Curs 1

Dreptul administrative este o totalitate de norme care reglementeaza sau normeaza raporturi
juridice administrative care-s de mai multe feluri, dar raportul juridic tip sau clasic se naste intre
particular si administratie sau invers, iar contenciosul administrativ este un mijloc juridic (forma
de control) aflat la indemana particularilor pentru temperarea exceselor administratiei.
Am discutat in semestrul 1 ca acest raport administrativ e asa un pic dezechilibrat, in sensul ca
administratia se bucura de o suma de privilegii care fac ca pozitia sa in raportul acesta juridic sa
fie usor superioara fata de particular. Acesta este raportul juridic administrative.
Pornind de aici, ce am facut in primul semestru?
Am discutat despre sistemul administrativ, adica in general despre administratia publica privita
in sensul sau organic, totalitatea organelor administrative. Dupa care, am discutat despre actul
administrativ care este principalul mijloc de actiune al administratiei.
Deci ce observati? Un semestru intreg am studiat o parte a acestui raport juridic, iar acum a
venit randul celeilalte.
Oriunde exista putere , inclusiv putere publica, exista tendinta spre abuz. Administratia emitand
acte administrative evident poate emite excese in exercitiul acestei puteri publice, iar aceste
excese sunt indreptate spre partea mai slaba a acestui raport juridic.

Prin urmare, ca sa reechilibram situatia, legiuitorul trebuie sa puna la indemana particularului un

mijloc de reactie. Reactia particularului la actele administrative se numeste contenciosul
administrativ. Am facut practic semestrul trecut un drept al actiunii, iar acum o sa facem un
drept al reactiei sau al protectiei.
Contenciosul administrativ
Clasificare:

Prima chestiune e sa vedem care este locul ideii de contencios in controlul administrativ,
pentru ca pana la urma, contenciosul administrative este o forma de control.
Control al cui? In general al activitatii administratiei.
De cate feluri este controlul general al activitatii administrative?
Primul criteriu: cine poate exercita controlul asupra activitatii administratiei?
Controlul poate fi exercitat de catre instanta, sau de catre justitie, sau de catre instanta de
contencios si atunci vorbim de catre control jurisdictional.
Sau de catre administratie insasi si atunci se numeste bineinteles control administrativ.

Deci in general controlul, sigur exista si forme de control specializat exercitate de catre
Parlament, dar acestea nu ne intereseaza , controlul administrativ si cel jurisdictional , o sa
vedeti ele se intalnesc intr-un punct.
Ce pot sa insemne control administrative? Asa cum am vazut este controlul administratiei
infaptuit de ea insasi. Sunt mai multe tipuri de control administrative.
Prima subclasificare : este asa numitul control intern control extern.
La ce se refera? Va amintiti cand am discutat noi despre sistemul de drept, am zis ca in varf
este Guvernul, apoi avem ministere, avem prefecti si institutia prefectului, avem primari ,
consilii locale, etcetera.
Ce-i de fapt Guvernul privit in sens larg? In ce consta? Cine alcatuieste Guvernul? Acest organ
administrativ este extreme de stufos, noi am discutat foarte schematic ca avem un prim
ministru, avem cativa ministri care fac parte din Guvern, dar Guvernul ca autoritate
administrativa cu siguranta ca are si un aparat al guvernului format dintr-o armata de funtionari .
Adica, acest Guvern, in frunte cu primul ministru, are in subordine tot felul de servicii, cabinete
si asa mai departe, adica in interior este o microstructura.
Exista control aici inauntru? DA. Asta este controlul intern, controlul care nu depaseste limitele
unui organ administrativ. Controlul unui functionar superior asupra activitatii functionarilor din
subordinea lui in conditiile in care toti fac parte din aceeasi autoritate publica . Ex. : primul
ministru il controleaza pe secretarul general al Guvernului, secretarul general al Guvernului
controleaza probabil serviciul juridic, seful serviciului juridic ii controleaza pe juristi si asa mai
departe.
Controlul extern ce presupune? Un control inafara organului administrativ. Adica, Guvernul
controleaza pe cine? Un minister , un prefect si asa mai departe.
Controlul extern la randul lui este de mai multe feluri.
1. Control ierarhic
2. Control de tutela
3. Control specializat

Ce inseamna fiecare dintre ele? Le luam pe rand .

1. Controlul ierarhic este controlul specific cui? Este specific sistemului centralizat si
deconcentrat , presupune ideea de subordonare ierarhica. Unul e sef, celalalt e subordonat.
Este controlul exercitat de un organ superior asupra activitatii organelor din subordinea sa.
Trasaturile acestui tip de control :
A ) Nu trebuie sa fie expres prevazut de lege, rezulta din chiar ideea de ierarhie.
Cum tineti minte daca trebuie sau nu trebuie expres prevazut de lege? Care trebuie si care nu
trebuie?
Rezulta chestiunile acestea din logica lucrurilor. Ce trebuie prevazut expres de lege? Ierarhia.
Sa.ti spuna prefectul este in subordinea Guvernului , iar asta inseamna ca ti-a spus ca exista o
ierarhie. Trebuie sa-ti mai spuna ca este si control ierarhic? Nu. De ce? Pai ce ar insemna
existenta ierarhiei fara control? X este seful lui Y. Nu inseamna ca X ii poate da ordine? Ca-l
poate controla? Nu se deduce ? E suficient sa fie stabilita ordinea de ierarhie.
B ) Acest control este cat se poate de larg.
In ce consta? Asemanator tutelei si aici exista un control ierarhic asupra actelor si un control
ierarhic asupra persoanelor.
Cu privire la acte. In principiu ce poate face organul superior cu privire la actele organului
inferior? Ce le poate face cu siguranta? Sa le revoce, sau uneori legiuitorul spune : sa le
anuleze. Atat pentru oportunitate cat si pentru ilegalitate.
In general se poate.
Intrebarea este, pot fi aceste acte reformate? Ce inseamna a le reforma sau a le modifica?
Inseamna pe de o parte sa revoce actul inferiorului si pe de alta parte sa emiti altul in loc,
modificat. Poate organul superior sa faca asta? Intotdeauna? Unde are competenta. Exact asta
e discutia. Avem o mica problema, un alt principiu de drept , potrivit caruia un act administrativ
poate fi emis , respectiv, poate fi revocat numai de catre un organ competent si in limitele
competentei sale. Numai asa se poate.

Bun, si atunci cand exista reformare? Si daca nu exista reformare ce exista?

La a doua intrebare : daca nu exista reformare exista injonctiune. Ce inseamna injonctiune?
Puterea de a da ordine imperative.Injonctiunea are mai multe sensuri, inclusiv in dreptul
administrativ.
Exemple : Relatia dintre prefect si Guvern. Ce stiti sau ar trebui sa stiti despre prefect? Ce
poate sa faca prefectul? Poate sa atace in contencios administrativ actele ilegale ale
administratiei publice locale.
Primarul din Cluj emite frecvent acte administrative ilegale, dar prefectul fiind din acelasi partid
politic , nu neaparat e cazul astazi, nu vrea sa le atace. Guvernul se gandeste ca nu e in regula
situatia aceasta. Ce poate sa faca? Poate sa le atace el? Nu, pentru ca nu are competenta. Pot
sa existe raporturi de subordonare, dar nu are competenta, articolul 123 alineatul 5 din
Constitutie prevede in mod exprex : Prefectul poate ataca actele ilegale ale administratiei
publice locale. Guvernul, neavand aceasta competenta de a ataca el actele ilegale, mergem la
injonctiune. Adica ce poate sa-i faca? Ii da un ordin obligatoriu. Actele cutare si cutare sa le
ataci in contencios administrativ. Si daca nu vrea prefectul? Urmeaza controlul ierarhic asupra
persoanei. Aaa nu vrei, nu-i nimic, ca sunt altii care stau la coada si abia asteapta ) . Da, il
revoca, mai ales ca-i o chestie discretionara aicea , in practica vorbind, nu asa ar trebui sa fie ,
numeste pe altul care respecta. Oricum, exista si justificat legislativ, prefectul este obligat sa
indeplineasca insarcinarile date de Guvern. Daca-i transmite o insarcinare pe cale ierarhica nu
vad cum s-ar putea opune.
Imaginati-va alta situatie : un inspectorat scolar judetean de invatamant, printre altele ce atributii
are el? Sa organizeze invatamantul in scoli si asa mai departe pana la invatamantul universitar
inclusiv. Imaginati-va ca un anume inspectorat scolar nu emite un anumit ordin sau il emite
complet gresit cu privire la anumite scoli . Ministerului nu-i convine asta . Ce poate sa faca el?
Sigur, poate revoca acel ordin sau poate emite un altul, intrucat organizarea invatamantului
este si de atributia ministerului , doar ca ministerul are atributia la nivel national, iar inspectoratul
la nivel judetean. Aceasta atributie exista la ambele nivele. Asta inseamna ca organul superior,
avand si el competenta , dupa ce revoca actul respectiv , poate emite unul nou, modificat si
atunci avem si puterea de reformare.
De asemenea, puterea de reformare exista daca un text de lege prevede acest lucru expres.

Controlul ierarhic asupra persoanelor.

La ce se refera? La posibilitatea organului superior, de a numi, sanctiona, demite sau revoca pe
organul inferior. Uneori aceasta putere este discretionara , adica o face ca asa vrea , fara un
motiv aparent, alteori puterea asta este legata, in sensul ca exista texte de lege care spun in ce
conditii poti numi, in ce conditii poti sanctiona, in ce conditii poti demite .
2. Controlul de tutela
Care la randul sau este la fel : cu privire la acte si cu privire la persoane.
Este controlul specific sistemelor descentralizate. Adica un control al organelor centrale,
respectiv deconcentrate asupra activitatii organelor descentralizate.
Trasaturi:
In mod abstract, dupa care vom particulariza pentru sistemul nostru de drept.
A ) Trebuie sa fie expres prevazut de lege .
De ce e asa? Pentru ca acest control este o exceptie. Vedeti, controlul ierarhic este regula,
cand spui ierarhie, spui control implicit. In schimb, acest control, stabileste un principiu general
de autonomie. Prin urmare, daca regula e autonomia, controlul nu poate fi decat exceptia. Si ca
orice exceptie, trebuie expres prevazuta de lege.
Bun, si atunci, tot la nivel teoretic, in ce consta acest control? E un control strict, nu un control
larg. La nivel abstract, controlul de tutela consta in exact ceea ce prevede legea aia speciala .
De vreme ce este o exceptie de la regula autonomiei, legea aia care il prevede ne si spune in
ce consta. Exista sisteme in care in mod surprinzator controlul de tutela consta tot in
posibilitatea de revocare. Daca ni s-ar spune, e autonomie, dar un text special din Constitutie ar
spune asa : prefectul poate revoca actele administratiei publice locale pe care le considera
ilegale. In ce ar consta controlul de tutela? In posibilitatea de revocare, pentru ca asa prevede
legea, dar legea noastra nu prevede asa.
Si acuma, la nivel practic, pragmatic, la nivelul sistemului nostru de drept, acest control consta
in posibilitatea de a ataca in contencios administrativ actele organelor descentralizate.

Suntem la controlul administrativ paradoxal, dar, prefectul le ataca, insa controlul cine il face?
Evident instanta. Prin urmare, trebuie sa retinem ca acest control de tutela este locul unde
controlul administrativ si controlul jurisdictional se intalnesc.
Controlul de tutela nu este un control exclusiv administrativ, dupa cum nu este nici un control
exclusiv jurisdictional. Ce ar anula instanta daca prefectul nu ar ataca nimic? Imaginati-va ca
judecatorii de la tribunal si cei de la curtea de apel Cluj ar turba citind ziarele , vazand cat de
ilegale sunt actele emise in Cluj . Ce ar putea face? Nimic, doar sa astepte ca prefectul sa faca
actiune in contencios. Deci din perspectiva aceasta a sesizarii, controlul este administrativ.
Ce ar controla prefectul daca instanta ar respinge tot? In principiu, tot nimic. De aceea acest
control este mixt, deoarece trebuie actiunea cumulata a prefectului si a instantei. Deci din
perspectiva organului care sesizeaza e administrativ, iar din perspectiva organului care
transeaza raporturile juridice este jurisdictional.
Controlul de tutela asupra persoanelor la fel, este reglementat expres de lege si consta exact
in ceea ce prevede legea. Articolele 55 si 69 din legea 215/2001 : un consilier local sau
judetean isi schimba domiciliul din unitatea administrativ teritoriala in cauza, in alta . Ce ne
spune legea 215 ca se intampla? Esti consilier din Cluj, dar ai domiciliul in Tulcea . E in regula?
Una dintre conditii pentru a putea candida este sa ai domiciliul acolo. Nu mai indeplinesti
aceasta conditie, inseamna ca legea prevede faptul ca mandatul consilierului inceteaza de
drept.
Dar daca el nu spune la nimeni, cine credeti ca verifica la politie la Tulcea? Daca el tot vine la
sedinte, e in regula? Adica el poate vota si asa mai departe? Evident ca poate. Mandatul lui
trebuie sa inceteze formal. Inceteaza formal in momentul in care se prinde prefectul, emite un
ordin prin care constata incetarea mandatului de consilier. Acel ordin practic este un tip de
control de tutela asupra persoanei. Prefectul nu da afara consilieri si primari cand vrea, dar
cand sunt indeplinite unele conditii legale, poate constata incetarea mandatelor ca sa nu se
perpetueze o situatie ilegala.
3. Controlul specializat
Care e diferenata intre controlul specializat si primele doua forme de control? Pai daca acesta
este specializat, celelalte doua cum sunt? Generale oarecum. Adica, Guvernul, cand

controleaza pe prefect, e adevarat ca-l poate controla cu privire la toate atributiile prefectului din
orice fel de domeniu? Da.
Prefectul, cand ataca actele primarului, nu e asa ca poate sa atace acte care se refera la buget,
acte referitoare la urbanism, acte referitoare la functionari? Da, de aceea spunem ca este vorba
despre un control general, asupra intregii activitati si asupra oricarui fel de act.
Controlul specializat e un control care este exercitat de anumite organe speciale ale statului,
spre exemplu Garda Financiara, care acuma s-a desfiintat si s-a gasit o alta autoritate,
Autoritatea Nationala de Antifrauda, Garda de Mediu si asa mai departe, Curtea de Conturi.
Cand vine Curtea de Conturi , poate sa-ti dea amenda ca poluezi? Nu. Verifica doar dintr-o
anumita perspectiva specializata. Pentru poluare vine Garda de Mediu. Fiecare cu atributiile
sale, deci organul controlat, e controlat numai de un sector din activitatea lui, de aceea acest
control de numeste control specializat. Fiecare are o lege speciala, cand o sa va intalniti in
practica de el, o sa cititi legea speciala respectiva.
In continuare vom discuta despre

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

Ce este contenciosul administrativ? Este un litigiu, sau o totalitate de litigii in principiu intre
particular si administratie, exact in aceeasi ordine si nu invers. O sa vedeti ca exista din
contencios rasturnat.
De la ce porneste un asemenea litigiu? Se pune in discutie un act administrativ, fie el expres si
propriu zis fie el implicit sau asimilat.
Ce inseamna un act administrativ implicit? Cum se mai numeste? Refuzul nejustificat de a
solutiona o cerere.

Si ce inseamna un act administrativ asimilat, sau care este actul administrativ asimilat pe langa
acest refuz? Contractul administrativ. Si acesta face parte din obiectul unui contencios
administrativ.
In mare, acestea sunt litigiile de contencios, intemeiate pe acte, tacere, refuz de solutionare
respectiv contract administrativ. Mai exista si alte tipuri de contencios dar sunt mai rare.
Clasificari ale contenciosului administrativ:
Prima clasificare se face din perspectiva reclamantului, cel care face actiunea in contencios .
Si anume, in ceea ce-l priveste pe reclamant, interesul de a actiona.
Ce interes apara un reclamant oarecare atunci cand face actiune in contencios administrativ?
Ce interes poate apara el? Interesul sau personal , particular , al lui propriu, fiecare se apara
pe sine. Ce-l care ataca o autorizatie in contencios a vecinului ca i se construieste o casa pe
terenul lui apara ce? Principiile generale de urbanism? Nu, deranjeaza proprietatea lui, care e
incalcata. Ori de cate ori avem un contencios intemeiat pe interesul propriu al reclamantului
acest tip de contencios se numeste contencios subiectiv. Va puteti gandi asa: e subiectiv,
pentru ca si reclamantul e subiectiv , il doare pe el incalcarea, dar s-ar putea sa se insele.
A doua varianta: reclamantul apara un interes general sau public sau starea generala de
legalitate. Reclamantii astia, nu au niciun interes personal acolo, fac actiune asa ca sa
restabileasca legalitatea generala. Aici avem contencios obiectiv
Articolul 1, alineatul 1 din Legea Contenciosului Administrativ (LCA) instituie un contencios
subiectiv : Orice persoana care se considera vatamata in drepturile si interesele sale legitime
. Adica, in momentul in care faci actiune in contencios pe baza art. 1 al (1) din LCA trebuie sa-ti
aperi sau sa te consideri vatamat in dreptul sau interesul tau. Acesta este un contencios
subiectiv.
Ori de cate ori reclamantul apara prin actiune numai starea generala de legalitate , acest tip de
contencios se numeste contencios obiectiv. Reclamantul nemaiavand interese personale,
tinde sa fie obiectiv, adica, impartial fata de situatia litigioasa.
Contenciosul obiectiv, este bunaoara, cel din articolul 123 alineatul 5 din Constitutie, care ne
spune : Prefectu poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administratiei

publice locale , daca le considera ilegale deci nu spune daca e vatamat. Prefectul oricum nu e
vatamat e, ca persoana privata.
Aceasta este prima clasificare si nu comporta discutii decat daca o coroboram cu cea de-a doua
discutie, care este mult mai complexa.
A doua clasificare, are ca punct de pornire instanta de contencios administrativ. Si anume,
prerogativele acesteia.
Imaginati-va un contencios administrativ oarecare . Intrebarea este ce poate sa dispuna
instanta? Imaginati-va ca prefectul face actiune in contencios administrativ. Ce poate sa
dispuna instanta? Sa anuleze actul. Dar poate sa ii ofere despagubiri? Ramane cu semnul
intrebarii, nu conteaza, dar vedeti , este o intrebare. Dar poate pronunta o hotarare care sa
substituie actul administrativ anulat la cererea prefectului?
Discutia se pune asa : daca raspunsul este da, este un anume tip de contencios, daca nu, e de
alt fel. Cum ne dam seama ce fel de contencios este? Din prevederile legale. Luati Constitutia si
vedeti ce poate dispune instanta, luati art. 1 din LCA si o sa vedeti in situatia aia ce poate
dispune instanta.
In continuare : o teorie a contenciosului in functie de prerogativele intantei .
Practic, o hotarare a instantei de contencios administrativ, ce este? O ingerinta, o imixtiune in
activitatea administratiei . Administratia hotaraste ce vrea ea , dupa care cineva sesizeaza
instanta si instanta ce spune? Nu e bine, desfiintam , despagubim si asa mai departe , practic,
instanta intervine peste administratie.
Intrebarea este, aceasta interventie, cat de brutala poate fi? Cu cat e mai intensa cu atat e mai
suspecta constitutionalitatea acesteia pentru ca ar putea incalca principiul separatiei puterilor in
stat. Dar pana acum nu avem nicio decizie a Curtii Constitutionale cum ca vreaun tip de
contencios ar fi neconstitutional. Dar la nivel teoretic se poate discuta.
In continuare vom analiza toate tipurile posibile de contencios administrativ din perspectiva
acestei posibilitati.
a.)CONTENCIOSUL IN INTERPRETARE.

Dupa cum sugereaza si numele, singurul lucrur pe care instanta poate sa il faca este sa
interpreteze un act administrativ. Ceea ce inseamna ca nu are voie sa-l anuleze , sa dea
despagubiri, nu are voie sa-i faca sa-i faca nimic , decat sa-l interpreteze. Actul ramane in
ordinea juridica, nu se desfiinteaza, nici macar nu este declarat ilegal ci doar il interpreteaza si
este vorba despre actele administrative ambigue.
Temei legal exista la noi doar in materia contractelor administrative, articolul 7 alineatul 6 litera e
din LCA.
Este cea mai slaba forma de control intrucat instanta nu face nimic, doar interpreteaza.
b.) CONTENCIOSUL IN APRECIEREA LEGALITATII .
In primul rand, presupune ideea unui act administrativ propriu zis cu privire la care instanta
stabileste daca este legal sau ilegal. Si deci ce nu face instanta? Nici macar nu-l anuleaza,
doar spune daca e lagal sau ilegal. Singurul lucrur la care se pronunta instanta e legalitatea
actului, actul ramane valabil.
Temeiul legal la noi, este contenciosul intemeiat pe articolul 4 LCA.
Imaginati-va un litigiu oarecare, altul decat cel de contencios administrativ . Exemplul clasic :
vecinul care construieste pe terenul altuia . Imaginati-va ca B construieste si pe terenul lui A ,
poate A e plecat undeva si nu observa acest fapt. Ce face A stiind ca aici a fost un gard, care a
fost demolat si s-a construit altceva? Il da in judecata de B, direct pe B, nu-l intereseaza
altceva, se adreseaza unei instante civile, si ce solicita? Revenirea la situatia anterioara. Si ce
implica aceasta? Demolarea si revendicarea portiunii de teren, sa-i dea terenul cum era inainte.
Dar, ca sa poti demola, printre altele, ce trebuie dovedit? Nu intram foarte mult in amanunte,
intrucat este o chestiune ce tine de civil, dar sa vedeti cum se leaga civilul cu administrativul
uneori . Ca sa poti demola o casa facuta pe terenul tau, trebuie sa probezi ca ai dreptul de
proprietate asupra terenului si ca cel care a construit a fost de rea credinta. In Noul Cod Civil
este o prevedere expresa cu privire la reaua credinta legata de autorizatiile de construire . Ca
sa dovedesti ca a construit cu rea credinta, desigur , reclamantul va folosi orice mijloc de proba,
dar B, cum se va apara, invocand ca el a fost de buna credinta? Va spune ca el a construit
perfect legal, intrucat a avut autorizatie de construire , s-a documentat, va spune ca terenul lui e
pana acolo, a construit legal , aduce in acest litigiu, actul administrativ in baza caruia a construit.

A, cum se poate apara in contra acestei autorizatii? Ridica asa numita exceptie de nelegalitate ,
invoca faptul ca autorizatia este nelegala din mai multe puncte de vedere. In acest caz, ce
trebuie sa stabileasca instanta? Legalitatea autorizatiei. Nu o anuleaza.Daca instanta spune,
da, am verificat toata inscrisurile si autorizatia aceasta este nelegala, ne spune legea ce se
intampla, instanta va solutiona acest litigiu ignorand-o ca si cum nu ar exista. Si atunci, in
raporturile dintre A si B, stim ca B a construit ilegal , pentru ca a construit fara autorizatie.
Care este diferenta intre autorizatie constatata ilegala si autorizatie anulata? Pai anularea
produce efecte pentru toata lumea, autorizatia asta constatata ilegala produce efecte numai
intre A si B, dar in rest, exista, isi produce efectele. Diferenta fundamentala : daca vin unii in
control de la primarie, de la inspectoratul de stat in constructii si tu ai o autorizatie anulata, daca
in termen de 1 luna, 2, nu reintri in legalitate, obtinand o noua autorizatie, ce o sa se intample?
Primesti amenda, se poate dispune demolarea si asa mai departe. Daca insa ai o autorizatie
care e constatata nelegala intre parti, atunci din perspectiva autoritatilor, aceea autorizatie este
valabila . Nelegalitatea are un caracter relativ, numai in acest proces. Pe de alta parte, cand
construiesti fara autorizatie, ce-o sa faci? O sa demolezi tot. Insa in procesul de fata, o sa se
demoleze numai partea care vatama lui A , o bucata.
Trebuie sa retinem ca in contenciosul pentru aprecierea legalitatii ca instanta nu anuleaza actul
ci doar constata ilegalitatea/ legalitatea actului in discutie cu efectul inlaturarii actului din proces.
c.)CONTENCIOSUL IN ANULARE
Singura prerogativa a instantei este de a anula un act administrativ.
Exemplu : contenciosul din 123 lineatul 5 din Constitutie. Textul spune ca prefectul poate ataca
in contencios administrativ actele pe care le considera ilegale , dupa care daca va uitati in legea
prefectului sau legea 215/2001 sau in LCA , se specifica faptul ca instanta va anula actul in
cazul in care constata ilegalitatea lui, altceva nu poate.
Speta: Intr-o comuna din Romania, Consiliul Local era divizat, jumatate si jumatate si la
sfarsitul unui an calendaristic, nici cum nu puteau adopta bugetul local. De ce? La vremea
respectiva, bugetul local se adopta cu votul a 2/3 si nu se intelegeau, nu existau 2/3 ca sa
voteze intr-un sens si deja se ajunsese pana in iunie anul urmator si comuna nu avea buget . Si
atunci ce a facut prefectul? A facut o actiune in contencios administrativ cu urmatorul petit: sa
obligati Consiliu Local cutare sa-si adopte bugetul pentru ca nu are si interesul public local este

vatamat. Care credeti ca a fost solutia instantei? S-a respins asemenea actiune ca inadmisibila.
De ce? Prefectul nu are competenta sa ceara si instanta nu are abilitarea sa dea asa ceva,
adica sa oblige o autoritate administrativa locala sa emita un act. Singura prerogativa este
aceea de anula un act existent.
Va amintiti clasificarea actelor administrative in acte explicite , acte implicite . Reversul
contenciosului in anulare, e asa numitul CONTENCIOS IN CARENTA. Acel tip de contencios in
care instanta obliga o autoritate sa faca ceva, ce sigur, aceasta autoritate ar trebui sa faca de
buna voie, dar nu face. Vedeti cum se completeaza cele doua? Cand avem un act explicit , emis
cu exces de putere, instanta il anuleaza. Cand insa avem un refuz, o stare de pasivitate
abuziva, instanta, o obliga sa iasa din pasivitate si sa-si indeplineasca atributiile. Autonom, un
asemenea tip de contencios nu exista la noi reglementat, exista prin contenciosul comunitar ,
dar la noi nu exista, numai ca-l facem, pentru ca el este o componenta a contenciosului pentru
exces de putere, despre care o sa discutam imediat.
d.)CONTENCIOSUL IN DAUNE
Este acel tip de contencios in care instanta constatand un prejudiciu, acorda despagubiri.
Instanta nu poate anula acte, nu poate obliga la emiterea actelor, nu poate face nimic decat sa
acorde daune.
Exemplu : contenciosul exproprierii. Trebuie sa se faca o autostrada, guri de metrou noi, iar
pentru aceasta trebuie ca proprietarii din zona sa-si cedeze proprietatea. Daca utilitatea publica
este evidenta, ce poate sa faca particularul nemultumit ca e expropriat? Se adreseaza instantei
pentru cuantumul daunelor. Dar exproprierea in sine nu o poate contesta, fiind in interes public.
Singurul obiect : daunele.
e.)CONTENCIOSUL PENTRU EXCES DE PUTERE
Reglementat de art. 1 din LCA .
Instanta poate anula un act ilegal, obliga autoritatea sa solutioneze o cerere, iar daca e cazul,
sa acorde despagubiri.

Este un contencios deosebit de larg, iar amestecul justitiei in administratie este destul de
agresiv.
Intrebarea este: care este contenciosul si mai larg? Cel mai agresiv tip de contencios este cel:

f.) DE PLINA JURISDICTIE

Altfel spus, intr-un asemenea tip de contencios, instanta nu numai ca poate sa anuleze un act,
sa acorde despagubiri, dar in loc sa oblige autoritatea sa emita un act, se substituie
administratiei, iar hotararea judecatoreasca tine loc de act administrativ.
Il gasim la noi in materie contraventionala.
Exemple:
Prima ipoteza : X vrea sa plece in state si pentru asta are nevoie de pasaport. Face o cerere la
autoritatea competenta care nu ii raspunde , sau ii spune : nu intruniti conditiile pentru ca
figurati in evidentele noastre pentru ca nu stiu ce . A , nemultumit si vatamat, face actiune in
contencios admiinstrativ, ce poate solicita instantei? S-ar putea sa i se raspunda sub forma unei
decizii : se respinge eliberarea de pasaport, se interzice dreptul de a parasi tara 3 ani, etc. Ce
face reclamantul, ce cere el, ce poate sa ceara? In primul rand solicita anularea acelei decizii,
sa fie clar ca e ilegala si sa fie desfiintata. Apoi, e destul daca anuleaza decizia? Ganditi-va, am
anulat-o...si? Ma duc in State? Tot nu am pasaport, nu? Al doilea petit, sa fie obligata autoritatea
sa emita pasaport, ca daca nu-mi emite degeaba anulez eu decizia, ca tot acasa stau. Si pana
se rezolva litigiul, poate trece mult timp, si tot acasa stau si pot pierde o gramada de oportunitati
si asa mai departe. Am suferit un prejudiciu, si pot cere si despagubiri.
Dar ne focalizam pe petitul 2. Am zis, sa oblig autoritatea sa emita pasaportul . Pot eu sa cer o
hotarare judecatoreasca sa tina loc de pasaport? Nu pot, de ce? E ridicol, te baga cineva in
seama in aeroport daca le arati in loc de pasaport o hotarare judecatoreasca? Cred ca te trimit
inapoi . Vedeti, actul ala are o forma tipizata, speciala, tu ai nevoie de actul ala, nu de o
hotarare judecatoreasca. Plus ca, instanta nu emite pasapoarte si atunci nu are cum instanta
sa-ti emita pasaport.

Contenciosul acesta, in care numai asta poti cere, instanta sa oblige administratia, se numeste
contencios pentru exces de putere.
In materie contraventionala, imaginati-va ca X ia o amenda, recunoaste fapta, recunoaste
cuantumul amenzii, stie ca e vinovat si vrea sa plateasca. Cum procedeaza in concret? Te duci
unde se plateste, la finante, la posta si asa mai departe. Cu ce? Cu procesul verbal. Te duci,
duci procesul verbal si buletinul, ii spui, vreau sa platesc 200 de lei, se uita , de ce? Pai trebuie
sa scrie pe chitanta ce se achita, ca altfel, te executa finantele de 20 de ori pe amenda aia.
Scrie, conform procesului verbal numarul, seria, se achita suma de... si gata. Acel act a fost
achitat, ai dus actul si ai platit.
Imaginati-va situatia inversa, A, nu este de acord cu situatia asta , invoca niste nelegalitati de
fond, de forma, de competenta si asa mai departe. Instanta sigur poate anula actul, dar nu la
asta ne gandim.
Imaginati-va ca reclamantul considera amenda prea mare , a primit amenda maxima. Faci
plangere si spui, da, e autoritate competenta, totul e in regula, dar totusi e un gard si amenda e
de doua ori mai mare decat casa , e exagerata. Si vine instanta si spune ca da, intradevar
amenda e prea mare , reducem amenda de la 100 000 la 1000 . Si reclamantul multumit, se
duce si sa o achite. Cu ce se duce sa achite? Cu hotararea judecatoreasca. In hotararea
judecatoreasca oricum figureaza si numarul procesului verbal care a fost atacat .
Ce a facut instanta? Practic, a modificat ea insasi prin hotarare, continutul procesului verbal .
Hotarare care deja tine locul procesului verbal, ca te duci cu hotararea, nu cu procesul verbal.
Daca in materie contraventionala contenciosul era pentru exces de putere , cum ar fi trebuit sa
se comporte instanta? Ce sa faca? Pe de o parte, cu privire la procesul verbal existent, sa-l
anuleze, si dupa aia, in subsidiar sa ce? Sa oblige autoritatea sa emita un nou proces cu 1000
de lei. Si dupa aceea sa te duci acolo sa te mai amendeze o data cu 1000 de lei si dupa aceea
sa te duci sa-i achiti. In acest tip de contencios, de plina jurisdictie, nu se intampla asa.
Intrebare: Un reclamant afla ca vecinul lui a obtinut ieri o autorizatie si urmeaza sa construiasca
pe terenul lui , insa nu s-a apucat de lucru pentru ca acuma i s-a comunicat. Reclamantul face
direct actiune in contencios. Si ce solicita? Anularea autorizatiei. Solicita despagubiri? Nu,
deocamdata ce prejudiciu? Solicita obligarea la nu stiu ce? Nu. Are o actiune in contencios cu
un singur petit. Anularea autorizatiei.

Ce tip de contencios este? Pentru EXCES DE PUTERE. Ideea este nu ceea ce cere
reclamantul in mod concret, ci ceea ce ar putea el cere in mod teoretic si ceea ce instanta i-ar
putea da in mod abstract.
Orice contencios intemeiat pe articolul 1 din LCA este pentru exces de putere !
Eu fac actiune in anulare, dar pana sa mi se suspende autorizatia, pana sa castig, deja vecinul
vine cu excavatorul sau cu buldozerul si-mi da jos gardul. Am suferit un prejudiciu? Actiunea
asta o pot completa si cu o cerere in daune? O pot. Dar daca pot, instanta poate sa-mi dea si
daune? Da. Deci contenciosul asta este pentru exces de putere. Contenciosul in anulare e acel
tip de contencios in care in abstract nu se poate cere altceva decat anularea si in abstract,
instanta poate sa acorde numai anularea. Ganditi-va la un prefect care spune: vreau si daune
morale ca ma tot deranjeaza astia sa fac actiunea . O sa-i dea cineva daune morale? Este
exclus, el isi exercita atributiile. Asta este atributia lui legala si prin definitie n-are cum sa
suporte niciun prejudiciu.
Intrebare : Contenciosul obiectiv cu care dintre cele 6 categorii de contencios este incompatibil?
IN DAUNE . Contenciosul obiectiv este incompatibil cu ideea in sine de daune , deci este
incompatibil cu orice tip de contencios care presupune acordarea de daune. ( d, e,f)
Organizarea instantelor de contencios
Clasificare in functie de calificarea judecatorilor:
A) Sistemul judecatorului ordinar - specific anglo-saxon
Imaginati-va ca ati ajuns in Statele Unite si ati vrea sa veti un proces de contencios
administrativ, unde va duceti? La un tribunal oarecare , intrati acolo si va uitati intr-o sala de
judecata si o sa observati ca unul si acelasi judecator are 5 cauze penale, 3 civile si 6 de
contencios administrativ. Si intrati acolo si asteptati sa vina contenciosul administrativ.
Uneori, in unele state din America , sistemul este organizat asa :ca acuma, judecatorul cutare
judeca numai contencios si colegul lui civile, iar apoi se schimba dupa 5 ani.
B) Sistemul judecatorului administrativ specific sistemului francez

Dualitate de sistem de jurisdictie. Daca vreti sa vedeti un litigiu de civil sau penal, mergeti la
instantele obisnuite, tribunale, curti de apel si in varf curtea de casatie a Frantei. Daca vreti sa
vedeti un litigiu de contencios, mergeti in alta locatie. Sunt alte instante. Exista tribunalul
administrativ in paralel cu tribunalul obisnuit , exista curtea administrativa de apel si exista
consiliul de stat in varf. Adica alta instanta suprema. Sunt doua tipuri diferite de instante.
C) Sistemul mixt specific sistemului german
Exista si la noi.
Litigiile de contencios se solutioneaza de catre instantele obisnuite, adica nu avem doua
randuri de instante, dar in cadrul carora sunt organizate sectii speciale, adica divizarea exista
dar nu e totala. Mergeti la Tribunal, dar cautati sectia de administrativ. Mergeti la curtea de
apel , dar cautati sectia de contencios administrativ si asa mai departe.
Exista insa si criteriul subsidiar, calificarea judecatorilor.
Acum 6, 7 ani exista o idee in sensul ca , sa se infiinteze si la noi tribunale administrative si curti
administrative de apel. Daca sistemul s-ar fi realizat, dar nu s,a realizat. Ce sistem am fi avut?
Ar fi fost sistem mixt, dar mai aproape de sistemul administrativ.

Conditiile de admisibilitate ale unei actiuni in contenciosul administrativ !

In practica, sau la examen, aveti o speta si sigur ca una dintre intrebari este sa dati solutia si sa
o motivati. Cum dati solutia? Verificati conditiile de admisibilitate.Daca toate conditiile sunt
indeplinite, actiunea va fi admisa, daca nu, solutia este respingerea cererii.
Litigiul se naste intre doua parti.
Partile: reclamantul care-l da in judecata de parat. Aceasta este actiunea in contencios
administrativ.
Reclamantul trebuie sa aiba o pretentie. Aceea pretentie formeaza obiectul actiunii in
contencios administrativ.
Ce vrea reclamantul de la parat? Vrea sa se anuleze un act, sa primeasca despagubiri si asa
mai departe.
Specificul actiunii in contencios administrativ : inainte de a ajunge in fata instantei, trebuie sa
urmezi o procedura prealabila. Intai procedura prealabila, apoi ajungi in fata instantei.
Conditii:
1. Referitoare la reclamant
2. Referitoare la parat

3. Referitoare la obiect
4. Referitoare la procedura

Reclamantul
Capacitatea procesuala : parte a capacitatii civile aptitudinea unei persoane de a sta ca parte
intr-un proces. Este o aptitudine abstracta, fiind o parte a personalitatii juridice. Art. 2 din legea
contenciosului administrativ: actiunea in contencios o poate face persoana vatamata. Sunt
asimilate persoanei vatamate printre altele si grupuri de persoane fizice fara persoanalitate
juridica, titulari ai unor drepturi si interese legitime private.
Calitatea procesuala activa : acea insusire, conditie pe care trebuie sa o indeplineasca un
subiect de drept pentru a putea fi reclamant intr-un anumit litigiu. Contenciosul subiectiv se
intemeiaza de regula pe art. 1 (1) orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al
sau... In concencios administrativ nu trebuie sa ai o calitate speciala pentru a putea actiona.
Interesul : un avantaj, un beneficiu pe care reclamantul l-ar obtine de pe urma admiterii actiunii.
Interesul procesual trebuie sa existe la introducerea actiunii si trebuie sa se mentina pana la
pronuntarea hotararii. Interesul procesual trebuie sa fie legitim ( acel interes care nu este
contrar unei norme in vigoare- interes pe care legea nu il interzice).

Curs 2
Conditiile de admisibilitate a unei actiuni in contencios administrativ vizeaza cele patru
elemente fundamentale : reclamantul, paratul, obiectul si procedura.
In sens larg actiunea in contencios administrativ este o actiune asa-zis civila.
Ce inseamna in sens larg actiune civila?In sens larg e civil tot ce nu e penal,e civila orice
actiune careia i se aplica ca norma procedurala cadru Codul de Procedura Civila.

Intrucat actiunea in Contencios e o asemenea actiune,inseamna ca si actiunii in Contencios

i se aplica in subsidiar Codul de Procedura Civila.Si atunci,conditiile referitoare la
reclamant ,in primul rand,trebuie sa fie acelea din Codul de Procedura Civila,insa,fiind in
contencios,aceste conditii sufera niste modificari importante.
Mai intai vom trata o paralela intre conditiile generale din Codul de Procedura Civila si
conditiile speciale din Contencios Administrativ.In 15 februarie 2013 a intrat in vigoare un Nou
Cod de Procedura Civila.
Traditional,in CPC sunt instituite trei conditii : capacitatea,calitatea procesuala activa si
interesul.
O sa incepem cu trei spete care sa ilustreze in mare cele trei conditii.
Prima speta : prin anii 1991 1992 in acel interval de timp in care erau zorii democratiei si prin
urmare abuzurile erau mai dese poate decat astazi,un grup de cetatenii vrea sa infiinteze
ASOCIATIA NATIONALA PENTRU DOVEDIREA ABUZURILOR.Potrivit legislatiei la vremea
respectiva, ca sa primesti si statut de autoritate publica aveai nevoie de autorizare de la
Guvern.Formuleaza cerere pentru a primi aceasta autorizare si Guvernul sau nu raspunde nimic
sau refuza si atunci fac actiune in Contencios Administrativ pe aceasta asociatie,care evident
inca neavand autorizatia nu avea personalitate juridica.Cauza ajunge la Curtea Suprema de la
vremea aceea, sectia de Contencios Administrativ care da urmatoarea solutie irevocabila: se
respinge actiunea ca fiind formulata de o persoana fara capacitate juridica civila.Ramane sa
vedem daca e corecta si ce ar fi trebuit sa faca persoanele in cauza.
A doua speta: la alegerile publice locale din anul 2000,intr-una dintre comunele din tara unul
dintre consilieri,pe varii motive este invalidat de catre consiliu.Potrivit legii 215,consilierul
vatamat prin invalidare poate formula actiune in contencios in termen de 5 zile de la data cand i
s-a comunicat invalidarea.Acesta nu face niciun fel de actiune insa acest consilier avea o
persoana in intretinere,majora,persoana respectiva face ea actiune in contencios administrativ
impotriva actului de invalidare.Cel aflat in intretinere avea interesul ca,probabil tatal lui, sa aiba
venituri cat mai mari.Printre altele,unul dintre veniturile sigure era indemnizatia de consilier.Prin
urmare el avea interesul ca tatal sau sa ramana consilier ca sa obtina indemnizatia,ca el sa
poata lua o parte din aceasta.Instanta da urmatoarea solutie: respinge actiunea pe motivul ca

nu are calitate procesuala activa in sensul ca nu este consilier.Textul spunea : consilierul

vatamat poate face actiune in contencios.
Ultima speta: acum vreo 10,15 ani o persoana a formulat actiune impotriva Arhiepiscopiei
Vadului Feleacului si Clujului solicitand obligarea acesteia sa se abtina de a mai bate clopotele
duminica la ora 12 pentru ca locuieste in piata si o deranjeaza la masa sunetele si vrea sa
manance in liniste.
Acestea sunt spetele de la care o sa pornim sa discutam despre cele trei conditii in
procedura civila dupa care sa le particularizam in contencios.
Prima conditie, capacitatea.Ce inseamna capacitate civila in general?O aptitudine
generala si abstracta de a avea drepturi si obilgatii putand intra in diverse raporturi juridice
civile.Ce vrea sa insemne capacitatea procesuala civila,care e o parte a capacitatii generale
civile?Aptitudinea de a sta ca parte intr-un proces,introducand actiuni sau aparandu-te,de la caz
la caz.Ceea ce trebuie sa retinem e ca capacitatea este o aptitudine abstracta ,adica
posibilitatea unei persoane de a fi parte in orice fel de proces,in general.Ca regula,eu personal
daca pot fi parte in procesul cutare,pot fi parte in toate procesele si daca nu pot fi parte intr-un
proces nu pot fi parte in niciun fel de proces.Capacitatea este de folosinta si de
exercitiu.Persoanele de peste 18 isi pot face singure actiunile,cele sub 18 ani isi fac actiunile fie
prin reprezentanti fie asistati daca au intre 14 si 18 ani.Nu exista din punctul acesta de vedere
nicio diferenta in contencios.
Revenim la speta cu ASOCIATIA NATIONALA PENTRU DOVEDIREA ABUZURILOR.Este
corecta solutia?Capacitatea si ideea de capacitate este strans legata de aceea de personalitate
juridica.Daca nu ai personalitate juridica nu ai capacitate,in mod normal asa a gandit si Inalta
Curte.Ceea ce nu e corect in speta este faptul ca nu e luata in considerare teoria capacitatii de
exercitiu anticipatala persoanele juridice.Adica au acea capacitate,acea aptitudine de a incheia
acte necesare infiintarii persoanei juridice.In speta acele acte necesare erau reprezentate de
autorizare.Prin urmare persoanele respective au facut cerere la Guvern pt acea autorizatie,daca
li s-a refuzat,actiunea in contencios era singurul remediu pentru a obtine aceasta
autorizatie.Prin urmare aceasta actiune intra in notiunea de capacitate anticipata pentru ca era
necesara pentru dobandirea personalitatii juridice depline.Deci,in temeiul capacitatii
anticipate,sa nu uitam ca exista si asa ceva defapt solutia trebuia sa fie invers.Cum se putea
face altceva ca sa nu ai probleme asta daca,in calitate de avocat nu te duce mintea sa invoci

capacitatea de exercitiu anticipata?Reclamant putea fi nu cel fara personalitate,in speta

asociatia, ci toate persoanele fizice care s-au asociat sau o parte din ele,care ar fi invocat ca li
se incalca dreptul la asociere.
Calitatea procesuala activa: In general in procedura civila cine poate introduce o actiune?
Ce inseamna in primul rand calitate procesuala activa?Inseamna o aptitudine,dar de data asta
nu abstracta,ci concreta de a fi parte,mai exact de a fi reclamant intr-un anumit litigiu.In general
calitate procesuala activa are cel caruia i-a fost incalcat un drept in general daca vorbim de
drept civil.Daca cineva a suferit o fapta ilicita,victima faptei ilicite,poate creditorii lui si asa mai
departe.Deci problema calitatii este legata de problema interesului despre care o sa discutam in
continuare.Exista insa situatii si in procedura civila cand se cere o calitate speciala pentru a
actiona,pentru ca asa cere textul si daca nu ai acea calitate nu ai cum sa faci actiunea si asa se
deosebeste calitatea de interes.Cea mai cunoscuta situatie pentru care iti trebuie o calitate
speciala pentru a actiona intr-un litigiu civil este atunci cand se invoca nulitatea relativa.Norma
care instituie nulitatea relativa o instituie pt a proteja anumite persoane,de pilda minorii.Majorul
care a contractat cu un minor ar putea avea interesul sa desfiinteze vanzarea pt ca de pilda i-a
vandut unui minor un bun cu un anumit pret iar dupa un an sau doi piata a crescut si pretul s-a
dublat.Ar putea cere desfiintarea pe motiv de minoritate,sa isi ia bunul inapoi si apoi sa il vanda
la dublu.Acesta nu poate totusi sa faca asta,instanta spunandu-i ca da,are interes dar nu are
calitate pentru ca textul legal spune la cererea minorului iar acesta nu e minor.La fel e si in
cazul vanzarii facuta de un sot fara consimtamantul celulialt sot,vanzarea putand fi desfiintata
doar de sotul necontractant;vanzarea facuta cu incalcarea drepturilor de preemtiune ale
vecinilor,statului,etc poate fi desfiintata intotdeauna doar de titularul dreptului de
preemtiune.Acestea sunt situatiile in care trebuie sa existe o calitate speciala a reclamantului.
Interesul: Ce inseamna interes de a actiona? Folosul pe care l-ar obtine reclamantul in
ipoteza teoretica a admiterii actiunii lui.Foarte rar se intampla sa existe actiuni fara niciun fel de
interes in sensul ca cine promoveaza actiuni fara sa obtina nimic cu siguranta e dus cu
pluta.Un judecator find de serviciu la registratura,vine o doamna care face o cerere de chemare
in judecata care suna in felul urmator: subsemnata cutare prin prezenta va solicit sa constatati
ca eu sunt adevaratul Isus Hristos si nu vecina mea numita cutare pe care o chem in
judecata.Daca aceasta actiune s-ar fi admis reclamanta nu ar fi obtinut nimic ( )) ) . In general
e foarte greu sa gasesti o actiune fara interes insa un interes veritabil trebuie sa indeplineasca
mai multe conditii : sa fie actual,sa fie serios,etc.Exista o conditie care ne intereseaza : in
procedura civila se spune printre altele ca interesul trebuie sa fie legitim.Ne intereseaza pentru

ca aceeasi sintagma interes legitim o foloseste si LCA si atunci de intereseaza sa stabilim

daca interesul legitim din procedura civila e unul si acelasi lucru cu interesul legitim stabilit de
LCA.Ce inseamna in primul rand in viziunea teoreticienilor civilisti si de procedura civila
notiunea de interes legitim?Se spune asa: interesul legitim este acel interes care nu este
prohibit de lege.Observam ca este o definitie negativa nu este prohibit de lege.Exemplul
traditional pe care il dadeau inca din anii 60-70 e in felul urmator : imaginati-va o persoana care
se afla in intretinerea de fapt a alteia.Ceea ce este important este ca intre cele doua persoane
nu exista niciun raport juridic,adica nu exista nici o obligatie legala nici una contractuala de
intretinere.Cel care presta intretinerea decedeaza ca urmare a unei fapte ilicite(accident de
circulatie,omor,etc.).Se pune problema,cel care primea intretinerea de fapt are dreptul la
despagubiri din partea autorului faptei ilicite?Si aici discutiile sunt in felul urmator: unii spun ca
da ca asa e echiatbil ca el a pierdut ceva,altii spun ca nu,nu are dreptul la despagubire pentru
ca avea un simplu interes si atunci neavand un drept vatamat nu are dreptul la
despagubire.Jurisprudential la inceput,apoi si doctrina a admis,pe ideea ce avem un interes
extrem de larg neprohibit de legi asemenea actiuni si acum prin noul cod civil chiar s-a stabilit
ca o astfel de persoana este indreptatita deci acest interes legitim s-a transformat intr-un
veritabil drept prin lege.
Insa daca in acelasi exemplu nu era vorba de un raport de intretinere,daca cel care este
victima faptului illicit,adica cel lovit de masina,asasinat s.a.m.d era sa zicem un consumator de
droguri cel care-I furnizeaza droguri nu poate sa faca actiune si sa spuna si-a pierdut un
client,si-a pierdut profitul,deci cel care l-a omorat pe clientul sau sa-i plateasca profitul pe care il
obtinea din vanzarea de droguri.La nivel theoretic acest interes este vadit nelegitim pentru ca in
general de prohibit de legi si sa consumi sis a vinzi droguri.
CONDITIILE REFERITOARE LA RECLAMANT IN VIZIUNEA

LEGII

CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
Conditia capacitatii ca principiu ramane la fel ca in civil,adica reclamantul in mod normal ar
trebui sa fie o persoana fizica sau juridica.Chiar daca la nivel general conditia capacitatii
ramane aceeasi din procedura civila,la nivelul LCA exista o exceptie aparenta si extreme de
discutabila si anume grupul de persoane fara personalitate juridica.Avem art 2(1) lit.a care ne
spune ca persoana vatamata este orice persoana titulara a unui drept sau a unui interes legitim
vatamata printr-un act administrativ si ca este asimilat persoanei vatamate si grupul de
persoane care pe de o parte nu are personalitate juridica dar este titular de drepturi si interese

legitime private pe de alta parte.Daca acest text era in vigoare cand s-a judecat acea cauza cu
Asociatia Nationala pentru dovedirea abuzurilor nu am fi avut nicio discutie.Care e problema
daca discutam la nivel teoretic,abstract aceasta prevedere este un paradox,o contradictie de
termeni.Notiunea intermediara intre drept si interes legitim si personalitate juridica este
patrimoniul.Nu ai personalitate juridica cu siguranta nu ai patrimoniu.Daca nu ai patrimoniu
atunci ce drepturi sa se vatame?Daca esti titular de drepturi inseamna ca ai si un patrimoniu,ai
patrimoniu,inseamna ca in mod normal ai personalitate juridica deci nu pot fi fara.In practica
textul de fapt doar simplifica niste actiuni,de exemplu 50 de oameni fac o asociatie si pot sa
faca actiune in contencios chiar daca nu au niciun fel de personalitate juridica.Acest text doar
asa ar putea fi interpretat corect in sensul ca titulari sunt membrii grupului nu grupul in sine
pentru ca daca grupul nu are personalitate juridical nu are in ce sa fie vatamat.
Calitatea : ne uitam la art 1 din LCA si de acolo desprindem regula in contencios:cine are
actiune in contencios? Orice persoana fizica sau juridica.Cu alte cuvinte de aici putem
observa,ca regula,pentru reclamant ca nu trebuie sa aiba o calitate speciala.Calitatea
procesuala activa presupune o calitate speciala(sa fie minor,sot,etc.).In contenciosul
administrativ regula este ca nu trebuie niciun fel de calitate speciala.O autorizatie de construire
a unui bloc langa aeroport-actiune,la nivel de calitate poate sa faca oricine.Conditia este sa iti
justifici interesul,doar atat,in rest nu are importanta.Prin exceptie,exista texte speciale care
instituie o anumita calitate speciala a reclamantului.Legea 215/2001 a administratie publice
locale e un bun sediu al materiei de exemplificat.Textele ne spun,in materia invalidarii
primarilor,ai consilierilor locali sau judeteni,a incetarii mandatelor acestora ,de exemplu:
consilierul vatamat poate formula actiune in contencios administrativ si in ce conditii poate
formula aceasta actiune.Sunt niste elemente specifice ale aceste actiuni in contencios.In
asemenea situatii reclamantul trebuie sa aiba o calitate speciala pe care o prevede legea:
primar,consilier,s.a.m.d adica avem situatia de exceptie care cel putin in mod aparent deroga de
la regula.Regula generala este oricine,in anumite situatii speciale nu oricine ci numai cei care
au si calitatea speciala.Ca o norma de exceptie sa poata deroga de la o norma regula conditia
este ca aceasta sa aiba o forta juridica cel putin egala cu a normei reguli.Nu putem deroga prin
hotarare de consiliu local,de exemplu,de la lege.Textele speciale sunt in principiu in legea
215.Aceasta lege are forta juridica de lege organica.Regula orice persoana fizica sau juridica
am regasit-o in art.1 din LCA care e tot o lege organica,deci aparent raspunsul este ca pana aici
au forta egala si prin urmare este posibil,dar din pacate pentru aceasta ide,regula aceasta nu
figureaza numai in art.1 al LCA ci si in art. 52 din Constitutie.Defapt art.1 din LCA reia

prevederile art 52 din Constitutie si atunci regula aceasta ca orice persoana fizica sau persoana
vatamata poate face actiune in contencios administrative impotriva actului care o vatama are
forta constitutionala.Problema este ca aceasta exceptie are forta inferioara,deci se pune
problema neconstitutionalitatii.Este acest text constitutional sau nu?Sunt doua operatiuni prin
care putem verifica.Prima operatiune este sa le comparam.Acestea par a fi contrare.Cand
exista macar aparenta de contrarietate,singura situatie in care nu neaparat este
neconstitutionala-neconstitutionalitate conditionata-de interpretare,in sensul ca la nivel de
interpretare textul sa poata sa presupuna doua interpretari,una constitutionala,una
neconstitutionala si atunci textul in continuare va ramane in vigoare dar va trebui sa fie
interpretat in sensul in care convine nu contravine Constitutiei.Prima interpretare care aparent
ar fi neconstitutionala ar fi in sensul evident si anume in situatiile acelea consilierii pot face
actiune si ceilalti nu.Asta ar fi neconstitutional in interpretare pentru ca ar bloca accesul unor
persoane vatamate la contencios.Alta interpretare ar fi ca este o diferenta de
procedura.Intotdeauna textele speciale instituie si o procedura speciala:ai actiune in 5 zile,te
judeci in 30 de zile,se da solutie irevocabila,instanta competenta e una,procedura prealabila nu
trebuie,prin urmare daca introduce actiune o alta persoana decat cea cu acea calitate ea nu se
va prevala de textul special din legea 215 ci de LCA si prin urmare evident ca pentru ea
termenele sunt cele obisnuite,trebuie procedura prealabila,exista si recurs,s.a.m.d,deci e o alta
procedura.Trebuie sa retinem,ca aceste exceptii,cand exista o calitate speciala sunt defapt
exceptii numai in aparenta in sensul ca cei care au acea calitate speciala au si o procedura
speciala la indemana.Ceilalti insa intotdeauna in temeiul art.52 din Constitutie vor avea actiunea
in Contencios obisnuita.

