Sunteți pe pagina 1din 356

Dr. Pr.

Civil

Drept Procesual Civil


Curs 1
CPC este foarte logic, adic spui vai cum o s nv eu care cauze se judec n camera de
consiliu, care sunt sau fr citarea prilor, cnd nu se motiveaz hotrrea, dar de fapt explicaia
este foarte logic i v ajut dac tii de ce este o prevedere aa cum este, o s v fie mult mai
uor s o reinei.
Probabil c ai observat lecturnd sau uitndu-v numai pe rafturile bibliotecilor sau a
librriilor c aceast disciplin poart diferite denumiri, de fapt i n procedura penal ai avut
aceeai discuie: procedur civil, drept procesual civil, sau procedur penal, sau drept
procesual penal. Vei vedea n alte doctrine i alte denumiri cum ar fi: drept judiciar privat, este
vorba despre doctrina juridic francez.
Care este cea mai potrivit denumire? Sigur c la prima vedere pentru c avem un cod
care se numete CPC am spune c cea mai potrivit denumire este cel de procedur civil pur i
simplu. Aceast denumire a fost criticat pentru c o s vedem cnd vom face clasificarea
normelor. Normele nu sunt numai de procedur, sunt i de competen i de organizare judiciar,
avem norme care reglementeaz teoria general a aciunii civile. Vom vedea ce nseamn fiecare
dintre acestea. Normele de procedur propriu-zise sunt numai o parte dintre acestea i atunci
cnd spunem procedur civil avem tendina s ne gndim doar la o parte mai restrns din
normele ce compun aceast ramur de drept, aadar termenul de procedur civil nu ar acoperi
integral nelesul acestei discipline. Acum alii au spus ba dimpotriv termenul de procedur
civil este foarte larg pentru c nu m gndesc doar la procedura n faa instanei c am o serie de
proceduri care nu sunt jurisdicionale. S dm numai exemplul procedurii succesorale notariale i
i acolo aplic nite dispoziii de procedur civil. De exemplu n materie de citaii spune Leg.
36/1995 sigur cu modificrile ulterioare c citaia emis de notarul public va avea elementele
prevzute de CPC la care se mai adaug desigur cteva elemente n funcie de specificul acestei
proceduri. Deci iat c acestei denumiri i s-au adus reprouri i de o parte i de alta.
Drept procesual civil, aceasta s-ar prea s fie mai cuprinztoare i mai adecvat, pe de o
parte pentru c nu se face o confuzie cu normele nici acelea care se aplic n proceduri
nejurisdicionale, nici acelea de procedur propriu-zis. De unde vine de fapt terminologia de
procedur sau drept procesual? tii din procedura penal avem nite termeni latini n care i
au originea aceste cuvinte. Termenul de procedere care nseamn a merge nainte. tii c n

Dr. Pr. Civil

englez i n prezent mai are i acest neles. Cnd spui procedure nseamn go ahead, d nainte.
Dac v uitai n DEX nu o s v indice acest origine a termenului de procedur nu o s v
indice procedere latin ci o s vi se indece procedure din francez i dac v ducei la cel francez
abia vei gsi aa ca o curiozitate. Dar adevratul izvor al cuvntului este n latin nseamn a
merge nainte.
n limbajul uzual ce nseamn procedur? nseamn metod, un ansamblu de reguli,
cum anume trebuie s desfor o anume activitate. Ce nseamn proces? Proces i are originea
tot n latin, nseamn o activitate n curs de desfurare. i atunci care ar fi denumirea mai
potrivit? Acest drept, o s vedei c aceast ramur de drept are de fapt ca obiect procesul
civil care este o activitate desfurat dup anumite reguli. i atunci cea mai potrivit
denumire pare s fie totui acea de drept procesual civil pentru c reglementeaz de fapt
procesul civil care se desfoar evident dup nite reguli de procedur.
Care este obiectul i natura acestei ramuri de drept? Uzual care se consider c ar fi
obiectul unei ramuri de drept? Ce este o ramur de drept? n primul rnd un ansamblu de
norme. Prin ce disting aceste norme? De ce aparin altei ramuri de drept? Care este
obiectul normei? Relaia social pe care o reglementeaz. Iat c obiectul ar fi raportul de drept
procesual, o s vedei c unii spun c obiectul dreptului procesual civil este procesul civil nsui
pentru c ce fac normele de drept procesual civil spre deosebire de normele de drept
substanial? Ce fac normele de drept substanial, norma de drept n general ce face?
Prescrie o anumit conduit care trebuie urmat de subiectul de drept. Ce anume face norma de
drept procesual? mi arat conduita pe care trebuie s o aib o persoan pe parcursul
desfurrii procesului civil. Practic mi reglementeaz desfurarea procesului civil n cele 2
etape, faze: faza judecii i faza executrii silite.
Ce fel de drept este dreptul procesual civil? Cnd spui drept procesual civil, sigur
care ar fi cele 2 mari ramuri tradiionale ale dreptului? Sigur c aceast mprire este
contestat: drept public i drept privat. Este o ramur care aparine dreptului public sau este
o ramur de drept care aparine dreptului privat? Rspuns din sal: i i depinde din ce
punct de vedere priveti. Un alt rspuns din sal: Se adreseaz ramurii de drept privat. Raportul
de drept substanial dedus judecii n procesul civil este unul de drept privat sau de drept
public? Dar contenciosul administrative dup ce reguli? Tot drept procesual civil, nu merge
pe procedura penal c merge pe procedura civil. Iat c raportul de drept substanial dedus
judecii poate fi unul de drept public sau de drept privat. Sigur cnd spui materie civil te
gndeti n primul rnd la civilul substanial, dar care nici el nu se reduce, deci materie civil nu

