia reprezinta partea aplicativa a sistemului de legi, norme si reguli
instituite de puterea de stat. Aceasta corelatie poate fi reprezentata astfel:

D r e p t Norme

Legislatie
Reguli

Instructiuni

Regulamente
D r e p t

Initial, la etapele incidente de dezvoltare a medicinii si farmaciei, normele ce reglementu


domeniul farmaciei erau parte componenta a actelor din domeniul sanatatii. Primele acte de sine
stataoare ce reglementau domeniul de activitate farmaceutica au inceput sa apara abia in a 2-a
jumatate a secolului XVIII.
Caracteristica principala a legislatiei si a pachetului de acte sublegislative inn domeniul
farmaciei si activitatii farmaceutice a Republicii Moldova sunt:

Legea cu privire la activitatea farmaceutica(LAF) nr. 1456-XII din 25.05.1993 este


legea de baza ce reglementeaza principalele domenii ale activitatii farmaceutice. In aceasta lege
pentru prima data se reglementeaza principalele domenii ale activitatii farmaceutice: ”domeniul
stiintifico-practic al ocrotirii sanatatii, care include cercetarile orientate spre crearea remediilor si
preparatelor medicamentoase, analiza, standartizarea, inregistrarea, producerea, prepararea,
controlul calitatii, pastrarea, informarea, livrarea si eliberarea acestora populatiei, precum si
conducerea unitatilor farmaceutice si subdiviziunilor lor”. In afara de ” activitatea farmaceutica”,
la ”notiuni fundamentale” mai sunt definite astfel ca: unitati farmaceutice, remedii si preparate
medicamentoase, farmacopeea, nomenclatorul de stat al medicamentelor si altele. Legea
reglementeaza inregistrarea de stat a medicamentelor, autorizarea activitatii farmaceutice prin
licentiere, licentierea(autorizarea) importului de medicamente. Prin aceasta lege se stabilesc
pincipiile generale privind utilizarea, autorizarea si producerea medicamentelor, ordinea de stat
al calitatii produselor farmaceutice, drepturile, obligatiunile si garantiile privind asistenta
populatiei cu medicamente, cerinte fata de exercitarea activitatii farmaceutice si fata de
personalul farmaceutic. In ultimul capitol sunt incluse cele mai generale norme privind
activitatea farmaceutica in medicina veterinara. Fiind principala, Legea cu privire la activitatea
farmaceutica este orientata spre consolidarea cointeresarii si responsabilitatii statului, istitutiilor,
intreprinderilor si specialistilor in crearea, proucerea si desfacerea medicamentelor. LAF a adus
o contributie isemnata la dezvoltarea sistemului farmaceutic, dar o data cu dezvoltarea societatii,
cu reformarea tot mai sigura a economii nationale aparuse necesitatea perfectionarii si dezvoltarii
de mai departe a legislatiei farmaceutice. Conform principiilor de legifiere legea trebuie sa
contina, in primul rind, norme juridice ce