Trecem la a treia conditie:

Intersul reclamantului de a actiona.
Prima interbare: oare acest interesa procesual, chiar asacum e vazut el legitim, adica nepohibit
de legi, ar fi sufficient pentru o actiune in contencios administrativ?
Traditional, adica inca de la izvoarele dreptului administrative, prin anii 1800 dacanu ma insel,
asa 1880, raspunsul a fost nu, si dreptul administrative pratic care la noi a durat exact pana

acum 9 ani, spuneau nu-I sufficient un simplu interes chiar asa legitim cum este el, reclamantul
terbuie sa fie vatamat intr-un drept subectiv.
Si sa pornim de aici: sa vedem de ce la inceput a existat aceasta diferenta. Va reamintesc speta
si Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului , reclamantul avea un interes sa formuleze
actiunea? Da! Ce obtinea daca I s-ar fi admis? Nimic ca era.. nu-I asa? Bun1 chestia asta
este prohibita de lege? Nu! Bun! Intrebarea este, fara sa stiti prea multa teorie legata de
contencios-administrativ : vi se pare normal sa se admita actiunea? Ganditi-va la o alta ipoteza.
Asta nu-I speta din practica: ambele formuleaza actiunea sa fie consatatata politia si salvarea
ca noaptea sa nu mai circule pe strazi cu soneria, cu alarma, pe om pt ca are dreptul la liniste la
viata private, si asa mai departe , theoretic sunt niste texte constitutionale , da?! I s epoate
admite o actiune? Chiar fara sa stiti teorie . Bun, Nu! Si n-o s-o admita nimeni . Bun dar vezi!
Nici nu poti sa respingi o actiune in contencios in mod arbitrar , nu ca nu vreau, nu ca nu-I de
bun simt, nu ca nu mi se pare normal , niciun judecator n-o sa scrie asa, da! Si atunci ar trebui
create o teorie . pe lang interesul asta procesual simplu , de fapt in spate reclamantul tebuie sa
sufere o vatamare mai importanta , si care-I explicatie, care-i diferenta de tratament inter o
actiune in contencios is o actiune civila propriu-zisa? Aciunea civla are in spate dreptul civil , ii
aceeasi explicatie, distinctia dinter dreptul administrativsi dreptul civil , chestier despre care am
discutat anul trecut. Bun! Dreptul civil e un drept al, cuvantul in jurul caruia graviteaza dreptul
civil este (particular, nu , nu-ti spune nimic, consimtamantul e o aplictie, si aaia e o alicatie, mai
aproape de adevar, in afara de asta, da ptuteti sa ajungeti toti e acolo. Sa ..fraternitate)
deci dreptul civil este un drept al , dar n-am mai discutat o data? Ma rog, asa.., ce poti face in
dreptul civil? Tot ce nu e interzis de lege, prin urmare dreptul civil e un drept al LIBERTATII,
bineinteles, poti sa inchei ce fel de contract, cand vrei, cum vrei, cu cine vrei, poti sa inchei daca
vrei in limitele stabilite de legi, eh! Cum dr civil e in general un drept al libertatii, bineinteles
cainteersdul pe care l aperi in spate este legitim, daca, si asta I definitia civilista, nu e prohibit de
legi, at e legitim pt ca legea aici promoveaza libertatea bun! In contenciosul administrative ii o
diferenta fundamental , si anume , dreptul administrative dimpotriva e un drept al
constrangerilor. Ma rog al inteeresului public, iar pt cetateni este un drept al constrangerilor care
se intampla prin puterea publica, da! Prin urmare vedeti una este sa promovezi un interes
legitim in dreptul civil si alta este sa vrei sa anulezi un act admin care pana la proba contrara se
presupune ca ce? Se presupune ca ar satisface sau ar urmari realizarea unui interes public,
da? Si atunci , vedeti, exista si acte administrative ilegale care a urmarit un interes public, va
dau numai un exemplu, ganditi va la niste acte e rechizitie a unor bunuri mobile facute de o

persoana necompetenta , da? Prefectul organul competent, poate e demis si nu exista nici
subprefect, ce sa facem? Poi nimic! Primarul cu forta vine si zice rechizitionat, actul e legal?
Nu , ca e emis de organul necompetent, dar este in interese public? Poi da, ca altfel s-ar putea
ca asa o comunitate sa fie rasa de o calamitate de pe suprafata pamantului.
Deci! Vedeti, si atunci ca sa il inlatur din ordinea juridical, un asemenea act admin care se
presupne ca e emis in interes public, doctrina vine si spune ca nu e sufficient un asemenea
interes procesual slab, trebuie sa justifici o vatamare mai grava , primul pas a fost un drept
subiectiv. Dupa care intr-adevar in sistemele occidentale si apoi ne-am aliat si noi, asa !
notiunea asta a fost extinsa si la aceea relative vecina, sau sa-i spunem asa, interes legitim.
Dar! Asta nu echivaleaza cu acest interes legitim, o sa vedem cand ajungem sa le definim, deci!
Vedeti, cu alte cuvinte, ca sa poata actiona in contencios admin, si ne-o spune art 1: ce se
considera vatamat intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, ce o sa discutam noi in
continuare este ce ins fiecare dintre aceste notiuni, bun! Ce inseamna un drept subiectiv? Asta
ar rtebui sa stiti toti, de la, iarasi, TGD, ce inseamna un drept subiectiv?
Vom discuta in continuare distinctia dinter drept si interes:
Ce inseamna drept subiectiv? N-ati invatat la ncii o materie pana acuma? ( o doamne) va repet,
eu nu neaparat ca sunt adeptul definitiilor formale dar nici nu stiti ce e aia? Prin ce se
caracterizeaza un drept? E o prerogative pe care o are cineva, o facultate pe care o are cineva,
poti sa faci ecva! Da? Dar atat? Deci, dreptul se caracterizeaza prin (foarte multe discutii etc)
dreptului subiectiv ii corespunde intotdeauna si o obligatie corelativa a cui? A cui? A subiectului
pasiv daca exista sau a statului sau o societatii in general, dupa natura dreptului, daca e drept
real e intr-un fel, daca e drept de creanta e intr-un alt fel etc, iar ceea ce conteaza este ca pe
deoparte dreptului subiectiv ii corespunde o obligatie corelativa a altcuiva fie a statului fie a altei
personae, mai departe, altfel incat daca acest drept nu este respectat sau nu este realizat de la
caaz la caz de buna voie acest drept are la , poate fi protejat cu ajutorul fortei de constranegere
a statului, astea sunt trasaturie clasice , traditionale ale dreptului civil.
Nu are nici o obligatie corelativa si nu are nici forta de constrangere a statului.
Imaginati-va urmatoarea, hai sa-I zic, nu speta , exemplu. Ca stiu eu, domnul de la Xerox, domn
sau doamna, nu stiu ce e , ar avea stiu eu, ar avea pe langa Xerox, din alea de vanzare ar avea
si un Ferrari de vanzare la 1000 de lei , exemplul e absurd dar asa o sa intelegi cred ca mai

bine , distinctia dinter drept si interes, cine din sala asta ar avea interesul sa cumpere un Ferrari
cu 1000 de lei? Poi daca va pun sa ridicati mana , cred ca ar ridica mana toata umea chiar daca
n-are carnet, pt ca il vinzi, si ramai cu banii, nu? Are cineva vreun drept asupra acelui Ferrari?
Da sau nu? Nununu, nu ne ineterseaza proprietarul, dinter noi toti cei de aici, are cineva und
rept asurpa acelui bun? Nu! Toti au simple interese, adica cine o sa-l cumpere? Daca se da
anuntul acuma afara , stiu io, cine o sa-l cumpere? Cine ajunge primul, nu-I asA? Cine ajuge
primul da banu si isi ia masina, ce putem sa spune ca a facut cu inetersele celorlalti? Le-a
incalcat! Nu-I asa? E adevarat? =)))) e adevarat sau nu e adevarat? Adica ceilalti nu mai vad
nciiun Ferrari, da? Bun. Pe cand cel cae l-a cumparat ce se intampla , interesul lui s-a
tranformat in drept.
Pana cand ai dobandit autoturismul aveai un simplu interes, o vocative extreme de abstracta si
numai cine a ajuns sa-l cumpere, intersul lui se tranforma in drept subiectiv, si daca altul ia
masina ce se intapl? Spunem ca I s-a incalcat dreptul si spunem ca exista forta de constrangere
a statului, ceilalti au un simplu interes, nu-I asa? Bun! Deci pana acuma e clar acre e diferenta
din ter drept si interes? Cumsa va spun? Stiti sau a ti inceput sa observati ca o sa va dati
seama si mai bine peste 2-3 ani ca societatea asta in realitate e o jungle si fiecare in niste limite
care ajunge primul la ceva isi satisface interesul si alalaalt nu, eh! Statul intervine si protejeaza
in principiu drepturile, in principiu, eh acuma interbarea este ca acelasi exemplu, ce inseamna
notiunea esentiala de interes legitim>? (nu stiu cine o sa invete si partea asta)
In aceeasi speta intrebarea este cine ajunge primul sa cumpere masina? Cine alearga mai
repede , e interzis sa alergi mai repede decat altii? Da? Nu! Deci pana aici e un soi de hai sa-I
zic asa libera concurenta, da? Bun! Dar intrebare: daca stiu io geamurile astea sau stiu eu de
pilda unul sau doi sau 5 dinter voi care ar alerga foarte repede ar fi sechestrat, ar primi un par in
cap, da? Incat sa nu mai poata alerga si sigur din cauza asta n-au ajuns sau nici macar nu au
avut sansa sa incerce sa cumpere , e acelasi lucru ca pana acuma? Da sau nu? Nu chiar!
Prin urmare, vedeti, si ajungem aici sa dam alt exemplu:
In general inetresul legitim, vedeti? Interesul este protejat d eforta de constrangere a statului ,
de ce ? Pt ca dreptul asta in primul rand este prevazut de o lege si daca incalci dreptul
respective implicit incalci si legea, in general, inetersele simple nu sunt prevazut de nici un act
juridic, si prin urmare incalcand acel ineters nu incalci nimci si actiunea ta e licita ca principiu,
se poate intampla uneori, ca un asemenea interes sa fie incalcat printr-o actiune ilicita si atunci,

la nivel teoretic, unii au venit si au spus: din momentul ala pt ca nu e echitabil (daca e vb) ca
cineva sa suporte sa fie subiectul unei actiuni ilicite, interesul sau se legitimeaza, devine unul
licit si asta e definitia de aici..
Interesul legitim= un interes care, in idea protejarii starii generale de legalitate, merita protectie.
In general, interesul poti sa il incalci ca nu se intampla nimic, dreptul va primi despagubire, in
caz de incalcare indiferent daca actiunea care il incalca e licita sau ilicita. Situatia asta
intermediara de interes legitim poate primi despagubire numai daca actiunea care il incalca este
ilicita. Din punctul asta de vedere, avem asa o ierarhizare . De exemplu dr de proprietate..cum
se poate incalca printr-o actiune ilicita? Printr-un act adm, printr-un fapt civil..n-are importanta
vine cineva , imi distruge gardul, intra si construieste pe terenul meu , fara acordul meu..ii o
incalcare ilicita a dr meu de proprietate? Da! Se poate incalca si printr-o actiune licita dr de
proprietate, in cazul exproprierii si in cazul exploatarii resurselor subsolului ( constitutia
presupune acestea). Ex: la mine in gradina se gaseste uraniu, teoretic, pot sa fiu expropriat, dar
autoritatea nu are niciun interes pt ca exploatarea poate dura 2 anifapt pt care nu ma va
expropria, ci intervin acolo, exploateaza si pleaca. Mi s-a incalcat dr de proprietate? Da,
exercitiul atributelor dr de propritate sunt perturbate (nu pot sta cu cortul in gradina), avand un
drept, am dreptul la despagubire. Vatamarea dreptului indiferent daca e printr-un act ilicit sau
licit presupune despagubire. In schimb, vatamarea interesului legitim va presupune
despagubire numai daca faptul sau actul respectiv este ilicit. Ce inseamna in viziunea
legiuitorului interesul legitim? Art 2(1) lg cont.adm lit p) si r) interesul legitim este de doua
feluri:
1. Privat= legate tot de notiunea din dr civil; dr subiectiv viitor si prefigurat(previzibil)notiuni incerte-

previzibil, prefigurat=trebuie sa aiba un anumit grad de certitudine, nu

asa o simpla espectativain exemplul nostru cu ferarri , cel care nu ajunge primul , are
un dr subiectiv viitor? Nu prea, pt ca speranta lui nu se bazeaza pe nimic . Nu poti avea
speranta ca tu ajungi al doilea si pe primul il calca masina. Alta ipoteza: ferarriul se
vinde nu de un particular, ci de o autoritate publica, obligatoriu se vinde la licitatie, se
inscriu 5 care intrunesc conditiile, dupa care se liciteaza care da mai mult, unul din cei 5
rezolva cu Comisia ii descalifica pe restul, sau tine cu 2h mai repede licitatia ca ceilalti
sa nu afle cei care au fost vatamati si nu au reusit sa cumpere ferarriul (exista vicii
acolo) sunt titularii unui interes simplu sau a unui interes legitim? Interesul a fost vatamat
printr-o fapta ilicita( aranjamente la licitatie) ..dpdv al teroriei generale interesul a devenit

legitimdpdv al definitiei legale avem interes legitim privat? Adica pentru unul din cei 5
se poate spune ca interesul e un drept viitor si prefigurat? Ce sanse avea x care nu
apucase sa participe la licitatie sa si castige ?0% daca apucase sa participe = 20%
daca putea sa participese deduce un oarecare grad de certitudine trebuie sa ai
sansa de a participa in conditii legale!! Dreptul subiectiv viitor si prefigurat inseamna
interes legitim privat. Prin urmare, interesul legitim privat se leaga de acele proceduri in
dr adm , care tind sa se definitiveze prin dobandirea unui veritabil drept subiectiv, chiar
daca pana la urma nu o sa se intample asa..dar exista un inceput de drept subiectiv.
Atunci, in ipoteza asta , putem avea interese legitime private: participarea la licitatie,
participarea la concursuri( functionari publici), etc. Pana la intrarea in vig a legii
554/2004 , se aplica legea 29/1990 care la art. 1 zice: pt apararea drepturilor subiective.
Era celebra speta cu bibliotecara: se scoate la concurs un post, 2 pers participa. Cea de
pe locul 2 formuleaza actiune impotriva deciziei de numire a contracandidatei sustinad
niste motive de nelegalitate . Solutia ICCJ din 1995: se respinge actiunea pt ca cea care
a ajuns pe locul 2 nu are un drept vatamat, are doar o vocatie, deci nu are actiune in
contecios administrativ. Daca e doar ideea cu dreptul subiectiv ,la nivel teoretic e in
regula

Aceeasi speta in extenso: bibliotecara castigatoare a avut un mic avantaj:

presedintele comisiei era directorul scolii, sotul ei . Solutia e fundamental gresita, lucrul
acesta s-a invocat. Tocmai de aia sistemele occidentale au renuntat la ideea stricta de
drept subiectiv. In speta noastra , constructia putea fi in felul urmator: cand ea s-a inscris
la concurs, avea dr constitutional la egalitate in fata autoritatii publicein speta nu era
legalitate ci o prezumtie puternica de inegalitate..defapt tot un drept se vatama, dar daca
ne gandim la dreptul ulterior de a ocupa o functie , avem numai un interes legitim privat.
Deci, daca ne gandim de ex ca cineva de pe strada face actiune in contencios : nu e
corect , celalalt trebuia sa castige => un tert nu poate justifica un drept subiectiv
incalcat, nici un interes legitim privat. Singurul lucru care l-ar putea justifica totusi, ar fi
un interes legitim public .
2. Public (lit. f )=un interes care vizeaza ordinea de drept, democratia constitutionala, dr si
libertatile, etc in speta avem si un interes legitim public? Luam alt ex: 2 care
candideaza pt postul de prefect, guvernul numeste pe cel de-al doileanoi toti din
judetul CJ avem interesul sa avem cel mai tare prefect( al doilea) => avem actiune in CA
( asa ar parea) doar ca lg 554 vine si face inca o precizare la articolul 8 (1 indice1 ) :
pers fizice si jur de dr privat pot face actiune in CA numai daca prima data invocam
incalcarea unui dr sau int leg privat si ne mai aparam si invocam incalcarea unui int leg

public nu poti face actiune in CA intemeiata exclusiv pe vatamarea unui interes legitim
public. Daca nu ne covine prefectul numit : putem vb cu prefectul sa faca el actiune,
putem sa justificam un interes privat( e destul de greu) , am putea sa facem o asociatie
(mai vedem la cont obiectiv) si sa facem pe aceasta P.J care ar putea primi si statut de
utilitate publica, sa formulam actiuni in CA pe care nu trb sa justificam neaparat si
vatamarea unui interes personal. De ex : In materia autorizatiilor si certificatelor de
urbanism ( rosia montana) justitia le anula pt ca erau asociatii , formate din oameni care
nu aveau treaba cu rosia montana( nu locuiau acolo) si care nu trb sa justifice un interes
personal => numai asta e situatia in care inafara de alte autoritati competente sa
formulize un contecios obiectiv, particularii pot sa apere interesul public sau interesul
legitim public fara a justifica un drept sau un interes legitim privat. Alte ex( pt a intelege
raporturile dintre interesul legitim public si interesul legitim privat) nu e suficient sa
invoci in principal un drept sau interes legitim privat si in subsidiar un interes legitim
public, ci asa cum spune art.1(1)= intre cele 2 trebuie sa existe un raport de cauzalitate.
Vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau
a interesului legitim privat. Ex: ar exista norme care ar spune asa: culorile fatadelor in
municipiul x trb sa intruneasca urmatoarele conditii..si sa it idea nistre reguli ..cum sa
arate edifciileavand asemenea reguli clareCL din CJ adopta urmatoarea hotarare:
incepand de maine toate blocurile din manastur sa se vopseasca in culoarea mov ..o
pers din cartier locuieste la casa( de casa lui nu se atinge nimeni) => formuleaza actiune
in CA si spune: sa anulati hotararea pt ca : arata ca naiba cartierul tot mov ce e aia
regula de estetica urbana? Un interes legitim public? Instant cand se vede in fata cu
actiunea: cand si cum te afecteaza pe tine ca stai la casa? Raspuns: ori de cate ori ma
trezesc dimineata si ma uit in jur imi vine sa vomit, deci mi se incalca dreptul la
sanatate(=dr constitutional) => actiunea NU se admite: pt ca nu e niciun drept acesta,
nici macar un interes legitim, e un simplu interes. Dar daca reclamantul sta in blocul
respectiv si spune: ca mi-au vopsit cu forta blocul mov si asta e proprietatea mea => ar
putea fi o problema pt ca aici deja exista un dr de proprietate care ar putea fi afectat
( incalcarea nu e atat de grava -culoarea- dar totusi, macar un interes legitim exista,
(trecand peste ideea

de dr de proprietate) pentru ca avem niste norme care

reglementeaza regulile coloristice( estetica urbana), care sunt incalcate prin culoarea
mov, numai ca cel care nu are nicio treaba cu cartierul respectiv nu are cum sa faca
actiune in CA, pentru ca nu-l afecteaza cu nimic, in schimb cel care e proprietar ar
putea sustine cel putin un interes legitim privat si sa apere prin asta si interesul legitim

public. Un alt ex ar fi : o pers care vine si spune: anulati actul x, autorizatia de construire,
pt ca aceasta constructie nu are avizul conform al aeroportului CJ ( a gasit el intr-o lege),
instanta: pe tine cu ce te vatama? Raspuns: cladirea e prea aproape de mine si inalta,
nu mai am lumina in casa => art. 8( 1 indice 1) incalcarea interesului legitim public
( citim definitia interesului legitim public) corelat cu anul 1 ( avizul conform=
formalitate ce scoate in evidenta competenta, iar competenta e o forma de interes
legitim public -art.2 litera r)- am gasit interesul public, cel legat de competenta il pot
invoca ? doar daca in mod normal

se lega de interesul

meu legitim privateste

legatura intre avizul aeroportului si lumina de la mine din casa? Adica daca obtineam
acel aviz, aveam mai multa lumina? Nu e nicio legatura, daca insa in schimb avem
urmatoarea idee: se incalca regulile de inaltime si distanta intre constructii - si aceste
reguli sunt de interes public in general si din cauza asta eu nu am lumina in casa, sau
cel care se muta acolo vede direct la mine in casa => mi se incalca dr la viata privata, pe
langa ast, mai invoc si niste reguli care tin de interesul public. In ipoteza asta pot invoca
interesul public, pt ca exista legatura intre interesul public vatamat si interesul privat.
Daca de ex e vb de siguranta constructiilor ( si asta intra in ideea de interes public) daca
eu sunt vecinul de langa blocul care sta sa se darame, pot face actiune si sa invoc ca
se incalca normele legate de siguranta constructiilor! In schimb, daca sunt din cealalta
parte a orasului, si spun: nu e corect sa avem in municipiu o asemenea cladire care sta
sa se darame si poate se muta un prieten al meu acolo , ma duc in vizita la el si mor
acolo => nu se poate , nu am un interes al meu, neavandu-l, nici interesul public nu
poate fi invocat.

Curs 3
Astazi vom discuta despre parat. Si probabil vom discuta si despre Obiect.
INTREBAREA Cursului : Pe cine chemam in judecata in contenciosul administrativ (a fost la
examen si va mai fi la speta).
RASPUNSUL Cursului :
O precizare : Exista 4 elemente. Pe care il verificam primul?

Ca sa stiti daca toate conditiile sunt indeplinite, una dintre ele trebuie verificata prima, macar
mental. Nu vom stii niciodata cine pe cine tre sa cheme in judecata si dupa ce procedura, decat
daca stii ce se doreste. Tre sa stabilesti care e Obiectul actiunii ( ex: se vrea anularea unui act
admin, se doresc despagubiri etc ) si apoi determini cine poate actiona, pe cine chemi in
judecata, care e procedura.
Deci totul porneste de la Obiect!!
Pe titlul clasic in contencios, subiectul fara de care nu prea se poate, foarte rar se intampla sa
nu existe, este ceea ce solicita reclamantul in primul rand este: anularea unui act administrativ.
Daca cumva actul asta este negativ sau e un refuz atunci se spune obligarea unei autoritati
publice la solutionarea unei cereri.
Imaginati-va ca o persoana vrea anularea unui act de sanctionare disciplinara, e functionar
public si a fost sanctionat disciplinar. Alta pers vrea sa primeasca de la faculta o adeverinta si
nu i se da deci solicita obligarea autoritatii la solutionarea acestei cereri.
Intrebare: pe cine cheama in judecata.
Rasp: Aici avem 2 paliere.
La nivel abstract (aveti art 1 in fata): Orice pers care se considera vatamata intr-un
drept etc,( pana aici e vb de reclamant) ... de catre o autoritate publica. Deci in abstract paratul
trebuie sa fie o autoritate publica.
Cine e autoritate publica???
Dati o definite nu neaparat legala sau stiintifica : Cei care pot emite acte administrative.... Deci
deocamdata nu am intrebat ce e aia autoritate administrativa.. am intrebat de autoritatea
Publica...
Rasp: Orice entitate indif daca are sau nu personalitate juridica care are EXERCITIUL PUTERII
PUBLICE, cel putin in viziunea contenciosului administrativ
Intrebare: Eu personal (proful) pot sa fiu autoritate publica??? In abstract
Rasp: Teoretic in abstract DA

Deci teoretic orice pers fizica sau juridica ar putea avea acces cumva la puterea publica.
Intrebare: Autoritatile publice de cate feluri sunt? Raportat la ce am inv la administrativ.
Raspuns: Cele mai cunscute autoritati publice si cele mai des intalnite in contencios sunt :
autoritatile administrative.
Sunt 3 puteri in stat : Administrativa, Legislativa si Judecatoreasca pe langa acestea
teoretic ar mai putea fi si altcineva autoritate publica si anume particularii.
Autoritatile administrative dupa cum stiti , emit acte administrative scop. Aici nu e nici o probl in
contencios deoarece nimeni nu o sa invoce faptul ca primarul nu poate sa apara in calitate de
parat intr-un litigiu de contencios.
Urmatoarele 2 ( Puterea Legislativa si Judecatoreasca) le-am divizat ca sa le vedeti mai
bine. Ele au ca scop altceva. Actul lor traditional e altul si anume legea respectiv hotararile
judecatoresti. Dar si astea emit uneori acte administrative care se numesc acte administrative
mijloc.
Si in fine particularii emit acte prin delegatie.
Deci in abstract tre sa avem o autoritate publica
Intrebare : Astia (Puterile de mai sus) pot sa figureze neconditionat ca parati in contencios?
Raspuns: Toti ar putea fi autoritati publice, unele mai probabil altele mai putin probabil dar in
contencios vor figura ca parati numai daca in raportul juridic respectiv concret, ele se manifesta
ca autoritate administrativa.
Luam intai autoritatile administrative propriu zise. O autoritate administrativa se va
manifesta intotdeauna ca autoritate admin? NU dar exista o prezumtie in acest sens. Adica
daca stam sa ne gandim cum se manifesta primarul in general o sa raspundem ca in 95% din
cazuri se manifesta ca o autoritate administrativa deoarece pune in aplicare legea sau
presteaza un serviciu public sau refuza sa il presteze. DECI prezumtia este ca autoritatile
administrative de obicei se manfesta ca atare.

Intrebare: Puteti sa imi dati un exemplu cand o autoritate administrativa nu se manifesta

ca atare si atunci nu avem treaba cu contenciosul??
Raspuns: Exemplu cand o autoritate admin se manif ca un particular : Exemplu, primarul
ii mandatat de municipiu cu acordul consiliului local sa cumpere un spatiu de protocol care va
trece in proprietatea municipiului. Ordonanta 34 prevede in mod expres acest lucru. Se incheie
un contract civil intre vanzatorul care e particular si cumparatorul care e administratia.
Administratia se manifesta si ea aici ca un particular. Daca administratia nu plateste pretul,
particularul se va adresa instantei de drept comun, civil pentru ca in acel raport juridic
administratia e particular.
O alta varianta e ca administratia sa se manifeste ca autoritate legislativa. Un sg
EXEMPLU : Guvernul cand emite ordonante. Exista o procedura speciala in sensul asta dar vi
se pare normal sa dai in judecata gurvernul pt ca instanta sa anuleze o ordonanta sau sa dai in
judecata guvernul pentru ca el sa fie obligat sa emita o ordonanta????
Nu se poate acest lucru deoarece atunci cand guvernul emite o ordonanta, el este autoritate
legislativa. Ordonanta are astfel natura juridica a legii si atunci in acea ipoteza NU poti chema
in judecata guv pt anulare sau pt obligare la emitere.
Intrebare: Putem chema in judecata parlamentul sau o instanta in contencios???
Rasp: Da dar numai restrictiv, atunci cand ele se manifesta ca o autoritate administrativa.
O instanta emite de regula hotarari judecatoresti. Poti chema in judecata judecatoria Cluj
Napoca pentru a cere anularea unei sentinte in contencios administrativ?? Evident ca NU.
Exista cai de atac, faci apel recurs dar Atat.
In fine, particularul. Va dati seama daca un anumit particular se manifesta ca particular
nu ai cum sa il dai in judecata in contencios. Regula e ca particularul nu are exercitiul puterii
publice dar exista mai ales societati comerciale sau persoane care ocupa o anumita functie care
pot avea exercitiu puterii publice si prin urmare daca vatama pe cineva in acea calitate atunci
pot figura ca parati in contenciosul administrativ.
Si atunci asa se formuleaza prima conditie :

1. Paratul trebuie sa fie o autoritate publica care se manifesta ca o autoritate

administrativa. Altfel nu avem contencios ci avem un raport juridic de alta natura.
Intrebare: Cate autoritati administrative sunt in Romania?
Rasp: In concret sunt nenumarate. De aici deriva a doua probl> Cine trebuie chemat in
judecata??
Aici trebuie sa vedem daca se solicita anularea, atunci va figura ca parat organul emitent.
Ex: daca avem un ordin al prefectului atunci figureaza ca parat organul administrativ emitent
adica prefectul.
Daca e vorba de refuzul de a solutiona o cerere si se solicita obligarea autoritatii la
solutionarea cererii atunci paratul e organul competent sa o solutioneze. Daca chemam in
judecata un organ necompetent atunci, o sa ni se respinga cererea pe acest motiv.
Intrebare: Imaginati-va ca avem un act emis de primar dar de competenta prefectului si
vrem anularea lui. Pe cine chemam aici in judecata???
Raspuns: Pai e anulare, cine a emis actul? Primarul. Eu vreau anulare deci chem pe cine a
emis actul, deci pe primar. Chiar daca era de competenta prefectului, asta nu conteaza. E doar
un viciu pe care poti sa il invoci.

Ei acuma sigur asta e doar teorie. Exista niste situatii speciale. Ce inseamna situatie
speciala!!
E o situatie in care fie nu astia vor figura ca parati fie ca pe langa ei vor figura si altii. Bun.
Cand o sa avem situatii in care organul emitent respectiv organul competent NU va fi parat????
Raspuns : Cand e reclamant!!!!
Pai daca organul emitent/competent e reclamant nu mai are cum sa fie si parat
deoarece nimeni nu se poate da in judecata singur!!

Care sunt situatii din acestea atipice cand autoritatea publica este reclamant. Aceste situatii
nu ar trebui sa existe pentru ca daca o autoritate publica se simte nedreptatita de particular isi
face dreptate singura pt care are multe privilegii la indemana. Numai ca exista cel putin doua
cazuri in care autoritatea publica nu are voie sa isi faca dreptate singura ci trebuie sa se
adreseze unei instante.
Prima situatie o gasiti la Art 1. Alin.6 din Legea Contenciosului= Situatia actelor
administrative irevocabile. Autoritatea nu mai poate revoca actul dar il poate ataca in
contencios. Aici cine e parat?? Normal ca numai particularul beneficiar al actului.
Ex: X primeste autorizatie de la primar si mai apoi prmarul isi da seama ca autorizatia e ilegala
si atunci il da in judecata pe beneficiarul actului.
A doua situatie in cazul contractelor administrative. Daca cumva adminstratia
formuleaza o actiune ca reclamant paratul va fi celalalt particular.
Daca actul atacat este un act complex, concluzia va fi ca in instanta vor figura in
principiu daca se solicita anularea, ambele organe administrative, iar daca se solicita obligarea
la emiterea unui act complex, atunci pe cine chemati in judecata? Tot AMBELE. Intotdeauna
ambele???
Imaginati-va urm ipoteza : Ca avem un act complex care se formeaza succesiv, adica avem un
aviz conform emis de organul administrativ 1 dupa care avem decizia emisa de organul
administrativ 2. Vreau sa se emita actul asta in forma asta. Pe cine chem in judecata????? Pai
inainte de a stii pe cine chem in judecata ce fac??? Formulam niste cereri. La cerera 1 pt
emiterea avizului, pot sa primesc sau nu avizul. => Daca primesc avizul ne mai trebe decizia ,
iar daca organul 2 refuza sa imi dea decizia il chem in judecata numai pe al 2-lea pe cel care
refuza.
Dar daca organul 2 vrea sa imi dea decizia doar daca primesc avizul. Iti spune ca vrea
sa iti dea decizia numai dupa ce iei avizul. Atunci il dam in judecata numai pe primul sa obtinem
avizul si apoi facem o cerere la al 2lea organ. DAR exista riscul sa se razgandeasca si atunci o
luam de la inceput.
Se poate ajunge la acte administrative atat de complexe incat se poate ajunge si la 5
manifestari de vointa succesive. Daca este acest caz ii chemi pe toti chiar daca au fost initial de

acord sa iti dea ce ai nevoie. Ca in acest mod cu o hotarare ii obligi pe toti sa se tina de cuvant,
iar daca nu se opun nu mai trebuie sa plateasca cheltuieli de judecata.
In fine ultima situatie este cea in care avem un act administrativ favorabil particularului.
Autorizatiile de construire sunt cele mai des intalnite dar mai avem si deciziile de numire in
functie, sau un concurs sau o licitatie. Avem de asemena o decizie de atribuire a unui contract.
Toate aceste acte au in comun faptul ca au un beneficiar. In ipoteza asta cu siguranta ca trebuie
chemat in judecata emitentul actului dar pe langa asta mai chemam in judecata si pe acest
beneficiar. DE CE?
Pt ca e obligatoriu. Totusi legea speciala nu spune ca e obligatoriu sa chemi si
beneficiarul in instanta. Prin urmare ea se completeaza cu dreptul comun, codul de procedura
civila sau cu principiile generale de drept. Unul dintre ele este dreptul la aparare. Imaginati-va
ca X prin autorizatie a dobandit dreptul de a construi. Prin anularea autorizatiei el va pierde
acest drept. Prin urmare inainte de a se anula autorizatie de catre instanta, deoarece
particularul risca sa isi piarda dreptul de a construi, el are dreptul de a se apara. Din acest motiv
il chemam in judecata si pe particular, beneficiarul aceslui act.
Azi nici nu mai poti face o actiune prin care chemi in judecata numai organul emitent fara
beneficiar.

II. Pe titlul subsidiar. DESPAGUBIRE

Cand se solicita despagubiri, pe cine trebuie sa chemam in judecata IN ABSTRACT??
Pe cineva care are patrimoniu. Deci paratul in abstract trebuie sa fie o persoana juridica pt ca
altfel nu are de unde sa plateasca acele depagubiri.
IN CONCRET cine e persoana juridica din tara?? Trebuie sa aiba o personalitate
juridica de drept public din care face parte organul emitent respectiv organul competent.
Incepem cu presedintele pers juridica e administratia prezidentiala

Guvernul pers juridica e tot guvernul

Ministrul Ministerul de resort
Prefectul pers juridica e Institutia prefectului
Inspectorul scolar judetean pers juridica e Inspectoratul
Consiliul judetean- judetul
Presedintele cons judetean - Judetul
Primarul Comuna , orasul
Primarul de sector Mun Bucuresti pt ca sectoarele nu au pers juridica
Daca structura din car face parte nu are personalitate juridica attunci urcam mai sus
pana la un organ superior care are pers juridica
Daca avem o autoritate administrativa autonoma, in principiu are pers juridica, dar daca
legea spune express ca nu are atunci chemam statul roman in judecata.
Pt despagubiri pe de-o parte chemam in judecata o pers juridica de drept public. Pe de
alta parte, (pt ca tot timpul apare intrebarea cine are calitate procesuala pasiva, deci cine
poate fi chemat in judecata) mai putem chema in judecata conform art 16 din legea
contenciosului , si pe niste persoane fizice (functionari, alesi locali). Daca avem de ex. un
consiliu local care a emis un act conform art 16 ii pot chema numai pe consilierii care au
contribuit la emiterea actului. In cazul votului secret ii chem pe toti prezenti la vot(care au
contribuit la hotarare) in judecata .
Intrebare: Ca sa raspunda trebuie ca functionarul ala sa fie coautor sau nu?? Cel care a dat un
aviz poate sa raspunda sau nu??
Raspuns: Legea spune ca raspunde daca a contribuit, intelectual, volitional in orice fel la
emiterea actului. Ca sa fie coautor ar fi trebuit ca fara el actul respectiv sa nu fie dat.

Exemplu: Secretarul, avize de legalitate. Avizele sunt consultative. Primarul vrea sa dea un aviz
si il intreaba pe secretar daca e legal sau nu. Secretarul zice ca da. Primarul semneaza si apoi
vine X si ii cere despagubiri ca a fost vatamat si primarul a incalcat legea. Noa aici cine suporta
daunele?? Evident Secretarul pt ca era treaba lui sa stie daca este legal sau nu.
!!!!!!!! Totusi nu oricine angrenat in procesul de emiterea actului va raspunde. Vor raspunde
numai cei vinovati in functie de legile incalcate. Ex: pt autorizatie de constructie nu raspunde
primarul sau secretarul ci arhitectul.

Noa in absract putem chema si o pers fizica si una juridica. In concret cine va fi chemat?
Sunt mai multe criterii uneori chemam pers juridica uneori cea fizica:
1. Solvabilitatea mun Cluj Napoca este solvabil.. comuna Ciorogarla Nu
2. Depinde de perioada economica In boomul economic toti judecatorii acordau
daune de sute de milioane de la bugetul de stat. Acuma ca e recesiune toti au
retineri cand vine vorba de bani de la buget dar nu le pasa daca dai in judecata o
persoana fizica. Aia sa plateasca daune.
3. Depinde pe cine vrei sa dai in judecata: Ex: Daca esti constructor si vrei autorizatii ..
si il dai in judecata pe primar ca persoana fizica te infunzi. Mai bine dai in judecata
consiliul local ca pe aia nu ii intere
In practica veti aprecia voi de la caz la caz pe cine tre sa dai in judecata.
PT EXAMEN : Ideea este ca atat persoana juridica cat si o pers fizica poate fi chemata
in judecata si cand primiti intrebarea asta sa nu uitati nici de una nici de cealalta.

La calitatea procesuala pasiva este mereu dualitatea asta : Un organ administrativ, cel
emitent sau cel competent, si o pers juridica de drept public, ori de cate ori reclamantul cere
anularea sau despagubiri.

Daca de ex cineva solicita anularea unei autorizatii de constructie si despagubiri, pe cine

chemam in judecata? Cineva din Cluj e vatamat de vecinul care face casa peste gardul lui. Pe
cine cheama?
Raspuns: Pentru anularea actului se cheama in judecata organul emitent. Primarul municipiului
Cluj Napoca. Pentru despagubiri pe de-o parte poate fi chemata pers juridica de drept public al
carei organ emitent a emis actul, adica Mun Cluj Napoca, iar pe de alta parte poate fi chemat si
functionarul vinovat si vedeti cine din speta aia ii determinabil daca e cazul. Si sa indicati
temeiul legal. Daca il chemati pe functionar temeiul e art 16.Deci pt anulare si despagubiri
chemi 2 autoritati pt anulare una pt despagubiri alta.
Pt punctaj la examen trebuie scris asa frumos in propozitii.. Daca scrii doar primarul pierzi
aproape tot punctajul !

CONDITII REFERITOARE LA OBIECT

Obiectul = pretentia dedusa judecatii = ce vrea reclamantul de la instanta
Fie anularea unui act, fie obligarea autoritatii la solutionarea unei cereri fie obligarea autoritatii la
plata unei despagubiri.
Obiectul derivat
Reclamantul poate sa vrea anularea a ceva care trebuie sa fie un act administrativ. Cand
formulez petitia de obligare a autoritatii publice, doresti cenzura unui refuzsu obligarea la plata
unui despagubiri.
Ce se poate anula in contencios??
Se poate anula un act . Act = o manifestare de vointa care indeplineste 3 conditii:
1.sa fie administrativa
2.sa fie ilegala

3.care nu este exceptata de la control

1. Primele 30 40 de pag din cartea de anul trecut. Unde se face distinctie intre
manifestarile de vointa ale administratiei care pot fi de 3 feluri : unele produc efecte
juridice, altele nu produc efecte juridice. Daca nu produc efecte juridice pot sa fie
operatiuni administrative sau material tehnice sau mai pot sa fie acte politice.
Daca sunt acte care produc efecte juridice. Aceastea pot fi acte publice (in regim de putere
publica) sau in regim de drept comun, asa numitele acte civile. Cele in regim de putere publica
pot sa fie acte administrative, acte legislative sau acte judiciare.
O prima intrebare : Din toate aceste manifestari de vointa ale administratiei..care pot forma
obiectul direct al actiunii in contencios? Din toate ramificatiile astea ca obiect....???? v-a aratat
voua ceva pe tabla...
Exemplu : Avem un particular care formuleaza actiune in contencios si vrea sa anuleze o
ordonanta de guvern ca il vatama. E admisibila actiunea???
Ordonanta este o manifestare de vointa ? Da. Este emisa in regim de putere publica ? Da .
DAR ea este insasi legea si prin urmare actul asta nu este un act administrativ .. deci actiunea
nu este admisibila.
Daca chem, atac o hotarare de guvern atunci actiunea este admisibila.

Se ataca o hotarare de consiliu local prin care se accepta o donatie. Actul atacat nu e
act administrativ este un act civil prin urmare poate fi atacat doar in civil, in contencios nu are ce
sa caute. Dar acel act poate fi cenzurat de instanta civila si atunci solutia va fi declinarea.
Tribunalul trimite cauza la judecatorie.
Daca instanta e sesizata cu cenzura unui act politic, actiunea va fi inadmisibila.
Operatiunile administrative nu sunt acte in principiu. Daca le atacam in mod direct sa
anulam avizul cuiva solutia se va respinge ca inadmisibila. Cu o exceptie. Exista o lege speciala

prevede ca se pot ataca asemenea operatiuni administrative cu actiuni in contencios. Si daca

legea prevede in mod express asa ceva atunci se poate ataca dar sunt cazuri ff rare.
In rest regula este ca aceste operatiuni nu pot fi atatacate in contencios.
Cu exceptia normala:
Art 18. Alin 2 din legea contenciosului spune ca ....
Exemplu: Cineva obtine o autorizatie pt un bloc cu 10 etaje pt o strada ff ingusta. Se fac si 5
niveluri de parcare subterana. Tre sa ai aviz de la politia rutiera ca pot iesi masinile din parcare
fara sa blochezi traficul. Daca primesti avizul si in realitate se blocheaza traficul ce se intampla
atunci?? Avizul sta la baza actului /autorizatiei atacate. Daca instanta verifica avizul si constata
ca este nelegal , va anula actul final adica autorizatia.
Concluzie: Operatiunile administrative pot forma obiectul unei actiuni in contencios dar numai
impreuna cu un act administrativ, nu si singure si numai daca au stat la baza actului atacat... art
18 alin 2
Sunt ff multe spete de genul : Se emite o decizie: art 1. X este demis din functie. Alaturat
va anexam decizia nr..Nu poti cere anularea ambelor deoarece una este doar aducere la
cunostiinta deci nu este un act administrativ ci doar operatiune administrativ.
Ca sa vedem daca un act admin e legal sau nu verificam cele 4 conditii de legalitate:
1.
2.
3.
4.

Competenta
Forma si procedura
Obiectul
Cauza

Una din cele 4 conditii are o particularitate si anume Forma si Procedura. Nu e de ajuns sa
constatam ca s-a incalcat ceva ci trebuie sa vedem ca numai formalitatile sau viciile esentiale
atrag nulitatea, nu toate formalitatile.
Atunci cand vb despre oportunitate trebuie sa nu fim in zona in care avem o putere pur
discretionara a administratiei despre care stim ca nu poate fi cenzurata de instanta. Pentru ca
instanta sa cenzureze puterea discretionara, manifestarea de vointa a administratiei trebuie sa
imbrace forma unui abuz de putere.

Curs 4
Trebuie sa fie vorba despre un act administrativ si nu altfel nu operatiune, nu act civil
care sa fie ilegal si pt asta verificati conditiile pe care le-am analizat anul trecut. Si a ramas a
treia conditie de discutat:
-

Conditia negativa sa nu fie exceptata de la contenciosul adminstrativ

Astazi vom discuta si despre aceasta a 3-a conditie. In primul rand daca pornim de la
ideea de principiu contenciosul admin este garantat pe cale ...pe ce cale? Cine garanteaza
accesul la instanta de contencios administrativ?? LEGEA. Legea contenciosului administrativ.
Daca am abroga aceasta lege nu ar mai exista contencios? Ba da deoarece
contenciosul este garantat de constitutie. Prin urmare numai o abrogare a constitutiei ar duce la
disparitia contenciosului.
Deci avem o regula constitutionala. Accesul la contenciosul admin. Acum ne propunem
sa discutam despre niste acte care sunt exceptate de la controlul contenciosului. Si ne gandim
la articolul 5 din legea contenciosului. Legea stabilisteste astfel niste exceptii pentru anumite
acte .
In acest caz care e prima problema pe care ar trebui sa o ridicati? Primul lucru care ar
trebui sa va vina in minte este daca textul X este constitutional sau nu?
Cand o exceptie de la o regula constitutionala este constitutionala???
Cand evident tot prin constitutie este instituita. Mai avem astfel si art 126 alin 6 din
constitutie. Acest text in primul rand instituie principiul. Prima parte a textului instituie principiul :
si anume ca controlul pe calea contenciosului este garantat. Cu EXCEPTIA a actelor care
privesc raporturile cu parlamentul si a actelor de comandament cu caracter militar. Deci in
partea a 2-a a textului apar 2 exceptii.
Revenind la art 5, acesta continte in principiu 4 exceptii. Alin 1. Lit a si b reia ce scrie in
constituie iar mai apoi mai vin inca doua exceptii:

aceea cu recursul paralel, adica nu te poti adresa instantei de contencios ci altei

instante si
2 . actele cu circumstante exceptionala.

Intrebarea e daca aceste 2 texte sunt constitutionale sau nu???

Acum vom discuta despre actele exceptate. In dreptul admin traditional (Franta, Germania etc)
exista 2 actiuni pt care un act ar fi exceptat de la controlul contenciosului. Prima ar fi natura lui.
In sensul ca actul nu este in totalitate un act administrativ. Si asa s-a devzoltat teoria actelor de
guvernamant. Adica exista anumite acte care sau prin care organul admin in cauza mai degraba
guverneaza decat administreaza.
A Guverna = a emite ordonante (prerogativa de sef ) deci e discutabil ca e subordonat legii.
A Administra = a pune in executare legea respectiv a presta servicii publice ( activitati
controlate de contencios)
Teoria actelor de guvernamant a fost creata pt situatii de criza. Ex: cineva pune o bomba
in parlament. Cum guvernez 2 luni fara parlament? Ce se intampla? In situatia aceasta actele
guvernului devin majoritatea, cu natura legislativa. Guvernul nu se mai comporta ca si cum ar
aplica legea el doar dicteaza norme pe care le si aplica singur. Deja devine guvernator, se
comporta nu ca un servitor al legii ci ca un conducator absolut. Cam aici intervine situatia
actelor de guvernamant. Si din cauza acestei naturi in principiu s-a considerat ca actele nu ar
putea fi atacate in contencios pt ca nu sunt tocmai acte administrative.
A 2-a situatie e aceea a ideii de recurs paralel. Adica situatia in care nu contenciosul ci o
alta instanta poate cenzura actele in cauza.Cu alte cuvinte particularului nu ii e negat accesul la
justitie dar el se va adresa unei alte instante in stat si nu instantei de contencios. Si de aceea
asta este ratiunea pt care este exceptat de la contenciosul administrativ.
In materia retrocedarii imobilelor nationalizate timp de 10 ani, instantele civile au judecat
aceste litigii. Dupa care vine legea 10 si institue o forma speciala de contencios. Dar pt ca
instantele de contencios nu aveau nici o experienta in judecarea acestor cazuri in timp ce
instantele civile aveau 10 ani de exp au decis ca aceste litigii pe legea 10 se vor judeca in
continuare tot de instantele civile. Deci exista anumite ratiuni pt care legiuitorul considera ca o
alta instanta e mai potrivita decat cea de contencios.

Exista 2 tipuri de acte care sunt exceptate datorita naturii lor: actele de guvernamant si
actele de comandament .
Daca ne uitam in art 5 sunt 2 tipuri de acte care fac parte din actele de guvernamant :
cele in legatura cu parlamentul ( emise de organele admin in relatie directa cu parlamentul) si
actele emise in situatii exceptionale( criza urgenta calamitate).
Ce putem sa spunem despre actele emise in relatia cu parlamentul? De la cine provin?
De la guvern, respectiv presedintele Romaniei.
Consiliul local al mun Bucuresti ar putea avea o relatie cu parlamentul? Sau primarul
Mun Bucuresti ar putea? O relatie materializata prin intermediul unui act administrativ. Ar
putea? ? Bineineles. De exemplu pt o lucrare la Casa Poporului le trebuie autorizatie de lucrare,
emisa de primarie. Astfel acea autorizatie reprezinta relatia cu parlamentul a primariei. Se pare
ca se potriveste pe textul constitutional.
DAR Intr-adevar se refera la relatia traditionala intre institutii. Aceasta este o relatie
accidentala ca cere autorizatia pt modificarea Casei Poporului.
Raporturile traditionale se gasesc in marea lor parte in constitutie. De pilda, cine declara
starea de asediu? Presedintele. Este executorie masura? Mai trebuie aprobarea Parlamentului
care daca nu e in sesiune se convoaca imediat. Asta e o relatie traditionala intre cele 2 mari
autoritati publice. Daca cineva e nemultumit de actul presedintelui se declara starea de asediu
pe toata tara. Poti face aici actiune in contencios? Nu prea!! Pentru ca actul asta nu e un act
admin ca oricare altul. Acest act are in plus exclusiv constitutia.
In situatii de super criza chiar si constitutia ar putea fi data la o parte daca nu
reglementeaza ea insasi altceva.
Asta este primul tip de act de guvernamant, un act care provine de la alte organe
administrative dar de regula de la presedinte sau guvern ca astea au o relatia traditionala cu
parlamentul si daca ne gandim la natura lor nu prea sunt acte administrative.

Pe de alta parte daca stam sa ne gandim : ordonantele , inclusiv ele intra in cele
mentionate mai sus. Adica sunt mai mult acte de guvernare decat de administrare si
parlamentul intra mereu in ecuatie si inainte si dupa emiterea unei ordonante.
In ceea ce priveste actele legate de situatiile exceptionale. Art 5 alin 3. Daca cititi textul
asta veti observa ca defapt aceasta situatie (din tabelul de pe tabla) nu e o veritabila exceptie.
Revenind la intrebare: Este acest text constitutional? Daca ne raportam la art 126 alin 7 ,
care sunt textele din constitutie pe care v-am spus sa le evitati pt ca sunt doar 2 care vizeaza
contenciosul administrativ? Pe de-o parte 126 alin 7 iar celalalt este art 52 din Constitutie.
126 alin 7 nu este incalcat pt ca aici nu avem o situatie de o veritabila exceptie, avem
doar niste restrangeri.
Daca ne uitam la 52 vedem ca acesta este textul care reglementeaza limitele acestui
drept.
Daca combinam cele 2 articole ele ne spun ca:
actiunea in contencios este garantata cu 2 exceptii. Deci ea exista.
Asta nu inseamna ca actiunea in contencios e nelimitata, dar aceste limite vor fi
controlate de legea organica
Prin urmare, in concluzie textul acesta analizat de noi este constitutional. Dar poate fi
atacat dar numai pt exces de putere, adica incalcarea competentei respectiv incalcarea
drepturilor si libertatilor fundamentale. Prin urmare daca se emite un act admin cu incalcarea
conditiilor esentiale de forma si procedura s-ar putea ca acest lucru sa fie exceptat de la
contencios.
De ex: Prefectul atunci cand ar dispune rechizitionarea unor bunuri ar avea nevoie de un
aviz sau de vreo propunere.
Sau Calamitatile care sunt absolut imprevizibile.
Si atunci e nevoie de masuri de urgenta si prefectul nu mai are timp sa obtina nu stiu ce
avize. Sau emite actul administrativ doar verbal si da ordinul direct. Pe acest text se poate

deduce ca aceste vicii de forma si procedura intrcat nu intra in notiunea restransa de exces de
putere nu pot fi cenzurate pe calea contenciosului administrativ.

II. ACTELE DE COMANDAMENT CU CARACTER MILITAR

Acestea se refera la actele din interiorul armatei. In mod traditional, armata, are un
sistem de reguli paralel cu regulile obisnuite din viata civila. Daca un militar savarseste o
contraventie in timp ce e militar, se constata contraventia, se face proces verbal si apoi este
trimis superiorului sa fie sanctionat. Rigoarea militara de subordonare fac ca acel sistem sa fie
diferit.
Asa e si cu contenciosul. Ganditi-va ca un sef de unitate in pune pe unu sa faca 20 de flotari pe
ploaie. Cum ar fi ca la fiecare flotare sa faca ala o actiune in contencios ca nu e corect :))
Legea contenciosului si Constitutia recunosc ca Regulile militare sunt sustrare efectului
contenciosului.
Regula militara = cuprinde practic 3 reguli
1. Un act militar e un act care provine de la o autoritate militara superioara in legatura cu
un inferior. Prin urmare daca vbim de un act emis de o autoritate militara si care vizeaza
un civil, asta nu se incadreaza aici.
2. Actele militare pun in evidenta exact ideea de subordonare militare in opozitie cu ideea
de disciplina militara.
3. Natura actului sa fie militara. Adica sa fie legata de comanda trupei etc
Ce poate face un sef de garnizoana? Ce acte poate incheia el?? De ex un asemenea sef de
garnizoana face urmatoarele 3 lucruri:
1. Stabileste ca o parte din garnizoana lui sa faca un mars fortat de la Cluj la Huedin nu
stiu pt ce
2. Stabileste ca unul dintre inferiorii lui va fi trecut in rezerva in vederea pensionarii
3. Stabileste ca garnizoana va cumpara 10.000 de conserve de carne pt necesitatile
garnizoanei.

Care din acestea sunt acte de comandament cu caracter miliatar??? Prima conditie o
indeplinesc toate 3. Cea cu deplasarea este clar un act de comandament cu caracter
militar. Dar acea masura poate afecta un particular ( ii distrug gradina) Acel particular poate
ataca actul in contencios administrativ??
Tocmai de aceea particularul vatamat nu poate ataca actul dar poate sa ceara despagubiri de la
armata pt gradina distrusa.
In ceea ce priveste trecerea in rezerva ea nu mai este un act de comandament militar.
Prin actul asta cineva e scos in afara sistemului militar. Asta e un act administrativ. Trecerile in
rezerva, pensionarile etc sunt acte administrative pt ca pun in aplicare alte legi privind
organizarea armatei etc
Ultimul act e clar de natura civila pt ca se achizitioneaza cva.

Asa cum am spus exista acte care potrivit reglementarile in vigoare nu sunt atacate pe
calea contenciosului ci de regula in alte instante de regula civile.
Eu v-am dat doua exemple in foi, in materie de fond funciar, contraventii si si imobile
nationalizate. Exista reglemantari care ne spun : la fond funciar instanta competenta e
judecatoria, la imobile nationalizate e tribunalul la sectia civila de unde se afla imobilul etc..
Intrebarea este daca acest text este sau nu constitutional? Hai sa pornim de la art 126 alin 6, de
la regula. Regula ne spune ca controlul judecatoresc al legalitatii actelor administrative, dar nu
numai simplul control ci controlul pe calea contenciosul administrativ este garantat. Astfel este
garantat nu accesul la justitie in general ci accesul la o justitie specializata in materia controlului
actelor administrative.
Constitutia spune clar ca toti cetatenii Romaniei trebuie sa abia acces la o justitie
specializata in materia contenciosului administrativ. Si atunci vine legea organica si spune ca :
daca legiuitorul pe care tot organica deroga si stabileste ca sunt alte instante competente ,
atunci vor fi alte instante competente.