Dr. Pr. Civil

nseamn numai civil, nseamn i familiei i muncii .a.m.d., dar vorbim i de dreptul public. i
primul exemplu care ne vine n minte este contenciosul administrativ.
Iat c n procesul civil orice raport juridic de drept substanial care nu este de
drept penal poate fi dedus judecii. i atunci raportul de drept procesual este unul de
drept public sau de drept privat? Care sunt prile raportului de drept substanial?
Depinde de ce fel de raport juridic vorbim. Dac vorbim de un raport juridic de drept civil de
exemplu dintr-un contract de V-C, vnztor-cumprtor, creditor-debitor. ntr-o aciune n
contencios este persoana vtmat ntr-un drept al su i organul administrativ .a.m.d.. Ce
intervine n plus n raportul de drept procesual civil n mod obligatoriu n afar de aceste
pri din proces? Prile procesului, reclamantul i prtul, c acestea sunt prile de baz, vom
vedea c sunt i ali participani, sunt de fapt subiectele raportului de drept substanial. Dar n
afar de aceste 2 subiecte ce intervine? Instana. i atunci cnd intervine instana, profa nu mai
poate s spun c modul de organizare a activitii de judecat poate fi lsat pe mna
dreptului privat? Iat c rspunsul mai corect pare a fi, este o ramur ce aparine
dreptului public. Este adevrat ns c au fost opinii care au spus c ar fi de fapt o ramur mixt
pentru c raporturile dintre prile procesului sunt pe orizontal inclusiv cnd se vorbete de
aciune n contencios c acolo n faa instanei prile sunt pe poziie de egalitate juridic, dar la
acest raport pe orizontal se adaug obligatoriu o liniu vertical care este raportul dintre
instan i pri. i atunci s-a spus c este un drept mixt tocmai datorit acestui trinonic, raporturi
pe orizontal i pe vertical. i au fost opinii care au spus c nu are nicio importan cum l
clasificm. Nu o s prea gsim n definiiile din cursurile i tratatele de drept procesual civil s
spun c este o ramur a dreptului privat sau a dreptului public .a.m.d., ci se merge direct pe o
definiie i anume un ansamblu de norme, vedem imediat ce fel de norme.
Cum am defini dreptul procesual civil? O s vedem c n majoritatea tratatelor sau
manualelor definiiile sunt foarte, foarte stufoase. Profei nu i plac definiiile n general, sigur nu
prezint foarte mare importan din perspectiva a ceea ce ne dorim noi, adic s trecem
examenele de admitere n profesii. Dar dac ar fi totui s definim, ce nseamn aceast
ramur de drept? C ar reprezenta ansamblul normelor juridice care reglementeaz modul
de judecat de ctre instanele judectoreti, a drepturilor privitoare la drepturi civile ori
la interese legitime care se pot realize numai pe calea justiie, precum i modul de executare
silit a executrilor judectoreti sau altor titluri executorii. i prof. Ciobanu spune mai
recent c aici trebuie s includem inclusiv drepturile politice, pentru c atunci cnd mi este
nclcat dreptul de a alege sau de a fi ales tot la instan m duc i tot ntr-un proces civil, sigur n
msura n care nu am o infraciune raportat la legile electorale. Este o definiie destul de dificil,