Ei Revenim, e textul asta constitutional sau nu? Si asta si celelalte care instituie reguli
derogatorii? Cum vi se pare??
Cum stiti daca un text e constitutional sau nu? Trebuie in primul rand sa ai textul
constitutiei in fata pentru ca si unde e pusa virgula conteaza. In plus trebuie sa stiti foarte bine
teoria generala a constitutie: raporturile dintre norme, piramida, cand e vorba de legalitate si
cand e vb de constitutionalitate, ce se poate cenzura pe baza exceptiei de neconstitutionalitate
etc.
Atunci cand aveti un txt de lege care e impotriva voastra, fie il interpretam fie il declaram
neconstitutional. Cand vrem sa invocam o chestiune legata de neconstitutionalitate sunt 2
lucruri la care ne putem raporta. In primul rand la spiritul constitutiei.
Aici ne spune constitutia: Controlul actelor administrative, pe calea contenciosului este
garantat. Ce vrea sa ne spuna textul in spiritul lui? Care e reglementarea contenciosului? In
prezent e legea contenciosului, acum 10 ani era alta lege a contenciosului.
Ce se intelege prin sintagma : Ceva este garantat ??? Un minim pe care statul ti-l
recunoaste. S atunci ori de cate ori pe o alta care iti da mai mult decat garantia aia, acel text ar
trebui sa fie constitutional, pt ca minimul a fost garantat.
Care sunt conditiile si limitele care instituie minimul? Accesul la contencios este garantat
dar pot sa existe conditii si limite. Care sunt limitele care instituie minumul. Ca sa pot ajunge in
fata contenciosului tre sa ai o procedura prealabila. Ca sa poti face actiune in contencios tre sa
se sizezi intanta intr-un termen final de 6 luni. Deci actiunea in contenciios nu e nelimitata in
timp.
Apoi stiti ca actele admin sunt executorii. Deci degeaba ai facut actiunea in contencios
pt ca exista un raport intre actiunea in contencios si caracterul executoriu. De Ex: Vecinul a
inceput deja sa construiasca pe baza autorizatie si eu fac actiune. Aici nu se intampla nimic cu
autorizatia lui decat daca voi castiga si atunci se anuleaza. Dar ca sa si suspend actul imi trebe
o cerere separata de suspendare care sa se si admita.
Mai stim ca exista o cale de atac numita recurs. Cu alte cuvinte, contenciosul are 2
grade de jurisdictie: fondul si recursul. Asta e garantia minima pe care mi-o da legea
contenciosului.

Si atunci una din aceste proceduri va putea fi considerata neconstitutionala daca

analizand elementele ei , putem spune ca situatia reclamantului dintr-o asemena actiune
este inferioara, are mai putine garantii decat ar fi normal.
Ordonanta 2 spune ca:
1. Procedura prealabila nu trebuie in materie contraventionala/vs trebuie la contencios
2. De la comunicarea actului poti face actiune impotriva procesului verbal in 15 zile vs 6
luni la conencios
3. Actul atacat este suspendat de drept
4. Calea de atac este tot recursul dar in materia contenciosului, recursul poate fi
declarat si motivat in 15 zile, aici in materia contraventionala, recursul va fi declarat
tot in 15 zile dar poate fi motivat si oral in fata instantei de recurs
Daca le comparam element cu element. Sunt mai favorabile elementele de la procedura
contraventionala decat cele de la procedura contenciosului.
Asta inseamna ca procedura contraventionala este peste garantia constitutionala.
Trecem mai departe la refuzul de a solutiona o cerere. Vom discuta in continuare despre
refuz.
FORMELE REFUZULUI
= Modalitatea de exprimare a refuzului
In cate moduri poti sa ii spui cuiva nu? :))
Cineva face o cerere, la secretariat, guvern, nu are importanta.
Prima varianta de refuz este refuzul de a o solutiona in orice fel din diverse motive.
Ideea e ca refuza orice fel de solutie. Cand fac actiune in contencios ce solicit?
Intotdeauna la refuz pretentia adresata instantei este sa oblige pe cutare sa faca ceva.
Ce se solicita de obicei? Sa se solutioneze cererea sau sa o solutioneze pozitiv? Sa imi
solutioneze cererea. Se respinge :)) Apoi tu trebuie sa faci alta cerere si spui sa ti-o
solutioneze pozitiv. Ca sa se evite lucrul acesta se formuleaza din start ca se doreste o
solutionare pozitiva.
Administratia iti spune Nu pt ca nu indeplinesti anumite conditii

 Tacerea. Faci o cerere si nu iti raspunde deloc. Ca sa valoreze ca refuz

tacerea trebuie sa indeplineasca doua conditii: termenul, pastrata un anumit termen, de
regula 30 de zile, dar pot fi si alte termene speciale. A doua conditie e sa nu fie una
dintre acele situatii in care prin lege valoarea tacerii sa fie de acceptare. In materie de
autorizatii, legiuitorul spune ca tacerea pastrata timp de 30 de zile, presupunand ca
cererea e insotita de toate documentele legale, valoreaza acceptare. Dar de obicei
tacerea valoreaza refuz
Atunci cand administratia spune DA dar defapt inseamna NU. Ceri un pasaport si
primesti raspuns peste 2 zile raspuns, da o sa iti dam. Dar hartia aia nu valoreaza nimic.
Acceptarea unei cereri de pasaport nu va fi o acceptare decat daca se materializeaza
sub forma unui pasaport. Cat timp nu l-ai primit foaia respectiva nu e decat un camuflaj.
Exemplu: In materia imobilelor preluate din Cadrilater. E o lege speciala prin care statul
roman acorda despagubiri celor care si-au pierdut locuintele ca urmare a tratatului prin care
Romania a cedat Cadrilaterul Bulgariei. Acolo despagubirile sunt destul de mari. Si pers faceau
cerere sa se emita decizia de acordare a despagubirile si de acordare a despagubirile. Comisia
trimitea o hartia prin care cererea era admisa si atat. Oamenii stateau cu hartia aia ani de zile
fara sa vada vreo decizie daramite banii. Comisia explica ca ei acceptasera cererea deci nu au
dc sa fie dati in judecata.
INTREBARE: Din toate formele astea, cand se face procedura prealabila si cand nu se
face???
RASPUNS: Daca vreti fapt de practician. Vom face procedura prealabila pe art 7, atunci
cand avem ce anula. Cand vom avea ceva de anulat? Cu siguranta nu vom avea nimic de
anulat in situatia tacerii. Acolo sigur nu trebuie procedura prealabila. Dar cand avem ceva de
anulat?
Atunci cand refuzul imbraca forma unei decizii exprese. Adica, daca primiti o foaie pe care
scrie mare Decizie, avand in vedere ca.....organul admin decide.... se respinge cererea ..nu stiu
ce.. se semneaza s.a.m.d. Asta arata ca un act administrativ? Da. Daca nu atacati actul
respectiv, sa anulati decizia asta, te trezesti a spune ca daca nu ai atacat totul a ramas definitiv
cand a exprimat termenul si nu mai primesti nimic.
Ca refuzul sa poata fi cenzurat de catre instanta de contencios trebuie sa imbrace doua
conditii:

1. Sa aiba o natura administrativa. In conttencios se ataca sau un act expres sau un

refuz nejustificat. Si refuzul ca si actul trebuie sa fie administrativ. Dar ce alta natura
ar putea avea refuzul?? Ar putea avea o natura civila. Refuzul de ex de a executa un
contract civil poate fi solutionat de instanta?
Ex: Vindeti mun Cj un teren si nu iti mai da jumate din bani, poti sa recuperezi si cealalta
jumatate? Normal ca Da, dar nu in instanta de contencios.
Daca refuzul deriva dintr-un contract civil el va fi refuzat de instanta civila
Daca refuzul are o natura legislativa, ( chemi in judecata guvernul sa emita nu stiu ce
ordonanta) poate fi cenzurat? Nu, pt ca emiterea unei ordonante nu are o natura
administrativa. !! Daca nu e vorba de punerea in aplicare a legii sau de prestare de servicii
publice, nu vorbim de drept administrativ sau de contencios.
2. Sa fie nejustificat. Si aici e distinctia intre motiv si motivare. Caracterul nejustificat se
leaga de motiv.
Faci o cerere si ti se raspunde : Nu sunt competent. Avem mottivare, avem. Dar s-ar
putea ca raspunsul sa fie nejustificat deoarece dupa ce verificam aflam ca este competent.
Prin nejustificat intelegem faptul ca motivul real al refuzului nu este in concordanta cu
prevederile legale.
Cam atat despre refuz.

Al treilea obiect posibil este CONTRACTUL ADMINISTRATIV

Avem un contract incheiat intre o autoritate contractanta si un particular, si e incheiat in
interes public.
INTREBARE: Care poate fi obiectul legat de acest contract
RASP: daca cititi art 7 si 11 din legea cotenciosului gasiti acolo o sumedenie de exemple
de litigii.

Cine ar putea fi reclamantul intr-un litigiu legat de acest contract? Autoritatea ,

particularul sau un tert. Deci aici chestiunile se complica.
Oricine ar fi reclamant,, ce ar putea vrea? Anularea contractului sau desfiintare ( cate
variante de desfiintare cunoastem? : anulare, situatia in care una dintre conditiile de valabilitate
nu au fost respectate, Reziliere respectiv rezolutiune in cazul in care una dintre parti nu si-a
exec obligatiile.
Ce alte pretentii ar mai putea exista legat de acest constract. Suspendarea este cu titlul
subsidiar. Despagubiri: una dintre parti si-a executat partial obligatiile, iar cealalta a suferit un
prejudiciu dar nu vrea sa desfiinteze contractul. S-ar mai putea sa existe o clauza neclara si
atunci sa fie un contencios in interpretare. S-ar putea ca litigiu sa poarte prerogative
exorbitante. Fiind un contract administrativ el poate fi modificat sau denuntat de catre autoritate
daca acest lucru e cerut de interesele publice.
In functie de tipul de litigiu stabilim si pretentiile.

Ultimul obiect posibil este DESPAGUBIREA. = Obligarea unei pers juridice de drept
public (numai asta poate figura ca parat) la acordarea de despagubiri la un prejudiciu. Ce
trebuie dovedit pt asta?
1. Ca ti s-a creat un prejudiciu, dar mai mult de atat trebuie dovedit ca :
Ti s-a vatamat un drept si intinderea prejudiciului. Spre deosebire de petitul de anulare
in care doar probezi ca exista prejudiciul, daca vrei si despagubiri trebuie sa probezi si
cat este.
Prejudiciul este nu numai conditia despagubirii dar si limita ei
Fapta ilicita a administratiei de a emite un act ilegal
Raportul de cauzalitate (de regula se presupune) Ex: Dc mi-a demolat vecinul gardul...
pt ca a primit autorizatie, se vede cauzalitatea
Culpa. Trebuie probata express pt ca altfel se presupune, numai daca vom chema in
judecata acel functionar pe art 16. Acolo tre sa probezi ca el este vinovat de ilegalitate.
Ex: Ai un act admin si ai la baza vreo 10 operatiuni admin dinainte. Pe oricare dintre
emitenti ii poti chema in judecata? Nu. Numai pe aceea care inafara ca au contribuit, dar
contributia lor este ilicita.

De citit procedura prealabila( f imp) si in continuare pana la procedura de solutionare.

Curs 5
PROCEDURA PREALABILA

Ca principiu, ori de cate ori avem un litigiu de contencios, se pune problema daca inainte
de a formula actiunea in instanta, nu tre sa facem altceva care sa repr o cond de procedura pt
admisibilitatea actiunii. Inainte de a introduce o actiune este necesara o procedura prealabila.
Dar tre sa stiti ca exista mai multe situatii inainte de a introduce o act in contencios.
Regula care ne-o spune art 7 din contencios, este asa numita procedura administrativa
prealabila. Insa in afara de aceasta situatie mai exista minim 3.
O alte ipoteza e legata de procedura concilierii. Asta o intalnim in primul la rand la
contractele administrative.
O alta situatie este atunci cand nu e necesara nici o procedura.
Si in fine a patra sit cand printr-o lege speciala, e necesara o procedura speciala.
O prima concluzie: Ori de cate ori aveti o actiune de contencios, tre sa stabiliti, daca si
ce procedura trebuie facuta mai inainte. In poate 90% din situatii suntem in situatia regula in
care trebuie procedura prealabila. DAR exista alte situatie cand e nevoie de o alta procedura,
sau legea ne spune ca nu trebuie nici o procedura. Daca legea spune ca nu e necesara o
procedura, sau legea spune ca in mod oarecum, e obligatoriu sa nu se efecteze nici o
procedura, care e diferenta intre cele doua formule?? Daca nu e necesara, poti sa o faci, dar
daca iti interzice sa o faci si tu totusi o faci, o faci pe riscul tau.
Dupa procedura asta prealabila, indiferent care ar fi, momentul ei final este momentul in
care incepe sa curga termenul pt actiunea in contencios.Daca legea spune ca nu e obligatoriu
sa o faci si atat, daca totusi tu o faci, termenele se proroga. Daca legea iti spune sa nu o faci si
tu o faci pe riscul tau, atunci termenul curge.
1. Procedura prealabila

Art 7. Textul cuprinde practic 3 situatii distincte de procedura prealabila.

Prima situatie standard este in cazul actelor administrative individuale.In esenta aceasta
procedura inseamna o cerere adresata administratiei, in care particularul vatamat solicita
revocarea actului cutare. Problema e cu termenele pe care ft multi nu le respecta.
Orice procedura, incepe cu momentul comunicarii actului. Asta e pt destinatar.Acest
moment pt terti ( lor nu li se comunica), este luarea la cunostiinta a continutului. Daca ati aflat ca
vecinul a obt autorizatie, si vedeti ca deja v-a demolat gardul . Faceti direct act in contencios?
Depinde de continut. Pt ca nu avem cum sa stim daca autorizatie i-a permis sa constr la mine in
gradina, sau numai la el pe teren si el s-a extins cu nesimitire. Dupa ce studiez autorizatia imi
dau seama daca ma vatama autorizatia sau conduita vecinului. Deci trebuie aflat mai intai
continutul actului.
De la acest moment al comunicarii actului, primul termen care curge este un termen de
30 de zile pt procedura prealabila. Dupa introducerea cererii de revocare, incepe sa curga un
nou termen de 30 de zile pt solutionarea procedurii prealabile. Presupunand ca am primit un
raspuns, sau nu am primit nici un raspuns si termenul s-a epuizat, din momentul respectiv
incepe sa curga un nou termen de 6 luni pt sesizarea instantei si introducerea cererii in
contencios.
Primul termen este instituit in favoarea particularului. Urmatorul termen este la dispozitia
administratiei. Urmatorul termen este din nou la dispozitia particularului. Termenele astea sunt
termene maximale.
INTREBARE: Toata procedura asta o putem comprima in cateva ore?
RASP: Teoretic Da. Speta cu ridicarea tonetelor amplasate ilegal pe domeniul public. La
vremea aia se dadeau dispozitii de demolare. Titularii de chioscuri le primeau dimineata , sa stie
ca pana a doua zi se va demola chioscul. Aceastia mergeau in audienta la primar sa le dea o
solutie. Primarul le respingea mereu cerera. Asa ca au inceput sa mearga pregatiti cu actiunea
in contencios sa o depuna la registratura sa o inregistreze.
Situatia se complica daca legiuitorul vine si spune ca termenele astea se pot prelungi.
Unul pana la 6 luni, unul pana la 1 an, pt motive justificate.

Ce inseamna motive justificate??? Daca a trecut de exemplu termenul de 30 de zile fara

sa faci nimic, ce mai poti face?? O varianta e asta: Termenul de 30 de zile e termen regula, dar
s-ar putea prelungi pt motive temeinice.
Motive temeinice : Sunt motive care exclud culpa exclusiva a particularului. Ex: Nu am
avut avocat. Sau Nu am avut avocat dar pot dovedi cu martori ca am fost la organul emitent de
mai multe ori si l-am intrebat daca se poate rezolva amiabil si m-a dus cu vorba ca sa treaca
termenele. Ce fac instantele aici? Sunt 2 variante: Da, faptul ca nu ai avut avocat plus atitudinea
ipocrita a administratiei, este un caz justificat si se poate considera ca procedura a fost facuta in
termen. Altii spun ca daca ai facut verbal cererea, e deja procedura prealabila, pt ca nu se
prevede ca nu ai voie sa o faci verbal.
Alti judecatori considera ca numai daca ai fost spitalizat 25 de zile, e un motiv temeinic.
La fel, termenul de 6 luni poate fi prelungit pt motive temeinice, pana la 1 an.
Asta e prima situatie: Situatia actelor administrative individuale.
A 2-a situatie = A refuzului nejustificat de a solutiona o cerere
In cea de-a 2-a nu exista procedura prealabila. Ea se numeste cerere
prealabila.Momentul de la care incepe sa curga orice termen este momentul in care depui o
cerere.Termenul este de 30 de zile pt solutionarea cererii. Ai asteptat si te-ai lovit de o tacere
sau de un motiv nejustificat. In continuare incepe sa curga termenul de 6 luni pt actiunea in
contencios, si atat. Exista prevedere expressa, art 7 alin 5, teza finala.
Daca ar fi trebuit si in cazul refuzului procedura prealabila, asta insemna ca procedura
era atunci reiterarea cererii. In prezent daca e vorba de tacere nu e necesara procedura
prealabila si atunci direct trecem la termenul de 6 luni.
In fine a 3-a situatie, vizeaza actele normative.

Ce trebuie sa stiti:
1. Atunci cand ataci un act admin( normativ) e obligatorie procedura prealabila

2. Actele normative pot fi atacate in instanta oricand pt ca vatamarea poate aparea mult
mai tarziu

Si atunci, la un mom dat apare vatamarea, nu conteaza cand. Din mom ala, particularul
poate aprecia ca ar trebui sa atace actul. Prima data face procedura prealabila. Din acest mom
incepe sa curga termenul de 30 de zile, pt solutionarea procedurii. Apoi dupa ce trece termenul,
sau dupa ce a primit raspuns, el poate formula actiunea in contencios.
Acestea au fost termenele in care se poate intrduce procedura prealabila in diferitele situatii.
UNDE se poate face procedura prealabila???
Avem o cerere facuta inainte de introducerea actiunii. Care sunt conditiile ca o cerere sa
valoreze procedura administrativa prealabila???
1. Ea trebuie sa fie introdusa in termen , inainte de introducerea actiunii, cu respectarea
termenelor enumerate mai sus
2. Ea se adreseaza organului emitent sau organului ierarhic superior. Mai sigur e la organul
emitent ( daca sunteti intrebati la examen pt ca unii nu stiu care e organul ierarhic
superior. Organul emitent e mai usor de stabilit, cu exceptia actelor de administrative
complexe. Il stabilim dupa 2 elemente de forma si anume semnatura si antet) !!
Conteaza cui ii este adresata plangerea si nu unde este inregistrata.
3. Continutul trebuie sa cuprinda revocarea / anularea etc a actului.
!! Mare atentie la continut si la formulari.
Presupunand ca faci mai multe cereri, cam cate cereri distincte care sa valoreze proceduri
prealabile poti sa faci??
Raspuns: Teoretic mai mult de 4-5 nu se prea poate. Oriunde la organul superior daca cunosti
ierarhia, se poate face.Nu trebuie sa respecti neaparat ierarhia. Daca faci mai multe si primesti
solutii diverse, care e solutia buna?? Va avea prevalenta solutia pozitiva.

De cand curge termenul de 6 luni daca sunt 4 solutii care nu o sa fie de la aceeasi zi ? De la
prima, pt ca tu esti obligat prin lege sa faci numai una si de acolo curge termenul. Restul, mai
astepti daca mai astepti... daca nu.... Pauza ;)

Intrebare: Admin are 30 de zile sa raspunda. Ne raspunde in 40 de zile.Are vreo valoare

raspunsul acela?? Au trecut 30 de zile, cu siguranta curge termenul de 6 luni. Dar daca
raspunsul dupa termen e pozitiv, si actul e revocat atunci, actiunea va ramane fara obiect in
ceea ce priveste anularea. Daca raspunsul este negativ, clar nu poate avea nici un efect.
EFECT dus la extrem: Daca te tot amana si particularul depune actiunea dupa 6 luni si 10 zile,
atunci va fi un motiv justificat pt prelungirea termenului de 6 luni la 1 an.
Alt exemplu. Daca nu vine nici un raspuns, dar eu imi pierd intre timp interesul pt cauza si nu
ma mai grabesc si pierd si termenul de 6 luni dar imi revine interesul dupa 1 an. Mai pot
continua? In mod normal nu mai pot, dar profului personal i se pare o prostie si el spune ca se
poate reitera cerera.....
Care e explicatia: Ai o cerere si un drept de fond: Vreau pasaport. In plan formal e o ilustrare a
dreptului la libera circulatie. Pe de-o parte administratia are 2 obligatii:

Una de fond, trebuie sa imi respecte dreptul si prin urmare ar trebui daca nu am

interdictii, sa imi dea pasaport

O obligatie in plan formal pt ca am facut o cerere la administratie si ea trebuie sa
primeasca un raspuns, oricare ar fi el.

Daca nu mi-a raspuns in 30 de zile, si eu nu am facut act in contencios . Intrebarea e: Mai

pot reitera cerera initiala?? Daca nu am facut act in contencios ce am pierdut? Dreptul de
fond sau dreptul de a mi se raspunde??? Deci daca eu cer pasaport si n-am primit, de
acuma incolo niciodata nu o sa mai pot circula liber?????Normal ca NU. Deci dreptul de
fond si dreptul la un raspuns sunt 2 drepturi distincte. Fiecare are propria lui prespicptie.
Dreptul de fond este inprescriptibil. Dar pot fi si drepturi prescriptibile de fond.( ex: dreptul de
a primi inapoi impozitul)

Dreptul la un raspuns se prescrie in 6 luni. Ex: Am facut o cerere la primarie in 1992 , acum
nu mai pot cere un raspuns ca au trecut cele 6 luni in care puteam face actiune. Daca vreau
un raspuns fac o noua cerere.
Concluzie: PRin expirarea termenului de 6 luni fara a se introduce actiunea in cazul tacerii
administratiei, se prescrie numai dreptul la un raspuns dar nu se prescrie dreptul de fond.
Deci cerera poate fi oricand reiterata. IAR daca dreptul de fond se intampla sa fie
prescriptibil, tot poate fi reiterata in termenul de prescriptie.

CAND NU TREBUIE PROCEDURA PREALABILA

Una dintre situatii am discutat-o.

In cazul tacerii admin sau a refuzului de a raspunde la cerere

Cand un text de lege speciala prevede acest lucru
V-o spun informativ. In cazuri de contencios administrativ obiectiv
Art. 7 alin 5, In cazul exceptiei de nelegalitate . Daca ridici numai exceptia si nu ataci

actul cu actiune directa, nu e necesara proced prealabila

Situatia actelor irevocabile

LA situatia actelor irevocabile => Procedura prearabila consta intr-o cerere de revocare. Cum sa
ceri sa se revoce un act irevocabil?? Problema e ca nu avem cum sa stim de la inceput ca un
act in concret este iervocabil. De recomandat este ca in totusi in aceste situatii sa se faca
procedura prealabila.
INTREBARE: Suntem in instanta cu actiune in contencios si
a) procedura prealabila nu a fost facuta in mod corect
b) nu a fost facuta deloc
c) a fost facuta in mod gresit cu depasirea termenelor etc
Cum Scapam??

Prima ipoteza daca a fost facuta cu depasirea termenelor, e legata de acele doua termene
maximale. Daca poti gasi un motv temeinic.
A doua situatie ar fi sa sustii ca procedura prealabila nu era necesara.
A treia situatie este aceea ca ( art 109 alin 3 din noul cod de procedura civila) daca nu s-a facut
procedura prealabila, astepti sa vezi intampinarea. Daca acolo nu e invocata exceptia in
intampinarea de catre parat, de acolo incolo nu mai poate fi invocata si reclamantul a scapat.

Sa discutam acum despre PROCEDURA COMERCIALA a CONCILIERII

In ce consta in esenta procedura concilierii? Procedura asta prevede , asemenea
procedurii medierii, dar MEDIEREA nu se aplica in contencios, o procedura oarecare prin care
partile, inainte de a se adresa instantei, sunt fortate sa solutioneze litigiul in mod amiabil.
Atunci cand intre 2 pers a aparut o divergenta, s-ar putea sa existe texte legale care sa spuna
ca nu pot ajunge la instante inainte sa probeze ca au incercat sa se inteleaga amiabil inainte.
Cum ati proba voi ca ati incercat sa va intelegeti cu vecinul dar nu s-a putut????
Deci procedura, exista in vechiul cod de procedura civila.
Cum poti proba ca te-ai inteles cu cineva sau ca ai incercat sa te intelegi amiabil si nu sa putut?
De regula intre comercianti, trimiti o notificare(astea sunt elementele esentiale si nu ne
intereseaza termenele) prin care ii zici ca la data X sa fii la locul Y sa ne intalnim sa discutam
amiabil despre urmatoarea problema legata de contractul Z. Faci o notificare prin care il convoci
sa vina sa dicute cu tine o anumita problema.
Cand trebuie convocat?
Intr-un termen rezonabil( nu o ora, nu 2 ani)

Pe de alta parte trebuie sa te asiguri ca notificarea va ajunge la destinatar. De regula

scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau executor judecatoresc care merge si ii bate
la usa, in caz contrar face o afisare pe usa.
La data respectiva paratul poate sa vina sau nu. Daca nu vine se face un proces verbal,
in care el s-a prezentat si eu nu m-am prezentat. Daca vine atunci incep discutiile si partile se
pot intelege sau nu. Daca nu se inteleg se face proces verbal in care se scrie ca au incercat,
dar ca reclamantul sustine ceva iar celalalt sustine ca e altceva. E clar ca cele doua parti nu au
ajuns la un consens. Atunci se semneaza acel proces verbal ca eu vreau despagubiri, iar el nu
e de acord sa mi le ofere. De aici in colo se merge in instanta.
Concilierea e o incercare de a solutiona o problema in mod amiabil.
1. Il chemi pe celalalt undeva
2. Incerci sa rezolvi problema

Procedura concilierii in contenciosul administrativ

Cand trebuie si cand nu trebuie?

Art.7(6)Concilierea in cazul litigilor comerciale trebuie in cazul actiunilor care au ca obiect
contracte administrative.
Ori de cate ori o sa vedeti un act admin. Unilateral(decizie de numire in functie, autorizatie, un
act de sanctionare etc.) o sa fim sigur ca nu trebuie aceasta procedura, ci trebuie procedura
administrativa prealabila.
Art.7(6) ne spune ca plangerea prealabila in cazul contractelor administrative are semnificatia
concilierii.
1.Plangerea prealabila echivaleaza cu procedura concilierii, doar ca trebuie sa faci
plangere prealabila administrativa(proc. Prealabila admin)

2.A doua interpretare este ca trebuie sa faci concilierea si ca ea echivaleaza cu

procedura prealabila.
Conform alin.6 prima varianta ar fi corecta, dar conform art.11(care ne spune de cand
curge termenul in act. In contencios) (1) lit.e. In cazul contractelor admin. Termenul curge de la
data de incheiere a procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii. Momentul nostru
exista doar in procedura comerciala, de unde rezulta ca in realitate in cazul contractelor
administrative, ca sa iti poata curge termenul de la art. 11 trebuie sa ai acel moment al
procesului verbal de conciliere. Ca sa ai proc. Verbal de conciliere trebuie sa faci procedura
concilierii.
Atunci cand avem contracte admin, partea nemultumita va face procedura concilierii si
de la data in care se finalizeaza procedura o sa avem deschis termenul de 6 luni pentru
introducerea actiunii.

Astea au fost cele 4 conditii de admisibilitate a act. In cont. Admin.

Contenciosul Obiectiv
A.Conditii referitoare la reclamant:
Prefectul
Avocatul poporului
Ministerul public(orice procuror)
Agentia Nationala a Functionarilor Publici
Autoritatea emitenta a actului, daca actul respectiv este irevocabil
Tot felul de asociatii si fundatii care au dobandit statul de Utilitate Publica si protejeaza
drepturile si libertatile fundamentale intr-un anumit domeniu (ex: Asociatia Salvati Bucurestiul

apara imaginea Bucurestiului, act. In domeniul urbanismului, autorizatii, decizii de exproprieri

etc. Dar nu apara categoriile discriminate)
Conditii referitoare la reclamant:
1.Capacitate Nu ne intereseaza deoarece sunt organe admin care nu au personalitate juridica
2. Calitate- Poti face act. daca esti una din persoanele de mai sus
3. Interes Nu trebuie sa justifice nimic. Poti sa arati ca actul este vatamator pentru un interes
legitim public. Este suficient ca actul e ilegal, pentru ca actul ilegal vatama starea generala de
legalitate, deci implicit un interes legitim public, acela ca legalitatea sa triumfe intotdeauna.

B. Conditii referitoare la parat:

In esenta nu prea se schimba nimic.
Fiind un contencios obiectiv nu se pot solicita despagubiri.
Niciodata ca parat nu figureaza functionarul vinovat.
Art.16 nu se aplica in contenciosul obiectiv.

C. Obiectul
Un act administrativ
Un refuz nejustificat de a solutiona o cerere(Nu poate fi ca nu avem cont in carenta)
Un contract administrativ(?)
Despagubirile(Nu poate fi)

Poate prefectul sa atace in contencios obiectiv un contract administrativ incheiat de

administratia publica locala?

D.Procedura administrativa prealabila

Art.7(5) ne spune ca procedura administrativa prealabila nu este obligatorie, mai putin la cei cu
ONG. In acest art nu figureaza organul emitent(si totusi ar fi ridicol sa faca procedura
prealabila). Nici org. Emitent nu trebuie sa faca procedura prealabila.
Art.7(6) Act poate fi introdusa in termen de un an de la emiterea actului, deci legiuitorul implicit
nu leaga introducerea actiunii de termenul de procedura prealabila, ci de emiterea actului direct,
de unde s-ar putea deduce ca nu trebuie.

De cand curge termenul de introducere a actiunii? De cand a luat la cunostinta de existenta si

continutul actului. Daca e vorba de prefect, admin. Publica locala, prin prevederile L215 au
obligatia de comunicare. Ori de cate ori exista o comunicare oficiala trebuie facuta ca altfel
termenul nu curge. Nu mai conteaza ca a aflat de altundeva. Trebuie sa afle institutia pe calea
comunicarii.
Curs 6
Condiiile la contencios subiectiv, contencios obiectiv: Dac toate condiiile stea sunt
ndeplinite, atunci aciunea va fi admis. Dac mcar una nu va fi ndeplinit, atunci aciunea
va fi respins. Adic aciunea in ce sens- petitul de anulare, respectiv de daune (dac sunt),
eventual iari de obligarea unei autoriti la soluionarea unei cereri.
n continuare, o s discutm chestiunile legate de judecat. O s ncepem cu instana
competent, dar dup aia o s srim un pic fa de cum v-am dat cursurile i o s discutm
despre suspendare i apoi o s ne imaginm cum arat judecata ntr-un contencios
administrativ astfel nct dac de sptmna viitoare v ducei la Tribunal sau la Curte i
vedei un litigiu de contencios, dup 5-10 minute s v dai seama cam n ce stadiu e litigiul
fa de discutm noi acuma pe tabl.

Prima chestiune este legat de instana competent s soluioneze o aciune n contencios.

Deci, cu privire la instana competent, singura problem n examen e dac problema asta v
vine o dat sau de dou ori. Dar n rest, cu siguran o primii i are minim 50 de sutimi ca
punctaj pentru c tot timpul este foarte important. Care e problema dac nu nimerii din prima
instana competent nu la examen, ci n practic? Nu se va respinge aciunea, deci din
punctul sta de vedere, nu trebuie s avei emoii, deci dac nu tii din prima instana
competent i nregistrai aciunea la o instan necompetent, pn la urm, soluia va fi
declinat: adic se va trimite la instana competent. Dar gndii-v c pe lng cererea de
anulare, avei i o cerere de supendare, pentru c e urgent. i te trezeti dup 2-3-4 luni c
numai dup aia se trimite la instana competent. ntre timp, vecinul i-a ridicat casa, i-a
ntabulat-o, s-a mutat, a vndut-o.. i apoi mai judec-te. Deci problema e de urgena litigiului
i de aceea e important s determinm de la nceput instana competent.
ntruct suntei numai anul II i numai n anul IV o s nvai instanele la Procedur civil,
o s discutm cteva chestiuni n avans, dar foarte puine legate de instanele din Romnia,
respectiv de cile de atac. Cte niveluri exist n Romnia la nivelul organizrii instanelor?
Patru: cel mai jos este Judectoria, apoi Tribunalul, apoi Curile de Apel i cel mai sus se afl
nalta Curte de Casaie i Justiie. Dintre stea patru, instana de drept comun, adic
instana-regul la care se va introduce orice fel de aciune dac nu exist prevedere n alt
sens este Tribunalul, dup Noul Cod de Procedur Civil. Cu alte cuvinte, dac avei o
aciune oarecare i cutai s vedei care e instana competent, luai Codul de Procedur
Civil i avei acolo Art. 93, 94, 95 i aa mai departe. n aceeai carte, la pagina 389, c am
avut grij s scot un extras ce avei voi nevoie din Codul de Procedur Civil. Deci Art. 94, 95,
96, 97, stea sunt textele care reglementeaz competena n Codul de Procedur Civil. i
dac v uitai la Art. 95 alin. (1), punctul 1: Tribunalele judec n prim instan toate cererile
care nu sunt date prin lege n competena altor instane. Adic, dac nu gsii vreo lege
special sau vreo reglementare special n Codul sta c alt instant ar fi competent, atunci
aciunea se introduce la Tribunal. Asta e regula care v-am spus-o, indiferent dac este vorba
de contencios administrativ sau c e altceva.
Etapele sau fazele unei judeci, cte sunt? Dou sau trei, depinde. (8.00) Ca principiu, regula
este, ntr-adevr, judecata de fond sau judecata de prim instan i singura cale de atac
care e devolutiv, ordinar i aa mai departe, urmtoarea este apelul. Apoi, exist i
recursul, asta e o cale extraordinar de atac, dar e promovat de fiecare data de toi justiiarii
care se consider nendreptii. Foarte pe scurt, care e diferena dintre apel i recurs? n

apel se rejudec fondul i n recurs nu prea. Ce nseamn c n apel se rejudec fondul?

nseamn c dac tu te duci i spui Nu-i corect soluia, nu-i cinstit, nu-i echitabil i aa mai
departe, judectorii din apel iau tot dosarul i mai regndesc o data, mai rejudec o dat aa
cum s-a fcut n fond. n recurs nu se ntmpl aa. n recurs, sunt 9 motive de recurs potrivit
Codului de Procedur Civil, majoritatea strict de procedur. (Instana nu a fost alctuit
potrivit legii, instana a nclcat nu tiu ce, s-au nclcat ceva forme de procedur, actul a fost
greit interpretat i aa mai departe.) O s le gsii dac suntei curioi. Dac nu gsim
niciun motiv din ste 9, chiar dac ni se pare o nedreptate pe fond, nicio instan de recurs nu
o s modifice hotrrea. Deci nu se rejudec n totalitate, ci numai se verific cele 9 motive de
recurs. Regula e n felul urmtor: dac fondul e judecat la Judectorie, nseamn c apelul se
judec la Tribunal, eventual recursul la Curtea de Apel. Dac fondul se judec la Tribunal, atunci
Curtea de apel judec apelul i ICCJ-ul judec recursul. Nu discutm de penal. Sincer, n penal
acuma nici nu tiu cum e, oricum se va modifica i Codul de Procedur Penal, dar pe noi nu
ne intereseaz. n contencios, care e specificul litigiului de contencios? Parerea mea e c
atunci cnd s-a modificat Codul de Procedur Civil, legiuitorul a uitat de contencios cu totul i
atunci se ntmpl ceva care se ntmpl numai n contencios. Adic, n contencios
administrativ, judectoriile nu judec niciodat. Deci nu sunt instane de contencios, dect
dac sunt legi speciale. Pe de alt parte, n contencios administrativ, nu exist apel. i
atunci, ce rmne? *desen pe tabla: Tribunal, Curte de Apel, ICCJ, secia de contencios
administrativ i fiscal i avem judecata de fond i judecata n recurs.* Cu aceeai precizare:
lea 9 motive, deci judecata n fond devine esenial, c dac ai pierdut n fond, aici, dac
gseti unul dintre lea 9 motive bine, dac nu, rmne aa. i atunci, exist doar dou
variante: Prima, instana care judec fondul e Tribunalul, nseamn c recursul se judec la
Curtea de Apel. A doua variant, Curtea de Apel judec fondul i nseamn c ICCJ-ul va
judeca recursul. i acuma trebuie s determinm exact cum tim i pe vertical i pe
orizontal care e instana competent. Ce nseamn competen pe orizontal,
competen pe vertical? ntre instanele stea e competen material sau competen pe
vertical, unde mergem? Mai jos sau mai sus? La Tribunal sau la Curtea de Apel? Competena
pe orizontal e ntre aceleai instane la nivel teritorial. La Curtea de Apel Cluj sau la Curtea
de Apel Bacu sau la Curtea de Apel Bucureti sau la care? La fel la Tribunal. Avei idee cte
Tribunale sunt n Romnia, cte Curi de Apel sunt n Romnia? Fiecare jude are un Tribunal,
organizarea la nivel de Tribunale este organizarea administrativ-teritoral pe judee. Curile de
Apel de la 2 pn la 5 judee. Cele mai multe au cam 3. Sigur c acuma se discut dac nu
cumva ar trebui organizarea la nivel de Curi de Apel s fie organizarea la nivelul viitoarelor

regiuni. Dar atunci trebuie s se mai desfiineze din Curile de Apel, c astzi sunt vreo 17,
cred, la nivel naional. Avei n fa, pe lng Art. 94, 95, 96, 97.. Deschidei Legea
contenciosului administrativ la Art. 10.
Instana competent - am spus aa: dac vi se cere n examen s stabilii instana
competent, ca s dai un rspuns corect i complet (vedei, muli spun Tribunalul. Punct.
tii ct luai pe asta? 5 sutimi din 50. Pentru c pe mine m intereseaz s spunei exact
care instan i cum ai ajuns la concluzia aia, adic motivarea). Deci cnd stabilim instana
competent, trebuie s avem n vedere cele dou dimensiuni: competena material (sau pe
vertical) i competena teritorial (sau pe orizontal). Cum stabilim competena material,
adic ne punem problema: Hai s lmurim unde mergem, la Tribunal sau la Curtea de Apel?
Prima distincie pe care ne-o face Art. 10: Trebuie s verificm dac litigiul este nefiscal sau
fiscal. Acuma v dai seama c eu v fac o prezentare general, dar vou 99% v vin spee
cu litigii nefiscale. Drept fiscal facei la anul, nu intrm n Drept Fiscal. Dar asta nu nseamn
c nu s-ar putea pune n discuie chestiunea asta. Cum tii dac un litigiu este fiscal sau nu?
Cum tii dac e fiscal? E fiscal dac presupune impozite, taxe, accize i aa mai departe.
Deci presupune sume de bani care au natur fiscal. Vedei, dac reclamantul nostru cere o
despgubire de la o autoritate pentru c prin actul administrativ i-a fost distrus terenul i cere
despgubiri de 1000 de lei, de 100.000 de lei i aa mai departe, ce litigiu e la? Nefiscal, da?
Deci nu conteaz c ceri bani, conteaz ca acei bani s aib o natur fiscal, adic impozite i
taxe. Cum nc nu ai fcut drept fiscal, nu vreau s v ncurc cu tot felul de redevene, de
mecherii i aa mai departe, dar trebuie s tii oricum c dac se cere de la administraie
o despgubire oarecare civil, aia nu are natur fiscal, evident. Dac litigiul e fiscal, criteriul
este dup cum litigiul este mai mic sau mai mare de un milion de lei. Evident, dac suma pe
care o pretinzi e mai mare de un milion de lei, atunci trebuie s fie Curtea de Apel, dac e mai
mic, Tribunal. i dac e fix un milion? Tribunalul, dup ce criteriu? Pur i simplu trebuie s
citii textul. Textul spune aa: Pn la un milion. Pn la un milion nseamn inclusiv un milion
sau sub un milion? i spune mai mari de un milion. Asta e sintagma, nu mai mici de un milion
i mai mari de un milion, ci pn la un milion, respectiv mai mari de un milion. i atunci ce
deducei voi? Un milion unde intr? La Tribunal, nu? C pn la un milion nseamn inclusiv
un milion, mai mari de un milion nseamn de la un milion i un leu n plus. Deci, nseamn c
dac suma e de un milion, nseamn c Tribunalul e competent. Tot aici, la Curtea de Apel, aa
ca informaie, ca s tii, dei cred c probabil o s facei la Drept fiscal mai multe, Curtea
de Apel judec litigiile cu aa numitele fonduri europene. Nu mai conteaz ce valoare au, dac

sunt fonduri europene, atunci le judec Curtea de Apel. Deci, vedei impozite, taxe, accize,
fonduri vamale i aa mai departe nu sunt fonduri europene, sunt fonduri naionale, sunt bani
care intr la bugetul de stat naional. Dac sunt fonduri europene Curtea de Apel.
Dac litigiul e nefiscal, ceea ce ne intereseaz pe noi, conteaz ce sau cine conteaz? n primul
rnd, trebuie s tii c instana competent o determinai tot dup obiect. i anume, ce din
obiect? Acel petit principal, care aproape ntotdeauna este anularea actului sau dac mergem
pe ideea de refuz, obligarea la soluionarea unuei cereri. i criteriul va fi organul emitent sau
competent. i anume: Ce ne spune art. 10, dac v uitai la el? Actele care provin de la
autoritile locale i judeene se judec de ctre Tribunal. De la autoriti centrale, Curile
de Apel. Ce nu-i bine la textul sta? Dac avem un act al primarului, ne judecm la Tribunal. Un
act al prefectului? La Tribunal. Un act al Ministrului Educaiei? La Curtea de Apel. Un act al
Direciei Naionale de Finane Publice? E central? Direcia Regional, asta e nou-nfiinat,
pe sistemul Autoritior regionale. Mitropolia Transilvaniei, dac ajungei s v judecai cu
tia, Regionala CFR, Universitatea Babe-Bolyai e central? E local Universitatea? Pentru
cei din Cluj, Apahida, Feleacu i aa mai departe, numai pentru cei din jud. Cluj? Nu. Marea
problem a art. 10 poate fi formulat n felul urmtor: Nu conine n sine o instan de drept
comun n materie de contencios astfel nct distincia asta nu acoper toate situaiile posibile.
Adic, pe de o parte, nu acoper problema autoritilor regionale, adic cea dintre cele
judeene i cele centrale, adic nu exist instan ntre Tribunal i Curtea de Apel, ca s tii
s te duci la ea i nu rezolv problema autoritilor ateritoriale, adic cele care nu au o
competen teritorial propriu-zis, pentru c sigur c i produc efectele actele pe ntregul
teritoriu al rii, dar nu poi s spui c Universitatea Babe-Bolyai e organ central. Cum
rezolvm problema asta? Se aplic regula din Codul de procedur civil, din fericire. Adic, ori
de cte ori nu avem cum s aplicm legea contenciosului administrativ, uitai-v la art. 28 din
legea contenciosului administrativ care ne spune c cu puine excepii, Codul de proc civil
este legea care se aplic n completarea procedurii din legea asta. Atunci, dac de la Codul de
procedur civil avei art. 96, adic la Curtea de Apel alin. (1) pct. 1 ne spune c n prim
instan judec n materie de contencios administrativ potrivit legii speciale. Adic, ne trimite
napoi la art. 10, adic ce judec Curile de Apel? Actele care provin de la organele central. La
Tribunal, sigur era bine dac ne ddea i o regul n materie de contencios, nu a fcut asta
legiuitorul, dac v uitai la art. 95 alin. (1), ne spune toate cererile care nu au fost date n
competena altor instane. i atunci, dac avem o aciune n contencios mpotriva unei
autoriti regionale, este asta data expres n competena Curii de Apel? Nu. nseamn c

rmne la Tribunal. i atunci o s scriem aici i autoriti regionale, autoriti ateritoriale. Asta e
instana-regul.
Ce vroiam s v spun informativ: De la aceast regul, autoriti centrale, autoriti locale,
pentru c o s ajungei i voi n practic pn atunci, tia nu o s termine niciodat, sunt
dou excepii notabile n care instana competent, indiferent de autoritate, va fi Tribunalul. n
materia funciei publice, adic un funcionar e dat afar. Dac Ministerul Educaiei d afar
un funcionar, Ministerul se judec cu funcionarul la Tribunal. Funcionarii toi funcionariise judec cu autoritile care i sancioneaz, i elibereaz din funcie .a.m.d. la Tribunal.
De ce, pentru c litigiile stea sunt foarte multe i fiind aa de multe, s-au gndit s nu
aglomereze nalta Curte. i atunci, toate ncep la Tribunal i se termin la Curtea de Apel. A
doua excepie, care se judec iari numai la Tribunal i o s se ajung numai la Curile de
Apel, sunt cele reglate de imobilele naionalizate, dar nu e vorba de retrocedrile n natur,
despre care v-am spus c exist procedur special la Tribunale, e vorba de noua lege i de
aa-numitele titluri de compensare. La propunerea guvernului, s-a adoptat o nou lege prin
care cei care au fost deposedai n mod abuziv de bunurile lor n regimul communist, i
imobilele nu se pot restitui n natur, despgubirile n echivalent se vor face sub forma titlurilor
sau deciziilor de compensare. Se emite o decizie n puncte i un punct=un leu i decizia se
tranform n bani, sau particip la nite licitaii i punctele se tranform n bunuri. Litigiile pe
aceast nou lege (165 sau 155/2013) se vor judeca tot la Tribunal (comisia de competen
este un organ central). V-am spus asta fiindc sigur i cnd vei termina voi vor fi regulile la
fel, eu nu o s v dau din stea, dar v-am spus informativ c n aceste dou domenii se judec
la Tribunal. Asta e n material competenei materiale. Cuma arat dac litigiul e fiscal sau
nefiscal i dac ajungei la concluzia c e nefiscal, vedei unde i are autoritatea prt
locul n cadrul autoritilor statului. Dac e central Curtea de Apel n toate cazurile, restul
Tribunalul. Dac e contencios fiscal, atunci vedei valoarea litigiului.

Competena teritorial unde anume n ara asta ne judecm? n material contenciosului

administrativ, exist aa numita competen alternativ. Adic, o s fie competente dou
instane s soluioneze cererea i reclamantul e cel care alege. Care sunt stea dou
instane? Avei art. 10 alin. 3, la domiciliul prtului sau reclamantului. Ce nu e bine la
sintagma asta? Reclamantul se poate adresa instanei de la domiciliul su sau la cea de la
domiciliul prtului. Prima, evident c prtul e o autoritate public, deci nu are domiciliu, are

sediu. Doi, iari formula, sigur c e uor s vorbeti aa, dar cnd te gndeti instana de
la domiciliul meu, fiecare are cte o instan la domiciliu, nu-I aa? Formula riguroas este
instana n a crei raz teritorial i are domiciliul reclamantul sau prtul, dac e vorba de
domiciliu. Dac vrei s vorbii riguros procedural, nu asta e formula din lege. Oricum, exist
dou variante, cea de la domiciliul reclamantului i cea de la sediul prtului. Exist un drept de
opiune. Reclamantul alege. n funcie de ce criterii alege? Unde e mai aproape i unde e mai
aproape? La domiciliul lui, nu? Nu fii aa siguri. Depinde unde se afl la momentul acela.
Ci dintre voi avei domiciliu n Cluj? Probabil nu suntei o majoritate aici. Probabil c dac
ai face o aciune azi mpotriva Universitii sau mpotriva unui prt din Cluj, poate ai
prefer s fie aici, pentru c e mai aproape. Dar asta e numai una dintre variante. Doi n
momentul n care litigiul are o valoare foarte mare, verifici jurisprudena. n sensul c la unul
dintre Tribunale, jurisprudena s fie favorabil, adic acolo se admit aciunile lea, la llalt
Tribunal nu se prea admit. i atunci te duci unde ai anse mai mari, de exemplu, chiar dac
sunt nite cheltuieli mai mari, un efort mai mare i aa mai departe.
Cnd primii n examen ntrebarea asta stability instana competent, s nu uitai ambele
chestiuni i s spunei aa: D.p.d.v. material, instana competent este Tribunalul pentru c
n temeiul art. 10 (indicai temeiul legal, s nu uitai) se atac un act al unei autoriti locale,
adic primarul. Teritorial, poate reuii s determinai. Exemplu: Reclamentul cu domiciliul n
Rmnicu Vlcea face o aciune n contencios mpotriva unei dispoziii a primarului din mun.
Suceava. Care sunt instanele competente? Nu scriei de la domiciliul prtului sau
reclamantului, c sunt date suficiente n spe. Tribunalul Vlcea sau Tribunalul Suceava, n
funcie de alegerea reclamantului. Mult lume uit competena teritorial, de asta v-am atras
atenia.
Suspendarea judiciar a actelor administrative
Ai vzut c un act administrativ se bucur de privilegiul prealabilului sau privilegiul executrii
din oficiu. El va fi pus n executare automat. Asta nseamn c i dac cineva formuleaz
aciune n contencios administrativ mpotriva acestui act, actul respective continua s-i
produc efectele pn cnd este anulat irevocabil sau pn cnd este revocat eventual de
autoritatea emitent, lucru care nu prea se ntmpl. O aciune n contencios nu suspend
automat actul atacat. Pentru asta, ca s obii i suspendarea actului administrative pe durata
procesului, trebuie formulat separat un petit sau o cerere de suspendare a actului administrativ.
Ce v spune vou instinctul, ce e mai uor: s anulezi sau s suspenzi un act adminstrativ. S

suspenzi. De fapt, n practic, e exact invers, i o s vedei la nivel teoretic c e mai greu s
suspenzi pentru c condiiile de suspendare sunt mai restrictive. Foarte rar se ntmpl s
poi suspenda uor un act administrativ i apoi s nu poi s-l anulezi, exist i ipoteze din
stea. De regul, e mai greu s-l suspenzi dect s-l anulezi. Sediul materiei, articole 14, 15 din
legea contenciosului administrativ. Pe stea trebuie s discutm n continuare. Care este
diferena dintre suspendarea pe art. 14 i suspendarea pe art. 15?
Avem aceeai ax a timpului pe care o avem tot timpul: de la comunicarea actului, pentru
reclamant curg cele 30 de zile pentru procedura prealabila. Apoi curg 30 de zile pentru
soluionarea cererii i apoi cele 6 luni pentru aciunea n contencios administrativ. Cnd poi
introduce o cerere de suspendare? Sunt dou variante. Pe art. 14 imediat ce i s-a comunicat
actul. Sigur c reclamantul, la un moment dat, formuleaz procedura prealabil. Din acest
moment i numai din acest moment se nate dreptul lui de a formula o cerere de suspendare.
Adic, dac o formulez fr s fac procedur prealabil, instana o va admite ca inadmisibil.
i atunci, imaginai-v c vine cineva la voi i v spune sta e acul administrative pe care
vreau s-l atac i e urgen maxim, trebuie s-l desfiinm pentru c m omoar. Primul
lucru pe care trebuie s-l facei e procedura prealabil. Dou, trei, cinci fraze, oricte i trebuie
nregistrate la o autoritate. Din momentul la se nate dreptul la cerere de suspendare, a doua
zi sau chiar n aceeai zi, dar trebuie s existe procedur prealabil. Sigur, ai formulat
procedur prealabil, trec lea 30 de zile, se nate dreptul de a introduce aciunea n
contencios i aici undeva reclamantul nostru introduce aciunea n contencios administrativ.
ntre momentul n care a formulat procedura prealabil i momentul n care a formulat
aciunea n contencios administrativ, deci el are aciunea prealabil fcut, dar cea n
contencios administrativ nc nu. Va formula cerere n suspendare pe art. 14. Deci sta e
intervalul n care se poate formula cererea de suspendare pe art. 14. Dac a reuit s
introduc aciune n contencios administrativ, atunci tii cum, afl c vecinul are autorizaie
de construire, dar vecinul nu se prea grbete s i sape, atunci lui nu i se pare ca urgena e
maxim, face procedura prealabil i ateapt, nu face cerere de suspendarei la un moment
dat, curg toate termenele, rspunde negativ i face aciune n contencios. Dar vecinul d
semne c s-ar apuca de construit. i atunci formuleaz i el cerere de suspendare. Cererea de
suspendare fcut dup introducerea aciunii i pn la pronunarea sentinei instanei de
fond se face pe art. 15.
Ex1: Un reclamant face o actiune care are 2 capete de cerere( 2 petite): 1. sa anulati autorizatia
de construire numarul; 2. sa suspendati autorizatia de construire pana la solutionarea

litigiului. La sfarsit cand scrie in DREPT, ce art. scrie? Art. 14 sau 15? Cererea de suspendare a
fost introdusa prin aceeasi cerere cu aia de anulare. Art. 15 adica actiunea in cerere de
suspendare se face pe art.15 daca e facuta din momentul in care inregistrezi anulare inainte(=
adica ai actiune pe rol, actiunea principala) . Deodata sau dupa ea se face pe art. 15, inainte de
inregistrarea anularii se face pe art.14. Care e importanta practica? Cand faci pe art. 15 si cand
pe art.14? Care e mai bun? Cererea de suspendare formulata pe art.14Vedeti care sunt
momentele. Introduci actiunea in Contencios Admin, la un moment dat prima instant iti da o
sentinta( esti multumit sa nu de sentinta). Daca s-a anulat actul inseamna ca reclamantul e
multumit dar, automant e nemultumit paratul. Daca nu s-a anulat actul atunci tu ca reclamant
esti nemultumit oricum partea care nu e multumita foarte probabil ca o sa declare recurs. Sunt
15 zile pentru recurs. La un moment dat sa va pronunta o hotarare irevocabila. Pe aceasta nu
mai avem cu ce sa o atacam.
Cererea de suspendare e mai rapid ape art 14. Ai formulat recursul gratios sau ierarhic imediat
poti sa formulezi si cererea de suspendare.
Pe art.15 e mai lenta, adica astepti: ai facut azi procedura prealabila dar trebuie sa astepti ca sa
poti introduce actiunea. Sa presupunem ca cereerea de suspendare se judeca si se da un
termen si instant dispune suspendarea. Cat timp dureaza suspendarea?( Situatie speciala:
Daca nu introduce actiune in 60 de zile suspendarea inceteaza). La noi in exemplu
suspendarea isi va produce efectele pana la sentinta instantei de fond. Pana atunci se
suspenda. Daca formulezi cerere de suspendare aici( lipsa desen), instant suspenda undeva
aici (desen), suspendarea isi va produce efectele pana la solutionarea irevocabila.
Care din cele 2 e mai avantajoasa? Depinde de ce ne intereseaza in speta. Adica de ex azi am
primit autorizatia si respectivul este cu excavatoarele la fata locului. Ce vom face? Vom face
procedura prealabila si vom face cat putem de repede cerere de suspendare deoarece urgenta
este maxima. Chiar daca cererea de suspendare la art. 14 are dezavantajul ca dureaza mai
putin. Daca urgent nueste atat de mare incat ne putem permite sa steptam atunci mai asteptam
pana la introducerea actiunii in Contencios si suspendarea daca se produce se va produce
pana la solutionarea irevocabila.
Pentru intelegerea ex: Sp: Mai multi jandarmi au fost dati afara deoarece s-au facut niste
structurari si la concurs nu a fost nimic legal. Problema este ca unii au mers la D-nul Podaru
a2-a zi si au solicitat procedura prealabila iar dupa a formulat cerere de suspendare imediat.