Dr. Pr. Civil

ncearc o clasificare a normelor de drept procesual civil, se raporteaz la fazele procesului civil.
Dar dac ne uitm la procedurile specifice i anume la procedura contencioas i procedura
necontencioas. Procedura contencioas nseamn c cer realizarea sau constatarea unui
drept sau un interes legitim n contradictoriu cu cineva care mi-l contest. De exemplu cer s
mi se plteasc preul din contractul de V-C pentru c n realitate cumprtorul nu vrea s mi
plteasc. Cer s mi se restituie suma mprumutat pentru c debitorul nu vrea s mi-o restituie
de bun voie .a.m.d.. Procedur necontencioas nseamn c nu vreau s mi realizez un
drept sau un interes n contradictoriu cu cineva ns legea m oblig s m adresez intanei
ca s mi se recunoasc dreptul. Putei s dai asftel de exemple cnd nu m judec cu nimeni,
dar totui trebuie s vin n instan. Rspuns din sal: este executat. Titlu executoriu nseamn
din start c vrea s pun n executare ceva n contradictoriu cu cineva. Un alt rspuns: declararea
judectoreasc a morii. Pn nu este declarat mort se consider c este n via i trebuie s-l
citez, mcar s se invoce citarea, prerea profei. Un alt rspuns: cnd instana vrea s declare
uzucapiunea. Da e adevrat, acum procedura de constatare a uzucapiunii este una necontencioas
dup modelul Decretului lege 115/1938 care n art. 130 avea ntr-adevr o procedur prin
publicitate. Se afia undeva, vreau s dobndesc dreptul de proprietate prin uzucapiune, era inut
acel afi o perioad de timp n care cine era interesat putea s fac opoziie. E dup acest model
s-a introdus o procedur special CPC care ntr-adevr este necontencioas. Un alt rspuns:
nregistrarea unui partid politic. Exact, nregistrarea unui partid politic, dobndirea personalitii
juridice de ctre o asociaie sau fundaie. Nu cer n contradictoriu cu cineva. n aceast procedur
se pot forma opoziii, c pot intervenii persoane interesate s conteste dreptul este o alt
chestiune, dar procedura este necontencioas fiindc nu m judec cu nimeni, dar m oblig legea
s m adresez instanei pentru c este singura modalitate n care pot s obin recunoaterea
dreptului meu. Cert este c nu trebuie s ne complicm att de mult n aceast definiie, urmeaz
s vedem noi ce fel de norme are aceast ramur de drept. Profa crede c este suficient s
spunem doar c ceea ce o deosebete de alte ramuri ale dreptului este c aceste norme
reglementeaz procesul civil. i dup ce nvm mai mult despre procesul civil i normele de
procedur civil o s ne fie foarte simplu s tim ce fel de norme sunt acestea.

Caracterele dreptului procesual civil


Ale dreptului procesual penale le tii. n dreptul procesual penal vei ntlni un caracter
de drept pozitiv. Ce nseamn drept pozitiv? Este un drept n vigoare. n dreptul procesual cele
mai frecvente cazuri vei ntlni terminologia de drept reglementat pentru c vrea s ntreasc
idea c majoritatea normelor sale sunt imperative sau de ordine public.
4