Cererea de suspendare era intemeiata pe art. 14. Alti colegi au venit mai tarziu. Le-a facut si lor
procedura prealabila si intrcat autoritatea avea dj raspunsul pregatit de la ceilalti colegi le-a
raspuns in2 zile. Acestora din urma le-a facut cerere de suspendare in acelasi timp cu cererea
de anulare, care s-a putut introduce pentru toti. Intemeiata pe art 15. Imaginati-va ca ambele
cereri se suspendare s-au judecat separat. Au fost admise ambele cereri si ordinele de eliberare
din functie au fost toate suspendate. Ca efect: toti s-au dus inapoi la locul de munca. I-a reprimit
temporar pe toti. Suspendarea a ramas irevocabila dar, pe fond prima instant le-a respins
actiunea. Ce se intampla? Cei care au avut suspendat pe art 14 au plecat din nou acasa pentru
ca suspendarea lor a incetat. Cei care au avut suspendat pe art 15 au ramas in functie pana
cand solutia a ramas irevocabila.
[Cum ar fi daca ar obtine art 14 suspendarea si pe fond sa se castige. Adica instanta sa anuleze
actul=> actul nu mai e suspendat desi ai castigat in prima instanta pleci acasa. A fost anulat
numai in prima instanta ( Recursul este suspensiv). Solutia nu se aplica, e numai temporara.
(Aceste amanunte sunt de procedura si NE DEPASESC!)]
Daca in prima instanta reclamantul castiga suspendarea se prelungeste pana la momentul X.
Ideea este ca suspendarea inceteaza aici(desen) daca pierzi. Daca ai castigat suspendarea se
prelungeste. Avantajul este ca daca ai facut pe art 5( probabil 15) poti sa castigi, poti sa pierzi
oricum ar fi tot pana la hotararea irevocabila ai actul suspendat.

Conditiile de fond ale suspendarii:

Cum poti obtine suspendarea unui act admin. in instanta? (min13)
Sunt 2 conditii pe care le explica art 14 : cazul bine justificat si paguba iminenta.
a) Cazul bine justificat art 2 al 1 (t) LCA este la nivel de definitie. Niste imprejurari legate fie
de starea de fapt fie de starea de drept care atrag o indoiala serioasa cu privire la
legalitatea actului admin.
Ce inseamna indoiala serioasa?

Un dubiu puternic adica, in momentul in care ne uitam la act in mod sumar, superficial, la o
prima vedere actul respectiv pare mai degraba ilegal decat legal. Actul se bucura de prezumtia
de legalitate. Dar te poti uita rapid peste un act si sa iti dai seama ca nu e legal. Ex: Imaginativa ca scoateti Regulamentul general de urbanism sau local de urbanism si vedeti ca legea
spune ca poti construi P +3( parter + 3 etaje). Cand vedeti o autorizatie de construire P +10 in
zona respectivecum vi se pare? Mai degraba legal sau mai degraba ilegal? Mai degraba
ilegal?! Nu deoarece pot sa existe derogari dar, la o prima vedere actul pare mai degraba ilegal.
De ce va spuneam ca e mai greu sa suspenzi actul decat sa il anulezi?!
Imaginati-va ca invocati 5-7 motive de ilegalitate dar toate extreme de subtile, la nivel de
amanunt. Daca probezi respectiva ilegalitate care va fi solutia finala? Actul va fi anulat. Dar vei
putea s ail suspenzi? Specific suspendari este ca judecatorul nu poate intra in detaliu in
cercetarea fondului. El judeca la nivel de aparenta adica, cum apare respectivul act. Mai
degraba ca fiind legal sau ilegal=> cercetare sumara. ( Ex: S-a incalcat numarul minim al
locurilor de parcare. De ce ? Pentru ca se poate dovedi ca in subsolul respectiv la dimensiunile
parcarilor de fapt masinile nu incap si ca va trebui sa stea o masina una dupa alta. De fapt un
anumit loc de parcare nu e folosibil etc Daca vine unu si sustine asa ceva, poate ca are
dreptate dar, trebuie sa faci o expertiza sa vezi cat ii trebuie la o masina sa incapa etc. Nu poti
la primul termen de judecata sa suspenzi pentru un asemenea motiv)
In materie de suspendare se judeca la nivelul aparentei. Pe fond se judeca la nivelul realitatii.
( Cum este de fapt) de aceea trebuie probe. Suspendarea se judeca la primul termen judecata.
Nu se administreaza probe.
Imaginati-va (in materie contraventionala) ca radarul il surprinde pe unu cu exces de viteza. Se
formulaza o actiune in Contencios Admin in care se spune ca politistul respectiv nu era
competent sa ii dea amenda deoarece este politia din Jud. Cluj si el a luat amenda imediat dupa
adica, la intrare in Jud. Salaj. E competent sau nu? Daca face parte din Inspectoratul judetean
Politie Cluj. Te poate amenda in Salaj? Nu, trebuie sa vina urmatorul.
Imaginati-va ca masina politiei statea intr-o parcare dupa semnul cu Jud. Salaj. Iti da amenda
acolo. Politia sa apara in Contencios :Semnul respectiv e rau amplasat e cu 100 m mai
aproape. De fapt granite dintre judete este cu 100m mai incolo. Ei stateau bine. S-ar putea sa
aiba dreptate? S-ar putea dar, intrebarea este: la nivelul aparenteicine are dreptate? Aparenta

ne spune ca politia si-a incalcat competenta. Dar asta nu inseamna ca ar putea fi o eroare. In
materie de suspendare instant va suspenda dar, cand se judeca pe fond si se va face
experitiza si se va vedea limita reala s-ar putea sa se dovedeasca faptul ca paratii aveau
dreptate sau s-ar putea sa nu se dovedeasca.
ACUM IMAGINATI-VA ca politia statea inainte de semn si te amendeaza. T u vii si spui sa se
anuleze actul pentru ca stii clar care este limita dintre judete. Aceasta este cu 100m mai in fata.
S-ar putea sa ai dreptate dar nu iti suspenda nimeni actul deoarece la nivel de aparenta politia
statea bine. Daca vei castiga veiprimi despagubiri etc.

De retinut
Suspendarea se judeca intotdeauna pe aparenta. Fondul se judeca pe probe aici,vazandu-se
realitatea juridica.

b) Paguba iminenta
Poti sa vii si sa invoci in fata instantei niste ilegalitati strigatoare la cer daca nu justifici un
prejudiciu imminent nu iti suspenda nimeni actul.
Imaginati-va un act admin. prin care se diminueaza pensiile si X face actiune in Contencios si
arata niste ilegalitati care ridica serioase semne de intrebare cu privirea la actul respectiv. Cand
instanta intreaba care este prejudiciul sau X raspunde ca se va pensiona peste un 1 si prin
urmare va fi prejudiciat. Instanta va respinge cererea pentru ca prejudiciul lui chiar daca la
nivelul anularii e suficient deoarece el va justifica nu un dr subiectiv dar, un interes legitim
pentru ca poate proba cu actele lui de munca faptul ca peste 1 an se va pensiona deci, te poti
judeca deja. La nivelul anularii este sufficient sa probezi un interes bine justificat. In schimb
prejudiciul nu este iminent, nu este pe cale sa se produca. Nu sunt prejudicii iminente nici
prejudiciile ipotetice si indepartate (Ex: daca faci o actiune in Contencios pentru a se anula
pentru ca peste 1 an ma va afecta si pe mine instant iti va respinge cererea de suspendare) dar,
nici cele deja produse. In materia autorizatiilor de construire multi fac ca si in exemplul dat.
Trag de timp sa nu se suspende pana isi ridica casa. Daca vecinul mi-a demolat gardul pentru

a-si ridica casa pe jumate din gradina mea Se mai poate suspenda autorizatia? Nu, deoarece
prejudiciul deja s-a produs. Doar daca casa este in construire se poate suspenda autorizatia.
Imediat dupa ce a primit procesul- verbal de receptive si s-a intabulat in cartea funciara nu mai
avem ce suspenda deoarece efectele actului admin. s-au produs deja in totalitate, s-au
materializat.
Ex: Vecinul vine si ii spune reclamantului ca ar fi interest sa ii cumpere o parcela pentru a avea
mai mult deoarece nu putea construe din cauza terenului reclamantului. Reclamantul se mai
gandeste dar, intre timp pleaca de acasa. Pe cand se intoarce acasa pe terenul sau se afla
gardul vecinului. Vecin, care avea autorizatie de constriure de la primarie. In acest caz se poate
formula cerere de suspendare? Nu, deoarece s-a terminat autorizatia de construire pentru
imprejmuire. Executarea lucrarii facandu-se intr-o noapte.
Nu iti mai ramane decat sa te judeci pe anulare in Contencios. Iti ramanspecifice regulile de dr
civil (act. Posesorie).

Litigiu de Contencios Admin

O actiune in Contencios Admin. ca orice fel de actiune trebuie facuta de la inceput impecabil la
nivel formal. Pe fond fiecare cat poate, cate argumente de ilegalitate gaseste. Spre deosebire
de orice act. civila, act. in Contencios Admin. e mai simplu de formulat pentru ca merge pe
acelasi tipar. Ca forma arata la fel. (min 30)

Cum arata desfasurarea unui litigiu de Contencios Admin?

Vom incepe de la procedura prealabila pe care o facem inainte de actiunea in Contencios

Admin. Dupa ce primesti un raspuns, din respectivul moment curge termenul de 6 luni pentru
actiunea in Contencios Admin.
Cond va fi formulata act in Contencios? Strategia este ca de foarte multe ori se solicita urgent
suspendarea actului si daca obtii suspendarea lui act in Contencios o vei face cat de tarziu poti
in intervalul de 6 luni. Sa presusunem ca formulezi act in Contencios solicitand anularea actului.
Ce se intampla in continuare? La ce trebuie sa te astepti? Sa ai mai multe termene (min 1, max
n). Pe noul cod EX: Am facut azi act in Contencios. La ce te astepti? Cand ne vedem in
instanta cu primarul? Pe noul cod exista un program numit Ecris. Acesta stabileste un termen
de referinta. Se stabileste un termen aprox de 60 de zile dupa introducerea actiunii. Acest
termen poate fi si de 80 de zile daca este din culpa reclamantului. Sunt 3 momente esentiale in
aceste 60 de zile. Actiunea se inregistreaza si prima problema e legata de regularizare.
Regularizarea cererii inseamna ca nu ai facut-o bines au nu ai facut-o complet si instata trimite
o adresa reclamantului pt ca cererea sa fie completata cu elementele care lipsesc. Daca nu se
completeaza cu elementele necesare se anuleaza. Ti se da un termen de 10 zile pentru
regularizare. Daca ai facut cererea bine automat primul termen de judecata e mai aproape de
tine cu cel putin 10 zile. Daca ai facut prost sau incomplet cererea trebuie sa ai 10 zile sa o
completezi. Daca faci cererea impecabil nu exista regularizare. Atunci trecem la urmatorul
termen. Daca instanta constata ca cererea e corect facuta si complete o va comunica paratului
pt ca acesta sa formulize intampinare adica, sa isi spuna parerea fata de actiune. Paratul are la
dispozitie 25 de zile sa formulize intampinarea. Daca ar fi diligent ar formula intampinarea in 2-3
zile si termenul de 60 de zile s-ar scurta. Ce se intampla cu intampinarea? Dupa ce se
formuleaza aceasta al 3-lea moment este comunicarea intampinarii catre reclamant. Reclamant
care, daca vrea va formula raspuns la intampinare( nu e obligatoriu). De regula, in raspuns scrii
de ce nu e corect ceea ce se sustine in intampinare. Ex: Paratul ridica exceptie de
necompetenta materiala a Tribunalului. In raspuns la intampinare spui de ce crezi ca Tribunalul
este competent. Dupa ce toate conditiile sunt indeplinite se da termenul de judecata. La primul
termen de judecata sa intamplca urmatoarele chestiuni posibile: se judeca exceptiile, se
incuviinteaza probe si suspendarea. Intre aceste probe art 13 LCA => pana la acest termen
autoritatea parata odata cu intampinarea, e de dorit sau separat pana la respectivul termen
trebuie sa depuna toata documentatia, toate actele care au stat la baza actului atacat.

Ex: O autorizatie are 2 pagini dar, dosarul autorizatiei este mult mai mare. De aici rezulta
legalitatea sau ilegalitatea formala si procedurala a actului.
Dupa urmeaza unul sau mai multe termene in care are loc administrarea probatiunii.
Probatiunea se poate administra in unul sau mai multe termene.
Dupa avem un termen final in care avem dezbateri. Partile depun concluzii. Dupa aceste
dezbateri se pronunta sentinta.
Curs 7
Calea de atac
Contenciosul administrativ are un specific in materia cailor de atac. De regula, in civil,
comercial si celelalte materii nepenale sunt 2 situatii posibile : apelul, apoi recursul sau numai
apelul. Aceasta este regula in general :
1. fond - apel -recurs --> in cauzele cu o valoare mai mare;
2. fond - apel --> in cauzele cu valoare mai putin importanta.
In general, tu ca reclamant ai 2 judecati : daca te judeci in fond si daca ceva ti se pare
ca e inechitabil poti declara apel si te judeci in apel.
Contenciosul administrativ are numai recurs. Apelul este devolutiv = orice motiv e bun
pentru apel daca ti se pare ca solutia e incorecta. In schimb, recursul = exista in NCPC 8 motive
de recurs. Daca nu poti gasi unul dintre cele 8, hotararea chiar daca ti se pare gresita, asa
ramane.
In fond, se pronunta o sentinta. Partile, in continuare, degeaba declara recurs pentru ca
trebuie motivat, altfel e nul. Cum poti sa declari un recurs daca nu cunosti motivele sentintele?
In mod normal, instanta are 30 zile pentru redactarea hotararii. Termenul este de recomandare,
asadar poate dura si mai mult. In momentul in care se redacteaza, imediat se trece la
comunicare. Solutia motivata se comunica partilor. Din momentul comunicarii catre parti curg 15
zile pentru recurs. Din momentul in care ai primit hotararea acasa curge termenul pentru recurs.
Dosarul merge la instanta superioara, daca a fost la tribunal acum merge la Curtea de

apel, daca a fost la Curtea de apel o sa ajunga in recurs la ICCJ unde se fizeaza termenele de
judecata. Daca e la ICCJ s-ar putea sa primesti direct inadmisibil recursul.
Specificul judecatii in recurs fata de specificul judecatii in fond : in materia probelor, nu
se admit probe noi cu exceptia inscrisurilor. Daca ai probe noi trebuie sa fie inscrisuri, altfel
probele sunt inadmisibile in recurs. Cu privire la exceptii, se pot ridica numai exceptiile de ordine
publica. In fine, atunci cand iti da cuvantul in dezbateri nu pui concluzii decat strict pe acele
motive. Prin urmare, in principiu, o judecata in recurs in 95% din situatii dureaza un termen. Ai
invocat motivele de recurs, se pun concluziile si se termina. Se intampla foarte rar sa se
administreze probe si sa se stabileasca un nou termen. Apoi, se pronunta o decizie irevocabila.
Decizia irevocabila solutioneaza recursul care este facut impotriva sentintei.
Solutiile din recurs. Sa ne imaginam ca prin sentinta se dispune : Admite actiunea si in
consecinta anuleaza actul administrativ atacat. Cine va declara recurs ? Administratia. Organul
declara recurs. In solutionarea acestui recurs se pronunta o decizie irevocabila. Cum poate sa
sune decizia ?
1. cea mai simpla solutie intotdeauna este sa respinga recursul. Daca se face o
statistica, 75% din sentinte sunt respinse. Consecinta respingerii recursului : solutia este
irevocabila, actul administrativ este anulat irevocabil.
2. varianta opusa este sa admita recursul = aceasta sentinta nu este buna.
a) reluarea judecatii : instanta de recurs caseaza sentinta si trimite cauza la
tribunal pentru a se judeca pe fond. De exemplu, fondul spune ca a anulat actiunea pentru ca
nu a fost timbrata sau spune ca a respins actiunea ca inadmisibila pentru ca nu s-a infaptuit
procedura administrativa prealabila. Daca instanta de recurs apreciaza ca exceptia e
neintemeiata ce ar trebui sa faca ? S-a judecat fondul ? I-a dat cineva dreptate ? NU. Ori de
cate ori nu se judeca fondul solutia este casare cu trimitere. Daca administratia merge si
doreste sa administreze urmatoarele probe : expertiza, cercetare la fata locului, martori etc.
Instanta spune ca se resping toate probele. Ajungi in recurs, probele acestea nu se pot
administra, dar eu le-am cerut in fond dar au fost respinse. Daca instanta de recurs apreciaza
ca acele probe erau utile, trimite cauza inapoi incat sa se administreze pentru ca in recurs nu se
pot administra.
b) modificarea sentintei. Diferenta intre casare si modificare : casarea este o

desfiintare cu trimitere spre rejudecare. Modificarea inseamna ca, de pilda, s-a judecat pe fond
dar nu e corect. Instanta de fond a apreciat ca actul este legal, instanta de recurs apreciaza ca
e ilegal. Sau invers.
Avem o hotarare irevocabila si sa presupunem ca este buna. Ce facem in continuare ?
Trebuie sa o executam. La noi, administratia nici macar nu stie ce solutii primeste in sensul ca
deciziile irevocabile nu se comunica, iar ei nici nu se deranjeaza sa afle solutiile. Daca ei au
pierdut, trebuie sa mergi tu sa le arati hotararea si sa le spui ca trebuie sa o execute. Daca au
castigat, nu te executa nimeni pentru ca nu isi dau seama daca nu semnaleaza cineva.
Executarea hotararilor de contencios.
1. Solutia : "anuleaza un act administrativ". O hotarare care anuleaza un act administrativ nu
este susceptibila de executare silita. Trebuie repus reclamantul intr-o situatie anterioara. A anula
un act nu presupune o executare materiala. E anulat si atat. Daca actul este normativ, solutia se
publica in Monitorul Oficial.
2. Solutia : "obliga administratia sa plateasca reclamantului suma x cu titlu de despagubiri,
cheltuieli de judecata etc ". Hotararile care stabilesc o suma de bani se executa astfel : se face
o cerere, se anexeaza o hotarare irevocabila si cerem plata de buna-voie. Administratia plateste
de buna-voie sau refuza sa plateasca. Daca nu se plateste de buna-voie te adresezi
executorului judecatoresc. In materia executarii, autoritatile publice au un termen de gratie de 6
luni in care trebuie sa faca rost de fonduri. De regula, solutia instantei de contencios spune in
cat timp sa-ti indeplineasca o cerere dar nu spune in cat timp sa-ti plateasca despagubiri.
Pentru aceasta este un termen legal de 6 luni. De pilda, ne judecam cu primaria din Apahida si
trebuie sa ne dea 50 000 lei. Daca i-am lua banii in 2 saptamani cu executorul judecatoresc ar
ramane fara bani, fara salarii etc.
3. Solutia : " sa faca ceva in favoarea reclamantului ", sa elibereze o adeverinta, un act
administrativ etc. De exemplu, am castigat impotriva universitatii posibilitatea de a obtine
diploma mai repede decat altcineva. Se depunde o cerere la universitate , "va rog sa-mi
eliberati in 30 zile diploma", si fie iti da, fie nu. Daca administratia nu indeplineste de buna-voie
cererea, degeaba mergi la executor. Nu are cum sa execute universitatea de o diploma. In
aceasta situatie, nu prea exista o solutie pentru executarea in natura. Atunci, legea
contenciosului administrativ, la art. 24 stabileste o procedura de executare si anume " cererea

de amendare si de despagubiri a conducatorului autoritatii publice obligat".

Decizia irevocabila --> cerere de executare la administratie --> daca in decizie nu
stabileste un alt termen, soliciti ca in 30 de zile sa-ti solutioneze cererea potrivit deciziei
irevocabile. Daca nu ai primit raspunsul asteptat, imediat si oricand in termenul de prescriptie
pentru executarea hotatarilor care este de 3 ani, se face o cerere de amendare si de
despagubiri eventuale impotriva conducatorului autoritatii sau, dupa caz, persoana obligata. De
exemplu, daca este obligat primarul sa emita autorizatie, cererea de amendare se face
impotriva primarului persoana fizica. Daca e obligat Guvernul sa emita o hotarare intr-un anumit
sens si nu o emite, nu ne judecam nici cu Guvernul nici cu primul-ministru ca autoritate, trebuie
identificat nominal, citat la locul de munca sau adresa de acasa daca este posibil. In speta
noastra cu universitatea chemam in judecata rectorul. El semneaza diplomele. Daca cel care
refuza este un functionar, daca ii spune rectorul sa emita va emite.
De la acest conducator al autoritatii obligate se poate cere : o amenda cu 20% din
salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de intarziere. Salariul minim brut pe economie
este 800 lei. 20% inseamna 160 lei / zi. O persoana care intarzie o luna, trece de 1000 euro pe
luna. Amenda este destul de mare si din acest punct de vedere, de fiecare data cand au primit
cererea de amendare, in maxim 3 zile cererea a fost solutionata. Pe langa asta, aceste amenzi
intra la bugetul de stat.
Cum pui in executare o hotarare impotriva ministerului finantelor. Cine il amendeaza pe
ministrul finantelor ? Nimeni nu are curajul pentru ca sunt subordonati lui. O solutie este sa
astepti pana va fi schimbat, iar apoi sa mergi la finante si o va executa.
Reclamantul mai poate cere despagubiri pentru prejudiciul cauzat prin intarziere. De
pilda, daca arati ca iti trebuia diploma ca sa pleci undeva si nu ai mai putut pleca. Se apreciaza
un prejudiciu moral sau chiar material daca ai pierdut o bursa si sa ii plateasca conducatorul
autoritatii di banii lui dupa care el se poate indrepta impotriva celor vinovati efectiv.
Daca este vorba despre un act administrativ care stabilea o suma de bani, de pilda in
materia imobilelor nationalizate era vorba despre, de pilda, se emite titlul de despagubire care
stabilea ce suma trebuie sa-ti dea statul. Cu cat primeai titlul mai repede, primeai banii mai
repede. Daca se intarzie emiterea acestui act desi exista o hotarare irevocabila se pot cere
despagubiri constand in dobanda legala. Aceasta este regula : daca nu ai o suma de bani, nu

mai este dobanda legala.

Speta cu Crinuta si Ancuta : este vorba despre o hotarare irevocabila impotriva ANRP.
Autoritatea este obligata sa emita in favoarea unei persoane un titlu de despagubire continand o
suma de bani. Avem o hotarare irevocabila si conducatorul autoritatii este Ancuta. Fac cerere la
autoritate sa obtin evident titlul de despagubiri si nu se obtine. In aceasta situatie, se face o
cerere de amnedare si de despagubiri pentru chemand in judecata conducatorul autoritatii. Se
fixeaza termenul de judecata si la primul termen de judecata Ancuta spune : "cu 10 zile inainte
am fost data afara si am fost inlocuita cu Crinuta". Ce va face reclamantul ? Avem 2 cereri
diferite : cererea de amnedare si cererea de despagubiri. Ele au naturi juridice diferite si scopuri
diferite. Ceri sa fi despagubit pentru ca ai suferit un prejudiciu care se cauzeaza zi cu zi. Ceri sa
fie amendat pentru a-ti emite. Cererea de amendare este un mijloc de presiune, un mijloc
cominatoriu, de constrangere. Este foarte mare amenda. Exista fapte contraventionale mai
grave decat aceasta situatie si totusi amenzile sunt semnificativ mai mici. Amenda aceasta nu
are scopul se a sanctiona pasivitatea ci de a constrange sa iasa din pasivitate in viitor.
Cererea de amendare ar trebui sa poata sa fie indreptata numai impotriva conducatorului in
functie (pe cel care e inlaturat din functie degeaba il mai constrangi, ca sa faca ce? Amenda
aceea nici nu profita reclamantului si nu ai cum sa constrangi pe cineva care a parasit functia
pentru ca si daca ar vrea, acum nu mai are ce sa faca). Asadar cererea de amendare va fi
introdusa numai impotriva noului conducator. (Vedeti, de aici romanii ar putea invata ca daca isi
schimba primarul in fiecare luna, nimeni nu ar putea fi vreodata amendat si nici sa execute vreo
oblig import). In schimb cererea de despagubiri intr-adevar ar trebui impartita: pana la eliberarea
din functie a conducatorului vechi, prejudiciul a fost cauzat de conduc vechi care nu si-a
indeplinit obligatiile; de la numirea in functie a celui nou, el cauzeaza prejudiciul. (Sigur acum
trebuie discutat daca el nu ar trebui sa aiba la randul sau la dispozitie intai 30 de zile ca sa
solutioneze cererea. Adica ganditi-va ca cineva v-ar numi direct intr-o infunctie si te trezesti a
doua zi dimineata dupa ce ai fost numit ca ai de platit in 10 cazuri cate 160 de lei deja. Cam
brusc nu-i asa? Adica nu ai timp sa rezolvi chestiunile alea si de aceea ar trebui sa existe un
tremen in sensul asta.

Exceptia de nelegalitate

In primul rand ce e aia o exceptie in limbaj juridic procedural? - un mijloc de aparare. Ori de cate
ori cineva are o pretentie de la tine, unele dintre mijl. de aparare sunt exceptii, adica anumite
situatii care ar face ca actiunea sa nu fie admisa chiar fara a se judeca pe fond. (ex: cineva ma
da pe mine in judecata la tribunalul Cluj si pretinde de la mine 1000 de lei. cum ma apar eu pe
cale de exceptii? spun de acord, poate actiunea asta ar fi de admis dar nu de catre tribunalul
cluj ci de catre judecatiorie, eventual. deci e o except a necompetentei instantei, instanta asta
nu e corect sesizata. De acord, e posibil sa ne judecam dar numai dupa ce reclamantul plateste
taxa de timbru, exceptia netimbrarii actiunii. Astea sunt exceptii de procedura,0 dar pot sa fie si
exceptii de fond adica exceptii care sa necesite administrarea de probe: e adevarat ca ii
datorez o suma de bani, dar s-a prescris - exceptia prescriptiei. In materia contecios adm:
exceptia lipsei proc. prealabile. Toate astea sunt mijl. de aparare. Asa e si exceptia de
nelegalitate- un mijloc de aparare.
Cand poate cineva ridica exc de nelegalitate? Imaginati-va un litigiu banal intre A si B. Cand
una dintre parti o sa invoce exc de nelegalitate?(* unul si acelasi contencios nu poate fi in
anulare si in aprecierea legalitatii) - in situatia in care una dintre parti isi intemeiaza pretentiile
sau apararile pe un act admin si aducandu-l in proces zice ca de aia am eu dreptate ca asta e
actul admin pe care ma bazez. Atunci cealallta parte il poate "ataca" cu exc de legalitate. Ex: B
construieste pe terenul lui A sau pe o parte din terenul lui A , demoleaza gardul si incepe sa
sape la A in gradina. A il da in judecata - ce pretentii are? In primul rand poate vrea despagubiri
pt prejudiciul cauzat, ca i-a distrus terenul, ca i-a distrus gardul, daca a apucat sa faca lucrari
vrea demolarea lucrarilor, oprirea pt viitor s.a.m.d. Atunci cand A spune sa demolezi ce ai
construit intrevin regulile din dr civil. (*accesiunea- in materia accesiunii poti cere demolarea
constructiei cand constructorul e de rea credinta, daca e de buna credinta nu poti sa ceri decat
atribuirea constructiei sau sa ii lasi terenul cu totul si sa te despagubeasca. Bineinteles A vine si
spune va rog sa demolati pentru ca eu cred ca B e de rea credinta. Cum se apara B? spune:
nici vorba sa fiu de rea credinta, eu am autorizatie, deci am construi legal deci am const cu
buna credinta. Ce ii ramane lui A sa faca ? sa ridice exceptia de legalitate! ce inseamna asta: ii
spune pai poate ca ai tu autoriz. de constr. dar nu e legala si prin urmare inteleg sa ridic exc. de
nelegalitate impotriva ei. Instanta care judeca acest litigiu trebuie sa spuna la final daca
demoleaza sau nu. Cum o sa se intample- are legatura legalitatea autoriz cu demolarea sau
nu? E la fel daca autoriz. e legala cu situatia in care nu e legala? Pai nu e chiar la fel si atunci in
curgerea acestui proces, dupa ce se ridica exc. de neleg, de regula printr-o
incheiere( incheierea este o hot. jud. premergatoare solutionarii fondului).

***{ Hot judecatoresti sunt de 3 feluri :

incheieri - pronuntate pe parcursul litigiului, judecatorul continuand sa judece

sentinte ( se pronunta in prima instanta, dar dezinvestesc instanta, judecatorul care a

pronuntat o sentinta nu mai poate reveni asupra ei, nu mai continua sa judece litigiul)

decizii ( se pronunta in caile de atac) }***

- prin incheierea asta ce se stabileste? admite sau respinge exc. Asta inseamna ca daca
judecatorul admite exc. autorizatia e ilegala, daca o respinge autoriz. e legala si dupa aceea
continua cu procesul, poate admin alte probe si la sfarsit pronunta sentinta. Atunci cand declara
ca autoriz e ilegala, admite exc - care este consecinta? In acest litigiu nu se va mai tine cont de
autorizatie. E ca si cum B ar fi construit fara autoriz, deci daca a construit fara autoriz ne spune
NCC ca e de rea credinta si de acolo e de discutat in dr civil ce o sa faca. Vedeti, care e dif
dintre exceptia de neleg. si actiunea in anulare? In sit anularii daca se anuleaza un act el e nul
pt toata lumea. Daca se constanta neleg. in procesul asta,inseamna ca actul asta e nelegal si
nu exista intre parti, adica in proc dintre A si B, dar pt restul societatii exista autorizatie. (Este
vreo diferenta pragmatica? ce stiti? te apuci si construiesti in centrul Clujului fara autoriz? ce ti
se intampla? in primul rand iei niste amenzi de iti pare rau. stiti care sunt amenzile in materie de
urbanism: pana la 100.ooo lei, cea mai mare asta e 100.000 lei. si ganditi-va ca vine azi iti da
100.000 amenda si peste 4 zile mai vine si iti mai da 100.ooo. cat rezisti sa platesti amenzile
astea? la fel daca ti s-a anulat o autoriz de construire autoritatea te someaza sa intri in legalitate
si daca nu demolezi, ca daca nu o sa primesti amenzi. In schimb daca doar intr-un proces s-a
declarat nelegala autoriz, ce se intampla?- pai numai acolo nu mai exista si e nelagala, dar in
rest tu ai construit cu autoriz, nu iti da nimeni amenda, rezulta ef. relativ al exceptiei de nelegnumai in acest proces se considra ca nu exista autoriz, in rest totul este legal si valabil.
Asadar daca autoriz e declarata neleg se inlatura din proces si solutia se da fara a se tine cont
de ea. sigur ca B va fi nemultumit probabil de incheierea asta, sau daca se respinge o sa fie A
nemultumi de incheierea asta. cum se poate ataca incheierea asta? .--- va spune art 4- cu
recurs sau cu apel evident, dar cand? odata cu fondul, dupa ce se pronunta sentinta. cine e
nemultumit de neincheiere o poate ataca numai odata cu sentinta. cand primesti sentinta acasa
si iti spune sentinta ca e cu apel declari apel impotriva sentintei si a incheierii respective.

Cand poate fi invoc intr-un proces exc de nelegalitate? oricand- Art.1!Avem litigiu in fond apoi
avem itigiu in apel, apoi litigiu in recurs si decizia irevoc. in final. procesul incepe cu cererea de
chemare in jud si se termina cu decizia irev. unde anume poate fi invoc exc de nelag. ne spune
alin 1- oricand pana in mom. dec irevoc. ce inseamna asta, care sunt implicatiile?
avem o incheiere- pe care o putem ataca cu ce se poate ataca actul final, deci facem apel
impotriva sentintei si a incheierii. poate reclamantul nu a avut avocat in fond sau a avut unul
care nu se pricepe la dr admin. si-a angajat un alt avocat in apel si se invoca exc de neleg direct
in apel si aici avem o incheiere - incheierea asta cu ce poate fi atacata?- cu ce poate fi atatcata
si decizia finala- adica cu recurs impotriva acestei incheieri si a deciziei finale.
poate te trezesti in ultimul moment, adica ridici exceptia direct in fata instantei de recurs - se
pronunta si aici o incheiere. cu ce poate fi atacata aceasta incheiere?- nu poate fi, e irevoc
exact ca decizia irevocabila! Asadar interesul reclamantului e sa ridice exc cat mai repede
posibil, el se poate trezi fix in recurs, dar daca o faci la final nu mai ai cai de atac.
Deci am vazut procedura dupa care se ridica exc si am vazut efectul exceptiei - neluarea in
seama a actului declarat nelagal.

Obiectul exceptiei - ce acte pot fi atacate cu exc de nelegalitate?

- ne spune Art. 4(1), 4(4): a. adm. individuale nu si cele normative (este text expres.)
De ce nu pot fi atacate actele normative cu exc de nelag. ce l-a facut pe legiuitor sa stabileasca
acest lucru in mod expres?
(ex: H.CL: ceva comuna care din fonduri europene au amenajat in centrul comunei un parc. si
bineinteles ca deja se vedeau semne de vandalizare si atunci au adoptat o HCL care zicea asa:
"constituie contraventii urmatoarele fapte: aruncat hartii pe jos etc. si totodata faptul ca
distrugerea bancilor, cosurilor de gunoi constituie inftact si se sanctioneaza cu inchisoare de la
4 la 8 ani" pana in 15 feb era foarte simplu sa ridici exc de neleg si impotriva actelor adm
normative, dupa aceasta data legiuitorul a interzis asta expres. de ce? se formeza o
jurisprudenta divergenta: a adm normativ legal in Galati, ilegal la Iasi, legal pe jumatate in ClujNapoca. Totusi pt actele normative avem actiunea in anulare- pe care o poti exercita oricannd.

presupunand ca un reclamant face act in anulare, efectele sale sunt erga omnes, adica actul sa anulat, hot trebuie publicata in MO- solutie unitara. Jurisprudenta divergenta e motivul pt care
legiuitorul a interzis exceptia in materia a normative. Dar trebuie sa stiti ca istoric, initial actele
normative erau atacate cu exc de neleg si mai exact actele normative emise in materie penala.
Pana in 1938 contrav si infractiunile erau materie penala si sigur contraventiile erau instituite
prin asa numitele regulamente de politie de multe ori cand cineva era urmarit penal invoca o
asemenea exc pt ca in cazul lui sa se inlature efectele regulamentului si el sa fie considerat
nevinovat. daca nu ai act care sa te incrimineze nu exista fapta anticociala asadar nu ai de ce
sa fi pedepsit.
*actele particulare- avem alin 1 care ne spune ca exc poate fi invocata cu privire la actele indiv.
Avem ultimul alin. care ne spune exc nu poate fi ridicata cu privire la actele normative. Deci ce
se intampla cu privire la alta categ. unde legiuitorul nu spune nici da nici nu? poti spune ca nu ai
text legal in legea contenciosului, dar poti spune ca nu ai nici interdictie expresa, si atunci e un
mijl de aparare pe NCPC. Solutia asta se schimba de la judecator la judecator, putand sa gasim
argumente de ambele parti. Am inclina spre posibilitatea ridicarii exc fara sa invoci art 4
deoarece pana in 2004 nu exista art 4 si totusi puteam invoca exc, deci nu ai nevoie neaparat
de un temei legal pt ea. e un mijl de aparare oarecare. arat ca actul respectiv nu e legal, adadar
poate fi ridicata pt ca nu ai un text care sa iti interzica asta.

Sunt 2 institutii care se apropie foarte mult de exc de neleg intemeiata pe art 4. si anume:
1. Exceptia de nelegalitate speciala= cea intemeiata pe art 18(2) din lege. Prima intrebare:
de ce i-am spune si acestei institutii exc de neleg.- care e asemanrea cu reglementarea din art.
4? dintr-un motiv sau altul in niciuna dintre cele doua situatii nu e vorba de anulare ci doar de
aprecierea nelegalitatii. Instanta verifica daca actul e legal, verif daca operatiunea e legala sau
nu si consecinta va fi aceeasi. daca in prima situatie pe art 4 daca instanta apreciaza ca actul
nu e legal, il inlatura din proces, in a doua sit instanta apreciaza ca operatiunea admin nu e
legala
(imagnati-va ca potrivit legii pt o anumita autoriz ai nevoie de avizul autoritatii competente in
materie de cultura pt ca e monument istoric si dupa aia mergi la legea speciala sa vezi cine e
asta. imaginati-va o autoriz care nu are un asemenea aviz deloc- nicio autoritate in materie de

cultura nu si-a spus parerea. ce concluzie trageti?- avizul nu exista, inseamna ca actul final este
ilegal. a doua ipoteza exista avizul comisiei judetene de monumente istorice dar daca te uiti in
legea speciala la un asemenea monument ai nevoie de avizul Ministerului Culturii- de vreme ce
s-a obtinut avizul autorit judet: nelegal pe motiv de necompetenta. un aviz nelegal echivaleaza
cu lipsa avizului daca e o chestiune care nu poate fi acoperita. atunci ajungem la aceeasi
solutie- avizul nelegal e ca si cum nu ar exista iar actul nelegal poate fi atacat. Asadar
mecanismul pe art. 18 e acelasi ca pe art 4. care e diferenta intre 18(2) si 4? ca obiect al
exceptiei la art 4 e a.adm. aici e operat admin; momentul in care se poate introduce 18(2) trebuie sa ridici exceptia de nelegalitate speciala in fata instantei de fond ; exc de nelegalitate
generala poate fi invocata in orice proces(civile, penale, de contencios) exc de neleg intemeiaia
pe art 18(2)- numai in litigiile de contencios care au ca obiect anularea unui act
administartiv(fiind vorba de operat. adm. care stau la baza actului atacat)
2.Exceptia de inexistenta:
-inexistenta e consecinta celor mai grave ilegalitati, a ilegalitatilor duse la extreme, care sunt
atat de evidente ca orice pers isi poate da seama de ileg actului, actul nu se bucura de
prezumtia de legalitate si nu prod ef juridice prin urmare un act inexistent nici macar nu trebuie
atacat la inst de contencis ci pur si simplu ignorat. insa din pacate uneori actul inexistent nu te
lasa sa il ignori pt ca uneori actul chiar inexist fiind admin incearca sa il puna in aplicare cu forta
si atunci trebuie sa te aperi cumva. (imaginati-va urmatorul lucru, ca X functionar public din
guvern e numit prin decizia primului ministru. la un mom dat vrea sa vina la serviciu si portarul ii
da o decizie semnata de el ca a fost dat afara. actul asta e evident inexistent, dar daca portarul
ii spune clar aici nu intri si nu ai cum sa intri, adica pune in aplicare actul ala, ce poti sa faci
decat sa vii cu o hot jud care sa constate inexistenta si sa ii oblig pe cei in cauza sa iti permita in
continuare exercitarea atributiilor.) Intr-un stat de drept aceste situatii ar trebui sa fie foarte rare,
dar nu sunt la noi in tara.
In primul rand exista niste cazuri de inexistenta legale constintutionale: nepublicarea in
monitorul oficial (sunt o gramada de a admin normative nepubl in MO si pe care admin. le pune
in aplicare cu forta.) avm un act care spune: cu tare autoritate se reorganizeaza, toti functionarii
vor da examen urmand ca cei mai buni sa fie pastrati si restul sa fie dati afara- act normativ- si
nu il publica in MO, dupa care ii pun pe toti sa dea examen si ii dau pe 40% afara. avem un act
inexist din perspectiva Constitutiei, dar el si-a produs efectele de fapt fiindca foarte multi le-au
simtit. Intrebarea este daca se poate ridica exc de inexist sau nu si care ar trebui sa fie ob. sau?

exc de inexist este o forma a exc de neleg si prin urmare trebuie respecat in totalitate art 4 , sau
nu neaparat? nu neapart! de ce? in primul rand in cazul anterior inexistenta nu e neapart o
forma de ilegalitate ci mai degraba de eficacitate. un act inexistent clasic: s-a incalcat
competenta terit, un politist din cluj m-a amendat in constanta, pot sa ignor procesul ala vb ca e
inexistent clar, da cum reparam un asemenea act? - cel cu necompetenta, cum il remediem,
cum acoperim viciu- nu se poate. in schimb unui act nepublicat ii putem acoperi viciul
publicandu-l ( exista inexistente remediabile in sensul ca nu s-au indeplinit niste forme de
publicitate- actul nu a existat pt ca nu s-au facut formalitatile de publicare dar exista de acum
inainte ca il publicam in MO. din punctul asta de vedere, exc de inexistenta e un pic altceva fata
de exc de nelegalitate, actul respectiv putand fi legal doar ca nu a fost publicat deci nu poate
produce efecte fata de societate. in asemenea ipoteze, exc de iexistenta fiind un pic altceva
fata de exc de neleg poate fi invocata si cu privire la actele normative. adica nu faci actiune in
contencios in care sa se anuleze, actul asta neputand fi anulat, ci numai sa constati ca actul nu
isi poate produce inca efectele, adica nepublicarea nu atrage anularea lui ci doar ineficacitatea.

Speta: O persoana de 20 de ani are un acccident de circulatie in Italia, da un tir peste el, a.i.
ajunge in coma adica e in stare vegetativa. ajuns acasa e incadrat in gradul 1 de handicap.
Aceasta incadrare se facea prin certificat facul de comisia judeteana de expertiza si recuparare
medicala (comisia de specialitate). certificatele de incadrare intr-un grad de handicap se emit pe
un termen de un an, cel care sufera de handicap trebuind sa se prezinte anual la o noua
expertiza care sa evalueze daca starea i s-a ameliorat, s-a mentinut, a disparut etc. intrucat nu
mai avea discernamant ca nu mai avea discernamant se declanseaza procedura de punere sub
interdictie si tutere ii este numit tatatl sau. fiind incadrat intr-un grad de handicap promesti o
indemnizatie anuala de 300-400 lei. pe de alta parte persoanele incadrate la gradul 1 de
handicap au dr la un ingrijitor personal potrivit legii. in cazul asta mama acestuia a devenit ingrij
personal primind o indemnizatie de 200-300 de lei pe luna. trece un an , sit e neschimbata si se
prezinta la emiterea unui nou certificat, dar comisia ii raspunde ca nu il mai poate incadra intr-un
grad de handicap pt ca, cu 1-2 sapt inainte a fost adoptat de catre Min. Sanatatii un ordin care
la Art. 100 spune asa "nu vor fi incadrati intr-un grad de handicap pers care si-au dobandit
handicapul in cadrul unui accident de circulatie." aici fiind vorba de un accident de circulatie
avem o exceptie de la incardarea intr-un grad de handicap.

Tutorele vine la dv in calitate de avocat. Ce avem de facut?

+formulare act contencios
Curs 8
Speta:O persoana care a intrat in coma din cauza unui accident de circulatie este incadrat
in gradul 1 de handicap,printr-un act administrativ cu termen.Un act emis ,decizie a Comisiei
Judetene de recuperare medicala s.a.m.d.Odata pe an pers trebuia sa se prezinte,sa fie
expertizata in vederea stabilirii faptului daca acelasi situatia s-a pastrat,s-a ameliorat,a
disparut.Pacientul a fost pus sub interdictie,numit ca tutore tatal si mama sa ,numita in postul
de ingrijitor personal.Fiind incadrat in gradul 1 primea o indemnizatie de 300 de lei,ingrijitorul
personal(mama) primea la randul ei o indemnizatie de 200 de lei.Dupa primul an desi situatia sa pastrat,Comisia a refuzat sa il mai incadreze in continuare intr-un nou grad de handicap pt ca
intre timp,fusese adoptat ,emis un ordin al ministrului care stabilea la art.XX ca nu vor fi
incadrate in grad de handicap,pers care si-au dobandit handicapul in urma unui accident in
cauza.Tutorele vine la voi si va intreaba ce trebuie sa faca ca sa fie ca si inainte,pt ca
persoanele respective traiesc la limita subzistentei.De cand preda speta asta,actiunea in
contencios este altfel,deoarece se modifica legislatia si in functie de legislatie trebuie sa te
adaptezi.
Astazi ne adaptam la legislatia de azi,deci ca si cum speta ar fi avut loc azi sau ieri.
Elementele obligatorii ale actiunii:in ordinea in care se pun pe hartie ,daca va uitati in
cod,codul nu stabileste aceasta ordine.Presupunem ca avem procedura prealabila facuta
Trebuie sa stabilim care este instanta competenta.In speta:DIrectia judeteana si
Ministerul.Este problema,deoarece ,chiar daca pe hartie ordinea e una,ca proces mental
ordinea e alta.
Primul lucru care il determinati mental este obiectul actiunii.Imediat ce stiti obiectul,daca stiti
obiectul ,stiti cine e reclamant(cine tre sa ceara),cine e parat-(pe cel ce il chemam in judecata
raportat la ce trebuie sa obtinem),tot de aici determinam instanta si tot de aici determinam
procedura prealabila (daca exista.).Obiectul este primul lucru pe care trebuie sa l stabilim,adica
ce vor.In speta,ei vor vrea banii aia,noi ca si juristi trebuie sa stim ca banii nu ii vom obtine decat
daca :Oamenii vor banii pt viitor si pt trecut,in sensul de despagubiri.Dar asta nu se poate

perpetua,in continuare ei trebuie sa obtina banii in mod legal,inseamna ca X-pers in cauza,Ytatal,Z-mama au nevoie de un certificat de incadrare in grad.
Trebuia sa fie incadrat intr-un grad de handicap,pentru un certificat.Nu e incadrat din cauza ca
exista un act cu forta superioara,un ordin al ministrului care nu ii permite acest lucru.Ca obiect
noi vrem: despagubiri ce nu s-a obtinut si ce se va obtine si in continuare sa se obtina niste
bani dar pt asta e nevoie de obligarea cuiva sa-l incadreze pe X in gradul 1 de handicapobligarea Comisiei Judeteane.Avem un petit de obligare a Com.Jud la incadrarea intr-un grad
de handicap,dar stim ca aceasta nu il poate incadra intr-un grad de handicap pana cand actul
nu e anulat.Sigur ca de revocat nu o sa-l revoce nimeni pana nu o sa fie anultat de instanta.
Avem anularea unui ordin,obligarea unei comisii sa emite un act adm si apoi despagubiri.Am
stabilit in mare obiectul.Detalii cand ajungem la petit o sa fie.Important e sa stabilim generic.
1) .Instanta competenta:avem o autoritate publica centrala si una judeteana prin urmare
poate ar trebui sa facem doua actiuni in contencios:una la Curte si una la Tribunal dar nu
are rost pt ca dureaza prea mult.Daca le punem intr-una ,instanta competenta ar fi
Tribunalul,Curtea s.a.m.d
Exista 2 criterii pt determinarea instantei:
-care este actul care intr-adevar vatama:daca ordinul ar fi revocat sau anulat,nu avem motive
serioase sa credem ca autoritate judeteana nu l-ar incadra intr-un grad de handicap.Refuzul
este nejustificat doar de faptul ca actul este ilegal dar daca actul nu ar fi,nu am avea nici
refuz.Suntem inclinati sa credem ca ordinul este cel care vatama
-atunci cand avem de ales intre Curtea de Apel si Tribunal ,ca principiu,sfatul profului e sa
alegem Curtea,deoarece mai repede inghite jurisprudenta argumentul ca daca o parte e de
competenta Curtii si de alta parte a actiunii e de comp Tribunalului,Curtea se pronunta pe tot
decat Tribunalul s-ar pronuntat,acesta v-a refuza sa judece ceva cu Ministerul.In schimb Curtea
nu v-a refuza niciodata daca are un petit de competenta ei ,sa judece si unul care e de
compenta Tribunalului.Sa nu uitam ca nu s-a invocat competenta la primul termen,cum ii facut
asa e bine.Competenta in general trebuie invocata prin intampinare sau cel tarziu pana la primul
termen.
Prima concluzie e ca instanta compenta este Curtea de Apel ,trebuie sa determinam si care
Curte de apel este competenta in speta.Reclamantii sunt din Cluj->Curtea de Apel

Cluj,deasemenea este competenta si Curtea de Apel Bucuresti.Atunci cand redactati puteti sa

scrieti Cluj (bucuresti)->rezulta ca stiti care este instanta compenta,fie de la sediul paratului ,fie
de la domiciliu reclamantului.La examen scrieti in paranteza care o alegeti si mentionati care
instanta e deasemenea competenta,sectia de CA.La Curtea de Apel Cluj e sectia a 2 a
civila,fosta comerciala de CA si fiscal.Daca e la Bucuresti ,e sectia a7a de CA si fiscal.
2) Partile:reclamantul si paratul.
Subsemnatul/subsemnatii sau cand e vorba de p.juridice -subscrisul.
Reclamantii pot fi mai multi.In speta ,reclamantul principal este titularul dreptului la nivel de
folosinta si nu de exercitiu,ori dreptul il are X doar ca fiind pus sub interdictie,este reprezentat
de tutore.
Formula este:X reprezentat prin Y,cu domiciliu (in cod sunt o gramada de elemente Cnp.....profu
nu le cere) solicit anularea ordinului,obligarea Comisiei de a-l incadra pe X in grad de handicap
si despagubiri in plata indemnizatiei *(sunt 2 indem: 300 de lei indem pt handicap,200 de lei pe
luna indem pt ingrijitor)-ambele se solicita.Autoritatea prin intampinare va spune: exceptia lipsei
calitatii sau a interesului sau a dreptului vatamat a lui X repr prin Y cu privire la indemnizatie lui
y care nu este a lui X.
Nu am terminat cu reclamantii.Z daca nu mai primeste indemnizatia nu va stopa ingrijirea
deoarece astea sunt raporturile de familie.Indemnizatia respectiva se datoreaza de stat ca un
echivalent al ingrijiri-ingrijitorului!Ingrijitorul se duce si ii ridica(banii).
*Respectiv Z cu acelasi domiciliu.
In contradictoriu cu .......
Paratii-sfatul profului e atunci cand chemam paratii in judecata sa ii indicam cu numar din mai
multe puncte de vedere:e mai usoara exprimarea si daca ii scriem unu dupa altu .se poate ca
unul sa fie omis la citare.
In speta,primul parat este 1.Ministrul Sanatatii Publice,cu sediul .....
2-Ministerul cu acelasi sediu

3-Comisia Judeteana de Recuperare Medicala cu sediul...(nu trebuie mentionat la examen,navem de unde sa stim)
Art. 16-putem chema in judecata pe domnul eugen nicolaescu-ministrul,ca persoana fizica.Pe
seful Comisiei ca pers fizica,sau membrii comisiei care au refuzat-acestia nu pot fi chemati
deoarece ei trebuie sa respecte ordinul ministrului.E imposibil pt ei sa treaca peste un act emis
de superiorul lor.
Parati-solicitam sa fie citati la locul de munca,la sediul ministerului.
III....formulam actiune in contencios administrativ(e important de precizat deoarece ajuta pe cei
care distrubuie cauzele sa o califice corect si sa o inregistreze unde trebuie,altfel s-ar putea sa
o distrubui la sectia civila si mai se pierde o luna-2 pana ajunge unde trebuie)
IV...prin care solicitam instantei -urmeaza obiectul sau petitele.
Primul obiect trebuie indicate intr-o ordine logica.Sursa tuturor prolemelor este ordinul,primul
petit trebuie sa vizeze -anularea partiala a ordinului ,in sensul ca art XX (exemplu) a ordinului
Ministrului Sanat(parat de randu 1). nr YY,
-obligarea Comisiei(parat de randu 2) la emiterea sau eliberarea certificatului de incadrare in
grad de handicap a subsemnatului X
Petitele trebuie formulate astfel incat sa poate fi reluate in cadrul dispozitie hotarari
judecatoresti.
Daca acest petit se admite nu mai trebuie sa mentionam drepturile aferente a platii
indemnizatie,deoarece admiterea petitului implica dreptul la indemnizatie.
Ceea ce trebuie in plus sunt despagubirile pe perioada in care nu ai primit indemnizatia.Pt viitor
nu trebuie precizat expres deoarece odata admis petitul ,din acesta decurg consecintele
patrimoniale.Culpa primordiala este a ministrului care a emis ordinul,de aceea va raspunde
patrimonial persoana juridica (ministerul pe care il conduce ):
-obligarea paratului de randu 2 -Ministerul Sanat Publice la plata de despagubiri in valoare de
(toate se cer pe luna.nu se cer in cuantum global pt ca nu avem cum sa -l anticipam)

Astfel primul prejudiciu este indemnizatia a) de 300 de lei pe luna incepand cu data de
10.09.2013-reprezinta data expirarii certificatului de incadrare in grad pana la emiterea unui nou
certificat de incadrare intr-un grad de handicap.Pentru ca din momentul in care se emite acest
certificat,indemnizatiile se acorda din momentul eminterii in continuare.
,in favoarea subsemnatului X.
b)200 de lei pe luna pe acelasi interval in favoarea subsemnatei Z
Alte daune mai putem cere?Se mai pot cere daune morale daca exista prejudiciu moral.In speta
nu avem prejudiciu moral doar material,ca n-a beneficiat de indemnizatie.Sigur ca se pot cere si
prejudicii morale daca motivam corect prejudiciul.
Putem cere ca dauna materiala,dar trebuie probata,prejudiciu material constand in dobanzile
creditelor bancare.
Putem cere suspendarea ordinului,putem incerca.:)).Daca instanta il suspenda,X trebuie sa faca
cerere...fiindca ordinul s a suspendat,rog a ma incadra in grad.
-suspendarea ordinului art.XX pana la solutionarea irevocabila a prezentei actiunii in CA(art 15 )
cu cheltuieli de judecata(taxa de timbru,onorariu avocat,cheltuieli cu martori,experti,cheltuieli de
transport)
V.Motivele
...Pentru urmatoarele motive:
O motivarea a unei actiuni cuprinde 2 parti.Prima parte e legata de fapte:in fapt,in
circumstantele spetei(orice fel de formula.)
a)-in fapt-o randuire de evenimente , cronoligica si obiectiva si atat.nu bagati texte de lege sau
altceva.Nu sunt aprecieri subiective.de regula in CA faptele se finalizeaza :avand in vedere
toate acestea ,am formulat procedura prealabila insa autoritatea nu mi-a raspuns in 30 de zile
sau a raspuns negativ,motiv pentru care am introdus prezenta actiune.
b)-problemele juridice ale spetei.de multe ori se suprapun peste petite.Prima problema juridica
este nelegalitatea ordinului atacat

Trebuie motivat de ce ordinul atacat este nelegal:in speta,ordinul trebuie sa faca diferenta intre
cei care si-au provocat handicapul cu intentie si cei care au dobandit handicapul independent
de vointa lor.
Nu se pot incadra in gradul de handicap cei care si-au provocat handicapul in mod voit.
A doua problema e legata de al doilea petit, dar acolo nu aveti de scris decat doua-trei chestii,
pentru ca evident, odata ce se anuleaza ordinul refuzul devine nejustificat si prin urmare trebuie
reincadrat.
3)

Explicatia - cum ati ajuns la calculul ala al despagubirilor, cu toate explicatiile

4) Suspendarea: trebuie scris: - cazul bine justificat

- paguba iminenta
5) Motive in fapt (sa suspendati ca sa ma incadreze mai repede ca nu o sa trebuiasca sa iau
de la camatari banii. Deci, astea se leaga de subzistenta si asa mai departe.)
- Mai urmeaza dupa aia motivarea in drept.
Aici trebuie scrise toate temeiurile legale ale actiunii. Ce trebuie scris? Pai, daca o luam
cu constitutia, 1) articolul 16 din Constitutie, 2) apoi din legea C.A. ne bazam pe art. 1, 3) apoi
art 7 nu are ce cauta aici ca ala il treceti in procedura prealabila, 4) dar mai exista art 10 dupa
care ati determinat competenta, 5) art 18 dupa care instanta da solutiile, 6) art. 14-15, 7) art. 16
daca am chemat in judecata persoana fizica, s.a.m.d.
Deci nu le scrieti toate aiurea, ci va ganditi pe care il utilizati din legea C.A.
Deci asta intra la motivarea in drept.
6) Probele: In probatiuni ce solicitam? Cerem inscrisuri, inscrisurile pe care le anexam (actul
atacat, refuzul de incadrare, procedura prealabila, raspunsul la procedura prealabila, etc.) Astea
sunt inscrisurile pe care le anexam noi, dar in probatiune in contencios administrativ ca
inscrisuri, aproape intotdeauna exista un mijloc de proba speciala. Art 13 legea C.A. solicita ca
instanta sa oblige autoritatile sa trimita la instanta in cauza toata actele care au stat la baza

actului administrativ atacat. Asa, poate vedem metodologia de adoptare a unui asemenea ordin
ca ii lipsesc o gramada de avizuri si mai putem completa cu motive de nelegalitate.
In afara de inscrisuri mai avem altceva? Teoretic, e posibila proba cu martori, dar nu in speta
asta. Oricum, stiti cum e cu martorii, chestia asta o dovedesti evident cu o expertiza legala, nu
cu martori. Expertiza se poate cere daca se contesta treaba asta. Daca nu, nu are rost. Altceva
ce mai trebuie: interogatoriul in general al paratilor. Aici pe cine ati interogat? Ce ar trebui
intrebat? Singurul lucru pe care esti curios sa il afli, daca nu il afli din continutul actului este care
sunt motive pt. care i-a exclus pe astia. Va atrag atentia: Interogatoriul la persoane juridice
trebuie anexact actiunii. Deci, ai facut actiunea trebuie sa te gandesti direct la interogatoriu. si
comia aia ce ati intreba-o? Io as intreba: in ipoteza in care s-ar anula ordinul, sunt de acord sa il
incadreze pe X intr-un oarecare handicap, adica recunosc ca singurul motiv pentru care nu il
incadreaza este existenta acelui ordin si cu siguranta raspunsul aici o sa fie da. Deci iti
recunoaste pretentia si nu ai nicio problema cu petitul ala.
7) Anexele. Adica se indica exact ce inscrisuri sunt indicate
Apoi vine data si semnatura. Si gata :)
(Pt. redactarea actiunii in C.A., ceea ce ma intereseaza pe mine in primul rand este legat
de primele 4 elemenete si dupa aia nu aveti decat sa scrieti motivele de nelegalitate cu liniuta.
Defapt asta o sa vi se ceara, sa redactati partea introductiva. Aia e important, ca in rest o sa le
reluatia la procedura civila.)
Alte doua chestii de C.A.:
Prima e legata de aplicarea art. 9 din Lege.
Imaginati-va urmatoarea speta: Astazi se publica in M.O. o ordonanta de guvern care spune
asa: de azi inainte tot invatamantul universitar este cu taxa. in consecinta: locurile bugetate se
desfiinteaza, prin urmare de azi toata lumea plateste taxa. Cei care pana azi au fost la loc
bugetat, trebuie sa achite retroactiv taxa pe anii precedenti in care au fost in locuri bugetate
pana la limita termenului de prescriptie. (termenul de prescriptie in dreptul public este de 5 ani).
Iar cei care au absolvit deja facultatea, vor achita taxa tot in limita termenului de prescriptie.
Deci daca ai terminat acum facultatea, achiti taxa pe ultimul an ca in rest s-a prescris. Ce e de
facut?