Dr. Pr. Civil

Este un drept formalist, normal de aceea este procedur, adic ce rost are procedura de
fapt. Trebuie s tim la cine s m ndrept s obin realizarea dreptului meu sau recunoaterea lui
ntr-o modalitate sau alta, trebuie s tim cum arat actul repectiv, trebuie s tiu cu cine trebuie
s m judec, trebuie s tim cum poate acela s se apere .a.m.d.. Acest caracter formalist este
favorabil i prilor pentru c asigur aprarea drepturilor lor procesuale, dar i instanei pentru
c poate s menin o anumit disciplin procesual. De exemplu n noua procedur i n vechea
procedur cererea de chemare n judecat are cteva meniuni obligatorii, cum are de exemplu
rechizitoriu n procedura penal. Ce se ntmpl dac reclamantul se adreseaz instanei cu o
cerere care nu are toate aceste meniuni? n noua procedur vom vedea cnd vom face
regularizarea cererii de chemare n judecat nu stabilete termen de judecat pn cnd cererea
nu este formal corect fcut cu respectarea dispoziiilor din CPC, ea nu se va comunica
prtului. i d un termen reclamantului s-i-o completeze i dac nu i-o completeaz i o
anuleaz. El poate sigur s atace cu reexaminare care se judec de un alt complet al aceleiai
instane, dar cererea informal nici mcar nu se comunic prtului. Prtul nu tie c a fost
chemat n judecat. Este acest lucru n avantajul reclamantului? Fr discuie. De ce? Dac sar fi cominicat cererea informal prtului, ce ar fi invocat prtul? Nulitatea ei. Cererea ar fi
fost anulat i reclamantul ar fi fost obligat s i plteasc prtului cheltuieli de judecat, pentru
c la chemat degeaba n judecat printr-o cerere informal. Este i n avantajul prtului, de ce?
Pentru c dac ea conine toate meniunile prevzute de cod, prtul are o imagine foarte clar
asupra ceea ce i pretinde reclamantul. Cer s mi dai o sum de bani. Cu ce titlu? mprumut.
Dar avem 5 contracte de mprumut, pi din acela ncheiat la data de. i cum dovedeti? Avem un
nscris, nu avem un nscris, tie exact prtul ce pretinde reclamantul i ce probe propune ca s
i dovedeasc pretenile i fa de aceast mprejurare el se poate apra, vom vedea c o va face
printr-un act numit ntmpinare. Abia dup ce reclamantului i se comunic ntmpinarea ia
cunotin i el despre aprrile prtului i i rspunde, instana fixeaz un prim termen de
judecat i acest formalism care la prima vedere pare excesiv este n beneficiul i al instanei i al
prilor pentru c are deja o imagine asupra procesului. tie ce vrea fiecare parte, tie ce probe
dorete s propun ca s i dovedeasc fie pretenia reclamantului, fie a aprrile prtului i la
primul termen de judecat deja poate s estimeze durata procesului. Vom vedea c noua
procedur la primul termen de judecat instana este obligat s estimeze durata procedurii i o
poate face tocmai datorit acestui formalism, profa repet c este la prima vedere excesiv.
Este un drept derivat sau sancionator sau se mai spune secundar sau complementar.
De ce sancionator, de ce derivat sau complementar? Ce ar nsemna dreptul substanial
fr dreptul procesual? S ne imaginm un exemplu simplu am mprumutat cuiva o sum de
bani printr-un act sub semntur privat semnat de el care face dovada faptului pretins, dar

Dr. Pr. Civil

debitorul nu vrea s-mi restituie voluntar suma de bani. Dac n-ar exista dreptul procesual civil
dreptul substanial civil ar rmne fr nicio eficien. Am rmne la nivelul unei simple obligaii
morale, dac eu n-a avea posibilitatea s l acionez n instan pe debitorul recalcitrant degeaba
a avea un drept subiectiv recunoscut de normele dreptului substanial. De unde vine aceast
denumire de sanciune? inem minte definiia drepturilor subiective civile. Cum sunt definite
drepturile subiective civile? Rspuns din sal: Prerogaiunea unei persoane de a pretinde altuia
s dea, s fac, sau s nu fac ceva sub sanciunea constrngerii de stat. Aici intervine elementul
sanciune. De aceea i spunem c este un drept sancionator pentru c sancioneaz atitudinea
prii recalcitrante n raportul juridic. Sigur c terminologia a fost criticat pentru c ea ar prea
c nu se aplic n cazul procedurii necontencioase, vreau s nregistrez un partid politic, vreau s
obin dobndirea personalitii juridice de ctre o asociaie sau fundaie. Dar caracterul de drept
derivat trebuie s l recunosc pentru c este un drept secundar, un drept complementar dreptului
substanial, pentru c fr s m adresez justiiei nu a putea s obin realizarea unui drept
indiferent dac vorbesc de o procedur contencioas sau necontencioas. S-a spus dac se
ncheie procesul printr-o tranzacie, tii tranzacia de la contracte civile, tranzacia este un
contract ncheiat ntre pri care i fac compromisuri reciproce, fie ca s prentmpine un proces,
fie ca s sting un process, sau ea poate s fie ncheiat i n faza executrii silite. De exemplu se
face o remitere de datorie sau o compensaie .a.m.d.. n cazul tranzaciei se poate spune c
lipsete elementul sancionator fiindc nu se ajunge la o hotrre judectoreasc de condamnare
a prtului s execute o obligaie. Pe de alt parte o s vedem cnd o s facem tranzacia
judiciar i hotrrea de expedient, ea este supus aceast tranzacie autorizri instanei, adic
instana va verifica dac este vorba de drepturi de care prile pot dispune i ea poate s refuze s
ia act de tranzacie i s purcead la judecarea procesului pe fond.
Este un drept general. Ce nseamn c este un drept general? Rspuns din sal: Dac
nu exist norm special se aplic norma general. Aa este. Avem un text dac ne uitm n CPC
aplicabilitatea general a CPC are 2 al. dispoziiile prezentului cod constituie procedura de
drept comun n materie civil spune al.1, iar al.2 ne arat c de asemenea dispoziiile prezentului
cod se aplic i n alte materii n msura n care legile care le reglementeaz nu cuprind
dispozii contrare. Cum am interpreta aceste 2 al.? Rspuns din sal: n general se aplic legea
procesual civil. Ce nelegem n materie civil n sensul al.1? Este procedura de drept comun
n materie civil. Cum o deosebim de procedura penal? Procedurile sunt penal i civil.
Cum deosebim procedura civil? Ce nseamn n materie civil, procedura civil de cea
penal? nseamn orice raport de drept substanial care nu este penal. Materie civil are un
neles general, mai larg, nu are sens doar de civil substanial, ci nseamn tot ceea ce nu este
penal pentru c n cazul raporturilor de drept substanial se va aplica procedura penal. Dar tii