Actiune in contencios. Primul lucru pe care il faceti: daca azi s-a publicat, intr-o saptamandadoua fiecare universitate identifica destinatarii actului si le trimite instiintari. Si atunci fiecare e
notificat cu diverse sanctiuni: nu intri in licenta, nu primesti diplima, etc.
Deci ce faceti? Cei care sunteti la taxa sau ati fost vreodata la taxa in ultimii 5 ani? Raspuns:
art. 7(5) spune ca in ipoteza asta nu trebuie proced. prealabila. De ce? Pai la o ordonanta cum
sa faci procedura ca aia nu e act administrativ. La actele admin. in baza ordonantei de ce sa
faci procedura prealabila? Cine sa ti le revoce? Ca au la baza ordonanta, deci actul e irevocabil
din punctul asta de vedere, pt. ca actul apare ca fiind legal. Si atunci, direct actiune in C.A.
Ce solicitam? Luam pe scurt:
1. daca ati citit mai pe finalul art. 9 va spune ce se poate solicita, dar ganditi-va ca o persoana
dintre voi a primit decia: sa vii sa platesti si pentru viitor si pentru trecut suma. Deci primul lucru
care trebuie solicitat e anularea Deciziei 1. (actul adm. i. emis in baza ordonantei)
2. Intotdeauna lucrul asta se solicita, daca nu cumva esti insolvabil: obligarea cuiva la
despagubiri. Cine plateste aici? (Am scris generic despagubiri). Pai ce despagubiri pot fi? In
primul rand ce vreti? Restituirea taxei o da evident, universitatea. Aici o sa figureze ca parat si
Universitatea, dar si Guvernul, pt. ca el este emitentul ordonantei. Se poate sa fi suferit si altce
prejudicii? La fel, poate ai alte prejudicii ca nu ai putut sa platesti decat daca iei un credit. In
acest caz dobanzile sunt un alt prejudiciu pe care Universitatea nu o sa le plateasca niciodata.
Acele despag. le va plati: exista 2 teorii aici: 1- ca le plateste Guvernul, 2- ca le plateste statul,
reprez. prin Min. Finantelor. De ce nu ar putea Guvernul? Pt. ca el este suveran si atunci ar
trebui sa le plateasca statul, dar lucrurile astea nu conteaza. Ar trebui si Guvernul si statul sa fie
obligati in solidar, pt. ca fiecare complet are parerea lui si te trezesti ca ai o problema in sesnul
asta.
Altceva ce mai vrem in acest tip de litigii:
Catre Tribunalul Cluj (aici vine specificul art. 9) si anume sa suspendeze prezenta cauza si sa
sesizeze Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei de urgenta.
Asa suna petitul in fata tribunalului, ca el doar asta poate sa faca.
Exceptia de neconstitutionalitate, sfatul meu e sa o redactati pe o foaie de hartie separata, incat
sa poata fi trimisa la Curte fara actiune.

De ce actul asta e neconstitutional? Sunt doua lucruri aici. Una mai subtila, lagata de
art. 32 alin 4, care ne spune ca invatamantul de stat e gratuit, potrivit legii. Adica, totdeauna pt
ca au fost multi studenti la locuri cu taxa, au venit au platit taxa si au spus sa ma scuteasca ca
spune ca invatamantul e gratuit. Pai da, e gratuit, dar potrivit legii. Si legea poate face niste
disctinctii, dar in niciun caz nu poate altera principiul. Adica un text de lege care spune ca nu e
gratuit deloc, e evident contrar aliniatului 4 care spune ca trebuie sa existe gratuitatea. acuma
cat ii ea de larga sau de restransa e una, dar sa nu fie gratuit defel, evident ca contrazice
Constitutia. Si a doua este legata de retroactivitate. Evident ca aceasta ordonanta
retroactiveaza vizil, pt. ca ai si dobandit un drept sa fie gratuit pana in prezent si te pune sa
aduci bani pentru ce s-a intamplat deja.
Si acum sa vedem cum arata un asemnea litigiu pe scurt:
Avem actiunea in C.A., avem procedura initiaala si primul termen de judecata. La primul termen
de jud. se va sesiza Curtea Constitutionala si litigiul se suspenda. Se primeste termen la Curtea
Constitutionala. Ea poate sa dea doua solutii posibile: sa adminta exceptia, sau respinga
exceptia. Ce se intampla in continuare? Indiferent care ar fi solutia, din oficiu, vechiul litigiu se
respune re rol. In abstract, in prima situatie, daca exceptia a fost admisa, actiunea va fi
solutionata pe fond. Adica nu neaparat se va admite (ganditi-va ca cineva vrea 1 miliard pentru
daune morale, evident ca nu iti da atata). Dar, actiunea se continua ca si cum ordonanta aia nu
ar exista. Iar daca exceptia se respinge, atunci si actiunea va fi respinda, pentru ca inclusiv
textul spune ca te bazezi pe o ordonanta declarata neconstitutionala. Daca ordonanta e
constitutionala, nu ai fundament.
Ganditi-va in aceeasi speta, cate persoana din tara asta intra in incidenta ordonantei? Sa
spunem ca 200.000. Credeti ca toti aia 200.000 de studenti sau fosti studenti o sa faca o
asemenea actiune? E sigur ca nu. Dar, unii vor face si vor castiga. Decizia asta a Curstii
Constitutionale o sa se publice in M.O. si atunci vede toata lumea ca poate sa isi poata lua banii
inapoi. Sau mai este o a doua situatie in care ordonanta a fost deja declarata pentru o alta
cauza ca neconstitutionala. Din momentul asta, orice persoana interesata care se considera
vatamata are la dispozitie 1 an pentru a introduce actiunea fara nicio procedura prealabila.
Specificul e ca nu se mai sesizeaza Curtea Constitutionala, din moment ce ordonanta a fost
deja declarata ca fiind neconstitutionala.

Si Avocatul Poporului ar putea sesiza Curtea, dar nu va bazati pe el. Avocatul Poporului
sesizeaza si el ce obtine? In niciun caz el nu obtine restituirea banilor pentru toata lumea.
Proceduri speciale de contencios administrativ
Aici problema principala e de a vedea cum se delimiteaza ele de sintagma aia de "alte
proceduri speciale" si dupa ce reguli se delimiteaza ele de alte proceduri speciale.
Actiunile in C.A., adica actiunile prin care se urmareste anularea unui act administrativ pot fi
judecate de instantele de contencios adminsitrativ, dar sunt unele care sunt solutionate de
instantele de drept comun (civile, comerciale, de dreptul muncii, etc.) atunci cand legea spune
"alta procedura judiciara". Altfel spus, te trimite la o alta instanta. Ganditi-va ca aveti un a.a. si
legea spune ca instanta competenta este sectia civila. Concluzia este ca nu numai ca facem
actiunea la sectia civila, dar intrebarea este care este dreptul aplicabil? Dupa ce reguli ne
judecam? Exclusiv cele din Codul de Proc. Civ. NCPC reglementeaza toate aceste situatii.
Legea C.A. nu se aplica deloc. Un asemenea litigiu e sustras de la aplicabilitatea Legii C.A.
Daca insa avem un litigiu de contencios si legea ne spune: "este de competenta instantei de
cont. admin." iarasi sunt doua variante:

1. varianta cea mai cunoscuta este ca e un litigiu de c.a. obisnuit.(90% din situatii)

Ganditi-va ca avem o lege speciala, legea functionarilor publici si ne spune ca litigiul dintre un
functionar si autoritatea care l-a sanctionat se judeca potrivit legii C.A.
Prin urmare asta e cont. obisnuit. Dreptul aplicabil e Legea C.A. care are 31 de articole. Acolo
unde legea C.A. nu prevede nimic, se completeaza cu NCPC (a se vedea art. 28, care spune in
ce limite, cu conditia ca acele reguli din NCPC sa nu contravina raporturilor de putere dintre
administratie si particulari.)

2. Pe langa asta mai exista asa-numitele proceduri speciale.

Adica avem o lege speciala care spune ca instanta competenta e instanta de contencios
administrativ. Sa ne imaginam un litigiu pe legea 215/2001 pentru invalidarea unui consilier.
Avem un text care descrie aceasta procedura speciala si atunci intrebarea este: ce reglementari
de procedura se aplica unui asemenea litigiu? In primul rand legea 215/2001. Sa zicem ca
avem un text de lege speciala care spune care spune ca
1) actiunea in contencios administrativ se introduce in 3 zile.
2) Procedura admin. prealabila nu se mai efectueaza.
3) Instanta competenta e tribunalul.
4) Actul atacat este suspendat de drept.
5) Solutia intantei se pronunta in 30 de zile si e irevocabila.
Evident, in aplicare, in completare se aplica si legea C.A., dar se aplica cu prioritate legea
speciala. Astfel, articolele inlaturate de procedura speciala nu se mai aplica. Spre exemplu art.
7, 14-15, 20, 11.
Ceea ce nu este afectat de procedurile speciale din Lg. C.A. ramane sa se aplice, dar nici
prevederile speciale, nici prevederile legii C.A. nu ne spun daca autoritatea parat poate sau nu
sa faca intampinare? Deci in completarea lor unde nu prevede nici una nici alta se aplica
NCPC, in conditiile in care normele lui nu sunt incompatibile cu celelalte. In NCPC, paratul are
dreptul sa faca intampinare in 25 de zile din momentul in care a primit citatia. Textul asta se
aplica? Pai daca in 30 de zile trebuie sa fie data solutia irevocabila, e imposibil sa faca
intampinare. O sa il someze. Daca in 3 zile nu faci intampinare, nu ai decat sa nu faci... ne
judecam fara ea.
In concluzie, alta procedura judiciara, asta vizeaza o procedura care nu e de competenta
instantelor de c.a. si in care regulile de c.a. nu se aplica deloc.
O procedura speciala de c.a. in schimb, e o procedura de competenta acestor instante si in
care regulile de contencios se aplica in subsidiar.

Ultima chestiune, care o vom finaliza data viitoare este legata de art.6 (legea a intrat in vig. in
ian. 2005).
O sa incerc sa il sistematizez incat sa intelegeti despre ce e vorba: totul pleaca de la art. 21 alin
4 din Constitutie care spune ca jurisdictiile speciale adminsitrative sunt facultative si gratuite,
adica in completarea alin. 1, de regula, daca unei persoane i se face o nedreptate, sansa
acesteia este de a se adresa justitiei. Justitia este libera pentru toti si este mai mult sau mai
putin gratuita, adica este supusa taxelor de timbru, dar poti fi scutit daca nu ai bani. (se poate
esalona). Uneori insa exista anumite legi speciale care pe langa jurisdictia ordinara (sistemul
intantelor de contencios in acest caz), stabileste si o jurisdictie administrativa, adica niste org.
admin. care nu fac parte din justitie, ci din administratie, dar care solutioneaza litigii. Art. 21(4)
ne spune ca daca legea vreodata instituie asa ceva, adica juristictii speciale administrative,
atunci ele trebuie sa fie facultative si gratuite. Deci daca exista asemenea jurisdictii ele nu pot fi
decat facultative si gratuite.

Imaginati-va urmatorul lucru: avem un a.a. oarecare si ganditi-va ca legea spune ca legalitatea
acetui act poate fi stabilita in urma unei juristictii administrative. Ceea ce urmeaza este
jurisdictia administrativa, adica prin absurd, eu sunt nemultumit de un act al primarului. Teoretic,
legea spune ca eu ma pot plange de legalitatea acestui act in fata unui alt organ admin. De
pilda, ma plang prefectului. Intr-un sistem centralizat e perfect posibil. Ceea ce face prefectul
este sa finalizeze o jurisdictie administrativa. Prin ce se deosebeste aceasta jurisdictie
administrativa de o simpla plangere prealabila? Pai, la jurisdictia asta administrativa, partile sunt
citate, pot sa vina cu avocati, pun concluzii in contradictoriu. Deci, organul asta final se
comporta ca o instanta. Eu il chem si pe organul asta care s-a plans, si pe ala care a emis actul
sa isi spuna punctele de vedere, sa discute in fata mea in contradictoriu, ca in fata unei instante
de contencios administrativ. Asta toata e jurisdictia administrativa. Ea se finalizeaza cu un act
admin. jurisdictional. Prefectul da un ordin in care spune: da, are dreptate si actul trebuie anulat
sau nu are dreptate si se respinge. Actul admin. jurisdictional e administrativ pentru ca provine
de la un O.A. si e jurisdictional pentru ca solutioneaza un litigiu.
De regula lucrurile nu se opresc aici: cel nemultumit are asa-numita cale administrativ
jurisdictionala de atac, adica poti sa te plangi mai departe. Aceste cai jurisdictionale pot sa fie

tot in administratie (ma duc si mai sus), altele in shcimb, sunt in justitie (te enerveaza actul si te
duci la o anumita instanta care judeca direct in recurs, s.a.m.d.)
Dupa aceasta cale jurisdicionala avem o decizie irevocabila si decizia asta ar putea fi hot. jud.
sau act admin. jurisdictional.
Asta e in mare ceea ce am vrut sa intelegeti acum. Ma intereseaza doar sa intelegeti
terminologia utilizata de acest articol.
Curs 9
Procedura administrativ-jurisdictionala posibilitatile pe care le are o persoana atunci cand se
afla in fata unui act administativ-jurisdictional si a unei proceduri administrativ-jurisdictionale

Unde se intalnesc asemenea proceduri?

Asemenea proceduri se intalnesc de cele mai multe ori in cazul organizatiilor profesionale: la
sanctionarea avocatilor, la sanctionarea notarilor, la sanctionarea medicilor, si sunt tot felul de
colegii, consilii, comisii, s.a.m.d.
Exemplu:
Exemplul este imaginar ca procedura, dar este foarte aproape de realitate pentru ca si la
avocati, si la notari se intampla o procedura asemanatoare, dar n-am luat legea sa o disculam.
Imaginati-va ca legea ne-ar spune ca un avocat este sanctionat de catre o Comisie de disciplina
din cadrul baroului din care face parte. Impotriva acestei comisii, impotriva acstui act de
sanctionare, avocatul poate formula sa zicem contestatie la Comisia Nationala de Disciplina,
contestatie care se solutioneaza cu citarea petentului si a comisiei care l-a sanctionat; exista
niste dezbateri orale contradictorii si apoi se pronunta o decizie de catre aceasta comisie-act
administrativ-jurisdictional. Aceasta decizie, ar putea spune legea, poate fi atacata cu apel sau
poate fi atacata cu plangere sau cu recurs sau cu ce o fi, la un alt organ administrativ, sa zicem
Consiliul National al Avocatilor.
Imaginati-va ca un avocat este sanctionat disciplinar. Ce are de facut? Care-s variantele lui?
Potrivit Art.6, avem o procedura administrativ-jurisdictionala, iar pe de alta parte, avem Art.21,

alin.4 din Constitutie[Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite. ]- fiind

facultative, el intotdeauna va avea posibilitatea sa alege calea contenciosului administrativ,
procedura obisnuita.
Deci prima varianta este sa mearga in mod obisnuit in contenciosul administrativ. Adica
are 30 de zile pentru procedura prealabila, apoi administratia(comisia) are 30 de zile pentru
raspuns si apoi are 6 luni pentru actiunea in contenciosul administrativ. Asta intotdeauna
exista!
Si a doua varianta e sa iei frumos legea speciala si sa verifici: impotriva acestui act
administrativ are la dispozitie(inventam acum, nu are importanta): 15 zile pentru a face
contestatie la Comisia Nationala de Disciplina; Comisia ii solutioneaza in ...(nu are importanta
cat), pronuntandu-se o decizie. Impotriva acestei decizii, sa zicem ca are apel in 10 zile de la
comunicare, la Consiliul National al Avocatilor.
Adica fie luati Art.7 si Art.11 din Legea contenciosului administrativ, fie se ia legea
speciala si verificati de acolo procedura(cu termene, und se depune, unde se face,
s.a.m.d.)
Ce ne mai spune Art.6, alin.4 ?

Exista un principiu in drept conform caruia daca ai ales o cale

cand ai doua la dispozitie, inseamna ca nu te mai poti razgandi sa mergi la cealalta.

Aici, acest principiu este adevarat doar in parte. Adica daca ai ales calea contenciosului
administrativ, asa ramane. In schimb, daca ai ales calea administrativ-jurisdictionala, ea ramane
facultativa pana in capat; asta inseamna ca pana nu se pronunta o decizie irevocabila, partea
de aici se poate oricand razgandi si sa mearga dincolo.
Posibile avantaje si dezavantaje ale celor doua cai :
In momentul in care sunt sanctionat disciplinar, sunt sanctionat pentru anumite motive si atunci
ma pot gandi ca aceasta comisie are mai multa experienta. In principiu, specializarea joaca in
sensul asta pentru ca aceste comisii nu judeca decat asta-litigii cu avocati sanctionati-, pe cand
instanta judeca orice fel de contencios administrativ. Deci speializarea comisiei ar putea fi un
avantaj.

Alt avantaj: Sunt termene mai scurte- cu siguranta un asemenea litigiu dureaza de nivelul
maxim al lunilor, dar s-ar putea termina cu totul in 2-3 luni; pe cand actiunea in contencios
administrativ ar putea dura mai mult( Sigur, pe unii ii intereseaza sa traga de timp, si atunci
merg in contencios pentru ca reprezinta un avantaj pentru ei.)
De asemenea, ca o paranteza, calea administrativ-jurisdictionala ar putea fi favorabila pentru ca
te poti razgandi; incerci sa faci aici si daca nu merge, te razgandesti si te duci dincolo. Daca ai
ales calea contenciosului, gata; regretele sunt tardive. Si asta ar putea fi un avantaj, pentru ca
aceasta cale nu e definitiva.
Dar care e avantajul contenciosului?

Pai de ce jurisdictiile administrative sunt facultative? De

ce nu te poate obliga legiuitorul sa adopti aceasta cale? Pentru ca cei care judeca nu sunt
impartiali neaparat, nici independenti pentru ca fac parte din administratie. Judecatorul are
niste garantii, dar membri acestia ai comisiei nu prea au nicio garantie( ca nu te-ar schimba
daca nu dai o solutie care trebuie, s.a.m.d.). Si atunci, in mod normal, partea incearca, de
regula, varianta asta, si daca i se pare ceva suspect, se duce dincolo.
Cam asta este ceea ce se intampla in practica. Si cu asta am incheiat contenciosul
administrativ.
Serviciul public
Partea a doua, asa cum am gandit-o eu anul acesta(ca un pic le-am inversat), se numeste
serviciul public. Oricum nu dureaza decat o ora si ceva, pentru ca am preferat ca atunci cand
discutam despre concesiunea de servicii, sa stiti ce inseamna serviuciu, ca sa puteti vedea ce
inseamna concesiune de servicii mai exact.
Ce inseamna serviciu public? De ce exista servicii publice? Care-i rolul lor? Un interes public.
Cand apare cineva care sa presteze un serviciu, chiar daca nu este un serviciu public-un
serviciu oarecare? Cand exista o nevoie in acest sens.
Deci mai intai apare o nevoie a unei persoane sau a mai multor persoane, iar apoi imediat apar
intreprinzatorii care vor sa faca un profit si prin urmare sa satisfaca aceasta nevoie. Ori de cate
ori e vorba de o nevoie sau de o necesitate publica, intereseaza intreaga societate sau o larga
categorie de persoane- atunci serviciul care satisface aceasta nevoie se numeste serviciu
public.

Aveti ca definitie Art.2, alin.1, litera m din Legea contenciosului administrativ. Este o
definitie relativ apropiata de realitate. Un serviciu public, material vorbind, este o activitate pe
care fie o presteaza fie administratia, fie o presteaza un particular, dar intotdeauna administratia
detine un control, deoarece definiia v spune aa: este fie organizat fie dup caz autorizat
de administraie.
Acum 100 si ceva de ani toate serviciile publice erau prestate direct de cate
administraie (tot) pan cnd administraia i-a dat seama c e o btaie de cap prea mare.
Ex: salubritatea. Ce nseamn s organizezi un serviciu? For de munc, utilaje este
o afacere care n mod normal trebuie s se bazeze pe profit. Administraia nu este foarte
priceput la profit. Ce se ntmpl? S zicem c ntr-un an ntreg administraia strnge
gunoaiele, face curenie prin ora, adun taxele i la sfrit (sigur are contracte de munc,
pltete) trage linie rezultnd ori un profit mic, ori 0 ori n pierdere (de multe ori la noi e n
pierdere) i atunci nu e mai uor s-l dai altcuiva? Pentru c dac-l cesionezi cuiva nu ai dect
de ctigat, dac serviciul aa cum e organizat de administraie nu e profitabil. l cesionezi i
n schimb obii o redeven, dar acesta nu este singurul ctig real ci dpdv material i
impozitele i taxele (dac societatea respectiv are un profit-16% din profit - dac era prestat
de administraie nu era acel ctig, era doar pe hrtie potrivit principiilor dr. financiar, restul
sunt dividende pentru care se colecteaz alt profit pe dividende). Astfel este mult mai simplu si ntreti aparatul financiar sau fiscal colectnd impozite i taxe dect s prestezi toate
serviciile i s te specializezi n toate domeniile. De aia statul a preferat ca foarte multe servicii
s nu le mai presteze n mod direct ci s le transmit ctre particulari, doar s le autorizeze, s
le controleze i bineneles s primeasc o parte din acel profit.
Principiile aplicabile n materia funcionrii serviciilor publice:
1. Principiul continuitii serviciul public trebuie s fie prestat cu o anumit regularitate;
adic s nu v imaginai c asta nseamn neaprat continuu secund cu secund c
nu este neaprat nevoie, dar principiul continuitii presupune c serviciul trebuie s fie
prestat ori de cte ori este nevoie.
Ex.: energia electric trebuie prestat continuu evident, pentru c n fiecare
secund ai nevoie, n Romnia de energia electric;
energia termic trebuie prestat n special iarna;
nvmntul, ar fi culmea s-l prestm de cnd ai intrat la facultate pn
v luai licena n mod continuu, este prestat cu o anumit frecven;

Acesta este primul aspect al principiului continuitii, c acesta trebuie s fie prestat n
mod frecvent, sau n mod regulat.
Al doilea aspect, legat de acelai principiu, este faptul c principiul trebuie s fie
accesibil; adic dac orele de la facultate s-ar ine in sedii diferite (un curs la drept, urmtorul
la fac de chimie, urmtorul iar la drept, etc.) n aceeai zi, acel serviciu nu ar fi prea accesibil,
chiar dac se pune la dispoziia utilizatorilor, serviciul nu poate fi accesat n mod firesc. Multe
spee din practic, s-au pus n materia, la francezi, autorizaiei: se impunea atunci cnd vrei
s-i prelungeti o autorizaie un termen de o lun s-i aduni documentaia, dar nu aveai
cum pentru c te purtau prin toat Frana i orict ai fi fost de diligent nu aveai cum s le aduni
pe toate n 30 zile. Consiliul de Stat spunea c serviciul acesta nu este accesibil pentru c nu ai
cum s obii acea autorizaie n termenul stabilit de lege.
Alt aspect legat de principiul continuitii este legat de grev. Grevele, de fapt ca orice
fel de discontinuiti, sunt deranjante. n materia serviciilor publice grevele sunt strict
reglementate, n sensul c n anumite situaii, sau anumite servicii publice nu au dreptul la
grev, deci nu au voie deloc s fac grev. Alte servicii publice, au dreptul, dar dreptul acesta
este restricionat, altfel greva va fi declarat ilegal (dup ce se termin se mai deschid nite
dosare penale). Cine nu are dreptul la grev? Rspuns: poliitii, parlamentarii, prefecii,
serviciile medicale de urgen.
2. Principiul egalitii n faa serviciilor publice e practic o aplicaie a egalitii n
faa legii i a autoritilor publice din Art. 16 din Constituie. Ar prea c consacr
anumite "discriminri pozitive", dar nu e aa. Exist autoriti publice care au obligaia
de a avea fie ramp pentru persoanele cu dizabiliti, fie lift special, etc., evident ar
prea c acele persoane au mai mult dect persoanele normale, n realitate aceste
servicii speciale nu fac altceva dect s le aduc la o egalitate faptic cu ceilali
membrii ai societii.
3. Principiul adaptabilitii serviciilor publice sau mai exact obligaia de adaptare.
Nevoile sociale evolueaz, odat cu acestea trebuie s evolueze i serviciul care le
satisface. Dac nu ar exista acest principiu al adaptabilitii, noi astzi n Cluj nu a
avea taxiuri, am avea probabil birje de acum 100 de ani. Sigur dac privim n urm cu un
secol se vede evoluia, dar chiar i dac privim n urm cu un deceniu se vede clar
adaptabilitatea ( mai multe taxiuri pt. c a crescut nevoia cantitativ, la maini s-au impus
anumite standarde de mediu, etc.).

Adaptabilitatea poate fi i spaial (declar

primarul c vrea s fac un mini ora undeva n Lom, adic un nou mega cartier cu
funciuni multiple care s aparin tot de Municipiul Cluj Napoca. Se adapteaz
serviciile? Evident (ap, canalizare, transport).
Clasificarea serviciilor publice
I.
II.

Administrative
Comerciale (industriale)

Criteriul de distincie: dup cum se bazeaz sau nu se bazeaz pe ideea de profit; adic
acele servicii publice care nu vizeaz obinerea unui profit, se presteaz pur i simplu sunt
administrative, acele servicii publice care se bazeaz pe profit sunt comerciale sau
industriale. Exista nite servicii publice care nici mcar nu concepem s se bazeze pe ideea
de profit: evidena populaiei, armata, starea civil, serviciul de paapoarte, poliia.
Celelalte: furnizarea de energie electric/termic, telefonia, etc. sunt considerate n mod
100% comerciale sau industriale. Sunt servicii publice care sunt la limit n sensul c acum
devin practic din administrative n comerciale: nvmntul i sntatea care tradiional
sunt considerate administrative nu sunt fcute pt. a obine bani, dar dup cum vedei,
astzi, s-au privatizat exist spitale i clinici private, exist nvmnt privat, dar mai nou
i nvmntul de stat primete anumite taxe.
De regul serviciile publice administrative nu sunt delegate, nu sunt transmise particularilor , sunt
prestate exclusiv de ctre administraie , i tot de regul serviciile publice comerciale sunt delegate, dar asta
nu nseamn c nu le poate presta administratia.
Importana practic a distinciei , n primul rnd rezid n a stabili instana competent s soluioneze
litigiile dintre utilizator i prestatorul serviciilor.
Cine va soluiona aceste litigii? n situaia serviciului public administrativ , cine le soluioneaz?
Gndiiv c mergi s ceri buletin, carte de identitate nou, i administraia nu i d; vrei paaport ,
administraia nu i d.De regul dac nu exist prevedere special, instana de contencios administrativ.
De pild dac suntem n raporturi juridice cu serviciul public al poliiei, de regul, nu instana de
contencios administrativ , poliia de regul te amendeaz, de ce? - pentru c avem reglementare special care

ne spune c litigiile sunt de competena judectoriei i aa mai departe.Dar vedei, tot acolo ne-am fi dus n
lipsa existenei Ordonanei 2/2001.
In situaia litigiilor cu un serviciu public comercial sau industrial , aici trebuie s facem o distincie.
Dup cum e vorba despre litigiile care vizeaz organizarea serviciului , respectiv cele care vizeaz prestarea
serviciului sau executarea serviciului.La nivelul distinciei dintre actele administrative, suntem unde?Ce
distincie? Acte normative i acte individuale.
Imaginai-v dou exemple:
Serviciul public de salubritate este prestat de un particular.Imaginai-v c acest particular adopt la
nivel de societate, poate i cu aprobarea Consiliului Local sub care funcioneaz, urmtoarea regul, de azi
nainte nu se mai ridic gunoiul de 2 ori pe spt ci o dat, de azi nainte nu se mai ridic pubelele de la
particular care au un volum mai mare de.... Cine e vtmat?Aproape toat societatea, dar numai unul iese n
fa s fac aciune sau 2,3,5...Care e instana competent?? Serviciul sta este unul delegat, concesionat,
dac n-ar fi fost concesionat, cine l-ar fi prestat?Administraia, cineva din subordinul Consiliului Local.Acest
act, ar fi imbracat forma cui?Dac serviciul sta nu ar fi fost delegat, nu ar fi fost transmis la particular, cine
stabilete de cte ori pe lun s-ar ridica gunoiul, n ce condiii s.a.m.d? Consiliul Local, organul de
decizie.Atunci cnd reglementeaz serviciul prin regulament stabilete lucrul la.i cine e vtmat de actul
sta , unde-l atac??n contencios administrativ.Dac serviciul e delegat ce ar trebui s se schimbe?Deja vine
instana civil s judece?Diferena este c ntre un act administrativ scop i un act prin delegaie,e acelai
lucru.n situaia organizrii serviciului, actul sta normativ este act administrativ prin delegaie, n principiu.i
aici instana va fi instana de contencios administrativ.n schimb cere litigiile legate de prestarea efectiv a
serviciului.
i anume,imaginai-v de pild c te judeci cu RATUC-ul c ai fcut pneumonie n troleu c nu au
cldur, pentru c un controlor te-a bruscat n troleu, etc. .Toate litigiile astea legate de executarea, de
prestarea serviciului ( vodafone i-a blocat cartela) unde te judeci cu acest prestator? n general la instana de
drept comun, dar oricum nu este vorba de instana de contencios administrativ atta timp ct nu avem o
reglementare expres n acest sens.
i ultima chestiune cu privire la serviciile publice este legat de aa numita gestionare a serviciilor
publice.

Altfel spus ne punem ntrebarea, care e forma n care un serviciu public se poate presta.i am vazut asta, c
serviciile publice se presteaz, fie de ctre administraie ea nsi, fie de ctre particular.
Dar acuma n continuare urmeaz s vedem cum anume presteaz administraia serviciul, cum ajunge
un particular s presteze acelai serviciu.Aa cum o s vedei, sunt practic, 3 modaliti de a presta un serviciu
public.Primele 2 accesibile administraiei, ultimele 2 accesibile n particular.
Prima modalitate de administrare este in regie (prestarea serviciului de ctre administraia nsi cu
propiul personal i propriile bunuri)

Regia e de 2 feluri: - simpl

- interesat (autonom)
Regia simpla(cea mai veche form de prestare a serviciului): se realizeaz de ctre administraie fr
constituirea unei persoane juridice dinstincte.
Exemplu: La nivel local cine este cea mai important persoan juridic?Municipiul Cluj-Napoca.Cum arat ca
organizare Mun.Cluj Napoca? O structur condus de primar respectiv de Consiliul Local i n subordinea
acestora sunt o sumedenie de servicii publice.De pild serviciul public de stare civil, serviciul public urbanist
.a.m.d Vreau atorizaie m duc la serviciul public urbanist.Serviciul sta public este prestat de administraie n
regie simpl.Ce inseamn?Serviciul sta public urbanism nu are personalitate juridica distinct.Asta nseamn
dac s vtmat pentru daune chem n judecat Municipiul.Exist acolo nite factori de decizie pe care teoretic
i pot chema pentru anularea actelor.Mun. Cluj-Napoca este titulatul unui buget, bugetul local.Dac o persoan
intr n contact cu asemenea serviciu public, de multe ori i se percepe o tax, care poate nu e mare, de regul
serviciile publice prestate n regie sunt cele mai mici taxe posibile.Cum se intampl?Serviciul public presteaz
ctre particular serviciul (i ia dosarul de autorizaie, i-l proceseaz ,i solicit completri, la final se emite
autorizaia) particularul trebuie s plteasc o tax, chiar i simbolic.Unde se duce taxa?La bugetul
local.Aceti funcionari sunt pltii din bugetul local, bunurile utilizate n serviciu sunt ale Mun. Cluj-Napoca
.Acesta este regia simpl.Persoana juridic existent, oricare ar fi ea, ea nsi presteaz acel serviciu intern
i toi banii se colectez la buget.

Regia interesat: care este riscul s prestezi asemena serviciu?Nu e niciun risc la serviciul de urbanism sau
serviciul de paapoarte , dar ce s-ar ntmpla dac toate serviciile ar fi prestate aa?S-ar putea s rmn
descoperit bugetul, gndii-v se nchei nite contracte ,nu plteti, ce se intampl?ia vin i execut
silit.Inclusiv, poate aprea riscul falimentului.
Regia interesat, Mun. Cluj-napoca desprinde o parte din patrimoniu i formeaz o persoan juridic nou
(Regia Atonom a Domeniului Public, sau Regia Atutonom de Transportul Urban Cluj) aicia acionar este
Consiliul Local, iniial 100% .O parte din bunuri sunt desprinse i transmise acestei regii, regie care dobndind
un patrimoniu propiru va avea i un buget al su propriu, i tot ea va presta n continuare un serviciu public dar
de data asta cu funcionari ai si, deci nu sunt luai funcionari din municipiu, sunt angajai alii, de
regul.Aceast regie presteaz serviciu ctre utilizator.Ce se ntmpl diferit fa de cei dinainte?Utilizatorul
pltete o tax n bugetul regiei.i municipiul cu ce se alege?Exista o convenie, un act unilateral.O asemenea
regie este nfiinat printr-o hotrre de Consiliu Local.Aceeai hotrre spune aa, profitul se va mpri(50%50%,20-%-80% sau cum o fi) ntre municipiu i regie.Adic la sfritul anului, vedei n timpul anului financiar,
regia colecteaz taxele, la sfritul anului cnd se trage linie i exist un profit, o cot se vireaz la bugetul
local.
Care e avantajul?
1.Aceti funcionari se profesionalizeaz, se specializeaz.
2.Riscul falimentului e mult diminuat.(adic dac afacerea asta nu merge, ex. RATUC sau altul d
faliment, Mun.Cluj-napoca, bugetul nu are nimic de suferit c nu poi s l execui, prin urmare s-ar putea ca
acel serviciu public s fie concesionat, adic s se recurg la o alt modalitate de prestare.
Aceasta este regia interesat , adic situaia n care administraia presteaza un serviciu crend o
persoan juridic nou.
A doua modalitate prin care se presteaz un serviciu public este prin intermediul stabilimentelor.
Stiuaia este foarte apropiat de regia interesat.
Ce nseamn stabiliment: o persoan juridic n general de interes public.
Stabilimentele sunt de 2 feluri:- publice
- de utilitate public

Administraia presteaz serviciul fie n regie fie prin stabilimente publice.

Stabiliment public este public.
Stabilimentul de utilitate publica este un stabiliment privat.(nfiinat de ctre particular)
Asta e diferena.
Universitatea Babe- Bolyai public
Universitatea Dimitrie Cantemir - privat (presteaz un serviciu public , dar nu este nfiinat de stat ci de
unul sau mai muli particulari)
Ca domenii de aplicabilitate stabilimentele se regsesc n domeniul nvamntului i materia
sntii.Ca stabilimente publice.
Care e diferena dintre un stabiliment public i o regie interesat?
Diferena este la nivelul circulaiei fondurilor.Este suficient s v gndii la comparaia dintre RATUC i
UBB ca s v dai seama care e diferena.La RATUC cnd v urcai n troleu se pltete un bilet care se
pltete la regie care la sfritul anului o parte din suma aia se vireaz la bugetul local.La UBB , un student cu
tax care primete un serviciu , pltete taxa la universitate i rmne la universitate. Si cine a autorizat
Universetiatea asta? (este reacreditata si reacreditata, prin lege respectiv prin hotarare de guvern). Ce se
intampla cu banii aia? Raman la Universitate. Nici odata fenomenul nu merge mai departe. Din potriva in
fiecare an de la Guvern vin alti bani si alti bani care intra in universitate. Deci vedeti, la stabilimente vin o parte
din bani de la buget, o parte de la utilizatori si raman aici. La regia intereseata, banii de la utilizatori vin la regie
si o parte merg mai departe la administratie.
Stabilimentele de utilitate publica
Discutam despre prestarea serviciilor publice de catre particulari. Particulari pot presta serviciile prin
delegare si atunci vorbim de stabilimente de utilitate publica; si prin concesiune. Ca un particular sa pota
presta un serviciu public, este nevoie sa primeasca o "autorizare" de la stat. Autorizarea aia poate imbraca
forma de act unilateral, care in functie de importanta serviciului poate fi lege sau act administrativ.
De pilda universitatile, se acrediteaza prin lege, filialele universitatilor, specializarile diferite ale
universitatilor se acrediteaza prin hotarare de guvern.

Dar ce este iportant este ca avem act unilateral (lege respectiv in general hotarare de guver, alte acte
nu prea se soate, sunt si ordine de ministrii). In schimb autorizarea cand imbraca forma unei concesiuni,
concesiunea ii spunem noi un act bilateral pana la urma ca e un contract. Vedeti daca de pilda parcarile din
municipiul Cluj- Napoca sunt scoase pentru a fi concesionate, se face o licitatie, si cumparatorul incheie un
contract cu administratia in care se regleaza diferitele drepturi si obligatii ale partilor.
Diferenta dintre cele doua, vedeti, in afara de actul de delegare act unilateral contract, in cazul
stabilimentelor e utilitate publica autorizate de stat, utilizatorii platesc taxe, stabilimentul ce face cu banii astea?
Ii pastreaza, ii foloseste. De la stat vin ceva? Da. Sigur nu o sa vina ca la stabilimentele publice, dar de la stat
vin tot felul de facilitati fiscale ( cum ar fi : scutiti de impozite si taxe, scutite de impozituri pe bunuri, o
universitate poate sa plateasca impozite pe bunurile sale de cateva sute de mii de lei pe an; s-ar putea sa
primeasa anumite suventi). La concesiune in schimb, se intantampla: avem concedentul, concesionarul,
utilizatorii.
Ex: Imaginati-va ca autostrada Bucuresti- Pitesti ar fi concesionata, utilizatorul, cel care trece pe acolo,
sau ganditiva la podul peste dunare care ar fi concesionat, utilizatorul plateste o taxa la concesionar, pai numai
concesionarul expoateaza bunul, si concesionarul o parte din aceste taxe sub forma de redeventa le transmite
concedentului, adica administratiei. Deci vedeti este o situatie asemenatoare cu ce am vazut sus. Prin
concesiune banii merg catre stat. Prin stabilimente de utilitate publica nu, se opresc la stabilimente, pt ca acest
stabiliment de multe ori este creat oarecum dezinteresat (ideea asta s-a alterat in dimp, dar vedeti cine vrea
sa faca un serviciu privat de urgenta, multi sunt care nu se gandesc la profit, se gandesc doar la oare cum siar putea acoperi cheltuielile si sa fie pe 0, si sa presteze serviciul in conditii normale. Si atunci societatea,
statul, dandu-si seama ca se presteaza totusi un serviciu public, il ajuta atata cat se poate si ii pune la
dispozitie bunul gratuit, il scuteste de ipozite pe bunurile sale etc. Deci nu ii pretinde bani sa vina la buget.)
Contractele administrative
Ce este un contract administrativ? Nu o sa facem neaparat o teorie a contractelor administrative, dar
ar trebui la nivelul imaginii generale sa intelegeti asa, ca teoretic orice contract civil ar putea avea varinta lui
administrativa.
Prin ce ii caracterizata clona asta care nu seamana decat pana la un punct, pentru ca exista diferente
majore care rezulta din regimul administrativ.

Deci sunt o sumedenie de asemenea contracte. Cele mai importante sunt insa:
- contractul de concesiune
- contractul de achizitii publice.
Mai exista parteneriatul public prival, mandatul administrativ, imprumutul administrativ ect. Pe astea nu
o sa le facem.
Avem pe deoparte contractul de concesiune, care poate avea ca obiect: contractul de concesiune de
bunuri proprietate publica, contractul de concesiune de lucrari (tot public), si contractul de servicii publice, si
mai avem contractul de achizitii care este tot de bunuri, lucrari, servicii. Si avem doua reglementari in aplicare:
Ordonanta de Urgenta 54/ 2006, si OUG 34 /2006. Avand doua tipuri de contracte cu trei subtipuri fiecare si
doua reglementari, bunul simt ne-ar spune ce reglemeteaza fiecare? Unul sa reglementeze concesiunea iar
celalalt achizitiile. Dar nu e asa. Ordonanta 54 reglementeaza concesiunea de bunuri. Si ordonanta 34
reglementeaza celelalte tipuri de contract.
Noi o sa incepem sa facem pe deoparte concesiunea de bunuri, dupa care vom face achizitiile odata cu
achizitiile si concesiunile de servicii si concesiunile de lucrari.
De ce este nevoie de un contract administrativ? Un contract administrativ este un instrument juridic
care leaga administratia de particular intr-un scop comun.
De ce au aparut acum 100 de ani contractele administrative? Presupunand ca nu ar exista asa ceva,
ce altle instrumente juridice ar putea lega administratia de particular? Un act administrativ, deci administratia
sa emita un act unilatera in favoarea particuralului si astfel sa se lege un raport juridic intre ei. Un contract civil,
sa incheie pur si siplu un contract civil potrivit codului civil si sa lege alta relatie de alta natura intre ei. Nici una
nu e buna, pentra ca un act administrativ nu e bun pentru particular( nu e convenabil), de multe ori actele
administrative vizeaza sume exorbitante si de durate de tip foarte mari ( contractele de concesiune se incheie
pe 49 de ani).
Ex: Guvernul vrea sa concesioneze autostrada Comarnic- Brasov, pai intai trebuie facuta. Cat costa? O
face viitorul concesionar pe banii lui, si apoi isi scoate banii de la utilizatori in 49 de ani. Pai sunt niste sume
foarte mari si o durata foarte mare.

De ce nu ii bun actul administrativ pentru a regla aceste raporturi intre cei doi? Problema este ca
precaritatea e prea mare. Ganditi-va ca ai primii o autorizatie sa faci autostrada si sa o exploatezi 49 de ani,
pai se razgandeste ala oricand si iti revoca autorizatia si pe urma judeca nustiu cati ani in contencios.
Deci actul unilateral este mult prea precar pentru particular care ar vrea si niste garantii.
Contractul civil, nu mai poate fi modificat de loc. Administratia cand incheie un contract ea nu isi
negocieaza propriul ei interes, ci in joc este nteresul public. Dar mai stim ca un contract civil se bazeaza pe un
principiu pacta sunt servanda, adica contractele trebuie respectate exact asa cum le-am incheiat. Ce parere
aveti de un contract fix, neschimbabil, deci care nu poate fi modificat de loc timp de 49 de ani. Pai de unde sa
stim noi cum varieaza, evolueaza interesul public timp de 49 de ani? Nu avem cum. S-ar putea sa dam de un
concesionar de rea credinta care de comun acord sa nu vrea sa modifice nimic.
Contractul administrativ e un compromis. Am vazut asa, contractul civil nu e bun pentru administratie
pentru ca e prea fix, actul administrativ nu e bun pentru particular pentru ca e prea flexibil, prea instabil, si
atunci cream un instrument nou, o struto-camile, intre cele doua care sa fie contract administrativ. Adica avem
un acord de vointa, acordul asta de vointa deja nu mai e chiar atat de usor de modificat, ca un act unilateral
(de revocat), dar este administrativ deci nu e civil, deci nu este chiar atat de fix ca un contract civil.
Ce este un contract administrativ? Se spune asa, contractul administrativ este un act mixt. Mixt intre
ce? Un contract administrativ este un act unilateral sau bilateral? Este cate-o bucata din fiecare, din punctul
asta de vedere este mixt. Adica aparent este un contract deci un act bilateral, dar acest act bilateral are
inglobat in el un act administrativ normativ care il face sa nu mai fie ata de stabil ca orice contract.
Imaginati-va ca aceasta autostrada, care e deja construita, Statul Roman vrea sa o concesioneze. De
ce ar oncesiona-o ca acuma ii gata? Din mai multe motive, e denivelata, telefoanele de pe autostrada sunt
furate ca nu is pazite, gardurile se fura si trec caprioare si se intampla accidente de circulatie etc. Deci ar putea
fie concesionata, taxtele de autostrada deocamdata sa fie mai mici, dar s-ar putea sa fie exploatata mai bine.
Ca sa o concesioneze trebuie sa organizeze o licitatie. Pt a organiza o licitatie mai intai se elaboreaza asa
numitul caiet de sarcini, acest caiet de sarcini are o natura juridica de act administrativ (e aprobt prin hot de
guvern, hot de consiliu local dupa caz), si normativ. La cine se refera acesta? La orice potential concesionar,
dar se mai refera si la toti potentiali utilizatori. Cand participa aia la licitatie ni se spune de la inceput asa sa
faceti ofertele stiind ca pretul minim al taxei pe autostrada de 50 de bani/ 100 de km, pretul maxim este de 2
lei, deci nu lasa libertate. Iti mai spune ce obligatii ai, ai obligatia sa asfaltezi autostrada in portiunile cutare, ai
obligatia sa amplasezi telefoane, ai obligatia ca la intrarea in Pitesti sa o largesti, sa faci 10 benzi in loc de

doua ca sa pui aparate de taxat. Asta e caietul de sarcini. Se organizeaza licitatia, avem un castigator si dupa
aia se incheie contractul de concesiune. Contractul de concesiune este format din caietul de sarcini ( o parte
din acesta isi pierde utilitatea odata cu organizarea licitatiei), regulile din caietul de sarcini sunt inglobate in
mod obligatoriu in contract. Si pe langa caietul de sarcini mai exista o parte negociata. Mai exista niste clauze
pe care concesionarul castigator le poate negocia. Si cele doua impreuna formeaza contractul de concesiune.
Sigur ca e un acord de vointa, dar inautru are bomba asta. Ce stiti despre actele normative? Ele pot fi
modificate si abrogate unilateral ori de cate ori o cere interesul public. Prin urmare, inglobarea acestuia in
contract un il face sa isi piarda caracterul de clauza reglementara, sau normativa, care poate fi modificata ori
de cate ori o cere interesul public.
Imaginati-va ca prin caietul de sarcini initial s-a facut un studiu de oportunitate si au apreciat ca raportat
la traficul de astazi, sunt destule 5 benzi la intrarea in Pitest. Prin urmare 5 aparate de taxat. Imaginati-va ca se
termina toata autostrada pana la Debrecen si traficul se dubleaza si se tripleaza, si se fac niste cozi la alea
cinci benzi insuportabile, si atunci ce face concedentul? Pai modifica acea caluza din caietul de sarcini, numai
sunt 5, trebuie sa fie 10 pt ca asa le dicteaza interesul public. Concesionarul are ce discuta? Evident ca nu, el
trebuie sa se adapteze, ca e si un serviciu public acolo si sa modifice unilateral. O sa discutam daca are
dreptul la compensatii banesti sau nu. Dar in orice caz un are dreptul sa se opuna si sa spuna ca nu vreau
aceasta modificare.

Pt data viitoare:de citit ordonanta 54

Curs 10
Contractul de concesiune de bunuri
Cum arata un contract de concesiune de bunuri pe ordonanta 54?
Este un accord de vointa intre o autoritate publica (nu orice autoritate publica; sunt expres
prevazute in lege autoritatile care ar putea fi concedenti) prevazuta la art 1 sau 2 din ordonanta
54, care se numeste CONCEDENT si un particular oarecare numit CONCESIONAR, in care
se transmite dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, (Deci obiectul concesiunii il
reprezinta exploatarea unui bun proprietate publica, aceasta exploatare fiind vazuta atat ca
un drept cat si ca o obligatie.) in schimbul unei REDEVENTE.

Deci, fiind bun proprietate publica, inalienabil prin constitutie-nu se poate transmite bunul in sine
sau proprietatea lui, ci numai posibilitatea de exploatare.
Care sunt trasaturile acestui contract?
Acest contract este un contract administrativ. Ce inseamna un contract administrativ? ca
natura juridica, este intradevar un acord de vointa, dar in acest acord este inglobat acel caiet de
sarcini, care este act administrativ normativ. Si atunci, asa cum am spus, acest contract este
un compromis intre stabilitatea specifica actului civil si precaritatea specifica actului
administrativ. Adica, daca acest contract are acele doua parti: partea reglementara, adica
caietul de sarcini, si partea contractual, adica ceea ce se negociaza, este undeva INTRE act
bilateral si act unilateral. (aici ne-am oprit data trecuta, la natura juridica.)
Ce se poate negocia intr-un asemenea contract?
Se emite caietul de sarcini, care spune niste conditii minimale in care se concesioneaza, dupa
care incepe licitatia. Cea mai buna oferta e castigatorul licitatiei. (Titularul celei mai bune oferte.)
Cum se face in continuare? Tot ce e in caietul de sarcini NU e negociabil evident- pentru ca
ceea ce e in caietul de sarcini e o chestier impusa unilateral de concedent. Atunci ce este
negociabil? Pai, tot ceea ce a ramas. Nu au ramas multe lucruri, dar concesionarul isi poate
asigura o minima stabilitate, negociind anumite chestiuni. Vedeti, redeventa, cuantumul ei, fara
indoiala NU e negociabila pentru ca in asta a constat oferta. Pot in schimb sa negociezi pana in
ce data sa o platesti, dar asta oricum nu e important. Ne spune legea: contractual de
concesiune poate fi denuntat daca interesul public o cere. (acest lucru evident ca nu se poate
negocia) Mai spune legea: contractul de concesiune, in caz de denuntare, concesionarul are
dreptul la o despagubire prealabila si dreapta/proportionala. (aici se poate negocia cuantumul
sau macar criteriile; poti stabili cum va fi calculata despagubirea daca se denunta, ce se
intampla cu utilajele, cu profitul care s-ar fi incasat, etc. Se mai poate stabili dreptul de a nu
preda bunul decat daca se achita acest cuantum si nu unul mai mic, sau ca despagubirea sa se
achite cu o luna inainte de a se preda bunul. Toate aceste efecte sunt negociabile. Daca sunt
negociate bine evident ca atunci cand se pune problema denuntarii ofera o pozitie mai sigura
decat in cazul unui act unilateral oarecare.)
Mai exista o clauza/prerogativa exorbitanta de care tot am disctutat- posibilitatea de
modificare a unui contract administrativ. Ce poti modifica?-partea reglementara, adica caietul de

sarcini, pentru ca daca si partea contractuala ar putea fi modificata parca nu ar mai avea nicio
noima; inainte de a-l denunta modifica si problemele negociate, legate de momentul la care se
achita despagubirea, de cuantumul ei sau modul in care se calculeaza s.a.m.d.- aceasta parte
nu poate fi modificata unilateral, deci creeaza pentru concesionar o siguranta mai mare.
Mergem mai departe cu TRASATURILE:
Concesiunea este un contract sinalagmatic. Acest lucru inseamna nu numai ca creeaza
drepturi si obligatii pentru ambele parti, dar si ca acestea sunt corelative, interdependente, adica
fiecare isi are cauza juridica in cealalta obligatie. Sa nu uitati, aceasta obligatie este a
concesionarului, in sensul ca poate daca ne gandim bine acestea doua (dr si obligatia) sunt
corelative, adica ii da dreptul sa-l exploateze cu conditia sa-si asume obligatia sa-l exploateze.
In cazul in care obligatia nu e indeplinita se poate rezilia concesiunea, nu e relevant numai
redeventa, imortanta este exploatarea bunului astfel incat sa poata fi folosit de utilizatori in
conditii normale.
Este un act solemn, intrucat impune FORMA SCRISA. Art 7 alin 3 din OUG 54/2006- Un act
solemn se poate prelungi consensual? Sigur, orice se poate daca asa spune legiuitorul, doar ca
si vointa legiuitorului ar trebui interpretata. La nivel de principiu, modificarea trebuie sa imbrace
aceeasi forma ca si actul respectiv. Normele metodologice precizeaza stabilit in scris.
Este un act cu titlu oneros. De ce? Pentru ca fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj.
Cu executare succesiva, si se incheie pe maxim 49 de ani, iar redeventa se plateste periodic.
Exploatarea trebuie sa fie continua.
Este afectat de un termen. (maxim 49 de ani) termenul este de esenta acestui contract.
Este comutativ sau aleatoriu? Aici sunt mai multe discutii. Comutativ-pentru ca se stie de la
inceput ce va obtine fiecare parte, Aleatoriu- pentru ca concesionarul actioneaza pe riscul si
raspunderea sa. Ganditi-va astfel:
1. Avem un contract cu privire la care teoretic, pt cauza de interest
public, ar putea fi modificat unilateral, denuntat unilateral

2. Ca sa nu mai vorbim ca ii este aplicabil si principiul faptei autoritatii si

se pune problema daca din aceasta perspective nu ar trebui sa fie
aleatoriu?
Vom reveni asupra acestei discutii dup ace discutam prerogativele
exorbitante (cam in 20 de minute)

Chestiuni despre procedura:

-pe larg insa cititi voi din lege, daca doriti.In general o procedura de incheiere a unui contract.

CURS 10 ORA 1
Avem un contract cu privire la care sau care, theoretic, pt cauza de interes public ar putea fi
modificat unilateral: e adevarat?
Un contract care ar putea fi denuntat unilateral pt cauza de interes public si ca sa nu mai vb ca
acestui contract ii este aplicabil si principiul faptei autoritatii( o sa vedeti ce inseamna) si se
pune problema daca nu cumva din aceasta perspectiva contractul nu ar trebui sa fie aleatoriu
considerat.
Revenim la discutia asta dupa ce facem, adica undeva peste 20 min, cand ajungem sa
discutam despre aceste prerogative exorbitante.
Bun, mergem mai departe si discutam cateva chestiuni despre procedura dar sigur o cititi voi
acolo daca vreti. In general o procedura de incheiere a unui contract, stiti cum este? legea asta
sau ordonanta s-ar putea modifica in 2, 3 ani sau chiar de 5 ori in 10 ani. Ce este important este
sa intelegem cam care sunt mecanismele procedurii: sunt in general 3 etape in incheierea unui
contract administrativ:

Prima etapa e aceea a initierii: adica, cineva tr sa aiba idea incheierii unui contract. Cel mai
important element in prima etapa a initierii contractului de concesiune, il constituie asa numitul
studiu de oportunitate.
INTREBARE: Ce inseamna un studiu de oportunitate?( Unele reglementari vb de studiu de
fesabilitate) este acea operatiune administrativa care stabileste sau analizeaza oportunitatea,
rentabilitatea unei concesiuni. Adica, merita sa concesionam sau mai bine facem altceva cu
bunul acela? Daca va uitati acest studiu de oportunitate constituie in fapt o operatiune adm
complexa, e o colectie de propuneri, avize, referate, repoarte si asa mai departe nu e unul
singur, e greu sa spui studiul de oportunitate e un aviz.
Daca va uitati la art 10, stiti studiul acesta de oportunitate e foarte apropiat de un aviz doar ca e
asa avizul e doar o opinie, acest studiu de oportunitate e o coloectie de maimulte opinii.
INTREBAREA ESTE: natura lui este facultativa, consultative sau conforma? nu tr sa fie unitara
neaparat adica daca il apropiem f mult de un aviz acest studiu de oprtunitate care cu siguranta
tr sa existe, fara sa existe nu se poate demara o concesiune in mod legal. Partial este
consultaiv si partial e conform. Vedeti avem acolo 2 avize obligatorii: legat de aria naturala
protejata respectiv oficiu central de stat p tprobleme special si spatiul major general. Nu stiu,
poate v-am mai spus, avizul asta de regula il primesti pt ca nu prea intereseaza neaparat.
INTREBARE: La ce intereseaza avizul statului major general? nu neaparat un bun cu utilitate
militara dar poate intradevar ar putea fi un bun cu utlitate materiala fara sa stie neaparat
proprietarul, dar s-ar putea. Vedeti, poate v-am mai spus, fiecare oras, localitate are un sistem
de aparare pe care noi nu il cunoastem, e secret de stat. De ex. daca Clujul ar fi atacat exista
niste culoare de retragere pt populatie sau de blocare a orasului pt autoritatile miliatre. Va dati
seama ca ei, in primul rand nu se bazeaza pe proprietatile private ci pe proprietatea publica: cai
de acces si asa mai departe. Daca asa ceva s-a rconcesiona, concesionarul are pune gard,
lacate si miltari ar putea fi incurcati intr-o situatie de urgenta. Atunci ori de cate ori aut publice
vor sa concesioneze proprietatea publica solicita acest aviz care se da fara explicate, da sau
nu, nu ai cum sa il verifici deoarece e secret de stat. Dar de obicei se da daca nu afecteaza
capacitatea militara. In aceste domenii: capacitate militara, arie naturala protejata, utilitate
materiala studiul de oportunitate e conform, daca avizele sunt negative nu se concesioneaza, in
rest insa este doar consultativ.

Nivelul minim al redeventei: imaginati-va ca se concesioneaza un bun si studiul de oportunitate

e de la 10.000 eur in sus se face licitatia nu da nimeni 10000 eur, se mai face inca o licitatie si
iar nu da nimeni 10000 eur, apoi incepe sa se negociaza cu unul care da si 9000 dar e si f
avantajos, in rest exista si alte facilitati.
INTREBARE: Este ilegal sa concesionez cu 9000? Deoarece studiul de oportunitate spune
10000?Pai nu, pt ca s-ar dovedi ca piata nu suporta 10000, restul sunt doar consultative.
Autoritatea tr sa solicite acele avize sau studiul de oportunitate tr sa contina acele avize dar nu
neaparat tr luate in considerare ca atare.
Aceasta e prima etapa a initiativei. Daca studiul de oportunitate acesta este favorabil, acesta
este aprobat in general prin hotarare sau ordin al concedentului: hot de CL, CJ, guvern, un ordin
al ministrului si asa mai departe care se aproba si de fap taceta esteactul care declanseaza
concesionarea, se spune care e oportun sa se concesioneze, deci se declanseaza a 2 a etapa:
acea procedura competitva, de regula o licitatie.
INTREBARE: Cum se desfasoara licitatia? In primul rand se intocmeste caietul de sarcini(prima
faza din cea de a2 a etapa) apoi dupa ce s-a intocmit caietul de sarcini tr sa existe idea de
publicitate: se publica organizarea licitatiei in diferite conditii in diferite ziare, MO. Dupa aceasta
publicatie vine licitatia propriu-zisa: INTREBARE: licitatia? Ce elemte exista aici? In primul rand
ar putea licitatia sa cuprinda ca o conditie un numar limitat de participant ca daca nu exista un
nr minim de participant se reia, daca nici acum nu exista s-ar putea sa se treaca la a 2 a forma
de competitive, negocierea directa, adica ganditi-va ca participa dar nici unul nu are oferta
minima din caietul de sarcini intocmit pe baza studiului de oportunitate, se anuleaza mai vin
inapoi tot 20 dar nici unul nu ajunge la mine. Prin urmare se trece la negociere directa si
concedentul negociaza cu fiecare ca sa vada cat de sus poate urca ce mai buna oferta. Si asta
se termina, se fianlizeaza impreuna cu un process verbal sau decizie in care X este declarat
castigator. Deci, cam asa se termina orice licitatie: se intocmeste un caiet de sarcini, se face
publica si se deruleaza licitatia care se finalizeaza cu o decizie de atribuire.

A 3-a etapa incheierea contractului:

INTREBARE: Cum se incheie contractul?

Cu siguranta se incheie cu castigatorul dar avem aici 2 idei la incheiere:
1. inainte de a incheia contractul se stabileste partea negociata, adica partile se intalnesc la o
2.

masa si negociaza elementele accesori ale contractului.

in mod obligatoriu caietul de sarcini este inclus in contractul de concesiune.

Si asa se semneaza contractual de concesiune.Ingloband caietul de sarcini si stabilindu-se

pelanga asta inca o parte a negocierii.
INTREBARE: Ce se intampla daca una dintre parti refuza sa incheie un contract administrativ?
PRIMA IPOTEZA: concedentul refuza sa incheie contractual.
INTREBARE: de ce ar refuza concedentul sa incheie contractul cu castigatorul licitatiei? Refuza
sa incheie contractul pt ca in urma lictatiei nu a iesit cine trebuie( asa se intampla in multe
cazuri de refuz) dar at cand refuza licitatia era pt cineva si atunci era o oferta net mai buna si
declara castigator dar cand ii de incheiat contractul nu mai vrea.
INTREBARE: Ce poate obtine in instanta concesionarul?
A2 a varianta:
INTREBARE: concesionarul refuza sa incheie contarctul? Uneori este posibil sa formulezi si o
oferta alternativa, adica formulezi o oferta principala mai formulezi una. Sunt uni care nici ei nu
cred ca ar putea castiga cu o oferta alternativa si o pun asa mai hazardata si dupa care castiga
cu oferta a 2 a nu cu prima acolo ar ajunge, adica la falimet mai spera adica chiar daca castig
cu asta poate mai negocieza si nu negociaza ca nu are ce negicoa si at refuza sa incheie
contractul.
INTREBARE: Ce poate face cealalta parte daca una dintre parti refuza sa incheie contractual?
Ca sa dam un raspuns trebuie sa tinem seama de unul din principiile de baza ale dreptului adm:
principiul interesului public fata de interesele private( un principiu pe care se intemeiaza dreptul
administrativ).

Orice solutie ar trebui sa dea instanta: Solutia nu poate fi decat in interes public adica o solutie
care sa protejeze interesul public si atunci ganditi-va concedentul refuza sa incheie contractual .
INTREBARE: ce poate cere concesionarul instantei?
Sa il oblige la incheierea contarctului .de ce ? pt ca incheierea contractului cu castigatorul e
evident o solutie in interes public deoarece cel care a castigat licitatia se presupune a fi cel mai
bun dintre cei care au participat la licitatie.
Prin urmare: asta e Solutia.
INTREBARE:. ce se intampla daca nu vrea concesionarul sa incheie contractul?
Niciodata un particular nu o sa fie constrans sa satisfaca interesul public asa obligandu-l sa
incheie un contract de concesiune. Dupa ce la incheiat exista mijloace de constrangere dar nu
are niciun rost sa perfecteze contractul pe calea asta. In general concedentul nu se adreseaza
instantei.
Ii retine asa numita garantie de participare si cu acei bani organizeaza o noua licitatie. De
regula, asa se stabileste garantia de participare in functie de cat costa o noua licitatie astfel inct
daca castigatorul refuzasa incheie contractul ii se opreste garantia de participare cu titlu de
prejudiciu cu care organizeaza o noua licitatie. Daca va uitati in LCA art. 18:solutiile pe care le
poate da instanta 18(4b):
Poate oblige aut publica sa incheie contractul la care reclamantu este invinuit, dar nu scrie
poate oblige particularul la cererea aut sa incheie contractul la care asa mai departe.
18(4e)obliga la plata unor despagubiri iar despre suplinit consimtamantul unei parti este legat
de principiul despre care am discutat : cand interesul public o cere ori aici am vazut ca nu e in
interes public sa il obligi pe concesionar sa incheie contractul.
Principiul echilibrului financiar

Asadar contractul este incheiat si discutam despre posibilele incidente care ar putea aparea
pe perioada derularii acestuia. Primul,cel mai important incident ar putea fi legat de principiul
echilibrului financiar.
Ce inseamna principiul echilibrului financiar?
Inseamna ca la nivel de principiu intre -sa zic asa- drepturile si obligatiile fiecarei parti
trebuie sa existe o proportionalitate(ca sa nu folosim acelasi termen de echilibru)si prin urmare
-vedeti e un contract care se deruleaza intr-o perioada destul de lunga de timp- ,in masura in
care datorita unor circumstante externe echilibrul acesta este rupt,in principiu este de datoria
autoritatii sa intervina si sa reechilibreze contractul. Asadar principiul echilibrului financiar se
bazeaza pe ceva imprevizibil.De aceea putem vorbi despre teoria lui aleae(zar in limba
latina). De acolo vine un eveniment aleatoriu/intamplator.
De cate feluri poate sa fie intamplarea care asuma juridic?
Avem un contract, ganditi-va ca aveti un contract oarecare de inchiriere. Se pot intampla lucruri
neprevazute?Da. Comparati-l cu vanzarea. In contractul de vanzare-cumparare se pot intampla
lucruri neprevazute?Sigur ca se pot, dar sansa sau riscul ca un asemenea lucru neprevazut sa
se intample este mult mai mica decat intr-un contract de inchiriere. De ce? Pentru ca astazi te-ai
inteles si in 2-3 zile ai incheiat contractul chiar daca este vorba de un contract autentic(daca ai
cumparat un apartament) teoretic se poate incheia contractul la cateva zile de la data la care
partile au cazut de acord asupra bunului si asupra pretului. Asadar ce sanse sunt ca in intervalul
acela de cateva zile sa aiba loc un eveniment intamplator care sa bulverseze acordul de vointa
al partilor?Sunt sanse mici.
Se incheie un contract de inchiriere pe 10 ani. Ce sase sunt ca in acest interval de 10 ani sa se
schimbe ceva incat partile sa nu mai fie de acord asupra conditiilor initiale?Nu mai sunt asa
mici. Din punctul asta de vedere in contractele cu executare succesiva merita sa se discute
despre aceasta Teorie a lui aleae,adica ce efect are intamplarea/lucrurile neprevazute asupra
acordului de vointa al partilor.Acest aleae in dreptul administrativ sau in contractele de
concesiune poate sa fie de 3 feluri:
Repet:alea=un eveniment neprevazut,poate chiar imprevizibil,dar oricum neprevazut de
catre parti.

1.Alea economic: (evenimentul are o natura economica) si aici vorbim de teoria impreviziunii
monetare: este vorba despre cursul valutar,evident.
Sigur nu vorbim despre faptul ca astazi Euro este 4.44 si maine Euro este 4.46,dar poate se
intampla ceva(iese cineva din zona Euro )si Euro devine 2.5 sau dispare cu totul. Impreviziunea
monetara este acea situatie -in principiu imprevizibila- (daca e vorba de o persoana sau
persoane cu un grad de previzibilitate cel putin medie) care atrage schimbarea cursului valutar.
Sigur ca daca redeventa este stabilita in lei si leul cade brusc si atunci se poate discuta despre
aleae economic. Imaginati-va situatia in care se stabileste o redeventa de 1000 lei /luna si brusc
leul cade de la 4 lei un euro la 1000 de lei un euro.Ce se intampla?S-a dezechilibrat contractul?
Pai pana acuma se platea 200 de Euro echivalent acuma a 1 Euro pe luna. Evident e o rupere
brusca a echilibrului contractual.Astfel autoritatea sau partile de comun acord trebuie sa
reevalueze din punct de vedere economic contractul si sa stabileasca un nou nivel al
redeventei,ca la carte.
2.Aleae administrativ(adica un eveniment imprevizibil la incheierea contractului care este
cauzat de o autoritate administrativa): Aici vorbim despre fapta autoritatii,care poate sa fie chiar
autoritatea contractanta sau alta autoritate,care nu are legatura neaparat in contract.

Fapta unei alte autoritati: De pilda se stabileste un nivel al redeventei intrucat

autoritatea sau intrucat concesionarul a avut in vedere nivelul de TVA de 19%. Si de
la 19% sare la 24% prin vointa Guvernului sau a Parlamentului(de azi TVA-ul este
de 24%). Poate ca acel 5% era chiar profitul sau de acel 5% avea concesionarul
profitul din toata cifra de afaceri. Acum TVA-ul a crescut cu 5%=> nu mai are niciun
profit. S-a dezechilibrat contractul?DA. Are vreo parte vreo vina, sau cel putin
concesionarul?NU,dar acum iese in pierdere poate sau nu ii iese niciun castig. Ce
se intampla daca nu ii iese nimic? Nu mai are niciun interes sa continuie contractul
sau daca l-ar continua, nu l-ar continua in pierdere ci o sa il exploateze prost astfel
incat sa ii iasa si lui ceva si acest lucru,pana la urma,se intoarce tot impotriva

interesului public.
De altfel ar putea sa fie aceeasi autoritate:manualele de drept administrativ
dadeau exemplu in perioada interbelica de urmatoarele situatii: resistematizarea
localitatii(se concesioneaza o cladire pentru ceva de interes public,dar intemeiat si
pe ideea de profit dupa care ce se intampla?

Ex: Sa ne imaginam astazi o hala de alimentatie publica si la aceasta se stabileste in

functie de vadul comercial si redeventa. Dupa care se schimba strazile si strada aceea,pe care
s-a infiintat hala,devine o strada infundata(nu mai exista circulatie pe acolo si scade clientela
brusc),atunci nivelul redeventei-evident dintr-o cauza oarecare tot legata de fapta autoritatii- ar
trebui renegociat pentru ca iarasi,in aceasta situatie concesionarul ajunge in faliment.
3.Aleae tehnic: o chestiune legata de forta majora sau de caz fortuit: se concesioneaza un bun
si dintr- situatie de forta majora sau caz fortuit, bunul nu mai poate fi exploatat. Ce se intampla
cu redeventa? Ca teoretic bunurile functioneaza, de platit poti sa platesti.. Se plateste? In mod
normal nu. Atunci care sunt efectele fortei majore sau a cazului fortuit asupra contractelor de
concesiune?Depinde de efectele fortei majore.
Sunt mai multe efecte posibile:
Contractul inceteaza-caducitatea contractului daca efectele fortei majore sunt totale si
definitive.
Contractul este suspendat-daca efectele sunt totale, dar temporare:ex:Daca s-ar concesiona o
retea de termoficare si avem un caz de forta majora,oricare ar fi el cand in intregul oras reteaua
aceea nu poate fi exploatata si aceasta situatie dureaza o luna, nu mai mult. Efectele sunt deci
totale(afecteaza intregul) si temporare=>pe perioada asta se suspenda.
Contractul poate fi modificat temporar daca e vorba de efecte partiale si temporare: adica
daca afecteaza numai o parte din bun,temporar=>redeventa se datoreaza,dar cu un cuantum
mai redus, nu cu cuantumul initial.
Asadar principiul echilibrului financiar inseamna ca ori de cate ori dupa
incheierea contractului intervine un dezechilibru din cauze economice,tehnice sau
administrative, contractul trebuie reechilibrat astfel incat sa existe aceeasi proportie ca la
incheierea contractului intre obligatiile fiecarei parti.
Ce se intampla daca partile nu vor sa il reechilibreze?
Imaginati-va ca avem un dezechilibru care lezeaza interesul public: Concesionarul era in
pozitie de inferioritate economica si devine brusc in pozitie de superioritate economica . In
aceasta situatie autoritatea il reechilibreaza unilateral.Astfel,daca din cauza dezechilibrului e

favorizat concesionarul, atunci autoritatea nu are decat ca pe cale unilaterala sa il reechilibreze

si gata.
In situatia inversa, daca in urma dezechilibrului, concedentul este cel favorizat atunci cum il
reechilibreaza concesionarul, el neavand la dispozitie prerogativa exorbitanta a modificarii?Intai
face acea cerere catre concedent si daca concedentul refuza,are deschisa actiunea in
Contencios Administrativ impotriva acestui refuz.
II.

A doua chestiune este legata de drepturile si obligatiile partilor intr-un contract de

concesiune. Sigur ca sunt unele drepturi si obligatii foarte asemanatoare cu cele pe care le
invatati voi sau le ve-ti invata voi anul viitor la Contracte speciale: La contractul de locatiune de
pilda, locatorul (concedent) ce obligatii are?sa predea bunul, sa il lase pe locatar(pe
concesionar) sa il posede, sa-l foloseasca linistit asa cum scrie Codul Civil, raspunde pentru
orice defectiune,viciu ascuns si asa mai departe.
Ce obligatii are concesionarul? Sa plateasca redeventa,sa exploateze bunul, sa il predea la
sfarsitul contractului. Deci toate drepturile acestea, respectiv obligatii, nu difera cu nimic de
dreptul comun.
Pe langa acestea insa,asa cum deja am anticipat, concedentul are asa numitele prerogative
exorbitante. Sigur cu aceasta notiune ne-am obisnuit inca de anul trecut, dar ce inseamna
prerogative exorbitante? Inseamna niste drepturi speciale. Speciale fata de ce? Exorbitante fata
de cine?
Fata de dr comun sau dr civil unde nu se intalneste asa ceva. Daca o persoana in dreptul civil
ar avea asemenea prerogative exorbitante, de regula contractul ar fi suspect de nulitate pentru
ca ar rezulta ca partile sau una dintre parti nu vrea sa se oblige: ex: Sunt de acord sa inchei
contractul cu tine, dar cand vreau eu il denunt sau ma razgandesc. Deci aceste drepturi
speciale sunt specifice numai dreptului public si in general sunt 3:
1. Dreptul de modificare unilaterala a contractului
2. Dreptul de denuntare unilaterala a contractului pentru cauza de interes public atunci
cand interesul public o cere.
3. Dreptul de control si subsecvent de sanctionare a cocontractantului pentru
neindeplinirea unei obligatii

3. O sa incepem cu ultima pentru ca este un pic mai deosebita. Vedeti dreptul de control
si subsecvent de sanctionare a cocontractantului pentru neindeplinirea unei
obligati..
Imaginati-va un contract de drept civil, de locatiune, de inchiriere. Chiriasul cauzeaza
niste pagube sau fumeaza in apartament desi i-a fost interzis prin contract.Ce poate sa faca
locatorul,proprietarul?Sa il dea in judecata si sa stabileasca inclusiv incetarea contractului,
despagubiri si asa mai departe, dar solutia este actiunea in justitie, mai ales daca este vorba
de daune.Poate ca nu vrea sa inceteze contractul,dar vrea sa obtina niste despagubiri
pentru ca i-a cauzat un prejudiciu.
Avem un contract de concesiune si concesionarul nu respecta sa zicem niste sarcini de
mediu, pentru ca polueaza.Ce poate sa ii faca concedentul? Complet diferit fata de dreptul
privat, acesta poate sa vina in control si daca constata acea neindeplinire a sarcinii de
mediu il amendeaza direct, deci nu numai ca ia despagubiri, dar il amendeaza prin act
administrativ unilateral si evident prin proces-verbal e stabilita si isi ia amenda,poate sa fie
stabilite si despagubiri=> are un avantaj fata de dreptul comun.
Celelalte doua prerogative exorbitante: cateva precizari.
Avem un contract de concesiune, i concesionarul nu respecta(hai s zicem) nite sarcini de
mediu, polueaz.
Ce poate s-i fac concedentul?-complet diferit fa de dreptul privat
Vine controlul, i daca constatat acea nendeplinire a sarcinilor de mediu, l amendeaz
direct deci nu numai ca i ia despgubiri dar l amendeaz i alea sunt prin acte administrative
unilaterale, evident n procesul verbal poate s fie stabilit i amenda, pot s fie stabilite i
despagubiri..
Da, deci vedei are un avantaj, fa de dreptul comun.
i-acum...Cele 2 prerogative exorbitante. Cteva precizri, 2/3 precizri pe care deja le-am
anticipat.

Deci i modificarea i denunarea se pot face numai pentru cauz de interes public, nu pentru
c aa ar vrea concedentul, pentru c aa i-ar fi mult mai avantajos sau din alte raiuni.
Dac modificarea sau denunarea se face altfel dect pentru cauz de interes public, dintr-un
alt motiv, vom fi n prezena unui fenomen numit deturnare de putere(care e un exces de
putere n esen) i prin urmare instana de contencios administrativ nu poate cenzura.
Apoi, urmtoarea observaie: - dac am avea o cauz, obiectiv s spunem, care ar putea
pune n discuie att modificarea, ct i denunarea contractului:
?Care trebuie s fie soluia?-Modificarea-avem un contract administrativ, adic act administrativ
asimilat(pe legea contenciosului administrativ) iar n materia actelor administrative exist nc
un principiu dar sta nu e att de utilizat ca i principiu.Ar fi foarte utilizat, dar nu i chiar aa
cunoscut ca i principiul prioritii dreptului public., i anume principiul sau teoria salgadrii
actului-Dac un act poate s fie salvat, atunci trebuie s fie salvat.
Vedei? Dac apare o problema care mi pune i pericol existena dar poate fi salvat n parte,
atunci ar trebui s fie salvat, tocmai de aceea, mai nti sau dac e posibil, trebuie s fie
modificat i denunarea unilateral s fie ultima soluie.
Apoi, alt observaie, ambele situaii(modificarea sau denunarea unilateral pentru cauz de
utilitate public sau de interes public), presupun dreptul cocontractantului, adic particularului la
ce?-la despagubiri, da.
inei minte exact ce am discutat i anul trecut? E adevrat c exista principiul prioritii
interesului public fa de interesele private, dar asta nu nseamn ca interesele private,
drepturile subiective, sunt spulberate de ctre interesul public. Ori de cte ori, ele sunt lezate,
trebuie s existe dreptul de despgubire.
Bun, i-acuma revenim: avem cele 2 prerogative, avem teoria: contractul de consesiune este
un contract comutativ sau aleatoriu?
Cum este? Pi ca s putem s rspundem n primul rnd trebuie s lmurim aceti termeni.
Ce nseamn un contract aleatoriu?avem 2 definii care sunt diferite:
1. Exist riscul unei pierderi sau ansa unui ctig care nu se cunosc de ctre pri.

2. Nu se cunosc intinderile obligaiilor prilor.

Este posibil ca un contract(acelai contract) s fie de-un fel pe o definie i altfel pe cealalt?
Da, e posibil.
S ne gndim la un exemplu de contract n care: o persoan contracteaz cu un pescar i
spune aa: i dau 10 lei pe fiecare kilogram de pete pe care l prinzi mine. Contractul
acesta este aleatoriu sau comutativ?- depinde de definiie. Pe prima definiie: ce ctigi i ce
pierzi dac a prins 1kg, 2 kg i-aa mai departe? Sigur c nu cunoti de la nceput dar este
clar c prile au stabilit, ct cost kg de pete pe cnd dincolo, pe cealalt definiie prile
nu cunosc de la nceput indinderea obligaiilor lor. O cunosc? Nu. Ca nu stiu cati pesti vor
prinde. Deci in aceasta situatie contractul ar fi aleatoriu
Care e definitia corecta?
Vei stabili care e definiia corecta numai dac vei tii care i diferena dintre, care i
importana practic a distinciei.
Care e importanta practic?
Raspuns din clasa:Nu poate fi lezionat
Exact.Ganditi-v c nchei un contract, i ii dau 100 de lei pe tot peste prins . i pescarul nu a
prins nimic, pi atunci e nulitate, ca n-are cauz contractul, ca eu nu primesc nimic pe 100 de
le; la fel daca pescarul vine cu o tona de peste, nu este corect sa dai 100 de lei pe tot petele
asta, pai da dar contractul este aleatoriu, tocmai de aceea exista sansa castigului, sau riscul
pierderii, i asta-i cauza contractului, diferit.
Deci corect este prima definitie s fie acceptat, nu aceea ca nu-si cunosc intinderea
obligatiilor( de ex: eu am contract de inchiere pe perioada nedeterminata:ala-i aleatoriu sau
comutativ?nu stiu cat o sa stau poate pana o sa ma rzgndesc).Este comutativ evident, pentru
c prile tiu foarte bine: cat stai, platesti acea chirie( numai cand exista ansa ctigului,
riscul pierderiii contractul este aleatoriu.)
Prin urmare contractul nostru este comutativ, mai comutativ de atata nu exista, daca prin lege
exsita principiul echilibrului financiar, adica nici nu se pune problema sa castigi sau sa pierzi, tot

timpul trebuie s existe un echilibru, i imediat ce se dezichilibreaz, deci apare riscul unei
pierderi, apare sansa unui castig , obligatoriu trebuie reechilibrat, nu cumva ca cineva sa
castige sau sa piarda.
Da, deci contractul este cu siguranta comutativ.
Bun, i-acuma s mai discutam ultima chestiune in materie de concesiune de bunuri.

ncetarea contractului de concesiune

Avei la articolul nr. 57. Sigur c ncetarea normal a unui contract de concesiune, este aceea
pe care o regsii la litera a), i anume ajungerea la termen.Sigur c dac contractul ajunge la
termen, el nceteaz cu exceptia situailor n care prile convin prelungirea lui pe o durata de
maxim jmate din durata lui iniial.
Bun, trecnd peste asta, prima ntrebare:
1. Oare acele moduri de incetare sunt singurele moduri in care poate inceta contractul sau
nu neaparat?Va puteti imagina alte situatii decat alea de-acolo de incetare a contractului
de concesiune. E suficient sa va ganditi la dreptul comun. Adica un contract civil poate
inceta altfel decat cum se prevede acolo?Cum inceteaza un contract? Nulitate. Asta e
una. NU scrie acolo . Sigur art 57 in principiu se refera la contractele legal incheiate.
Alta modalitate?Contractele se formeaza prin acordul partilor.Intrebarea este, vedeti
acordul asta de vointa nu-i mentionat in art 57. Un contract de concesiune poate inceta
prin acordul de vointa al partilor? DEPINDE. Daca interesul public o cere pentru ca aici
nu suntem in civil unde vointa partilor este suverana.Si atunci sigur c partile nu-s libere
sa hotarasca ce vor ele.
Exista o liberatate de vointa in dreptul public? Aici e implicat si un particular.Exista sau
libertatea e 0? Exista dar, limita libertatii este interesul public, care o limiteaz.n esenta
cand partile pot stabili de comun ca inceteaza un contract de concesiune.Nimeni nu va
inceta un contract de concesiune daca merge bine. De regula partile s-ar putea intelege
sa denunte sau s rezilieze amiabil contractul daca acesta nu merge, dar nici solutia
asta nu este viabila/legala daca ar fi o frauda cu privire la un interes public sau financiar.

Gaditi-va ca concedentul sau concesionarul nu-si indeplineste partea-avem rezilierea.

Consecinta: contractul se rezileaz i partea care nu-i in culpa poate cere de la cealalta
despagubiri.Si vine Curtea de Conturi si te verifica si daca n-ai cerut si puteai cere
despagubiri iti cere tie banii.
In afara de rezilieze, daca ei se inteleg amiabil ca de comun acord sa-l desfinteze. E
corect? Nu. Pentru c acest acord erudeaz o reziliere care ar fi dreptul autoritatii de a
cere despagubiri, atunci acordul de vointa e ilegal. Ganditi-va ca un propietar vrea sa
rezilieze pt ca chiriasul distrge tot pe-acolo. Poate sa spuna hai sa-l reziliem amiabil fara
despagubiri. Poate pt ca e in civil, si libertatea de vointa e posibila. In dreptul public nu e
posibil, pt ca acordul de vointa e limitat. Contractul poate inceta prin acord de vointa cu
conditia sa nu fie fraudulos pentru interesul public.
Sapt urmatoarea nu se face. Fie joi va anunta la penal ca se schimba administrativul cu
penalul fie daca nu-i posibil ne vedem peste 2 saptamani.

CURS 11
Alte cauze de incetare a contractului de concesiune
-In functie de partea care poate initia incetarea contractului:
O modalitate care poate fi initiata exclusiv de concedent ,ea se numeste denuntare .
O alta modalitate care poate fi initiata atat de concedent cat si de concesionar si se numeste
reziliere
In fine una care sta doar la indemana (asa spune legea) concesionarului si se numeste
renuntare (art 57 L.554/2004)
Sa le comparam din 3 perspective:
1.Cauza pentru care se renunta ,denunta sau reziliaza
Cauza de interes public:
-interesul public este orice altceva dar nu interes financiar,prin definitie interesul financiar va fi
considerat intotdeauna un exclusiv privat..adica imaginati-va ca se incheie un contract de
concesiune si concesionarul isi indeplineste toate obligatiile,,iar dupa o luna sau un an vine un
altul care se adreseaza concedentului eu nu am stiut de licitatie ca daca stiam participam si
eram dispus sa ofer dublul sau triplul redeventei

Se poate denunta pt cauza de interes public ,pe ala sa-l despagubeasca si sa se faca o noua
licitatie sa castige unul care ofera mai mult?Vedeti e un interes financiar-> NICIODATA UN
INTERES FINANCIAR NU E CONSIDERAT INTERES PUBLIC de ce?stiti cum e cu banul?
niciodata nu e sigur, adica poate plateste 2 ,3 luni si dupa nu mai plateste.Interesul public
trebuie sa fie de alta natura
De regula denuntarea presupune ca dupa denuntarea contractului de concesiune .. vedeti
daca ar fi sa le comparam denuntarea cu rezilierea:
La reziliere nu ti-ai executat obligatiile,reziliem, pleci facem o noua licitatie si un acelasi tip de
contract se va derula, in schimb la denuntare nu va fi la fel denuntam contractul X si acolo vom
face locuinte sociale,interesul public e altul decat acela de a continua un contract de concesiune
identic sau sigur,teoretic ,este posibil sa denunti contractul de concesiune si sa inchei un altul
cu o alta procedura sau un altul cu o alta natura . De exemplu avem un spatiu unde e spital, se
declara stare de razboi ,se evacueaza spitalul si se baga acolo o garnizoana,pentru ce e
important punctual acela e punct de aparare nu de ingrijire(este doar un exemplu pentru ca
sigur in situatiile acelea nimeni nu organizeaza licitatii sau concesiuni)
Dar,in niciun caz la denuntare nu faci acelasi lucru dupa altul atunci care e interesul public?
vedeti? Contractul de concesiune dj e incheiat in interes public trebuie sa gasesti un alt
interes public superior ,adica mai important decat cel care a dus la incheierea contractului de
concesiune.
Rezilierea presupune neexecutarea obligatiei contractuale,tocmai din aceasta cauza ,se
desfiinteaza si se incheie un altul in mod normal cu acelasi obiect dar cu altcineva care e mai
bun executant ,asta in cazul evident al concesionarului.
La renuntare cauza in general este imposibilitatea obiectiva de executare , fie ca bunul piere
din forta majora sau caz fortuit sau nu piere tot acolo ajungem=> Contractul nu se poate
executa ; EXEMPLU:s-a concesionat o cladire avand ca obiect prestarea de servicii medicale
sau farmaceutice si nu are paratrasnet si e trasnita si arde=> evident contractul inceteaza.
2.Urmatoarea diferenta este la nivelul despagubirilor:
La denuntare: Concedentul trebuie sa achite concesionarului despagubiri (aici avem o clauza
negociata, daca concesionarul a stiut sa-si negocieze clauza ,pentru ca imaginati-va un

contract care se incheie pe 20 de ani zice si o clauza negociata: daca denunti pentru cauza de
interes public mie imi paltesti tot profitul nerealizat pe toti acesti 20 de ani sau cat a mai ramas
din cei 20 de ani,lucru care se determina printr-o expertiza contabila facand o medie din profitul
din anii care s-au scurs, va achita tot profitul acesta pentru ca asa s-a negociat daca nu e de
discutat ce se poate achita dar cu siguranta trebuie achitata toata valoarea investitiilor facute si
neamortizate; cam in asta ar conta prejudicial.
La reziliere depinde cine reziliaza: ( reziliaza cine nu este in culpa) aici avem o parte care este
in culpa(concedent sau concesionar) si o parte care reziliaza(concedent sau concesionar)cel
aflat in culpa plateste celuilalt despagubiri.
EXEMPLU:Concesionarul nu si-a achitat la timp redevanta ,dar in rest a platit tot, se reziliaza iar
concedentul ii cere redeventa restanta plus dobanzi ,penalitati.
La renuntare concesionarul poate renunta fara sa plateasca despagubiri.Legea ne spune ca
doar daca renunti in conditiile legii nu poti fi obligat sa platesti despagubiri.
Ganditi-va,ai concesionat un bun iar bunul a pierit,platesti despagubiri? Sigur ca nu!,dar mie mi
se platesc despagubiri?Situatia regula este ca nu se platesc despagubiri,prin exceptie
concedentul ar putea sa-I plateasca despagubiri concesionarului (asa cred eu)dar doar in
anumite conditii restrictive care sunt legate de principiul echilibrului financiar.
Ex. Ai concesionat un bun si ai facut imbunatatirisi dupa a ars,in mod normal concedentul
suporta riscul pieirii bunului,bunul a pierit a pierdut concedentul,celalalt, intrucat ne spune art 1,
pe riscul tau faci,exploatezi bunul ,suporti investitiile.
Dar,mai exista o situatie acea posibilitate obiectiva de exploatare care nu se suprapune peste
pieirea bunului.
Ex de bun concesionat care nu poate fi exploatat: situatia clasica intalnita in practica, centralele
de termoficare din cartier impreuna cu instalatiile ,tevile care circula prin pamant si incalzesc
cartierele ,au fost situatii in tara care au fost concesionate dar locuitorii rand pe rand s-au
debransat pentru ca si-au pus central de apartament si ce sa mai exploatezi dupa 1,2sau 3 ani?
E functional bunul?El in sine da,e functionaldar poti sa-l exploatezi?Evident ca NU.In situatia
asta multi s-au debransat pentru ca toate centralele erau putine,aveau randament mic, si
plateau foarte multe pierderi, unii care au intervenit si au concesionat au investit ca sa

diminueze si sa creasca randamentul. Se intampla ca indifferent de investitii tot sa ramai fara

client si ce sa faci? Renunti ca nu ai ce face si in mod normal trebuie sa primesti investitiile
inapoi pentru ca aici intervine principiul echilibrului financiar (am investit sa cresc randamentul
sa pastrez client,dar nu am putut sa le impun asta) si din acest punct de vedere acolo este
situatia de exceptie in care s-ar putea plati despagubri.
Ce inseamna imposibilitate obiectiva de executat?
Raspuns: Imposibilitatea aceea de executare se datoreaza unei imprejurari externe care nu
tine de tine.
Deci vedeti, ce va spun eu la curs e o autoperspectiva fata de ce scrie in ce ati primit; in
sensul ca aceasta opozitie intre obiectiv si subiectiv in drept, are doua acceptiuni diferite.
Daca vorbim de un contract obiectiv si subiectiv, poate sa fie, ceea ce scrie in curs, adica:
obiectiv este ceea ce-i legat de obiect, subiectiv este legat de subiectii care incheie contractul.
Este o abordare riguroasa, stricta, nu neaparat ca asta se intelege intr-un limbaj obisnuit . Si
atunci, imposibilitatea obiectiva de executare se reduce la acele situatii legate de obiect (adica
de cine?), de bunul concesionat, care cauzeaza aceasta imposibiltate de executare: pieirea
bunului, sau situatia pe care v-am dat-o acum: bunul nu mai este utilizat efectiv. Ganditi-va la o
autostrada pe care nu mai circula nimeni. De ce nu ar circula nimeni? Nu stiu, poate trece prin
doua fantome, eu stiu de ce...Poate pentru ca, de pilda, structura de drumuri se imbunatateste,
se mai fac alte 2-3 autostrazi care preiau traficul si asta ramane abandonata. Si atunci,
imposibilitatea subiectiva, ar putea fi din nou o cauza de, ma rog, renuntare, sa zicem
caducitate. Pentru ca, de fapt, asta-i o situatie de caducitate a contractului, doar ca am scris aici
renuntare pentru ca am utilizat terminologia legala. Daca co-contractantul decedeaza, aia ar fi
subiectiva din perspectiva asta pentru ca tine de subiect, si, tot acolo conduce.
Dintr-o alta perspectiva, subiectiv-obiectiv, ce inseamna?
Subiectiv inseamna care obliga o culpa in mod obiectiv, indiferent de ce-i legat.., exclude
culpa. Daca mergem pe ideea asta atunci, sigur, ce insemna imposibilitate obiectiva?. (..si
decesul inseamna imposibilitate obiectiva pentru ca nu presupune o culpa,... si pieirea bunului
insemna imposibilitate obiectiva,.. si exemplul pe care vi l-am dat cu centralele tot imposibilitate
obiectiva inseamna pentru ca-i in afara culpei concesionate.

Acum avem o intrebare:

Avem asa: un moment in care intervine aceasta imposibilitate obiectiva, si avem un alt
moment (intotdeauna exista o discutie intre cele doua) in care avem o declaratie de renuntare.
Intrebarea este cand inceteaza contractul? Atunci cand intervine imposibilitatea obiectiva sau
atunci cand intervine declaratia sau cand se da formal declaratia de renuntare?
Care e importanta practica?
Importanta practica este: se plateste sau nu redeventa in acest interval? Sigur ca daca
intervalul dintre cele doua este de 3 ore, nu are nici o importanta practica, dar daca da
declaratia omul peste o luna, intrebarea este: plateste redeventa in luna aia sau nu?
Care-i momentul in care inceteaza contractul?
Deci, ce-am spus? Ca asta este o situatie. De fapt, contractul inceteaza prin modalitatea
numita caducitate. Contractul este caduc.
Cand intervine caducitatea unui contract administrativ ?
Raspuns: Cadrucitatea intervine de drept, cand e imposibilitatea obiectiva.
Intrebare: Intotdeauna? ...(scrie in carte.). E facuta distinctia ca la nulitate.. intre caducitate
absoluta-caducitate relativa? Nu?... Ati auzit vreodata de conceptele acestea?
Stiti...nulitate absoluta nulitate relativa, le puteti intelege.
Conceptul de caducitate absoluta - caducitate relativa e inteligibil? Care-i diferenta dintre
nulitate si caducitate?
Cauza de nulitate exista la momentul incheierii contractului. La caducitate cauza aceasta
survine ulterior. Asa cum exista o distinctie nulitate absoluta si relativa cu o cauza existenta in
momentul contractului, oare nu ar putea exista si o caducitate absoluta si relativa cu o cauza
existenta sau care se intampla ulterior? Putem sa incepem un rationament de aici?

Imaginati-va in dreptul civil pt. ca acolo e mai simplu.... Codul civil, si vechiul cod civil (noul
cod nu-l stiu ca nu l-am citit) ne spunea, ne dadea un exemplu in limbajul ala de acum doua
secole, de caducitate absoluta si relativa. Imaginati-va ca cineva incheie un contract de
inchiriere a unui apartament si plateste 100 de euro pe luna. Apartamentul acela, dupa o luna
explodeaza din cauza buteliei. Ce se intampla cu paguba?. Nu ai ce sa faci cu el. Este distrus
impreuna cu tot blocul. E caducitate absoluta! Ce i-a disparut acestui...I-a disparut obiectul, nu-i
asa? Disparand obiectul (si bine inteles i-a disparut si cauza in mod total) nu mai avem niciun
contract. Dar partile pot spune: Nu, nu, nu ... noi vrem contractul sa continue dar daca asa
cum vedeti ca unii inchiriaza aer se poate ! insa nu se poate! Iar partile nu au cum sa se
opuna..
Acum imaginati-va o alta situatie: explodeaza butelia si explodeaza numai bucataria, care nu
mai poate fi utilizata. Ce se intampla cu contractul acela? Este caduc sau nu este caduc.
Raspuns: Este, dar obiectul nu dispare in intregime.
Deci obiectul nu a disparut in intregime, deci nu putem vorbi despre o caducitate, raportat la
disparitia totala a obiectului. Da ? Obiect mai este..(exista!) Care-i problema acolo? Nu stiti ce
prevede codul? Codul spune asa: chiriasul are posibilitatea de a alege intre a denunta
contractul, respectiv a-l continua cu o chirie mai mica. Nu vi se pare firesc? Nu-i asa? Bun..
Intrebarea este...
Dupa ce va alege el intre cele doua conduite?
Raspuns: Dupa cum este mai avantajos...
Este vorba de o reprezentare a lui mentala, si anume: e legata nu de notiunea de obiect, ci
de notiunea de cauza. Pentru el apartamentul este o cauza, nu-i asa? De aceea dau chiria,
pentru ca primesc ceva. Acum, cauza initiala a fost un apartament cu bucatarie. Ce i-a ramas?
Un apartament fara bucatarie. Intrebarea este...Ceea ce i-a ramas este pentru el o cauza
suficienta pentru a continua contractul?
Este.. sau nu este?

Asta numai el poate sa stie. Nu-i as? Aaa... pai.. daca stia ca nu are bucatarie, asa ceva nu
inchiria. Sau e bine si asa. Oricum eram disperat ca oricum nu se gaseste nimic de inchiriat.
Nu? Bun.. Si atunci, vedeti?

Daca el apreciaza ca ceea ce a ramas nu-i o cauza suficienta, inseamna ca pentru el

cauza a disparut; inseamna ca, pentru el contractul este caduc.

Daca ceea ce a ramas este totusi o cauza suficienta (dar ca sigur trebuie diminuata
chiria) inseamna ca, ceea ce a ramas are o cauza, deci contractul nu este caduc. A
ramas in continuare valabil.

Deci caducitatea e una absoluta? Nu. Este una relativa, adica, hotaraste exact ca la nulitate,
o parte oarecum protejata de norma aceea care instituie/ recunoaste caducitatea. Spune: pai o
sa avem... ca el stie cel mai bine daca pentru el contractul are cauza sau nu are cauza. Nu stiu
de ce am ales totusi sa nu scriu chestia asta in cursul de anul I... Exista o caducitate absoluta si
relativa, dar probabil ca mai degraba exista doua contracte administrative si mai greu acte
administrative unilaterale.Poate asta-i motivul, nu mi-l mai amintesc...
Revenind aici, disparitia din caz de forta majora a bunului,este situatie de caducitate
absoluta. Pai daca a disparut muntele cu tot, unde e partia de schi?
Deconectarea abonatilor de la reteaua de termoficare. E relativa. De ce? Pai vedeti...abia la
inceput cand s-a concesionat - 2000 de abonati. Se debranseaza doi. Continuam? Da! Dar o
suta? Jumatate din ei? Da ! Sunteti siguri? Da ! E o chestiune de profit aici. Mai raman o suta?
Nu !Sigur nu? Nici aici n-as baga mana in foc. Zero? Sigur, deja la zero e extrema. Poate mai
sunt zece rau platnici. Poate cineva sa hotarasca/ pastrez concesiunea? Are el informatii ca o
sa fie cazul ca o sa-i... stiu eu...Si o sa se rebranseze ca nu o sa faca fata! Orice e posibil,
intelegeti? Poate spune sigur..., n-am venituri, platesc oricum 10% din venitul real ca nu platesc
redeventa nimic....dar ma intretin. Mie imi convine ca oricum imi permit Nu o sa stim niciodata...
Deci vedeti?
Raspuns:
Daca e un caz de caducitate absoluta atunci contractul inceteaza in momentul imposibilitatii
obiective de executare.

Daca e un caz de caducitate relativa, adica imposibilitatea aceasta survine asa treptat si nu
iti dai seama exact cand se va intampla, contractul o sa inceteze in momentul declaratiei de
renuntare. Ganditi-va ca oamenii aceia se debranseaza pe rand.Cand s-au debransat deja o
suta, concesionarul incepe sa nu mai plateasca redeventa, da deloc. Si o lasa asa, si cand
ajunge la zero spune: contractul a incetat cand s-a debransat prima suta. Ca de atunci au
incetat sa-mi mai mearga mie afacerile prost. Dar e in regula? Daca era asa trebuia sa dea
declaratia.
Inca un lucru de semnalat in practica este corelarea dintre denuntare si reziliere.
Ce se intampla in practica?
Un anumit concedent ar vrea sa [denunte] pentru o cauza de inters public un contract, dar
are o mica problema, ca-i criza.Si-acum care mai e problema? Daca denunti, ce? Platesti
despagubiri. Cine stie ce-au negociat acolo? Romanii sunt ingeniosi, stiti, nu? Si atunci ce face
pentru concedent? Ce facem ca sa nu-i platim despagubiri?. Simplu: nu denuntam, inventam o
neexecutare si reziliem. Ca daca reziliem nu numai ca nu platim despagubiri, dar il punem pe
ala sa plateasca.
Sa va spun o speta, cu hotarare deja.
Se incheie un contract de concesiune a unui bun. Concesionarul face acolo un cimitir de
masini si aduna de pe domeniul public ( pentru asta s-a incheiat concesiunea) autoturismele
abandonate (stiti ce inseamna autoturism abandonat; nu va spun ca au ridicat si autoturisme
nou-noute de ieri lasate; una e parcatul ilegal, alta-i abandonul; abandonatele au praful pe ele,
nici nu au numere etc.). Acolo se depozitau si tot felul de chioscuri, tonete etc., metalice, daca
erau construite ilegal pe domeniul public. Si.... treaba lor care era? Atunci cand se sesiza,
altcineva le ridica, dar ei le transportau si le duceau acolo . Bun... Primarul vrea sa faca in zona
respectiva locuinte sociale. Locuintele sociale fac parte potrivit legii nr. 215 si 213 din domeniul
public local. Si atunci ce face?
Ca sa nu plateasca despagubiri pentru toate halele acelea care au fost facute acolo, denunta
contractul, ma rog, nu primarul ci la initiativa primarului, consiliul local da o hotarare prin care
reziliaza contractul pe motiv ca, concesionarul nu si-ar fi executat, printr-o obligatie,obligatia de
a mai ridica de pe domeniul public autoturismele abandonate.

Care e problema aici, cand de fapt e o chestiune de simulatie?

O denuntare este camuflata sub forma unei rezilieri.
Care e problema in instanta a concesionarului?
Problema e de probatiune.
Tot timpul cand am avut seminarii, studentii au facut confuzie intre doua mari probleme:
chestiunea de drept si chestiunea procedurala, aceea a dovedirii. Si asa se amesteca. De
regula, in anii 1 si 2 se discuta chestiunile de drept, adica nu va bateti capul la cum sa
dovedesti. Asta conteaza la proceduri. Conteaza doar sa gasim solutia si sa vedem care este
cea buna. Da, dar uneori problema dovezii este atat de complicata incat se mai discuta daca ,
atraganduvi-se atentia... vedeti ca e o chestiune de ecou...
Cum poti dovedi asta?
Este intr-adevar greu sa dovedesti siguranta. In speta insa, intamplator, s-a dovedit atat de
simplu, incat excesul de putere a fost evident. De ce? Ce trebuie sa dovedesti intr-un asemenea
litigiu? Doua lucruri:
1.Ca e denuntare si pentru asta trebuie sa dovedesti cauza de interes public ( ca de fapt aia
vor sa faca ceva).
2. Ca nu e reziliere, in sensul ca, eu mi-am executat obligatiile.
De ce a fost atat de usor? Trebuie sa stiti ca autoritatile acestea habar nu au ce au facut
acum 4,5 sau 10 ani . Pai ganditi-va in speta aceea de la seminar: daca primaria nu stie ca
magistrala de canalizare a Clujului trece prin Piata Mihai Viteazul, atunci cine stie!? Magistrala
aceasta incepe de la Astoria si iese in Marasti. Vine de la Astoria prin Piata Mihai Viteazul si
apoi ajunge pe Dorobantilor si se tot duce...Da? Tot Clujul se deverseaza acolo. Pe langa asta
este si o mare conducta de apa sub presiune, pe langa ea, care are diametru un metru, si
merge in acelasi loc. Cum poti tu sa fii Primaria si sa nu stii?
In speta, primarul acum 2 saptamani s-a dus la televiziunile locale si a dat o declaratie
comform careia acolo va face locuinte sociale si ( o sa vedeti ca o sa fie desfiintat oricum).. Duci
cd-ul in instanta sa vada intentia administratiei de a face ceva de inters public si cu privire la

reziliere , asta a fost de-a dreptul privata....- contractul era incheiat prin anii 1997-1998, si in
2006 se da o hotarare de consiliu local de modificare a obiectului concesiunii, in sensul ca, din
2006, concesionarul nu mai are obligatia de a ridica de pe domeniul public autoturismele
abandonate. Dupa aceea sa va imaginati ca 4 ani mai tarziu spune: reziliez contractul pentru ca
in ultimii ani nu ti-ai executat aceasta??? ?..deci e de domeniul prostiei evidente.
Mai exista o problema, si anume problema bunurilor. Adica astazi contractul a incetat ( am vazut
in ce modalitati), acum concedentul si concesionarul trebuie sa de desocoteasca; adica acolo
unde s-a derulat concesiunea, e o masa mare de bunuri.
Intrebarea este, care le restituie si pe care le pastreaza concesionarul? Legiuitorul
astazi face distinctia intre bunurile de retur si bunuri proprii. Care e diferenta dintre ele?
Daca luam subiectii contractului, bunurile de retur revin concedentului, bunurile proprii
revin concesionarului. De ce e asa? Pai, bunul de retur a fost intotdeauna al concedentului,
bunul propriu a fost dinctotdeauna al concesionarului; fiecare pleaca cu bunurile lui.
Alta diferenta: bunul de retur este bun proprietate publica. Daca va uitati in articolul 1 din
lege, numai asta se poate concesiona, bunul proprieatte publica. Bunul propriu este bun
proprietate privata. Evident concesionarul nu are bunuri propriatate publica. Care sut bunurile
de reutr? Ne spune legea: obiectul concesiunii, asta e bunul de retur; l-ai primit, il dai inapoi. Am
concesionat autostrada Bucuresti-Pitesti o dau inapoi ( practic nu o predau efectiv, dar se face
un proces verbal, ea nu mai este administrata de concesionar).
Bunurile proprii sunt toate bunurile utilizate pentru exploatare, si pe astea concesionarul le ia si
pleaca cu ele.
Sigur ca bunurile astea de retur se transmit gratuit. Au fost ale concedentului, acum trebuie sa
le dai inapoi, cum sa ti se plateasca? Aceasta este obligatoriu, deoarece sunt proprietate
publica, si propriateatea publica este inalienabila si asta inseamna ce? Care ar fi varianta sa nu
imi dai inapoi? Inseamna ca l-ai dobandi tu ce si concesionar, ceea ce nu se poate.
Insa apare o problema cu niste bunuri, hai sa zicem " intermediare": doua tipuri de bunuri.
Prima cateogorie sunt asa numitele investitii obligatorii ( ceea ce se uneste cu bunul); ca ar mai
putea fi, o sa vedeti a doua categorie, bunuri mobile necesare exploatarii bunului. Prima
categorie, investitiile obligatorii presupun ca sunt acele bunuri care se incorporeaza in bunul
imobil, in obiectul concesiunii. ( ai concesionat autostrada si ce faci in continuare? pui
chioscurile de taxat, pui parapeti, pui placute de semnalizare..) Alea sunt bunuri mobile care
devin imobile prin incorporarea lor. Este firesc sa si le ia inapoi concesionarul? Nu prea.
Care este soarta lor juridica? Nu sunt decat 2 variante: ale cui pot fi la incetarea

contractului? ale concedentului sau ale concesionarului. Care e modalitatea de dobandire?