Dr. Pr. Civil

de la procedura penal c chiar i n cadrul procesului penal aciunea civil se judec dup
regulile procedurii civile. Att de general este de fapt procedura civil, este un caracter specific
doar procedurii civile aceia de a fi dreptul general, asta pe de o parte i pe de alt parte profa a
amintit c procedura civil se aplic nu numai n procedurile jurisdicionale, fie c ele sunt
desfurate n faa instanei, fie a altor organe cu activitate jurisdicional, ci i n procedurile
nejurisdicionale cum ar fi procedura notarial.
Ce este procesul civil? c profa tot a vorbit despre acest proces civil, c este obiectul de
reglementare al acestei materii, dar de fapt nu tim ce este procesul civil. Cnd am ncercat s ne
d-mi seama de unde vine denumirea disciplinei am spus c vine din latinescul procesus care
nseamn activitate n curs de desfurare. Aadar ce este procesul civil? O activitate n curs de
desfurare. Dar este aceasta o activitate care urmeaz un curs oarecare, haotic, al
hazardului? Nu, profa a spus deja c are un caracter formalist, este o activitate guvernat de
anumite reguli. Profei i placea o expresie a juristului german Jering care spunea c adversar
declarat a arbitrariului, forma este sora geamn a libertii. Apropo de ce a spus profa,
asigurarea drepturilor prilor n proces. Form nseamn libertate, pentru c nseamn
respectarea drepturilor. Iat de ce este o activitate gurvernat de anumite reguli. Cine particip
la acest activitate? O s vedem, nu tim deocamdat, dar dac am avea curiozitatea s
deschidem CPC vom vedea c naintea procedurii n faa primei instane la dispoziii generale
are un titlu consacrat participanilor la procesul civil, este vorba depre faza de judecat i unde
vorbete despre instan, procuror, reprezentare, pri. Cine sunt prile? Reclamantul, prtul,
vorbete mai puin despre reclamant i prt n aceast parte o s vedem. Profa nu pred n
ordinea din CPC, sigur c procesul civil este declanant printr-o cerere de chemare n judecat,
care este ntre cine i cine? Cel care cheam n judecat se numete reclamant, cel chemat n
judecat se numete prt, dar pe parcursul acestui pot s intervin n proces fie voluntar, fie
introdui forat de ctre pri sau de ctre instan n anumite condiii, vom vedea care sunt
acestea, i alte persoane, intervenient voluntar sau forat. De exemplu o aciune n revendicare,
aciunea reclamantului proprietarului neposesor mpotriva posesorului neproprietar, dar poate
mai este cineva care spune pi eu sunt adevratul proprietar sau i eu sunt proprietar i atunci va
intervene n proces ca s i apere un drept propriu. Astfel acest form de intervenie dac
intervine voluntar se numete intervenie principal pentru c este n realizarea, n aprarea unui
drept propriu. Sau se poate s sprijin aprarea unei pri, de exemplu prtul din proces s-a
obligat s-mi nstrineze mie un imobil i obiectul procesului costituie constatarea nulitii
absolute a titlului su i eu vreau s prezerv dreptul n patrimoniul lui. Am interesul s intervin n
proces ca s i sprijin lui aprarea. Aceast form este tot o form de intervenie voluntar, dar se
numete accesorie pentru c da sigur dei am un interes propriu nu intervin ca s-mi apr dreptul