Presupundand ca nu exista nicio clauza contractuala in acest sens ( ale cui sunt). Spune doar:
Concesionarul are obligatia sa faca urmatoarele investitii, dar nu spune ale cui sunt. Ce variante
teoretice exista? Sunt ale concedentului prin modalitatea numita - modul de dobandire ar fi
accesiunea. Daca spune, sunt ale concesionarului modul de dobandire ar fi? Pai tu faci un bun
pe terenul altuia. Autostrada nu e a ta, dar tu pui acolo chioscuri; Ca sa iti faci o casa pe terenul
altuia si sa fii proprietar al acelei case, inseamna ca pe teren ai un drept de superficie; dar ati
facut opozitia intre accesiune si superficie? Cand cineva face pe terenul altuia un supraedificat,
nu exista decat 2 variante: accesiune, si atunci proprietatea merge la proprietarul terenului;
superficie, si atunci ai 2 posibilitati distincte. Care este varianta corecta juridic, dat fiind faptul ca
bunul e proprietate publica? Accesiunea. Nu e posibila superficia pentru ca terenul, adica
autostrada sau ce o fi, fiind inalienabil, nu permite dezmembraminte civile.; atunci situatia
superficiei este exclusa. A ramas accesiunea. Prin urmare, aceste investitii obligatorii revin
evident concedentului, dar gratuit? Ce trebuie sa observati? Cu privire la aceste investitii
obligatorii nu avem nicio prevedere legala. Daca textul ar fi spus, revin si ele gratuit, nu am fi
avut nicio discutie. Nu avem o asemenea prevedere. Atunci, se aplica dreptul comun. Ele revin
concedentului, si de la caz la caz, poate sa fie gratuit sau oneros. Adica cum? Pai s-ar putea sa
avem o prevedere contractuala in acest sens; s-ar putea sa avem inclusiv principiul echilibrului
financiar.
Cine edifica acele parate de taxat isi imagineaza ca peste 49 de ani mai ia si banii pe ele? De
regula ele se amortizeaza; cat pot sa coste? sa zicem 100 000 de euro. Le utilizezi si platesti si
redeventa timp de 49 de ani. Apoi mai vrei si banii pe vechiturile alea? ca principiu nu; dar daca
contractul inceteaza fara culpa ta peste 3 luni?
Deci raspunsul ar trebui sa fie: gratuit sau oneros, dupa clauzele contractuale, si daca
amortizarea a survenit sau nu intre timp.
Imaginati-va ca acest concesionar al autostrazii, are si niste bunuri mobile cu care exploateaza
autostrada. De pilda, acele autoutilitare, care asigura paza autostrazii si care tracteaza.
Contractul inceteaza. In mod normal concesionarul poate pleca cu ele. Dar oare concedentul nu
ar putea fi interesat sa le preia? ba da, pentru a nu-si mai bate capul cu alte contracte.
Pentru asta, din categoria bunurilor proprii se desprinde o subcategorie, asa numita
categorie a bunurilor de preluare. Acestea sunt bunuri proprietate privata, a concesionarului, cu
privire la care exista o clauza de preluare. Unde exista o clauza de preluare? In contractul de
concesiune sau intr-un act aditional.
Ce inseamna o clauza de preluare? Inseamna o prevedere contractuala, potrivit careia, la

incetarea contractului, concedentul va putea sa cumpere la un pret rezidual; la ce pret cumperi

o masina utilizata 5 ani? la pretul unui autoturism utilizat 5 ani, adica nu la pretul de nou.
Aceste bunuri mobile, bunuri de preluare, prin ce se deosebesc de bunurile de retur?
Prin mai multe trasaturi:
1. preluarea nu este gratuita, ci oneroasa. Daca vrea sa le preia , le plateste.
2. prelauarea nu e obligatorie, ci e facultativa; adica sta la latitudinea concedentului. De ce nu
se poate stabili asta de la inceput? Pai nu ai cum sa stii! De exemplu ai un contract ai niste
bunuri de preluare si contractul inceteaza peste 49 de ani. Vrei vechiturile alea de acum 49 de
ani? Probabil ca nu. O sa spuna : incheiem un nou contract si o sa le luam pe toate noi. dar s-ar
putea chiar daca contractul a incetat peste 49 de ani, concesionarul sa fi cumparat cu 3 ani in
urma niste bunuri cu care exploateaza autostrada.
3. aceste bunuri nu sunt proprietate publica, ci sunt proprietate privata ale concedentului. Din
proprietatea privata a cuiva, prin vanzare cumparare un bun trece in proprietatea privanta a
cuiva. Vanzarea cumpararea nu e modalitatea de dobandire a proprietatii publice.
Am terminat concesiunea de bunuri.
ACHIZITII
Ati citit ordonanta 34? Pentru examen nu se scoate nimic din manual! Am facut o singura
precizare, mai ales la exproprieri, acolo unde gasiti proceduri; procedura de expropriere dupa
dreptul comun, sau dupa ordonanta sau legea X, si e analizata procedura cu termene, etc..este
exclus sa va dau proceduri la teorie!! Singura procedura care va poate veni la teorie la examen,
este procedura administrativa prealabila.( trebuie stiuta cu termene , cu tot). In rest, nu va dau
proceduri, nu vreau sa le invatati pe de rost. Asta nu inseamna ca nu va poate veni ceva la
speta, unde voi, cu carea si legea pe masa sa vedeti daca e respectata procedura sau nu. Cand
dati de proceduri cititi sa le intelegeti, dar sa stiti ca o sa reveniti acolo la speta.
Acolo unde vine exproprierea, si vedeti mare un capitol de 100 de pagini- procedura
exproprierii, daca sariti peste, s-ar putea sa aveti o surpriza. Procedura exproprierii luat ca si
capitol cuprinde si chestii materiale, nu numai de procedura. Dadeam exemple: procedura
exproprierii cuprinde principiile in materie de expropriere, pai alea nu sunt chestii de procedura.
La ordonanta 34- recomandarea este sa cititi o data ordonanta. Puteti totusi sa nu cititi
deloc contractele sectoriale. Importanta e partea de definitii, aplicarea/ neaplicarea ordonentei,
distinctiile dintre contracte, si partea administrativ -jurisdictionala, si cea jurisdictioanala de la
sfarsit. Astea sunt importante, numai de aici va poate veni din acizitii, atat teorie, cat si la speta ;
doar ca la speta s-ar putea sa vina o intrebare si din proceduri, sa vedem daca e respectata sau
care procedura se aplica.

O sa discutam despre comparatie dintre diferite contracte.

Achizitie si concesiune:
De fiecare data , ati vazut si la seminarii, vi se cere sa calificati contractul.
Ce trebuie sa calificati de fapt?
1.in primul rand trebuie facuta distinctia dintre achzitie si concesiune;
2.apoi trebuie sa vedem: achizitia este de bunri, de lucrari, de servicii; concesiunea la fel, este
de bunuri, de lucrari sau de servicii. Daca ati ajuns la concluzia ca e achizitie sau concesiune,
trebuie sa spuneti de care e.
3. la final, daca exista obiect multiplu, ( si asta se poate: avem o achizitie care are si o lucrare si
un bun; sau si un bun si un serviciu) de care e in total? care e importanta practica?
reglementarea aplicabila, procedura aplicabila , prafurile, etc.
Prima distinctie: achizitie si concesiune. Care e diferenta? Diferenta este axact aceea ca intre a
cumpara si a vinde.
Achizitia, totul e privit din perspectiva administratiei.
La achizitie administratia e pe pozitia unui dobanditor, cumparator de aceea
achizitioneaza, iar la concesiune administratia e in postura unui vanzator, intrainator pentru ca
da, cedeaza, transmite.
Achizitia de bunuri
Presupune faptul ca contractul e incheiat intre autoritatea contractanta si un particular.
Cum arata achizitia de bunuri? Ce face unul si ce face celalalt? Particularul instraibneaza un
bun sau mai multe bunuri- contractul se numeste de furnizare(furnieaza regulat ) si administratia
plateste un pret. Seamana foarte mult cu o vanzare cumparare doar ca incheierea contraxctului
e foarte formalizata-procerduri, licitatii. Bunul acesta e un bun prorprietate privata.
La concesiune inversam rolurile: concedentul e autoritatea contractanta si
concesionarul. Ce se intampla aici? Diferentele sunt mult mai mari aici. Concedentul transmite
bunul dar spre deosebire de achizitie, acest bun e proprietate publica. Fiind proprietate publica,
nu se poate transmite prorpietatea ci ceea ce se transmite e doar folosinta-asa cum spune
ordonanta 34-dreptul si obligatia de exploatare. Intrucat se transmite doar folosinta, ea se face
intr-un anumit termen. Banii de data asta ii da concesionarul dar nu se mai numeste pret ci
redeventa care se plateste periodic pentru ca se transmite numai folosinta. Sa nu uitam ca

acest drept de exploatare, pe langa redeventa concesionarul mai are si obligatia de a exploataobligatie pe care o are in interes public.
Pe langa faptul ca pozitiile sunt inversate, cele doua contracte difera fundamental pentru
ca intr-unul se transmite proprietatea iar in celalalt numai exploatarea bunului si de aici unul e
cu exploatarea dintr-o data iar celalalt cu exploatare succesiva. Nu se plateste pret ci redeventa
plus obligatia asta de a exploata bunul.
Achizitia de lucrari
-in acceptiunea ordonantei 34 care e diferenta dintre bun si lucrarea? Au vreun lucru in
comun? Daca v-as spune ca lucrarea e un bun e adevarat? Da, e adevarat doar ca lucrarea e
un bun viitor(se achizitioneaza o autostrada- cand e gata contractul e un bun, pana atunci e
doar o speranta). Autoritatea contractanta e un particular,contractul se numeste contract de
executie de lucrari. Ce se inatam[pla? Particularul realizeaza acea prestatie caracteristica. Ce
inseamna prestatie intr-un contract in general ? este orice alta prestatie mai putin aceea de a
plati niste bani-asta nu e prestatie caracteristica. Aici prestatia caracteristica e a particularului
(ne uitam unde nu sunt bani ). Particularul executa lucrarea iar contractantul plateste pretul. Ex:
se face autostrada Transilvania, particularul o executa, Guvernul plateste pretul.
Concesiunea de lucrari
-este un amestec intre doua contracte: concesiunea de bunuri si achizitii de lucrari.
Lucrarea e un bun viitor astfel Guvernul trebuie sa scota niste bani, dupa aia o sa aiba bunul si
ce o sa faca? Concesionandu-l urmeaza ca o sa faca bani. Cum arata acest contract?
Autoritatea contractanta este aici viitorul concedent, particularul este viitorul concesionar. Ce se
intampla? Intr-o prima faza contractul seamana cu achizita de lucrari adica concesionarul
trebuie sa execute lucrarea si o executa. Concedentul ar fi trebuit sa ii plateasca pretul dar nu
are sau nu are decat o parte din bani si atunci nu i plateste dar in schimb fiindca concesionarul
a executat, concedentul ii transmite dreptul de exploatare. Concesionarul avanseaza banii si
stie ca apoi isi recupereaza. De unde isi recupereaza banii? El va stabili taxe de autostrada si in
loc ca banii aia sa mearga la stat, merg la ei. Asta e varianta cea mai simpla in sensul ca
executa un bun si primesc dreptul de exploatare. Daca stam sa adunam toate redeventele de
pe o anumita perioada de timp o sa constatam ca acestea sunt cu mult mai mare decat costul
autostrazii. Ce poate sa ii spun statul? Ca o sa primeasca dreptul de exploatare dar pe langa

asta o sa mai plateasca si o redeventa care evident mai mica sau mult intarziata:de pilda: timp
de 30 de ani nu se platste redeventa ci se va plati redeventa numai in ultimii ani cand aceasta
lucrare a fost amortizata. De asemenea ca varianta ce se mai poate intampla? Se mai poate de
pilda ca autoritatea contractanta sa plateasca un pret dar mult mai mic decat a costat
autostrada. Ganditi-va ce vrea Guvernul sa faca? Autostrada bucuresti-coman. Acolo o face prin
concesiune-poate spune ca nu bani deloc si se face excusiv pe banii concesionarului. Dar totusi
are 20 % sa puna . astea is niste chestii reglabile fincanciar. Daca el plateste un pret care e
diferenta fata de acel pret? Este mult mai mic. Daca ar fi tot pretul acela nu ar mai fi un contract
de concesiune si puri si simplu de achizitie.
Achizitia de servici
-tot asa avem autoritatea contractanta si particularul , acest contract se numeste
contract de prestari sau de prestare de servicii si ce se inatmpla aici? Particularul presteaza
serviciul iar autoritatea contractanta plateste pretul serviciului. Diferenta dintre serviciul si
lucrarea care este? Amandoua presupun o activitate prin ce se deosebesc? Serviciul are
caracter de continuitate. (ridicarea gunoiului se intampla in fiecare zi si se va inatampla la
nesfarsit.) in schimb lucrarea are caracter epuizabil-pana la urma se va termina, se va finaliza.
Adminsitratia e pe post de achizitor, dobanditor. Se face curatenie in primarie, cumparam
serviciul de incalzire a primariei, al consiliului. Administratia e beneficiarul serviciului. Mai mult
avem contractul de concesiune de servicii..
Concesiunea de servicii seamana foarte bine cu contractul de concesiune de bunuri.
Incercati sa puneti semnul echivalentei intre concesiunea de bunuri si concesiunea de servicii.
In ce sens? Un serviciu public (ridicatul gunoiului) puteti sa va ganditi ca e un bun abstract
deoarece ca si bun el poate fi exploatat. Faci serviciul ala si obtii ceva. Cum arata acest bun?
Pari arata asta : avem pe de-o parte administratia publica si avem marea masa a utilizatorlor
serviciului- cei care asteapta sa li se ridice gunoiul din fata portii . cum se inatmpla aici?
Administratia le presteaza serviciul si ei in schimb platesc o taxa. Toata asta o puteti vedea ca
un bun? In sensul ca e o afacere care produce. Ce face administratia aici? Isi cedeaza pozitia
sa contractuala catre concesionar. Asta e afacerea. Dupa ce i-a cesionat acest drept de
exploatare al serviciului, in continuare concesionarul presteaza serviciul catre utilizator si
utilizatorul ii plateste acestui concesionar o taxa. Concesionarul a primit ceva adica a primit
dreptul de exploatare al serviciului prin urmare inseamna ca el trebuie sa dea ceva si anume
redeventa care semnifica o parte din aceste taxe administratiei. El nu are numai dreptul de a

exploata ci are si obligatia de a exploata, de a presta acest serviciul public contra unei
redevente.
Care e calificarea corecta atunci cand avem mai multe tipuri de achizitii? Daca obiectul
achizitiei este dublu de exemplu: administratia vrea sa achizitioneaze si un bun si o lucrare.
Care este criteriul dupa care ne dam seama unde suntem? In primul rand criteriul legal :in ceea
ce priveste lucrari respectiv servicii , trebuie sa stim ca exista doua anexe la o ordonanta si
acolo o sa gasim completa a serviciilor si lucrarilor, daca sunt in afara anexei cel mai probabil e
vorba de bunuri. Trecand peste acest criteriu formal, imaginati-va ca se poate orice combinatie
intre cele doua:bunuri si servicii. De pilda, cineva isi cumpara o retea de calculatoare impreuna
cu serviciul de asistenta de specialitate . ai si un bun si un serviciu si ar putea sa fie si o lucrareoperatiunile de instalare. De care contract e? dupa ce criteriu ne orientam? Teoria accesoriului.
Vreti serviciu pentru bun sau bun pentru serviciu. Vreau sa mi se faca curat in primarie dar mi
se spune ca eu trebuie sa cumpar maturi si am cumparat seriviciul asta si maturi . care e
principalul si care e accesoriul. In exemplu cu calculatoarele ma intereseaza bunul. Doar daca
nu functioneaza bunul o sa am nevoie de serviciu.
Sunt 2 teorii: teoria accesoriului: ii de vazut care e accesoriul intai si doi daca ar parea
ca amandoua is principale spune legiuitorul se evalueaza, vedem care e mai valoros dupa
criterii legale,vedem care costa mai multa. Acela este obiectul principal si asa va fi calificat
contractul.
Curs 12
Daca speta vine din contracte admin , intre 75% -90% o intrebare din aceea speta vine din
materia care lipseste.,- prob calificarii corecte a unui contr admin;

Astazi terminam cu problema contractelor. admin .

Proceduri :
-> orice procedura de competitie trebuie sa se bazezea ca sa fie corecta pe 2 mari
principii: egalitatea si transparenta.

Toate procedurile au fost concepute in asa fel incat cele doua principii sa se respecte.orice
procedura trebuie sa asigure egalitatea pt participanti dar si pt interesul public (pt satisfacerea
interesului public procedurile trebuie sa respecte aceste principii).
De aceea procedura regula este licitatia, cea mai cunoscuta procedura , fiecare isi depune
oferta si cea mai buna oferta castiga , se va intocmi caietul de sarcini care cuprinde anumite
specificatii tehnice. Specificatiile tehnice sunt niste conditii pe care trebuie sa le indeplineasca
produsul cu care concurezi, adica trebuie sa intelegem ca de cele mai multe ori la achizitii nu e
vb de bani . (Cand organizezi o licitatie pt produse nu e suficient sa sp ca produsul meu e cel
mai ieftin , de aceea caietul de sarcini contine aceste specificatii tehnice pt a se verifica si
calitatea produselor. )
In conditii exceptionale nu se poate organiza o licitatie pt ca acestor specificatii tehnice
autoriatatea nu le poate raspunde de la inceput :
1)pt ca nici administratia nu stie ce vrea, pt ca asa ceva nu s -a mai facut(ex: produse
informatice de ultima ora-) de aia exista o procedura care se numeste dialog competitiv
selectectezi niste participanti si discutii cu ei ca sa ti dea niste informatii pt ce ai vrea tu sa faci ;
2) concursul de solutii. Imaginati va ca in piata mihai corvin vor sa faca pietonala ai
nevoie sa o amenajezi, concurs de arhitectura, concurs de peisagistica , nu se poate face caiet
de sarcini )
Daca nu ne aflam in aceste situatii trebuie respectata procedura licitatiei. (cererea de oferta pt
serviciile de o valoare foarte scazuta ).
3)daca vrei sa cumperi un produs de 3 lei , exista cererea de oferta ca procedura
simplificata pt bunurile si serviciile de o valoare foarte scazuta .

Litigiile : in materia achizitiilor publice unde ne putem judeca?

-> exista 2 cai de atac ( doua posibilitati de actiune)
1) cnsc

2)direct in instanta
Exista o situatie in care e o singura cale de atac- atunci cand vrei despagubiri Consiliul
national pt solutionarea contestatiilor nu face decat sa anuleze acte sau sa oblige autoritatea sa
faca ceva deci nu acorda despagubiri , cine vrea despagubiri trebuie sa mearga obligatoriu in
instanta dupa regulile obisnuite. Daca vrei anularea unui act poti face procedura de la CNSC cu
recurs la Curtea de Apel.
Care e avantajul acestei proceduri?
-termene mult mai scurte;
-la cnsc e posibil sa se termine tot litigiul in 60 de zile;

Ce vreau sa discutam este cealalalta actiune si sa stabilim care e instanta competenta.

Am facut instanta competenta pt acte admin unilaterale.
Avem si dimensiunea materiala si cea teritoriala;
-> Comp materiala - Natura litigiului fiscal (conteaza daca e peste sau sub 1 mil de ron)
-nefiscal Tribunal si C apel (autoritatea parata ,
centrala)
->Terit :reclamantul poate alege intre :

1) inst de la sediul paratului

2)-inst de la dom recl art 10 LCA.

Mai sunt inca 2 :

->litigiile intemeiate pe contr admin
->litigiile care vizeaza dom pub si privat;
Contr admin :
-> I .C Concesiune de bunuri (oug 54/2006 ) achizitii sau concesiune de bunuri pt
achizitii ; servicii si lucrari( oug 34/2006).
-art 66 oug 54/2006 : - comp materiala -> art 66 alin2 - TRIBUNALUL
- comp terit
->sediul concedentului ( avem o derogare
care dintre regulile, depinde cine e reclamant daca concedentul e reclamant , atunci e

instanta comp de la sediul recl, daca concesionarul e reclamant atunci e instanta de la

sediul paratului ;
* Daca inchei un contract de concesiune de bunuri cu Guvernul mergi la Tribunal,
indiferent cine e autoritate.
Oug 34/2006 avem art 286 care a suferit modif :
Modificarea art 286 aliniatul 1 din ordonanta:
Material: este tribunalul si numai tribunalul
Teritorial:de la sediul autoritatii contractante, deci este cam aceeasi idee ca mai sus,
doar ca temeiul legl este diferit.
Presupunand ca nu ar fi vorba de unul dintre cele doua contracte, ci un alt contract
administrativ. Atunci cum stabiliti instanta competenta sa judece un litigiu pe un contract
administrativ oarecare? > contractul de parteneriat public-privat. E simplu, daca acest contract
are o reglementare speciala, o lege speciala, asa cum are, va uitati acolo, si daca nu cuprinde
prevederi speciale, atunci regula este Legea Contenciosului Administrativ. Pentru ca daca va
uitati in Legea Contenciosului Administrativ ea cuprinde reglementari si cu privire la contracte
administrative, doar ca daca exista reglementare speciala, atunci, evident, reglementarea
speciala primeaza si atunci competenta se stabileste in functie de aceste reglementari.
Mai discutam chestiuni legate de procedura administrativa prealabila:
La acte administrative unilaterale, ce procedura se face? Se face procedura
administrative. Alta variant ar fi sa nu se faca nicio procedura: fie ca legea prevede ca nu se
face nicio procedura, fie ca suntem in situatia tacerii administratiei de oricum nu ai la ce sa faci
procedura prealabila. Nu exista act pozitiv pe care administratia sa il revoce.
Acum, intrebarea este ce procedura se face la contracte administrative? Daca va
uitati in ordonanta 34 respectiv ordonanta 54, sunt reglementari speciale in materie de
procedura prealabila? Daca nu sunt , ce facem? Aplicam legea contenciosului administrativ. Si
legea contenciosului, art 7, ce ne spune? Ca in principiu, indiferent de natura litigiului, fie ca
vizeaza anularea contractului, fie ca vizeaza modificarea, interpretarea si asa mai departe,
legiuitorul, adica art 7 coroborat cu art 11, ne spune ca facem concilierea
Astea sunt chestiile atipice in materie de contencios al contractelor administrative. Nu faci
procedura administrativa prealabila ca o faci pe aia comerciala, care nici nu mai exista in
commercial,dar daca asa a ramas, asa a ramas.

Pana la urma, care e diferenta de esenta intre conciliere si procedura administrativa? E

foarte simpla: rezolvarea amiabila, adica fara justitie, pe calea procedurii administrativ
prealabila se face unilateral de catre administratie- tu ii ceri si ea daca vrea bine, daca nu nu.
Pe calea concilierii solutionarea amiabila se face bilateral, adica partile se intalnesc (nu-i
primarul la el in birou si hotaraste daca vrea si daca nu), si convin, semneaza un proces verbal,
un acord prin care transeaza niste chestiuni si e firect ca lucrul asta sa se intample asa in
materia contractelor administrative. O parte nu a platit rdeventa, cealalta parte refuza sa
echilibreze contractul..lucrurile astea teoretic se pot discuta, pentru ca pana la urma e vorba de
bani.
Bun, deci va repet, daca va vine speta cu contracte administrative, astea sunt intrebarile
care cel mai probabil va vin. Adica sunt tipice, nu sunt atipice, nu sunt legate de specificul
acelei spete:
-care e natura contractului
-care e instanta competenta
-ce procedura trebuie sa faca reclamantul inainte de a introduce actiunea.
La contracte administrative exista o situatie umpic atipica si anume, acele acte detasabile. Ce
inseamna act detasabil?
Un act detasabil este un act administrativa unilateral care are legatura cu contractul, adica in
ceea ce priveste continutul lui nu ti-l poti imagina separat, dar care, ca manifestare de vointa,
este total distincta de contract, ca deaia se numeste detasabil. Acest act este tratat de
doctrinele occidentale in opozitie cu actele atasabile. (sa ne amintim caracterul atasabil al
avizului. Avizul ala nu are nici o noima singur. Este inclus intr-o procedura care se ermina cu un
act final.)
Ce stim noi despre atacarea in contencios administrativ a actelor atasabile? Ca separat nu pot fi
atacate, dar pot fi atacate(legalitatea lor poate fi verificata) impreuna cu actul, daca un aemenea
act sta la baza actului final. Vedeti voi, actul atasabil nu poate fi conceput separat si prin urmare
nu ai cum sa-l ataci separat.

Actul detasabil imaginati-va un contract de concesiune, si concedentul, unilateral, denunta

contractul sau il modifica pt cauza de interes public. Actul asta, ce fel de act este? E un act
administrativ? E o manifestare de vointa care produce efecte juridice de sine statatoare? DA.
Fara indoiala ca din perspectiva continutului el este in stransa legatura cu contractul, adica nu-ti
poti imagina un act de denuntare a unui contract fara sa existe unul. Dar e complet diferit fata
de un act atasabil. Pe langa faptul ca e ulterior, el produce efectele lui proprii. Adica stim ft
bine care sunt efectele contractului. Actul asta nu produce impreuna cu contractul niste efecte ci
isi are efectele lui. Si atunci, intrebarea este: cand avem un asemenea act detasabil, la
procedura, ce procedura facem aici? Procedura administrativa sau procedura comerciala a
concilierii? Pentru ca, daca va uitati in legea contenciosului administrativ, legea va spune daca e
vorba de un litigiu privind denuntarea, modificarea, se face procedura concilierii. Dupa care,
daca ne gandim bine, privind doar acest act, acesta e un act unilateral si teoretic , nu-i asa ca ar
putea fi revocat unilateral de administratie? Prin urmare si procedura administrativa ar putea fi
facuta. Ce ar trebui sa stiti? Si dupa parerea mea, dar si jurisprudenta e in sensul asta, daca e
vorba de un act detasabil, atat procedura administrativa cat si procedura concilierii sunt variante
care pot fi urmate in mod legal si se considera ca procedura prealabila a fost facuta in mod legal
si daca faci una si daca faci alta.
Cam atat despre contractele administrative.

DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR

Pana acum, noi am facut un drept administrativ al actelor. La inceput am facut actul
administrativ si l-am privit in opozitie cu actul juridic civil, pe care voi l-ati facut in anul 1, si ati
vazut ca exista diferente semnificative intre cele 2 tipuri de acte. Principala diferenta este
exorbitanta (pt actul administrativ este specific sa poata face ceva care este exclus in cazul
actelor juridice civile- sa produca efecte fara acordul celelilalte parti. Dar ce fel de efecte?
Obligatii.) Deci actul administrativ unilateral poate sa oblige un tert, pe cand un act juridic civil
nu poate face asta, cu exceptia situatiei in care te obligi tu insuti. De aici rezulta, asa se explica,
intrucat se pot crea obligatii fara ca o persoana sa isi dea consimtamantul, ca actele
administrative sunt guvernate de un regim juridic de drept (putere) public.

Asa e la acte. Trecem la ideea de bunuri. Anul acesta cred ca ati facut dr reale. Care
sunt regulile dupa care particularii isi administreaza proprietatea/ proprietatiile? Fiecare face cu
proprietatea lui ce vrea, in limitele legii. Prin urmare, ca la acte, si regimul civil al bunurilor este
guvernat de principiul libertatii- bunurile trebuie sa circule. Asta e regula in dr civil. Proprietatea
fiind un drept absolut, fiecare face bunul sau ce vrea, adica are cele 3 atribute clasice(posesia ,
folosinta si dispozitia) care , in general, se exercita liber. Intrebarea este: administratia dispune
de bunuri? Evident ca dispune. De ce ar dispune de bunuri? De ce are nevoie administratia de
bunuri? Ca sa presteze serviciile publice, sau mai larg vorbind, pentru ca ea protejeaza sau
incearca sa satisfaca interesul public iar pentru asta e nevoie de bunuri. Sigur ca administratia,
mai exact, autoritatile publice au si ele bunuri.
Intrebarea la care ne propunem sa raspundem in urmatoarele 2 cursuri si jumatate: ce
regim juridic guverneaza aceste bunuri? Acelasi regim juridic civil? Administratia poate sa
dispuna de bunuri asa cum vrea ea? In niciun caz.
Deci, in opozitie cu regimul juridic civil , intemeiat pe ideea de libertate si libertatea
circulatiei avem regimul juridic administrativ in centru fiind opusul libertatii, si anume,
inalienabilitatea. Si in loc de libertate sunt, pe langa inalienabilitate, tot felul de restrictii.

Bunurile proprietatea autoritatilor publice sunt de regula suspuse unui regim juridic
administrativ.Ce regim este acesta? Am spus sigur e un regim de putere si are in centru
inalienabilitatea. Numai unul dintre ele si anume domenialitatea publica.Ca sa vedeti cum sta
treaba, partea asta ganditi- va ca despre partea asta faceti la reale. E bazata pe principiul
liberatatii. Totalitatea bunurilor pe care ni le putem imagina si care sunt supuse regimului juridic
al proprietatii private de numeste cum? Circuitul civil. Acesta are in principiu 99% reguli
supletive adica reguli civile. Ceea ce a ramas sunt normele imperative. Exista nu pentru a
proteja domeniul public, acesta e foarte departe o sa vedeti adica exista un tampon intre asa
ceva, dar intradevar acestea sunt reguli administrative. Si aceste reguli adinistrative care exista
in domeniul privat sunt menite sa apere interesul public . Prin ce se caracterizeaza acest circuit
civil? Este obligatoriu ca bunurile sa circule, prin urmare orice clauza fie ea contractuala sau
mortis cauza care incearca sa impieduie circulatia bunurilor de regula este sanctionata de
legiuitor cu nulitate si foarte rar se intampla si numai temporar ca aceste chestiuni sa fie
premise. Deci regulile civile sunt toate facute in sensul ca bunurile sa circule.

La polul opus se afla domeniul public un regim juridic dupa parerea mea 100%
administrativ. Cum sa va spun e adevarat ne spune codul nostru civil ca acolo unde legea nu
prevede nimic se aplica regulile codului civil, dar e foarte greu sa gasesti ceva unde ai putea sa
poti aplica codul pentru ca peste tot legea reglementeaza. Opusul circuitului civil. Ce inseamna
100 % reguli administrative? Bunurile de aici sunt asa cum cititi in constitutie sunt inalienabile
imprescriptibile insezizabile adica nu le poti face aproape nimic. Ce inseamna domeniul
public? Uitati-va la notiune: domeniu, domeniul public constituie totalitatea bunurilor
statului sau unitatilor administrative teritoriale care sunt Inalienabile Imprescriptibile
Insesizabile .Termenul corespunzator dincolo este patrimoniu. Fiecare dintre noi are un
partimoniu; sigur ca domeniul public este privit static daca vrem sa- l privim dinamic deoarece
dinamica asta e mult incetinita deoarece bunurile sunt inalienabiile se poate vorbi de un circuit
administrativ.
BUN! Intre ele exista ceva intermediar care se numeste domeniul privat sa zicem al
administratiei publice tot statului si unitatilor admininistrative dar spunem in general toate
bunurile care nu sunt proprietate publica si apartin administratiei. Aceste bunuri de ce
reguli sunt guvernate? Din ambele. Care e regula si care e exceptia? Acesta e un regim mixt
alcatuit atat din reguli civile cat si din reguli administrative. Care sunt regulile? stiti cum e?
Depinde daca regula este sau nu un concept statistic. Reglementarile ne spun asa: bunurile
din domeniul privat sunt guvernate de reglementarile civile daca nu cumva printr- o lege
speciala nu se dispune altfel. Regula este civila dar aceste reguli sunt amenstecate cu
regulile administrative. Ca regula se aplica prevederile civile cu exceptia situatiei cand un text
de lege administrativ prevede altceva dar ajungem la concluzia ca de fiecare data un text de
lege administrativ prevede altceva deci regulile civile nu se prea aplica niciodata fiind inlocuite
cu regulile administrative. Haideti sa vedem cateva exemple ca sa fie foartet clar: imaginati- va
un bun oarecare carioca asta daca ar fi a oricaruia sau a mea personala, bunul e guvernat de
un regim exclusive privat asta ce inseamna? Ca daca am nevoie de asa ceva o cumpar de
unde? Din magazin sau de la voi care ati furat-o de la portar am libertatea sa o cumpar de unde
vreau? Pot sa dau 100 de euro pe ea daca vreau? Dar nu cred ca o sa se intample, dar se
poate .Daca m-am plictisit de ea pot sa o arunc la gunoi ca vreau verde de acuma incolo? Pot?
Orice se poate. Mai departe, presupunand sigur ca e destul de greu sa admitem ca se poate
proprietatea publica la bunuri mobile, dar exista ganditi-va ca asta ar fi o chestie de parrimoniu
cu asta a scris cu ea davinci sau a dat Hagi un autograf; nu are importanta ganditi-va ca e
plasat bun proprietate publica? Care e regimul juridic? Mai este afectat de libertate ? Da sau

nu? Pai regimul ala este Inalienabul Imprescriptibil Insesizabil nu poti sa faci nimic? Poti sa- l
inchiriezi?

Poti sa faci cu el numai ce -ti permite regimul juridic administrativ. Daca aceasta

ar apartine universitatii sau oricarei autoritati publice dar in ptoprietatea ei privata e o diferenta
ca ar fi proprietate publica? Da. nu e inalienabil imprescriptibil insesizabil deci teoretic poate fi
vandut etc . Dar e o diferenta fata de acel regim civil? Da sau nu? Pai hai sa va intreb
administratia il cumpara exact de unde il vrea? Da oricat pe el? Nu . dar ce trebuie sa faca?
Licitatii ? Bineinteles ma rog trebuie sa urmeze o procedura de achizitie publica aia vi se pare
ca e bazata pe ideea de libertate? Cumpar de la cine vreau cum vreau cu cat vreau? Nu, deci
vedeti apare ideea de formalism .Nu mai este utila, pur si simplu se arunca la gunoi? Bine asta
(carioca ) e nesemnificativ ca bun ,imaginati-va un laptop pur si simplu aruncam ca si cum
facem in privat? Vine Rosalul si il duce? Nu ! Exista o procedura, faci referat, nu mai poate fi
folosit ,il predai poate iei 10 lei pe el samd. Regimul e mixt in sensul ca bunurile circula asa cum
se intampla in circuitul civil, dar nu e atat e mare libertatea ca acolo in sensul ca este foarte
mult formalism ca in circuitul administrativ regulile sunt amestecate cu reg civile.
Toata materia asta se imparte in 3 mari parti : 1.domeniul public 2. domeniul privat 3.
trateaza un amanunt poate cea mai importanta chestiune de trecere a bunurilor din domeniul
privat in domeniul public si anume expropiere.
Domeniul public
Reprezinta totalitatea bunurilor apartinand statului sau a unei unitati
administrative teritoriale. Domenialitate publica ce insemna ? Totalitatea regulilor juridice
care guverneaza domeniul public, adica vedeti, inalienabilitatea este o regula domeniala
constitutionala care tine de domeniul public si are rang consitutional pentru ca e prevazuta in
constitutie. Bun!
Criteriile de domenialitate; conditiile pe care trebuie sa le intruneasca un bun incat sa
faca parte din domeniul public
Titlul
Afectatiunea
Cladirea in care facem cursurile face parte din domeniul public? Da sau nu? De ce va
intreb? Sigur, necunoscand actele complete ar trebui sa raspundem: daca sunt indeplinite cele

doua conditii face daca nu nu. Ce inseamna titlu? Proprietarul valabil trebuie sa fie statul sau o
unitate administrativa teritoriala si modul de dobandire a proprietatii sa fi fost unul valabil.
Adica ganditi-va ca municipiul Cluj-Napoca dobandeste proprietatea acestui bun printr-o
decizie de expropiere semnata de primarul municipiului. Avem titulu? Nu avem. De ce? Nu este
de competenta lui. Trebuie sa fie proprietar sau statul sau unitatea administrativa si trebuie sa
aiba un titlu valabil.Proprietari sau titluari de proprietate privata cine poate fi? Orice subiect de
drept oricine are abilitatea de a deveni proprietar de ceva, pe cand proprietatea publica nu
poate sa fie decat statul sau unitatea administrativa teritoriala. In alte state nu numai astea doua
pot fi ,ci si orice fel de persoana juridica de drept public adica de ex insititutia prefecturii.
Revenind la intrebare, aceasta cladire poate fi teoretic proprietate publica daca apartine statului
sau unitatii administrativ teritoriale. Bun! Deci asta insemna afectatiune. Ce inseamna
afectatiune? Bunul sa fie afectat unei cause e utilitate publice sau unui interes public. Si aici
avem cateva distinctii: un bun poate fi afectat fie uzului public fie unui serviciu public. Care e
diferenta dintre uz si serviciu ca pana la urma amandoua vizeaza un interes public. Adica vedeti
toate si daca e vorba de uz sau serviciu spunem bunul ala are ca scop un bine comun. Care e
diferenta daca ne gandim la utilizatori la populatie?
Cand un bun este pentru uzul public inseamna ca cetatenii au acces direct il uzeaza direct (va
puteti gandi la trotuare, la parcuri, la spitale, etc.) Cand e vorba de serviciu public, in general
particularii nu au acces direct la bun, ei doar il utilizeaza, direct sau simbolic serviviul. De ce am
zis direct sau simbolic? Ex: Sinele de tren sunt un bun proprietate publica menit sa serveasca
cu un serviciu public, deoarece nimeni nu se plimba pe sinele de tren. Populatia utilizeaza
serviciul public feroviar. Cladirea SRI, pe aia cine o utilizeaza? In niciun caz particular, ei
folosesc mai mult sau mai putin serviciul public al acesteia.

Adoua chestiune este legata de afectatiune sau de afectare in opozitie cu notiunea de clasare.
Foarte pragmatic, care e diferenta dintre ele? Afectarea e un fapt material, plasarea e un act
juridic format. Ganditi-va ca avem niste terenuri, proprietate privata oarecare, care urmeaza a fi
expropriate, pentru ca acolo sa se construieasca o linie de tren de mare viteza. Care este
afectarea? In ce consta afectarea? Atata timp cat terenurile acelea sunt vilane nu exista niciun
act de afectare, nu ai cum sa te duci cu trenul acela prin porumb. Afectarea presupune
totalitatea faptelor materiale prin care bunula acesta devine propice pentru interesul public vizat.

Asta inseamna ca se fac lucrari, pune pietris, se trage curent, se pun sinele si asa mai departe.
La fel pentru sina asta care si ea face parte din domeniul public, in ce consta afectarea? Faptul
ca a fost montat acolo, un fapt juridic. Un tablou foarte scump, afectarea lui se realizeaza prin
faptul ce e asezat in spatele unei vitrine si pus la o expozitie sa o vada toti cei care sunt
interesati de ea. Clasarea, in ce consta? E vorba de acel act juridic prin care bunul in cauza
este declarat formal ca apartinand proprietatii publice. Adica, proprietatea publica,trebuie sa stiti
si daca va uitati in Lg. 213/1998, trebuie sa fie evidentiata , se fac inventare, fiecare unitate
administrativa teritoriala, respectiv statul Roman, are niste inventare pentru toate bunurile care
apartin proprietatii publice. Bunurile acestea sunt deosebit de valoroase si trebuie evidentiate
seaparat. Un act prin care un bun se declara ca apartinand proprietatii publice a unitatii
administrativ teritoriale cuare se numeste actul de clasare. Ca un bun sa devina proprietate
publica, in mod normal, care e ordinea actelor? Imaginati-va bucata asta de teren care ii
apartine lui X, cum se intampla in mod firesc ca acest teren sa devina proprietate publica?
Bunul e al lui X, proprietate privata al unui particular. Ca sa devina proprietate publica (facem
autostrada, autostrazile sunt de interes public national) [ cate tipuri de domenii poblice exista?
Raportat la organizarea administrativa nationala? 3, adica: domeniul public national, domeniul
public judetean si domeniul public local. Si in functie de ce conteaza, adica in functie de ce
stabilim domeniul? In functie de ce interes este, daca ne intereseaza toata tara e de interes
national, daca numai un judet e judetean, iar daca o localitate e local. Vedeti, dintre durmuri
cum le distingem? Evident ca autostrazile sunt in domenuil public national, si in afara de
acestea toate drumurile care se numesc nationale sau europene fac parte din domeniul public
national, drumurile judetene fac parte din domeniul public judetean , iar drumurile orasenesti
sau comunale, strazile dintr-un oras fac parte din domeniul public local. Care e importanta
acestei distinctii? Cine le administreaza, (imaginati-va ca v-ati facut varza masina intr-o groapa
si nici nu aveti casco, cu siguranta nimeni in tara asta nu o sa va dea de buna voie bani. Trebe
dat in judecata administratorul drumului, in functie exact de ce am discutat. Vedeti din ce
categorie face parte drumul. Deci distinctia dintre cele 3 tipuri de domenii nu este lipris de
importanta practica. ]
Si acum sa ne intoarecem la ce am ramas. Deci ca un bun sa devina proprietate publica ce
trebuie sa se intample? Statul sa dobandeasca un titlu si sa avem o afectatiune. Bunul acesa nu
indeplineste niciunul dintre cele 2 conditii si atunci bunul acesta trebuie sa indeplineasca, pe
rand, conditiile respective. Daca vrem sa afcem autostrada stim ca trebuie sa se treaca in
domeniul public national, asta inseamna ca prima data trebiue sa fie dobandita de Statul

Roman, deci ar trebuii in primul rand sa avem un act de achizitii. Cum il poate dobandii? Prin
cumparare, prin expropriere, prin donatie (exemplu pt. Donatie: sa ne imaginam ca cineva are
un hectar de teren in Buna Ziua, cine are bani sa cumpere un hectar de teren in Buna Ziua?
nimeni, pt. ca e cateva milioane de euro. Ce face omul? Le parceleaza frumos, si in loc de un
hectar are 50 de parcele de cate 500 de m patrati, si dupa aia ce face? Pai binentelesa ca
doneaza strazile, nu altceva. La cine? La primarie. De ce? Pai sa le asfalteze el, sa bege acolo
curent, is asa mai departe? Daca Municipiul le accepta in proprietate, el a donat poate 30%,
dar ce a ramas poate s-a dublat ca valoare. )
Actul de achizitie poate sa fie oarecare, fie de drept civil(vanzare, donatie, etc.) fie de drept
public (exproprierea).
Al doilea act, dupa ce Statul l-a dobandit, avem pe de o parte afectarea (se fac lucrarile si bunul
se pregateste pentru utilizarea pentru o cauza de interes public) si avem si un act de clasare
(adica acel act juridic prin care bunul se declara apartinand domeniului public)

Opusul: Ca acest bun care acuma face parte domeniului public sa devina din nou proprietate
privata ce trebuie sa se intample bunului? Trebuie sa fie si dezafectat si declasat, sau doar una
dintre ele e suficienta pentru ca nemaiintrunind conditiile dominialitatii nu mai face parte din
domeniu? Cum este? Atat afectarea cat si clasarea sunt niste reguli de protectie domeniala.
Adica bunurile, mai exact prin alienabilitatea lor, sunt protejate atat prin afectare cat si prin
calsare. Prin urmare ca sa devina proprietate privata un bun trebuie sa le implineasca pe
amandoaua, pentru ca altfel, s-a spus asa, declasarea fara dezafectare (declasare = act nu mai
face parte din domeniul public, si prin urmare poate fi vanduta) Exemplu: Hotarare de Consiliu
Local prin care str. Avram Iancu se trece in domeniul privat, nu mai face parte din domeniul
public, poate fi vanduta. Insa nu s-a schimbat nimic, aceiasi masini trec, aceiasi pietoni pe
trotuar si asa mai departe. Evident daca nu s-a schimbat nimic in utilizarea bunului declasarea
este ilicita. De ce sa o scoti din domeniul public daca bunul este afectat in continuare de
utilitatea publica. Invers: dezafectarea fara declasare la fel este lipsita de valoare. Desigur se
pune problema daca dezafectarea aceasta faptica dureaza 100 de ani, bunul mai este
proprietate publica sau nu? Destul de greu de decis. Adica ganditi-va la urmatorul lucru: sunt
doua spete cate ar putea fi luate in discutie. Stiti probabil linia aceea ingusta, zis mocanita din
M. Apuseni, Situatia asta poate se perpetueaza in continuare inca 100 de ani, intrebarea e

urmatoarea: traseul acela mai face parte din domeniul public? E dezafectat dar nimeni nu s-a
gandit sa o scoata din registre. Dupa 100 de ani este foarte discutabil daca mai e de utilitate
publica. Sigur, ar fi bine sa se faca, sa o si declaseze. Dar pe perioade scurte de timp exista asa
numita dezafectare intermediara care nu poate produce efecte juridice. Idea e legata de (o sa
cititi la criterii de dominalitate : domeniul public virtual si domeniul pubic viitor) Una dintre cele
mai celebre spete legate de dreptul administrativ al bunurilor din Franta, e legata de unul dintre
cele mai celebre muzee din Paris, e vorba de Orsay , care pana acum 150 de ani era gara
Parisului. Acolo garau trenurile care veneau in Paris. Era foarte centrala, dar la un momtdat nu
a mai putut fi utilizata ca si gara. De ce? Pentru ca evoluind technologia , trenurile au devenit
din ce in ce mai lungi pentru ca si locomotivele erau din ce in ce mai puternice, si stiti cum e o
gara: are o linie sau doua, dupa care se remifica 10 garii si 10 linii in gara. Daca erau foarte
lungi trenurile nu incapeau in gara, adica blocau toate liniile, penru ca ramanea ultiumul vagon
pe linia aia care pleca singur. E, si din punctul acesta de vedere nu mai era buna de gara, si asa
s-au construit gariile actuale, adica Gara de est, de nord etc., si gara Orsay a fost abandonata.
Din momentul in care a intrat ultimul tren in gara si pana s-an construit muzeul au trecut o
perioada de 7 ani, timp in care, ceva oameni din astia intreprinzatori, au incercat sa o vanda sa
faca o afacere, oricum ceva legata de domeniul privat, si s-a sustinut ca nu face parte din
domeniul public.Pai de ce? Pentru ca domenialitatea trecuta, afectarea de gara a expirat, a
trecut, bunul nu mai este utilizta ca si gara. Afectarea viitoare, accea de muzeu era numai la
nivelul discutiei. E viitoare, deci nu are cum sa fie prezenta, si prin urmare bunul face parte din
proprietatea privata a Parisului si prin urmare face parte din circuitul civil . Consiliul de Stat a
vremea respectiva a spus insa ca afectatiunea poate sa fie atat prezenta cat si viitoare si o
declasare intermediara, adica nu mai ai ce face cu bunul , adica nu-l mai utilizezi penrtu ce l-ai
utilizat, dar ai in vedere o alta utilizare de interes public, declasarea in vederea vanzarii este
nula.
Curs 13
La bunuri Analiza o veti gasi in carte! Noi vom vorbi in mare! La contencios am insistat pe detalii
pentru ca nu aveti manual, aici va voi prezenta doar in mare , sa vedeti tabloul asa maresinteza. Ce e mai important, nu o sa insist pe amanunte!
*cum functioneaza domeniul public?
*cum functioneaza domen privat?

*ce-i cu exproprierea la nivel de principii?

despre examen: O va cer sa imi spuneti instanta competenta la speta?
DA!Sigur asta e unul din subiecte!-speta concreta inca nu o stiu.Sunt cateva subiecte care is
sigure, iar daca le stiti pe alea treceti:)

La nivel teoretic pentru ca un bun sa faca parte din domeniul public trebuie sa indeplineasca 2
critetii materiale: titlul(sa fie in proprieteatea statului sau unei unitati administrativ teritoriele a
statului) si afectatiunea(sa fie afectat unei utilitati publice, uzului public sau unui serviciu
public).S igur ca pe langa aceste criterii e bine sa existe si un criteriu formal, adica nu doar sa
fie in proprietate publica de facto, dar bunul sa fie clasat , un act formal ce stabileste o decizie,
un inventar, un proces verbal-"acest bun face parte din inventarul bunurilor publice din jud ClujNapoca".
Daca exista criteriul formal rezulta bunul face parte din domeniul public, criteriile acelea
subsidiare pe care le gasiti se aplica uneori la situatii limita, de aceeea am discutat de
virtualitatea domeniului public, exista situatii in care care un bun proprieteate publica si-a pierdut
vechea afectatiunea, utilitatea publica, aia noua inca nu o are-si exista un an in care bunul este
asa in aer, face parte din domeniul public sau nu???? domenialitatea publica este un regim de
protectie, adica cui ii convine ca strada avram iancu sa faca parte din domeniul privat? Poate
unui smecher i-ar conveni ca ar cere taxa la toata lumea , dar cu siguranta societatii nu i-ar
conveni, ori domenialitatea este totalitate de reguli instituite in interesul public-ori de cate
ori vom depista interesul public regimul domenial trebuie sa existe si ori de cate ori se fac acte
juridice contrare regimului domenial- alea is lovite de nulitate in principiu.
In continuare-chestiunile cele mai importante din materie.
Avem pe de o parte circuitul civil si circuitul civil are niste reguli. Pe de alta parte avem
....domeniul public este o notiune un pic mai statica, totalitatea unor bunuri, cand spui circuit
civil privesti bunurile intr-un oarecare dinamism; intrebarea este : Avem si un circuit
administrativ? Unii civilisti considera ca o data ce un bun intra in proprietatea publica a
statului ca bunul piere... ceea ce nu e chiar asa, inteleg conceptia asta datorata fostului regim
socialist...

Sa ne amintim regulile de la drept civil!!! ADICA ce insemna ca un bun circula? si dupa sa

vedem daca exista un circuit administrativ- circula bunul in domeniul public sau nu? si daca DA ,
dupa ce reguli?
Avem un bun, in circuitul civil, un bun care circula absolut liber(cand spun bun =proprietatea
asupra unui bun). Ce poti face cu proprietatea asupra unui bun? Proprietatea in primul rand se
poate transmite, dreptul de proprietate trece de la un subiect de drept la altul .

Intre

care subiecti de drept se poate transmite proprietatea privata? Regula este: bunul circula liber,
cu alte cuvinte la nivel de subiecti de drept este vorba de orice subiecti de drept, cu exceptia
celor ce au interdictie, stiti unele bunuri nu pot fi cumparate de anumiti sibiecti de drept, ca nu
se poate! daca esti judecator nu poti cumpara bunul pe care il judeci, codul civil are o interdictie
in acest sens ,dar interdictiile sunt extrem de limitate. Prima regula : bunurile circula intre orice
fel de subiecti privat. Dupa ce reguli circula?
Toate transmisiunile sunt de doua tipuri da?

Inter vivos si mortis causa

Alea inter vivos intr-adevar o sa fie oneroase sau gratuite si de aici va ganditi la toate
contractele translative de proprietate, de la vanzare la schimb, intretinere, renta si asmd. Ceea
ce e important aici e intrumentul prin care se transmite o proprietate inter vivos este contractul
civil, bun inafara de a transmite proprietatea ce mai putem face cu ea? dezmembrarea
proprietatii; si anume care is dezmembramintele civile? uzufructul respectiv uzul, abitatia-uzul si
abitatia varietati ale uzufructului, exista diferente... -,superficia, servitutile( si aici de discutat
natura servitutilor). Altceva ce se mai poate intampla cu ele juridic? Pot sa fie grevate, adica
fata de dezmembrate constituirea drepturilor reale accesorii , ipoteca , gaj mai sunt niste
privilegii speciale si mai este dreptul de retentie si altceva? ce se mai poate intampla cu bunurile
in domeniul privat, in circuitul civil? Altfel nu mai circula decat constituind drepturi reale,
transmitand proprietatea, constituind dezmembraminte sau drepturi reale accesorii, altceva nu
se mai poate face? Constituirea de drepturi personale- exista atatea contracte-inchirierea,
comodatul, depozitul samd -o sa le faceti la anul-adica se transfera doar un soi de folosinta,
drept de creanta, drept personal...
Deci vedeti circuitul asta civil este extrem de bogat , bunurile circula in mai multe modalitati,
sigur faptul ca ai predat un bun nu inseamna ca aI transmis proprietatea dar insemna ca ai facut
bunul sa circule. Sa trecem sa vedem ce-i cu circuitul administrativ, cum circula bunurile in
circuitul administrativ?. In primul rand aici presupunem ca avem un bun proprietate publica.