Dr. Pr. Civil

meu pe cale principal, ci doar ca s sprijin aprarea unei pri. Sau sunt alte forme de intervenie
profa nu intr foarte mult n detalii c vom vorbi foarte detaliat despre participani la momentul
potrivit n care prile din proces introduc alte persoane n proces, de exemplu dac este
comitentul chemat n judecat s-l despgubeasc pe cel prejudiciat ca urmare a faptei ilicite a
prepusului su, el vrea s-l cheme n judecat pe prepus pe de o parte s-i prezinte propriile
aprri pentru c trebuie ndeplinite condiiile rspunderii civile delictuale pentru fapta propie n
primul rnd, dar i pentru situaia n care dac ar pierde procesul s se regreseze mpotriva lui n
cadrul aceluiai proces i s nu atepte terminarea lui i s o ia de la capt. Acestei forme de
intervenii forate i se spune chemarea n garanie. Iata c n afar de reclamant i prt pot
interveni i alte persoane fie voluntar, fie forat.
Acestea sunt prile procesului: instana este un participant, procurorul n situaiile n care
particip n procesul civil, vom vedea formele de participare ale procurorului, ali participani:
avocaii, reprezentanii legali ai prilor acolo unde este cazul. n ce situaii se pune problema
reprezentrii legale? A incapabililor. Distingem ntre persoanele fizice i persoanele juridice, la
persoana fizic e situaia celor lipsii de capacitate de exerciiu fie c sunt minori sub 14 ani, fie
c sunt interzii judectoresc, pentru c minorul cu capacitate de exerciiu restrns este asistat.
Acetia sunt ali participani. Profa a spus de pri i a spus c nu va preda n forma din CPC,
pentru c n CPC i n toate manualele care urmeaz structura CPC ni se predau participanii,
care ce nseamn din perspectiva dreptului procesual civil, ce acte de procedur efectuaz aceti
participani. Primul lucru, intervenia principal trebuie s mbrace forma cererii de chemare n
judecat, ori despre cererea de chemare n judecat dac deschidem CPC nu vorbim la dispozii
generale, ci la judecata primei instane n cadrul Carii a II-a, Procedura contencioas. Profa o s
inverseze aceste lucruri i o s ne preadea mai nti ce nseamn act de procedur n primul rnd,
dup aceea care este actul de procedur a reclamantului - cererea de chemare n judecat, care
sunt actele de procedur ale prtului - ntmpinare, cererea reconvenional i abia apoi vom
discuta despre aceti participai despre care vorbete Titlul II din Cartea I, Dispozii generale.
n faza de executare silit dac ne uitm la participani le este dedicat un capitol. Cartea a
V-a despre Executare silit, Titlu I, Dispozii generale, capitolul 3, Participanii la executarea
silit. Iat cine sunt? Executorul judectoresc, alte organe care sprijin pe executorul
judectoresc n msura n care ntmpin opoziie la punearea n executare a unor titluri, martori
asisteni dac este cazul, evident prile executrii silite care sunt creditor-debitor sau creditoridebitori. Executarea silit este ntotdeauna individual, poart numai asupra unui singur
patrimoniu, nu urmresc mai muli debitori ntr-un dosar execuional ci unul singur, un sigur

Dr. Pr. Civil

patrimoniu. Sau ali participani ne dm seama lecturnd alte texte ale CPC martori, experi,
grefieri .a.m.d.
Iat revenim, procesul civil este o activitate guvernat de anumite reguli care se
defoar de anumii participani la aceast activitate i care prin ce se deosebete de alte
activiti? Prin scopul pe care l urmrete. i care este scopul procesului civil? Dac
deschidem CPC, acest NCPC este mult mai structurat dect vechiul cod. Dac am avut
curiozitatea s l deschidem pe cel vechi, art.1 ncepea cu competena material a judectoriilor.
Dintr-o dat nu tiai despre ce este vorba n codul acesta, cam cu ce se mnnc. NCPC ncepe
cu nite dispozii, dac ne uitm cu un titlu preliminar care ne arat care este domeniul de
reglementare a codului, care sunt principiile fundamentale ale procesului civil i dac ne uitm la
art.1 ne arat i care este scopul CPC. Dar de fapt scopul CPC este scopul procesului civil
nsui. i care este acest scop dac ne uitm la text art.1? CPC art.1 al.1 CPC denumit n
continuare codul, stabilete regulile de competen i de judecare a cauzelor civile, precum i
cele de executare a hotrrilor instanelor i a altor titluri executorii, n scopul infptuirii
justiiei n materie civil.Iat care este scopul? nfptuirea justiiei n materie civil prin
materie civil n sensul art.2 nelegndu-se orice nu nseamn penal. i al.2 ne spune ce
nseamn nfptuirea justiiei n nfptuirea justiiei, instanele judectoreti ndeplinesc un
serviciu de interes public, asigurnd respectarea ordinii de drept, a libertilor fundamentale, a
drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i persoanelor juridice, aplicarea legii i
garantarea supremaiei acesteia. Adic ce nseamn nfptuirea justiiei? Care este scopul,
ce se urmrete? Ce nseamn? nfptuirea justiiei nseamn ceva aa foarte larg. Ne spune
al.2 aprarea drepturilor, libertilor fundamentale i ale intereselor legitime ale persoanelor.
Dac ne gndim cu ce text seamn cu cele pe care le cunoatem pn acum? Cu art.21
accesul liber la justiie din constituie. Care este scopul accesului la justiie? Aprarea
libertilor fundamentale, a drepturilor subiective recunoscute de lege i a intereselor legitime.
Iat c CPC preia norma constituional, numai uit o s vedem c acolo unde vorbete despre
sesizarea instanei n art.192 uit ce complet a fost n art.1 i spune doar c pentru aprarea
drepturilor i intereselor sale legitime orice persoan se poate adresa justiiei .a.m.d..Uit de
libertile fundamentale dei a preluat textul constituional n mod corect pentru c nu numai
drepturile subiective i interesele legitime, ci i unele liberti fundamentale le aperi de fapt tot
pe calea justiiei. De aceea prof. Ciobanu vorbete la un moment dat drepturi politice, dreptul de
a alege i dreptul de a fi ales, pentru c dac cunoatem legile electorale atunci cnd faci
contestaii n procedura electoral, ce reguli de procedur urmezi? Tot ale dreptului procesual
civil. Nu este vorba numai strict de drepturi ci i de anumite liberti. Sau libertatea de exprimare
tot n justiie se apr la o adic.

Dr. Pr. Civil

ntrebare din sal: care ar fi o situie n care s necesii aprarea unei liberti
fundamentale i s nu se regseasc un text de lege special n noua reglementare? Evident c
este. Este mai complet s spui totui c este vorba i de liberti fundamentale dac ne gndim la
clasificarea fcut de constituie n drepturi fundamentale i liberti fundamentale. Rspuns la o
ntrebare: evident c oricum avem texte i pe libertatea de exprimare avem text expres n NCC.
Dar idea este c totui CPC este foarte complet din acest punct de vedere cel puin la nivel de
dispozii generale pentru c i-a amintit textul constituional. ns dincolo a preluat un text mai
vechi din vechiul cod care nu era att de complet, dar profa crede c adac a fcut-o n definiia
procesului civil trebuie s include la scopul procesului civil i faptul c este aprarea i a
libertiilor fundamentale nu doar a drepturilor subiective sau a intereselor legitime. Iat
construind aa o definiie este foarte simplu s o reinem pentru c cum am defini procesul
civil? Este o activitate desfurat dup anumite reguli de ctre participani, care cine
sunt? Instana, pri, alte organe sau persoane. n ce scop? Al nfptuirii justiiei n materie
civil. n materie civil nelegndu-se tot ce nu este penal, adic a aprrii libertilor
fundamentale, ale drepturilor subiective sau interselor legitime deduse judeci. n alte
definiii o s gsim precum i prin punerea n executare a hotrrilor judectoreti sau a altor
titluri executorii. Profa nu crede c trebuie s adugm fiindc nu este n plus c de fapt i aperi
un drept i prin punerea n executare a unui titlu executoriu care nu mai este o hotrre
judectoreasc. De exemplu tim de la dreptul substanial contract autentic notarial care constat
o crean cert, lichid i exigibil. Acesta este un exemplu clasic, avem n NCC o serie de
exemple de nscrisuri sub semntur privat care n anumite condiii constituie titluri executorii
ceea ce nseamn c nu mai trebuie s m duc n instan s obin o hotrre judectoreasc de
condamnare a debitorului, ci pot direct s purced la executarea silit, o s vedem imediat c este
a doua faz a procesului civil. Pot s sar etapa judecii.

Fazele procesului civil


Procesul civil are 2 faze, rezult deja din ce am citit noi la obiectul procesului civil pentru
c ne face o clasificare art.1 al.1 din CPC spune c stabilete normele de competen i de
judecarea cauzelor civile precum i cele de executare a hotrrilor. Iat c procesul civil are 2
mari faze: faza de judecat i faza executrii silite. Este obligatoriu s parcurg aceste faze
amndou? Tocmai ce a spus profa c nu. De ce? Dac am un titlu executoriu altul dect o
hotrre judectoreasc am vzut exemplul contractului autentic de V-C, dar pot s am un
contract de asisten judiciar. Contractul de asisten judiciar este titlu executoriu. Avocatul nu
trebuie s i dea n judecat fostul client ca s-i ia onorariul. Contractual de asisten judiciar
10