Daca mergem exact pe aceiasi ratiune ca la circuitul civil, ce o sa descoperim? tragem liniute de
sus pana jos , asa nu circula, asa nu circula...sau ce o sa vedeti, o sa vedeti ca intr-adevar is
mai putine liniute, adica circulatia este restrictionata, o sa vedem ca circulatia are un anumit
specific. pentru ca am trecut de granita asta, adica suntem in dreptul public, dar in niuciun caz
nu o sa putem spune ca bunurile nu circula.
1. Trasferul proprietatii.
Se trasmite proprietatea publica? Vedeti bunurile proprietate publica sunt inalienabile.Deci,
am tinde sa spunem ca nu se pot transmite dar nu-I asa, insa presupunaad ca s-ar putea
transmite stiind ca proprietatea publica apartine numai anumitor subiecti de drept. Deci, nu
poate circula prop publica de la mn la voi sau invers pentru ca nu avem. Si atunci daca admitem
ca proprietatea publica se transmite fata de aceasta regula care pp o libertate absoluta(arata
ceva pe tabla), daca se transmite,se transmite numai intre subiectii/ titularii dreptului de
proprietate publica.
Intre cine si cine? Intre stat si UAT. Bunul poate urca sau cobori de la un nivel la altul sau se
poate transmite pe orizontala de la o comuna la alta,de pilda,de la un judet la altul. Da?
Imaginativa ca Guvernul isi face un palat decat Palatul Victoria si mai mare si se muta, ce va
face cu vechea cladire? O s-o vanda ca nu le mai trebuie? Nu! Pt ca ii buna de sediu la alta
autoritate. Nu-I asa? Daca va ganditi numai la primariile de prin Bucuesti care platesc chirii
exorbitante s-ar putea muta primaria capitalei sau una de sector sau toate in sediul ala ca-i
mare. Dar daca se accepta asa ceva si-n loc de Guvern acolo functioneaza o primarie ce
trebuie facut dpdv legal incat asa sa fie? Acum Palatul Victoria este in proprietatea publica
statului. De ce? Pai avem proprietar statul roman si afectatiunea este de interes national,
Guvernul este de interes national. Pai daca il loc de Guvern acolo se muta primaria din
Bucuresti atunci mai avem interes national? Nu! Si atuncia daca vrem sa rezolvam lucrurile la
nivel teoretic legal, inseamna ca Palatul Victoria ar fi azi inainte in interes public local si atunci in
mod normal ar trebui ca proprietatea sa treaca de la statul roman la Mun. Bucuresti. Vedeti,
schimbam afectatiunea de la nivel national la nivel local in mod normal trebuie schimbat si
proprietarul.
Bun!Asta inseamna transmiterea proprietatii intre diferitele autoritati publice. Cum se poate
face? Vedeti aici(pe tabla) inter vivos si mortis causa. Ce mortis causa? Nu-I asa! Ar fi culmea
sa moara statul roman. Si sa vrem toti si n-are cumsa moara. Asa ca evident este inter vivos,

normal dar problema este ca transferul este numai intre persoane juridice, deci nu se pune
problema mortii si stiti cum este exista si falimentul.
Care este specific falimentului unei persoane juridice de drept public?Ganditi-va daca
societatea X da faliment ce se intampla cu societatea? Se declanseaza si se inchide insolventa.
Ce se intampla cu ea apoi? Dispare ca si subiect de drept si este stearsa din Registrul
Comertului. Da? Ganditiva ca in vara Grecia da a 7- oara faliment. Ce se intampla? Dispare
Grecia? Da Clujul faliment.. dispare Mun Cluj Napoca? Nici vorba. Numai ca scapa de datorii.
Asta e singura diferenta.Aaa ca in continuare n-o sa-I mai dea nimeni imprumut 100 de ani
asta-I alta discutie. Da? Dar falimentul persoanelor juridice de drept public nu atrage disparitia
lor ca subiect de drept, numai le curata de datorii. Au atata datorii, au atata disponibil se
plateste cat se poate. In fine!
Deci transferul proprietatii se face intre aceste persoane juridice de drept public cum? Prin
ce? Se inceheie un contract intre stat reprezentat de Guvern si Mun Bucuresti prin primar? Asa
se va intampla? Raspunsul in gasiti in Lg 213, dar intotdeauna se va face prin act
administrative evident ori de cate ori se intrece limita asta de la contracte civile se trece la acte
administrative si numai cateodata se pot incheia si contracte administrative.
Bun! Care-I specificul acestui act administrative, deci ganditi-va avem pe de o parte in
exemplul nostru statul roman pe de alta parte o UAT. Ne spune legea cum se intampla, dar
proprietate trece de la stat la UAT. Care-I actul administrative care transfera proprietatea?
Intotdeauna cel care transfera decide sa transfere, este firesc, sunt regulile proprietatii,
adica cel care dobandeste formuleaza o cerere este un act administrativ emis la cerere, cel care
trasmite emite acte administrative de transfer. Si vedeti sigur ca atunci cand Guvernul ar spune
aici mutam primaria este deacord sa se scape si de bun. Deci, cel putin in dreptul publica
trebuie sa fi nebun sa nu folosesti bunul dar sa vreii sa fi proprietar, pentru ca este exclus sa se
discute de chirii intre aceste tipuri de autoritati pentru ca n-are niciun sens, dar daca pica
tencuiala de pe cladire si omoara un om plateste Guvernul si Prim-ministru si primaria nu. Nu-I
firesc, atunci transmit proprietatea cu totul pentru ca oricum fiind in domeniul public daca o vrei
cumva inapoi se rezolva si asta.

Teoria mutatiilor domeniale

Ganditi-va ca bunul apartine UAT,ii in proprietate publica si statul il doreste. Ce poate face
statul? Sa-l afecteze, pt ca ideea este ca bunul ii proprietate publica locala si se bucura de
protectie constitutional, deci, este inalienabil si-ti spune legea 213 ca sg modalitate de transfer
proprietatii este HCL daca ei vor sa-l dea bine daca nu, nu. Atunci ce faci? Expropriere se
poate? Pai inalienabilitatea inseamna neexpropiabilitate ca asta este.. ee.. cea mai cunoscuta
speta s- intamplat in Franta unde s- judecat Parisul cu Franta. Un cimitir era foarte greu de
ocolit care avea legatura cu-n drum national, iar statul vrut sa faca o scurtatura care sa
traversezee cimitirul. Trebuiau scoase 20-30 de morminte si pentru asta au cerut acordul
autoritatilor locale din Paris. Astia s-au opus. S-a judecat Franta cu Parisul. Consecinta, totusi
pagubele interesului public local sunt minore fata de castigurile pe care statul le poate avea. A
ramas ideea ca bunul aflat in domeniul public al oricarui ar fi este inalienabil. Dar daca
autoritatea este la nivel superior si detecteaza un interes public superior cand compari
doua interese publice poate doar sa-I schimbe afectatiune pe cale fortata. Adica
proprietatea asupra cimitirului ramas Parisului, titularul, dar Guvernul francez i- putut
schimba afectatiunea atata timp cat interesul national subzista. Pe termen scurt putem afecta
autoritar afectatiunea dar nu se poate schimba si proprietarul.
Trasferul proprietatii se poate face mult restrictionat fata de circuitul civil. Numai intre titularii de
utilitate publica, numai prin act administrative.
2. Dezmembramintele.
Exista dezmembraminte pe domeniul public? Drepturi reale principale? Exista? Da, dar
care-s astea?.... Nu avem pe domeniul public nici uzufruct nici superficie dar avem ceva care
seamana. Exista asa numitul drept de administrare( profu nu considera ca-I un drept real)
respectiv concesiunea. Concesionarul ce drept are? Drept real sau de creanta? Drept real. Mai
exista dreptul de folosinta gratuita. Mai exista servitutea.
Care este specificul acestor drepturi reale fata de cele civile? Acestea sunt drepturi reale
administrative. Care-I specificul lor? Sunt precare adiva exista numai atata timp cat nu intra in
conflict cu interesul public. Daca intra in conflict se sting. Dreptul de administrare se revoca,
concesiunea se denunta se rascumpara, dreptul de folosinta gratuita se revoca, servitutea se
stinge. Ce ne spune Lg 213 si NCC: servitutiile pot exista sau subzista numai daca sunt
compatibile cu utilitatea sau afecatiunea.

Compatibil= Ganditi-va ca eu am casa si pe limita de proprietate cu vecinul meu un

geam mare de 2 m pe 2 facut cu acordul vecinul. Am o servitude pozitiva de vedere pentru ca
NCC nu-mi permite sa am asemenea geamuri de vedere decat la o distant de 2 m. Imaginati-va
ca vecinul meu isi vinde proprietatea municipiului, statului sau oricui si acolo se face un bun
domenial. IMI INCHID GEAMUL SAU NU?depinde de noua afectatiune. Vederea este
compatibila cu noua afectatiune bunului? Se mentine sau nu servitutea? Daca se face parc ii
compatibila, se face un canal navigabil la fel nu-I nicio problema. Dar daca isi face SRI-ul birou
nu mai este compatibila, trebuie sa-o inched. Sigur mi se va da o despagubire reprezentand
valoarea lucrarilor dar si diminuarea proprietatii, dar n-am cum sa ma opun pt ca interesul public
prevaleaza.
`Toate drepturile administrative reale sunt precare fata de celelalte

Comparand la nivelul 2 cele 2 , si domeniul public admite dezmembraminte ca si

domeniul civil , doar ca acestea sunt precare , adica exista atata timp cat nu intra in conflict cu
afectatiunea.
3. Drepturile accesorii (drepturile reale accesorii):
Ce puteti sa imi spuneti despre ele ? Ipoteca , gaj , privilegii si domeniul public ? NU
sunt posibile. Da? Cum sa va spun ? La nivel de conceptie , domenialitatea ( si este singurul
lucru ce o sa va spun despre inalienabilitate ) este conceputa in mod diferit : sunt 2 sisteme
diferite : cel francez si cel german.
In sistemul francez pe care noi l-am imbratisat , defapt is sistemele latine care e
diferenta intre un latin si un german ? latinii sant mai smecheri , nu-I asa ? ceilalti is mai sobrii ,
mai de buna credinta , mai seriosi. Asta-I adevarul. Si sa stiti ca si sistemele de drept pe asta is
concepute.- proprietatea publica insasi este inalienabila. Adica bunul ala nu poate sa fie a unui
privat. De ce ?Cand ajunge pa mana unui privat stim noi ce se intampla: face el ce face si
ocoleste legea.Da? Si atunci iti spune proprietatea este inalienabila.
In sistemul germanic , nu e asa. Acolo numai afectatiunea este inalienabila , nu
proprietatea. Adica daca statul german hotaraste sa vanda cladirea Parlamentului , poate sa o
faca. Si cine o cumpara ce o sa se intample ? Ce o sa faca cu ea ? Este proprietar , si o poate

exploata. Dar in ce sens ? In sensul ca o poate inchiria Parlamentului. N-are ce sa faca altceva
cu ea. Intelegeti ? Daca o lasi unui roman , ce o sa faca ? Are el grija sa se darame intr-o
noapte , paradoxal , face altceva cu terenul , stiti , gaseste ceva portita. Sistemele latine n-au
incredere in asa ceva. Intelegeti ? E o diferenta. Si de aceea idea de drepturi reale accesorii
sunt incompatibile cu domenialitatea. De pilda , daca statul german ar vrea sa ia un imprumut
serios de la particular , si n-ar avea alte garantii , ar putea sa puna ipoteca pe cladirea
Parlamentului. Si daca nu si-ar plati datoria , ce s-ar intampla ? Banca sau cine i-ar acorda
imprumutul ar executa cladirea si si-ar lua-o in proprietate sau ar cumpara-o cineva. Dar cine ar
cumpara-o , ce ar face cu ea ? Nu se poate atinge de afectatiune. O sa spuna : foatre bine ca
mi-am gasit un chirias serios si o sa o dau in chirie Daaar , nu are cum sa ii scoata de acolo sis
a isi puna dormitor , sau sa faca discoteca si asa mai departe .Asta pentru ca interesul public e
protejat la nivel de afectatiune si nu la nivel de proprietate. Si acolo , ipoteca , gajul ar fi evident
compatibile cu idea de domenialitate.
La noi insa , de vreme ce , vedeti , cum nu ai cum sa devii proprietar pe bunul ala n-ai
de ce sa devii nici ipotecar , ca ce sa faci cu ipoteca ? Ca n-ai cum sa o executi. Prin urmare ,
orice instituire de ipoteca, gaj si asa mai departe este nula.
4. Drepturile personale :
Ce putem sa spunem despre ele ? Drepturile personale exista numai daca sunt
prevazute expres de lege Cu alte cuvinte , vedeti , drepturile personale , pentru ca in circuitul
civil pot sa fie fi nenumite (adica asa cum isi imagineaza partile asa pot sa le si reglementeze , e
o libertate cvasi-absoluta) . In schimb , drepturile personale pot sa existe si in domeniul public
numai daca legea le prevede in mod expres.
Si de pilda un asemena drept este inchirierea in regim de drept public, pe care il
reglementeaza foarte sumar Codul Civil. Care e diferenta intre inchirierea in regim de drept
privat si inchirierea in regim de drept public ? Care poate fi diferenta ? De regula se face prin
contract , doar ca acel contract este administrativ. Si prin urmare , cum o sa va imaginati ? Ca
drepturile reale is precare si cele personale nu ? Si drepturile astea tot precare sunt. Ganditi-va
in felul urmator : v-ati inchiriat un apartament de la X in Manastur pe 2 ani sau pe toata durata
studiilor. Si peste un an vine proprietarul si spune : Trebe sa iesi vreo 2 luni ca vreau sa
zugravesc si sa pun piatra in baie si nu stiu ce. Se poate sa va scoata ? Daca este clauza
expresa poate , daca nu , nu. Spui : bine , dup ace se termina inchirierea poti sa iti pui ce vrei

.Vedeti , dreptul asta este unul stabil , sigur , si asa mai departe . Degeaba interesul locatorului
este in alt sens. Codul ne spune doar de reparatii urgent care ar inlatura distrugerea bunilui
adica acele masuri de conservare pe care este evident ca trebuie sa le tolerezi.
Ei , ganditi-va acuma ca poate ati inchiriat un chiosc dinala cum sunt pe Eroilor ca sa
vindeti covrigi sau altceva. Ale ape aleea pietonala. Da ? Se inchiriaza pe 5 ani. Imaginati-va ca
Consiliul Local se hotaraste sa schimbe tot pavajul. Si iti spune : Trebe sa dispari 2 luni ca
schimbam tot pavajul. Poti sa spui nu , stai stai pana mi se termina mie inchirierea si dupaia?
Evident ca nu ! Deci vedeti , sreptul de inchiriere este precar. Adica , poate fi modificat ,
desfiintat si asa mai departe daca interesul public o cere. Poate sa spuna primarul : Trebe sa
dispari ca trebe sa il inchiriez la varu-meo? Nu. Deci vedeti , precaritatea presupune interesul
privat fata in fata cu interesul public , nu cu un alt interes privat.
Bun , deci acuma o observatie , ca si ele sunt precare . Sunt premise atata timp cat sunt
prevazute de lege si sunt precare adica atata timp cat interesul public exista.
Deci concluzia : Exista si un circuit administrative dar e mult mai sarac. Circulatia este
mult mai restrictionata , nu e atat de libera ca in circuitul civil , dar exista si un circuit
administrative guvernat in principiu de regulile dreptului public.
Utilizarea domeniului public :
Am vazut ca unele bunuri sunt folosite de servicii. Da ? Sinele de metrou le foloseste
metroul , noi folosim metroul. Dar daca vorbim despre bunurile care sunt folosite direct de catre
societate , aceste utilizari sunt de 2 feluri :utilizari collective si utilizari privative. Care e
diferenta dintre ele? La nivel de principiu , pentru ca la nivel de regim juridic is complet
diferite.Utilizarile collective sunt cele facute in comun. Anonim daca vreti. Trotuarul asta din
fata facultatii este folosit de cine? De oricine trece pe acolo. Nu exista interdictii si e o libertate
absoluta. Daca in schimb te-ai dus in parcarea primariei si iti inchiriezi un loc de parcare timp de
un an , sau chiar in parcarile publice daca iti poti inchiria locul de parcare pt o perioada mai
lunga de timp , aia nu mai e anonim , nu e utilizata de toata lumea si atunci trecem la idea de
utilizare privativa. Utilizarile collective sunt guvernate la nivel de principiu , de 3 mari principii
:libertatea , gratuitatea si egalitatea .
Libertatea ce inseamna ? Ca bunul e utilizat liber , fara restrictii , fara autorizatii. Nu e
vorba de plata aici , ci e vorba daca ti se permite s ail folosesti sau nu.

Gratuitatea inseamna ca il folosesti fara sa platesti ceva , adica fara sa platesti o taxa.
Egalitatea inseamna ca accesul este permis tuturor , fara sa zicem , discriminare.
Si daca ne gandim la strada Avram Iancu o sa vedeti ca indeplineste toate cele 3
conditii.Circulatia este libera , este gratuita , si oricine poate sa circule pe acolo , deci este
egalitate.
Insa fiecare dintre aceste principia cunosc exceptii. De ce ?Pentru ca domeniul public
poate sa fie si el exploatat.
Exceptii de la principiul libertatii : situatia in care poti sa intrii doar pe baza de
autorizatie. Repet , nu neaparat trebuie sa coaste ceva , ci pur si simplu , intararea nu este
libera. Ori de cate ori ai nevoie de autorizatie , permis si asa mai departe , inseamna ca
utilizarea nu e libera. Ex.:orice rezervatie naturala din Romania , poti sa intrii acolo numai cu
autorizatie de la Academia Romana. De exemplu , exista Retezat , Rezervatia Naturala
Gemenele. E foarte mare , nu intrii decat cu autorizatie de la Academie. Nu naparat ca platesti .
Spui ca esti cercetator si iti dau autorizatia pe gatis. Dar idea este ca nu e accesul liber. Dar
exista si exemple mai simple : in biblioteci. Accesul nu e liber pt ca ai nevoie de permis. E
gratuita sau nu e gratuita ? Depinde de la biblioteca la biblioteca.
Ca sa le comparam , exceptia de la gratuitate presupune accesul cu plata unei taxe.
Cele mai cunoscute sunt taxele de autostrada , de pod , de bac peste Dunare si intr-adevar de
muzee , dupa cum pot sa fie taxe de intrare in biblioteca. Taxa inseamna ca autoritatea publica
iti ofera un serviciu ( aceesul ) si tu platesti o suma ce intra intr-un buget. Care e diferenta dintre
o biblioteca cu taxa si una fara taxa stiind ca ori de cate ori iti faci un permis , ti-l faci contra unei
sume de bani. Cum iti dai seama daca e cu taxa sau fara ? Daca platesti o taxa pentru faptul ca
iti faci un permis , tu nu platesti taxa pentru serviciul public , ci pentru plasticarea bucatii aleia de
hartie , autoritatea incearca sa isi acopere niste cheltuieli. Daca insa , platesti regulat ca sa intrii
si ca sa ai acces la carti , inseamna ca serviciul nu mai este gratuity , si accesul la bunul
domenial este cu taxa. Deci voi sa stiti ca daca platiti in fiecare an , atunci e cu taxa . Daca
platesti insa doar atunci cand iti faci abonamentul , este gratuit.
Exista exceptii de la principiul egalitatii ? E sufcient sa va ganditi la stradutele din
zona Universitatii , unde au acces doar riveranii , nu toate masinile. Dar ce trasatura trebuie sa
aiba exceptiile de la principiul egalitatii astfel incat sa nu incalce regula constitutional? Poate sa

fie justificate de interesul public , dar ca sa fie clar ca nu e contradictoriul cu principiul

constitutional al egalitatii , exceptia asta trebuie sa fie normative , nu individuala! Ca primesti tu
singur autorizatie : Eu X pot sa fac ce vreau si trec si fac , e clar ! In schimb , daca spui : Orice
autoturism peste un anumit tonaj nu poate sa treaca , oricine poate sa treaca atata timp cat are
masina mica , iar daca are masina mai mare sa isi obtina autorizatie ca daca nu incalca
interesul public.
Deci , recapituland , ce observati ? Avem 3 principii , dar fiecare dintre aceste principia
comporta exceptii.
Sa discutam despre ocupatiile privative.
Fiind de data asta o ocupatie privative , evident ca nu exista libertate. Ca daca eu am
inchiriat sau concesionat un garaj din domeniul public , cum adica oricine parcheaza in garajul
meu ? Nu se poate ! Este evident ca exista un character exclusiv , dar daca e exclusive ,
inseamna automat ca nu e gratuit! Pai cum sa fie gratuit pentru mine si restul nu au voie ? Si
evident nu se mentine nici egalitatea. Deci aceste utilizari privative, asa cum am spus , sunt
precare , adica sunt influentate de interesul public. Pot sa existe atata timp cat le permite
interesul public , daca nu se pot desfiinta. Si sunt evident oneroase , adica se plateste
intotdeauna o taxa. Mai prcis , exista un titlu pentru care pentru o anumita perioada de timp un
bun domenial este utilizat numai de X .
i acuma s discutm despre un exemplu la limit. Imaginai-v c cineva vine i i
parcheaz maina n faa Facultii de Drept, pe un loc de parcare cu plat i pltete pentru 12 ore/o zi ntreag. ntrebarea este: ocupaia/utlizarea lui este una colectiv sau privat? Cum
este? Adic cnd dup el poate s vin altcineva?
V ntreb: eu am ncheiat cu Primria, mi-am dat o autorizaie sau s-a ncheiat un
contract de nchiriere pe un garaj/pe un loc dintr-o parcare din Mntur/Mrti, am nchiriat pe
un an un loc de parcare. Nu putem spune c sunt tot colective pentru c dup anul meu vine
altul i altul i altul? Nu? Adic ct trebuie s fie durata asta nct s fie colectiv sau privat? Este
o chestie de durat? Dar de ce?
Care e trstura prin care difer cele dou tipuri de ocupaii? n primul caz ocuparea lui
este exclusiv, pe cnd dincolo exist acel caracter anonim, adic eu am pltit i stau n faa
facultii (am pltit pentru o zi). De ce am dreptul acesta? Pentru c am pltit? Nu numai pentru

c am pltit, ci pentru c am pltit i pentru c stau. E o diferen. n cazul garajului e pentru c

am pltit i am un titlu, am o autorizaie n care scrie numele meu. n faa facultii ntr-adevr
nu scrie numele meu. i asta nseamn c dac am pltit pentru o zi i dup dou ore plec, pot
s fac scandal c mi-o ocupat altul locul? Nu, ocuparea e anonim. Ai dreptul atta ct stai.
Cnd ai plecat ai pierdut orice drept.
La fel i dac e gratis. Ct poi s stai n faa facultii? (Pn se termin o igar, tiu
eu...) Dar poi s stau o zi ntreag acolo de vorb cu portarul? Poate s spun unul du-te mai
ncolo c m deranjezi? (Sigur nu stai fix n u, s zicem.) Poi s stai ct vrei. Sigur, poi s i
abuzezi (n-ai dect). Atta stai acolo ct stai. Dup ce te-ai mutat de acolo poi s faci scandal
c altcineva i-a ocupat locul.
Prin urmare, utilizrile colective presupun un soi de anonimat. Sigur c ai pltit, dar
ntruct nicieri administraia nu i-a evideniat numele, n-ai ce s faci dac pleci de acolo i cu
ce-ai pltit poi s te mui cu un loc mai ncolo i e n regul. Pe cnd utilizarea privat sau
privativ are un caracter exclusiv. Asta nseamn c numai eu pot s folosesc i dac vine
altcineva i mi ocup locul de parcare, eu pot s chem autoritatea public s l ridice de acolo.
i ultimul caracter: caracterul compatibil cu utilizarea. S facem o distincie ntre
utilizri normale i utilizri anormale. Ce nseamn o utilizare normal? E att de simplu nct e
foarte greu de definit. Utilizarea normal este evident utilizarea obinuit a bunului domenial.
Adic aleile dintr-un parc sau trotuarele sunt folosite pentru promenad, pentru plimbarea
trectorilor, pentru circulaia pietonal. Strada, autostrzile sunt utilizate pentru circulaia
autovehiculelor. E foarte clar ce nseamn utilizarea normal. Utilizrile normale sunt
ntotdeauna conforme cu afectaiunea. C aa sunt ele. Utilizrile anormale sunt permise? Ce
nseamn utilizare anormal? Utilizarea anormal nseamn orice utilizare diferit de cea
normal. Adic pe trotuare, de pild, ce mai poi face dect s circuli? Administraia ce poate s
fac? Poate s pun un stand (evident c e un pic exagerat s faci magazin de blnuri, de
exemplu). n schimb, poi s pui stand de ziare sau n general ce se cumpr n trecere. Poi s
pui bncue, poi s pui copaci, poi s pui altceva. Tot ntr-un scop de interes public, dar nu
este utilizarea obinuit a trotuarului. ntrebarea este: e posibil aa ceva, e legal aa ceva? Da,
cu condiia s fie compatibil cu afectaiunea. Cum ar fi ca administraia s pun o banc fix n
faa intrrii n facultatate (nct s trebuiasc s sari peste banc) sau s pun un chioc de
ziare? Ai vzut, de pild, parcri desenate jumtate pe trotuar, jumtate pe strad? E legal sau
nu e legal? V ntreb de legalitate, dar la nivel de principiu (nu trebuie neaprat s cutai n

lege). Deci, cnd v gndii la o strad, carosabilul este pentru circulaia autoturismelor. Dac
desenezi parcri, trebuie s le desenezi astfel nct pe ce a rmas s se poat circula (dac e
sens unic, s poat circula o main, dac sunt dou sensuri, s poat circula dou maini). Nai cum s faci parcri i s lai doar 1 m liber. Ar fi absurd. i bineneles c ilegal pentru c
strici domeniul public nici nu pot parca, deoarece nu au pe unde iei ceilali apoi, dect pe
rnd.
Trotuarul este domeniul public destinat circulaiei pietonilor, prin urmare poi s parchezi
pe trotuar numai dac mai pot circula i pietonii. Asta nseamn prin lege o lime minim de
1m. Astfel, dac vei vedea pe undeva prin Cluj (sau pe oriunde altundeva) desenate parcri, iar
ceea ce a rmas e mai ngust de 1 m, trebuie s tii c teoretic v putei judeca cu
administraia i s i ctigai. Sigur c trebuie s justificai un prejudiciu.
Deci utilizrile anormale trebuie s fie compatibile cu afectaiunea, altfel sunt ilegale.
Ultima idee i ncheiem cu domeniul public.
Tot utilizrile acestea privative pot s fie ntemeiate pe act administrativ, respectiv, pe
contract administrativ. Amndou au n comun acelai lucru: precaritatea. Dar dac ai avea de
ales, pe care ai alege-o? Pe cea cu contract, deoarece precaritatea nu e att de mare. Cnd
avem un contract administrativ exist i o parte negociat, iar acolo poi s i negociezi nite
garanii. i prin urmare, stabilitatea de care se bucur un ocupant cnd are un contract este mai
mare dect stabilitatea de care se bucur cel care are o autorizaie.
Exist o teorie a autorizaiilor. De cte feluri sunt autorizaiile din perspectiva ocuprii
domeniului public? De trei feluri, i anume: autorizaia de staionare, autorizaia de amplasare i
evident, autorizaia de construire (c poat s i permit s construieti pe domeniul public,
doar c nu eti proprietar pe ce ai construit).
Care e diferena dintre ele?
Autorizaia de staionare presupune c pot s staionez pe un anumit loc, dar
staionarea implic i micarea, altfel spus presupune c ai roi. La ce se refer autorizaiile de
staionare? Se refer la acele chestii ambulante. Pentru autorizaia de staionare i stabilete un
perimetru n care tu poi s staionezi, dar nu e neaprat un loc fix (deoarece uneori mai
parcheaz i alii n acelai loc sau are nevoie administraia de ceva).

Autorizaia de amplasare, fa de autorizaia de staionare, presupune prinderea n sol.

Cnd i d autorizaie de amplasare nseamn c poi s fixezi bunul n sol, dar nu cu fundaie
(ci doar chestiuni uoare, demontabile, prinse cu uruburi). Dac i desfiineaz dreptul de pe o
zi pe alta, ai plecat.
Autorizaia de construire presupune evident construcii durabile, adic fundaii .a.m.d.
Acesta a fost domeniul public foarte pe scurt.
n ce privete domeniul privat al statului i al unitilor administrativ-teritoriale, ce
putem s spunem despre el? Deci criteriul de difereniere (esenial, fundamental) dintre un bun
proprietate privat a statului i un bun proprietate public este urmtorul: dup cum este sau nu
este afectat unei utiliti publice. De acolo pleac toat diferena. Dac nu e afectat unei utiliti
publice, nseamn c nu e n domeniul public. Dac nu e n domeniul public, nseamn c este
alienabil.
Dac domenialitatea public e un regim de principiu aceasta nseamn c avem
nite reguli, toate sunt de drept administrativ domeniul privat sau domenialitatea privat e
un regim mixt, adic avem un amestec ntre regulile de drept administrativ i regulile de drept
civil. Am vzut c regimul principial aici este regimul civil. Dac nu avem nicio regul
derogatorie, se aplic regulile dreptului civil. Dar, de regul, fiecare categorie de bunuri
aparinnd proprietii private are nite reguli speciale care exclud o grmad de reguli civile.
Deci regimul domenial privat este un regim mixt.
Tabloul cu instana competent.
Cnd o s primii spea, dac vedei c spea e cu contencios pur, adic e vorba de act
administrativ unilateral (refuz nejustificat de a soluiona o cere .a.m.d.), am vzut i am i
recapitulat care e instana competent. Analog pentru contractele administrative.
Dac vedem c este un litigiu cu privire la bunurile de o oarecare proprietate, sigur c
prima distincie pe care ar trebui s o facei e urmtoarea: trebuie verificat dac avem de a face
cu domeniul public sau cu domeniul privat. Ce frumos ar fi dac ar fi aa. Bunurile din domeniul
public judecate de instana de contencios administrativ, iar bunurile din domeniul privat de
instana civil. Ar fi foarte frumos, dar nu e deloc aa.

Regul: ntotdeauna nainte de a v gndi la regulile principiale, verificai legea special

(pentru c s-ar putea s v spun legea special: litigiile X, de natura Y .a.m.d. se judec de
Z i atunci nu mai avem de ce s ne gndim la regulile principiale). Dar presupunnd c nu
avem o asemenea regul, atunci indiferent de domeniu (public sau privat) putem s avem de a
face i cu instana de contencios administrativ, i cu instana de drept civil. Dar dup ce regul?
n primul rnd avem proprietatea i n al doilea rnd avem regimul domenial, adic totalitatea
regulilor prin care se exercit proprietatea respectiv.
Ca principiu, ori de cte ori se disput proprietatea, n lips de stipulaie contrar,
instana competent va fi instana de drept comun, instana civil. Gndii-v la urmtoarea
situaie: cineva doneaz sau vinde un tablou statului (cu sau fr sarcini) dup care statul l
afecteaz (l trece n domeniul public) ca s l poat expune. Dup care vine cineva i l
revendic. Deci se judec strict pe proprietate, prin urmare instana competent este instana
de drept civil. Ori de cte ori e vorba de regimul domenial, instana competent este cea de
contencios administrativ. Spre exemplu, se judec concesionarul cu concedentul pe orice fel de
regul de concesiune (regim domenial); este clar c instana de contencios va fi competent.
Deci aciunile clasice, civile se judec de instana civil. V spuneam de legea special.
Exist o excepie special n materia contenciosului. Dup regulile acestea, dac am vrea s
facem o aciune n grniuire (nu tim exact pn unde e proprietatea mea i de unde ncepe
domeniul public) unde ar trebui s ne judecm? n mod normal n civil, deoarece e o aciune
civil (verific Cartea Funciar, etc.). Dar n Legea 213/1998 avem prevedere expres care ne
spune c delimitarea domeniului public se face de ctre instanele de contecios i atunci
grniuirea se face n contecios, c aa e regula special, dei nu e nicio diferen fa de
grniuirea obinuit.
La domeniul privat, e un pic i mai complicat. Adic, pe de-o parte, avem proprietatea,
i pe de alt parte am vzut c regimul acesta este mixt, adic avem un regim, pe de-o parte de
drept civil, pe de alt parte, de drept administrativ.
i atunci cum ar trebui s fie partajul de competen dac nu avem lege special? Dac
ne judecm pe regimul administrativ (pe tot felul de licitaii, etc.), ar trebui s fie instana de
contencios administrativ. Ca principiu, dac e vorba de regimul cellalt sau de proprietate
atunci e vorba de instana de drept comun, civil.

Curs 14
Esential despre domeniul privat: acesta este,fata de domenialitatea publica,un regim juridic
principial de drept comun, peste care se suprapune un regim de drept administrativ.
Tot timpul il putem compara cu dreptul comun. La nivel principial,un bun al particularilor poate fi
vandut liber. Daca ne referim la bunurile din proprietatea privata a statului,acestea sunt in
principiu alienabile(principiu din dreptul comun). Insa se pot vinde ele liber?Nu,intrucat
statul,spre deosebire de particulari,este obligat sa faca licitatie si il vinde cui da mai mult(regula
de drept administrativ) de fiecare data gasim la baza un principiu de drept civil peste care
se suprapune o regula de drept administrativ care altereaza acest regim.
Idee de baza :REGIMUL DOMENIALITATII PRIVATE-regim mixt,principial civil dar cu reguli
administrative.
Instanta competenta sa solutioneze un litigiu legat de bunurile proprietate privata este,dupa
caz:
Instanta de contencios daca in discutie este exercitiul dreptului administrativ.
Instanta de drept civil-daca e vorba de proprietate/regim civil.
Diferenta fundamentala dintre un bun proprietate publica si un bun proprietate privata a
statului: afectatiunea. Unele sunt afectate unei utilitati publice,altele nu. Ex. nu e tot una
terenul pe care se afla Piata Unirii sau un teren viran de la capatul Cj pe care pasc oile care
apartin tot municipiului.
Diferenta de efecte: inalienabilitatea. Bunurile proprietate publica au nevoie de o protectie
sporita,si de aceea sunt inalienabile.
La origini,statul avea nevoie de bunuri proprietate privata pentru exploatare
economica.Proprietatea publica era destinata utilitatii publice.
Persoana juridica de dr.public are dubla personalitate:
O personalitate de drept public-exercitand prerogative de putere publica.

O personalitate de drept privat-exercitata prin incheiere de contracte,primire de succesiuni etc.

Atunci cand isi exploateaza bunurile proprietate privata se comporta ca un particular.
Dimensiunea proprietatii private s-a diminuat foarte mult. Incet incet,totul se privatizeaza.
Daca avem un bun proprietate privata,cu exceptia putinelor bunuri care nu sunt exploatate,ce
se intampla cu el?(ex. in caz de donatie de un bun municipiului Cluj Napoca).
Soarta lui va depinde de pozitia acestuia fata de interesul public. Astfel,daca bunul e util
interesului public(ex. donatie catre stat a unui tablou de Grigorescu),acesta va fi afectat,trecand
in proprietatea publica si devenind inalienabil. Daca,fata de interesul public,bunul nu e util(ex.
donatie a unui bun oarecare statului) dar are o valoare economica,acesta va fi instrainat(retrimis
in circuitul civil). Daca este ostil pentru domeniul public,bunul va fi distrus(ex. situatia
substantelor periculoase care sunt confiscate).
EXPROPRIEREA
-notiune strans legata de domeniul public,exproprierea este un mod de dobandire a proprietatii
publice(avem un drept de proprietate privata care prin expropriere se transforma intrun alt
regim juridic,totodata proprietatea transferandu-se de la un titular la altul).
-are la baza 3 principii:
Nu se poate face decat pentru cauza de utilitate publica.
Nu se poate face decat cu justa si prealabila despagubire.
Nu se poate face decat sub controlul de legalitate al unei instante.
-avem 2 legi de expropriere:
Legea 33/1994-generala
Legea 255/2010-speciala: se aplica atunci cand e vorba despre exproprieri de masa(cand
putem vorbi de culoar/coridor de exproprieri-ex. in orice situatie de infrastructura
rutiera/feroviara sau pentru diguri,etc).

Bun,de ce s-a adoptat legea asta?Care e problema cu legea veche?Are o procedura mai
greoaie.
La vremea respectiva, era imediat dupa adoptarea noii constitutii si toata lumea vroia in
primul rand respectarea unor drepturi constitutionale dupa un regim de 50 de ani in care totul a
fost incalcat;si atunci totul era foarte riguros.
Ei,vedeti care este diferenta dintre ele la nivel de procedura?Pentru ca intr-adevar legea
asta,care este cum sa va spun-ultraconstitutionala,ne aduce in situatia asta printre altele, cum
nu avem autostrazi nu avem asa si asa de ce?Pt ca chiar daca exista bunavointa(nici asta nu a
existat) te impotmoleai in expropiere-adica atat de mult durau litigiile intre 10 si 20 de ani.
La nivel de procedura ce spune legea?In primul rand este o etapa a declaratiei de
utilitate publica.Eu nu va descriu acuma procedura,dar in primul rand se declara de utilitate
publicavedeti daca pe lege s-ar fi vrut sa se faca o autostrada,se declara de utilitate publica
proiectul autostrazii,se stabileau parcelele care erau admise de acest coidon al
expropierii,iar cei nemultumiti puteau face contestatie la Curtea de Apel,sa se spuna nu pe aici
trebuia ca pe dincolo,adica sa contesti chiar utilitatea publica a proiectului contestatie la
Curtea de Apel cu Recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie,ganditi-va ca se termina etapa
asta in ceva ani si expropriatorul castiga si spunea-bun,pe aici e traseul;dupa care ce se
intampla?Mergem mai incolo ca nu-I nimic expropriat,pana acum avem doar proiectul
definitiv,de aici expropriatorul facea o cerere la Tribunal,in care spunea sa dispuneti
expropiereasi dupa tot litigiul asta pe care se faceau expertize de stabilire a despagubirii se
dadea o decizie de expropriere de catre justitie,era o hotarare judecatoreasca.Ei cat dureaza un
asemenea proces?Iarasi cativa ani buni 5-10 ani pana cand ganditi-va ca numai dupa ce se
pronunta o asemenea decizie exista expropiere.Si atunci,evident legea astadesi e perfect
constitutionala,de ce?Pentru ca vedeti,ce inseamna justa si prealabila despagubire?Nu dai
lucrul pana nu iti da despagubirea justa.Ei,evident ca asta o stabilea Tribunalul,ii dadea
expropriatorului 30 de zile si ii spunea in momentul in care i-ai virat banii,iei terenul si totul s-a
terminat.Asta-I procedura bazata pe Legea 33.Si-au dat seama ca nu-i bine si atunci au inceput
sa interpreteze Constitutia in stilul romanesc.Ce inseamna la noi despagubire justa si
prealabila?Ce intelegeti voi prin despagubire justa si prealabila?Stiti cum e la noi?La noi
despagubire justa si prealabila inseamna cam asa-despagubire justa,respectiv desagubire

prealabila.Da! Despagubirea justa nu-i prealabila,si despagubirea prealabila nu-i justa.Exact

asa se intampla.Adica s-a schimbat procedura si,diferenta fundamentala e ca exproprierea se
face nu de catre ci prin act administrativ controlabil de catre justitie.Deci cum sa va spun da cine
a facut legea asta parerea mea ca tot respectul la ce mizerii a vorbit acolo.
Dar mergem mai departe.Nu ca exproprierea se face prin act administrative,se face prin
2 acte administrative.Adica,pe de o parte exista decizia de expropriere sip e de alta parte exista
dispozitia de despagubire.Cu alte cuvinte,printr-un act iti ia bunu,printr-un act iti da banii.Dar ce
spune legea despre actele astea?Decizia de expropriere e un act administratv,nu ne spune
nimic despre el,deci poate fi atacata in general potrivit dreptului administrativ,nici macar nu este
instanta speciala,dar iti spune asa:decizia de expropriere nu poate fi suspendata de
instanta,deci nu se aplica articolele 13-14.Bun,nu poate fi suspendata,eu sunt aproape sigur ca
nimeni nu o sa o anuleze vreodata.In toata jurisprudenta pe care o cunosc,stiu doar o singura
situatie in care s-a anulat pana la urma decizia de expropiere,deci stiu cum arata autostrazile
culoarul de expropriere arata ca am asa(banuiesc ca deseneaza),dar la un moment dat in
proiect exista aceste chestii() in care se fac ce?toalete publice s.a.m.d Da si cineva avea
ceva de genu () nu stiu un teren cam asa() da, si l-a expropriat pe tot aiureaa; si atunci a
obtinut anularea deciziei de expropiere pentru restu ca spunea poi mie imi ramane o bucata
buna aici pe care o pot folosi si nu vreau sa v-o dau,dar in rest nimeni n-o sa anuleze ca sa
devieze autostrada decizia de expropriere.Bun.Deci asta-I decizia de expropiere;comunica si
bineinteles ce stiti despre actele administrative?Ca ele sunt executorii,se bucura de prezumtia
de legalitate,iar decizia asta foart greu poti sa spui ca nu este legala.Se expropriaza pentru
cauza de utilitate publica. Totodata,imediat,automat,se emite si dispozitia de despagubiri.Adica
ei fac o evaluare si spun terenul ala e 1 euro pe metrul patrat poate-i 5 sau poate 10 sau poate
20.Exista evaluari facute de regula de compania nationala de drumuri si ti-a si virat banii in
cont,daca n-ai cont,is pusi la cec la dispozitia ta.Adica din punctul asta de vedere,cand ai banii
in cont iti ia terenul si n-ai cum sa te opui si cu asta te poti judeca.
Eh,ce se intampla,deci vedeti avem o despagubire prealabila,dar de cele mai multe ori
dupa 4-5 ani de proces justitia iti da dublu,triplu s.a.m.d Deci se prob candva ca prima despag
evident ce? Nu a fost justa,ca apoi daca a fost dubla sau tripla aia era justa.Daca nu te lasi tot
primeai sit u despagubire.Dar evident ca despag asta nu e prealabila.Dar vedeti,asta e deja la
limita constit,dar nimeni n-a ridicat vreodata vreo exceptie vreodata,parerea mea ca n-ar avea
oricum nici o sansa,sigur legea speciala are marele avantaj ca este mult mai rapida decat legea
generala.Bun sigur in mod normal ar fi trb sa faca o lege noua si sa o aplice ca atare,Dar au

ramas cele 2l sa coexiste si atunci intrebarea estece se aplica din legea asta si ce a ramas din
cealalta? pt ca trb sa int ca si la legile speciale se aplica si prevederi din legea 33,care anume?
Exact.Deci,vedeti,ceea ce deroga in legea speciala vizeaza procedura.Totu-i facut sa fiedaca
aici in legea 33 spune cum se declara utilitatea publica,legea speciala spune ca e declarata de
drept prin lege,si apoi incepe proced.Toata proced difera.Dar ianafara de proced toate principiile
se aplica ca la legea 33.Bun printre ele este legat de efectele exproprierii.adica expr indiferent
ca e pe lege speciala sau generala produce aceleasi efecte.Efectele astea sunt efecte generale
si efecte specificeCe inseamna efecte gen si ef specifice.Generale-utilitatea publica- se
realizeaza integral si expropierea isi prod in tot efectele.Ef special specific-atunci cand dintr-un
motiv anume oarecare,util publica te expropriaza vrea sa faca ceva dupa care nu mai are bani.
Sa le luam pe rand.Efectele generale-defapt trebuie sa analizam situatia juridica a
tuturor drepturilor care sunt .Avem in primul rand un drept de proprietate privata.Ce se intampla
cu el?Se stinge din ce perspectiva?Ce inseamna se stinge?Civilistii toti o sa spuna se
sting.Care e in viziunea civilista diferenta intre se stinge un drept si se naste altul si se transfera
un drept?Ganditi-va ca un bun astazi e al lui A si maine al lui B.E adevarat ca exista atat
posibilitatea de transfer cat si posibilitatea de nastere si stingere.Si care e diferenta intre
drepturile astea?Suntem si ramanem in civil.Exista situatii din astea.Exact,la
uzucapiune.Civilistii spun ca prop se transfera atunci cand sunt de acelasi fel,arata la fel d
mason.Pe cand atunci cand ai dobandit un drept e altul.Ei,din perspectiva asta e ft adevarat ca
drepturile de proprietate privata se sting.Dreptul de prop publica urmator nu preia nici un fel de
sarcina,se naste un drept nou.Dar daca stam sa analizam situatia,evident ca dreptul ala de prop
trece de la x la y deci dupa parerea mea nu e gresit sa-l numesti transfer,desigur schimbanduse regimul juridic.Mai departe,drepturile,ce drepturi pot fi supuse exproprierii?
Dezmembramintele.Ce se intampla cu dezmembramintele?Astea cu siguranta se sting.Mai
exista o superficie,uzufruct etc. dupa expropiere?Nu,cu siguranta s-au stins.Dr reale accesoriimai exact ipoteca si daca sunt legi speciale imobiliare;fiindca stiti cum e gajuldiscutam despre
gaj?Nu,pentru ca de regula gajul este o garantie pentru bunuri mobile,iar exprop pt bunuri
imobile.Bun ce se intampla cu ele?Legea spune intr-adevar,se stramuta asupra
despagubirilor.Ganditi-va ca imobilul expropriat a fost cumparat cu creditul de la banca?Ce se
intampla?Bun.Eu nu am inteles niciodata.El stie ca exista o ipoteca si atunci sigur atentioneaza
creditorul ca suma cutare de bani s-a virat undeva si ca ala are o ipoteca pe suma de
bani.Acuma cum e ipoteca pe suma de bani eu nu tare pot sa-mi imaginez,pt ca ipoteca e
specifica sau a fost specifica pana nu demult cui?Bunurilor imobile.Ei da NCC reglem acum si

ipoteci din astea.Bun,in ce consta o ipoteca?ipotecile au atribut de urmarire si de

preferinta.Intrebare este:are banca atribut de urmarire pe banii aia?Evident ca nu.Ce o sa se
intample defapt?Isi ia banii banca direct?Va dati seama ce nenorociri ar fi?Intrebarea sigur asta
e:creditorul isi poate lua direct banii sau el trebuie sa respecte in continuare contractul?Nu te
poti atinge deloc de banii aia.Deci pe langa dr reale accesorii mai sunt si diverse drepturi
pesonale.Ce se intampla cu astea?Evident si ele se sting si toate se transfera,se sting,se
stramuta,in schimb toti cei care au pierdut ceva,primesc ceva.Deci in echivalent se naste un
drept de despagubire.Cum adica se naste sau cum..?
Deci sa terminam si ideea asta,cand se naste si cand se sting despagubirile ,legea in
general,procedura se aplica de exemplu cand se doreste sa se faca metrou in cluj,si atunci se
expropriaza 2 3 terenuri unde sunt gurile de metrou deci niste chestii punctuale atunci se aplica
reglementarea asta sau expropriez un bun ca sa protejez un monument. Asa aici deci pe
aceasta lege cum se naste si cum se stinge despagubirile?
Pai avem asa o decizie irevocabila de expropriere care ii afectata de un termen 30 de zile ,deci
hotararea asta distinde exproprierea dar ii spune exproriatorului ca nu ai voie sa preiei terenul in
posesie doar cand platesti despagubirile,deci in acest moment intradevar sa nascut dr de
despagubire mai tarziu in aceste 30 de zile el se stinge prin plata si intrun interval de timp care
a mai ramas imobilu se preia in posesie altfel fostu proprietar chiar daca in drept nu mai e
proprietar el se foloseste de bun si nimeni nu se mai poate atinge de el .
In Legea speciala dreptul de despagubire se naste cand o data cu emiterea actului
,decizia,dispozitia de despagubire ,atuci se naste dreptul in concret.imediat se face si plata si
dreptul asta se stinge aparent,daca nu ai atacat dispozitia se presupune ca iti convine suma si
atunci prin plata se stinge ,daca nu te judeci si o sa se stinga cand o sa-ti plateasca dupa cativa
ani intreaga suma.
Stiti care e marea problema aici cu despagubirea asta?
Ganditiva ca iti ofera statul pe un teren 10000 de euro tie ti se pare ca suma corecta e 30000 ,iti
ataci dispozitia de despagubire si ce se intampla? Pana nu castigi ce? Nu ii vezi nici pe aia
10000,nu tii da .

Mie mi se pare ca ar trebui sa existe o reglementare in sensul ca poti sa ii primesti si sa soliciti

diferente asa ar fi normal,pentru ca banii aia nu is contestati ca nu ti se cuvine,dar nu tii da
nimeni ani de zile pana nu se termina procesul, ceea ce nu este bine.
Efectele speciale sau particulare nu mai stiu cum am scris in carte,ce se intampla daca utilitatea
publica nu se mai realizeaza ,sau ragnadit autoritatile in ultima vreme de nu va puteti imagina,
deci se expropriaza bunul,se preia ,si autoritatile nu incepe executarea lucrarii utilitatii publice ,si
atunci ce efecte in plus se nasc,daca utilitatea publica este numai amanata,adica vor sa faca
anul asta ceva nu mai sunt bani in buget anu asta si se amana pe anul viitor se prelungeste
declaratia de utilitate publica nici anul viitor nu sunt si mai amana o data ,exista dreptul de
inchiriere al expropriatului,expropriatul pana la darea bunuului spre utilitate publica are dreptul
sa ceara statului sa ii inchirieze bunul ca sa il foloseasca de vreme ce are dreptul asta,cu alte
cuvinte ele e primul ce poate opta pentru dreptul asta,si evident mai sunt alte doua drepturi:
Dreptul de preemtiune respectiv dreptul de a solicita vanzarea ,adica eu am fost expropriat
astazi a trecut un an si utilitatea public nu a fost realizata cum se poate de procedat? Deci ai
dreptul de preemtiune si dreptul de retrocedare si nici nu sa prelungit utilitatea publica .Eu pot
sa imi cer bunul inapoi la un pret actualizat atat cat mi s-a dat atat sa restitui ,eventual cu
atualizare prin inflatie .Diferenta dintre cele doua drepturi o regasiti in manual ,dar initial ele eu
acelas scop ,daca tot nu se realizeaza utilitatea publica sa fie preferat fostl propritar si nu altii,ca
asa pot folosi exproprierea sa iau un bun de la cineva sa il dau la altcineva ceea ce nu e in
regula ,Ar fi o expropriere in interes privat .
O ultima chestie legata de expropriere si cu asta am cam terminat materia si facem o scurta
recapitulare.
Sa facem o comparatie,exista comparatie de doua cate doua in manaual dar vreau sa facem o
comparatie globala ,o comparatie intre expropriere si alte institututii in care proprietatea se
transfera oarecum fortat catre stat sau catre unitatile administrativ teritoriale .
Celalalte modalitati despre care am discutat noi sunt rechizitia ,concesiune
nu,confiscarea,nationalizarea si preemtiunea .
Daca ar fi sa le ordonam de la cel mai indeparatat pana la cel mai apropriat grad de expropriere
,care e cel mai indeparatat,cele mai putine asemanari cu exproprierea? Este preemtinea,dupa

preemtiune care e si asta departata dar mai apropiata totusi e confiscarea urmatoarea si mai
apropiata e rechizitia apoi nationalizarea si apoi exproprierea.
Ce urmeaza e sa justificam ordinea asta ,sa imi spuneti ce au in comun asteaa patru si difera
de preemtiune ,la preemtiune exista o oarecare vointa altfel spus cu privire la caracterul fortat
,astea patru la toate cele patru caracterul foratat vizeaza chiar transferul bunului ,cu alte cuvinte
nu exista nici un fel de consintamant pe cand ,cum functioneaza preemtiune,ce e fortat acolo?
Foratata e aalegerea contractantului adica vedeti la preemtiune,eu vreau sa vand numai ca nu
vand liber ,nu vand la cine vreau,obtin pretul de 100 de lei,daca statul imi da 100 de lei trebuie
sa il dau statului dar daca spun bine ca la pretul asta nu vreau sa il vand la nimeni ,statul nu are
cum sa mi-l ia .Deci daca in toate situatiile astea avem un caracter fortat asupra transferului
bunului atunci statul iti ia bunul cu forta si nu ai ce sa faci,la preemtiune statul nu face acest
lucru dar daca se ofera sa il cumpere nu pot sa refuz si sa il vand altcuiva .
Mregem ma departe,confiscare ,nationalizare,rechizitie si expropriere ce au in comun? Cele 3
rechizitie ,nationalizare si expropriere si difera de confiscare deci confiscarea este o sanctiune
,rechizitia ,nationalizarea si exproprierea sunt masuri dispuse in principiu pentru utilitate
publica ,in interes public,sigur ca nationalizarile alea comuniste interesul public era vazut din
alta perspectiva ,din perspectiva regimului ,deci statul trebuie sa fie proprietar si in rest nimeni
nu trebuie sa fie proprietar ,dar daca intelegem regimul ajungem la aceias idee .E o masura
dispusa in interes public iar sanctionare nu exista,astia in general nu sunt sanctionati
,confiscarea fie ca e penala fie ca e contraventionala e o masura sanctionatorie .
Prin ce difera rechizitia de celalte doua ,prin natura bunului asa si asa,dar intradevar ,mai exact
e vorba de natura dreptului ,si anume putem spune asta si o masura temporara si anume pentru
ca ceea ce se rechizitioneaza este numai folosinta si numai la bunuri mobile consumtibile ,ca
daca iti rechizitioneaza mancare este evident ca folosinta inseamna consmul,asa ca astepti sa
te despagubeasca ,bun deci vedeti la rechizitie ,imaginati-va o stare de asediu sau de urgenta
si statul are nevoie pe durata aia temporara de un imobil il rechizitioneaza ,asta ce inseamna?
Ca proprietarii pleaca de acolo si statul il ocupa fie ca ca trebuie sa fi spital sau orice alta
institutie ,il ocupa si la terminarea situatiei exceptionale il restituie ,iar pentru lipsa de folosinta ii
acora proprietarului o despagubire .
Si mai avem cele doua,diferenta dintre nationalizare si expropriere ( tocmai ne-am cumparat un
teren cu credit am dat pe el 30000 si am platit 20000,vine criza si acum valoreaza doar 20000

sau 15.000,eu mai am de restituit inca 15,000 ,18000 la banca si in momentul ala ma
expropriaza,cati bani vad eu din ce imi da statul ,eu sigur sunt titularul despagubirii dar de fapt
eu primesc 20.000 de la stat ,deci eu raman cu nimic are acest lucru legatura cu
netonalizarea ,pai depnde ce intelegeti vo prin nationalzare .
Ce inseamna nationalzarea?Este o masura de trecere a unei propretati n propretatea
statului,dec vedeti nu trece neaparat in proprietatea publica ,opusul natonalzarii este prvatizarea
,si atunc vedeti ce se nationalizeaza,se nationalizeaza bunuri mobile incorporale adica
,actiuni,part socale si asa ma departe o sa invatati despre asta la comercial.
La expropriere se expropriaza incepem cu diferentele,se expropriaza bunul imobil la
nationalzarea se expropriaza bunuri mobile incorporale ,deci vedeti si nationalizarile care se fac
astazi si exproprierile,caci sa fac ,si nationalizarile pe care le faceau comunistii se fac la fel
adica se natonalizeaza ce? Ganditiva ce se va ntampa daca s-ar nationalza e on gaz asta ce
inseamna ? ce preia statul?totalitatea actiunilor,prin urmare vedeti daca nu ati sti drept si var
pune cineva in stuatia sa fiti un observator obiectiv care ar fi diferenta dintre o exproprere si o
nationalizare si va ntreb asa.In primul rand sa expropriat un teren pentru o autostrada in al
doilea rand sa nationalizat eon gaz ,in prma stuatie treceti pe langa terenul ala acuma si treceti
peste un an,terenul va fi supus unor transformari,dincolo ce o sa observati ,absolut nimic pentru
ca ceea ce sa preluat sa preluat doar actiunile dar bunul nu sufera nici o transformare ,defapt se
preia firma, afacerea si asa mai departe nu se preia bunul in sine ,bunul ramane asa.Care este
ultima nationalizare rasunatoare dn lume ,de aia sunt revoltat pentru ca constitutia noastra
interzice nationalizarile ,pentru ca legiuitorul nostru cand aude de nationalzari el se gandeste la
regimul comunist ,francezii fac frecvent nationalzari ,cu firma renault,in primul rand privatizeaza
apo nu mai fac fata apo dau ajutoare de stat ca sa o sustina ,iar pentru asta o preiau inapoi si
toata lumea e de acord.Ulima natonalzare rasunatoare din U E a fost in 2008 cand statul
american a pompat un miliard de dolari in AIG ca sa nu moara aia e natonalizare si sa
transformat,sigur probabil o sa-i dea inapoi pentru ca nici nu vrea sa intre in afacerea asta dar
altfel ar fi existat un colaps mondial si atunci ce faci preiei toate actiunile sau o parte din ele
,pompezi bani in firma min 68.27

Care este ultima nationalizare rasunatoare din lume?

-constistutia romana interzice nationalizarea

Francezii fac frecvent nationalizari (ex: Renault)
Ultima mare nationalizare din lume a fost in 2008, cand statul american a pompat 1 mld.dolari in
AIG,ca sa scape de faliment

Chestii importante pt examen:

-contenciosul (s-ar putea sa primi 2 parti din contencios):clasificari(o
intrebare),conditii,reclamant,parat,procedura prealabila,
-act administrativ: facem diferenta la ,obiectul actului,natura,efecte juridice,
-s ar putea sa primim o actiune de redactare,important mai ales partea de introducere
-suspendarea act adm.
-ce este un contract adm: diferentele dintre contracte adm? Domeniul public,criterii de
domenialitate
-expropiere:principii
Speta:instanta competenta,calitate procesuala pasiva,admisibilitatea actiunii din perspectiva
obiectului.