Dr. Pr. Civil

l pune direct n executare i atunci astfel lipsete faza de judecat, mergem direct la faza
executrii silite. Poate s lipseasc i faza executrii silite, cnd? Fie atunci cnd avem o
hotrre nesusceptibil de punere n executare silit, profa a tot dat exemplu procedurii
necontencioase constituie o asociaie sau fundaie. Sau doar constat un drept n contradictoriu cu
cineva pentru c, de exemplu nu introduc o aciune n revendicare c sunt n posesia bunului, cer
doar s se constate n contradictoriu cu cel care mi contest dreptul c eu sunt adevratul
proprietar. Nu am ce s pun n executare c eu sunt deja n posesie. Sau pur i simplu cel care
cstig procesul renun s mai pun n executare hotrrea judectoreasc. Sau cel care a
pierdut procesul i execut voluntar obligaia stabilit prin hotrre judectoreasc. Sau pur i
simplu cel care a ctigat procesul las s se prescrie executarea silit.
Cnd debuteaz procesul civil? C tot spune c are 2 faze: faza de judecat i faza
executrii silite. Este foarte important s cunoatem momentul cnd debuteaz procesul civil
pentru c vom discuta imediat despre aplicarea n timp a normei de drept procesual civil i
aceasta se soluioneaz raportat la momentul declanrii procesului civil. n toate manualele o s
ntlnim acest text clasic art.192 CPC, care ce spune? Cnd ncepe procesul civil? Ce ne
spune? Cnd se nregistreaz cererea de chemare n judecat la instran. Aa s fie oare?
Avem i executarea silit c avem 2 faze, cnd ncepe faza de judecat? Cnd ncepe faza
executrii silite? Iat dac ne oprim la textul de la 192 spunem procesul civil ncepe atunci cnd
cererea de chemare n judecat este nregistrat la instan. Eu m duc personal sau se duce
avocatul meu sau un reprezentant legal sau convenional i nregistreaz cererea de chemare n
judecat. Dar dac nu fac aceasta, dac o trimit prin pot de exemplu. Haidei s ne uitm la
art.183 CPC, prin ce modaliti pot s mai trimit cererea de chemare n judecat. i atunci de ce
spune profa acest lucru pentru c dac trimit cererea de judecat prin pot de exemplu atunci am
un interval de timp ntre data la care eu depun la pot cererea ea ajunge la instan s fie
nregistrat i dac n acest rstimp se schimb norma de drept procesual civil se pune problema
care se va aplica? Cea de la data cnd s-a depus la pot sau vedem n ce alte mprejurri
sau acea dat cnd ea a ajuns efectiv la instan i a fost nregistrat? Haidei s citim textul
de la 183 al.1 actul de procedur depus nuntrul termenului prevzut de lege prin scrisoare
recomandat la oficiul potal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu
specializat de comunicare este socotit a fi fcut n termen. Al.2 actul depus de partea
interesat nuntrul termenului prevzut de lege la unitatea militar ori la administraia locului
de deinere unde se afl aceast parte este, de asemenea, considerat ca fcut n termen. Al.3
n cazurile prevzute la al. (1) i (2), recipisa oficiului potal, precum i nregistrarea ori
atestarea fcut, dup caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare,
de unitatea militara sau de administraia locului de deinere, pe actul depus, servesc ca dovad

11

Dr. Pr. Civil

a datei depunerii actului de ctre partea interesat. Care este momentul? Conteaz cnd
ajunge la instan? Dac ajunge poate peste o lun c s-a pierdut prin pot, conteaz data
depunerii, cel puin a depunerii n condiiile art.183 CPC, i tot aa faza executrii silite.
Dac ne ducem la texte similare de la faza executrii silite, haidei s le lecturm pe cele
pe care profa ni le-a indicat. Sigur c n principal o obligaie stabilit printr-o hotrre
judectoreasc trebuie pus n executare de bun voie, dar dac nu se pune n executare de bune
voie ce spune art. 622 Indeplinirea obligaiilor prevzute n titlul executoriu al.2 n cazul n
care debitorul nu execut de bunvoie obligaia sa, aceasta se aduce la ndeplinire prin
executare silit, care ncepe odat cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziiilor
prezentei cri, dac prin lege special nu se prevede altfel. Iat cnd ncepe executarea
silit? La momentul sesizrii organului de executare. Care este acest moment? Ne spun
articolele urmtoare. Art. 663 al.2 CPC Cererea de executare silit se depune, personal sau
prin reprezentant legal ori convenional, la biroul executorului judectoresc competent ori se
transmite acestuia prin pot, curier, telefax, pot electronic sau prin alte mijloace ce asigur
transmiterea textului i confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele
justificative. Iat c aici avem un text special, nu mai trebuie art.183 c spune textul special de
la art. 663 al.2. i ar mai fi art. 664 nregistrarea cererii text similar cu art. 192 din faza de
judecat. Art. 664 al.1 de ndat ce primete cererea de executare, executorul judectoresc,
prin ncheiere, va dispune nregistrarea acesteia i deschiderea dosarului de executare sau, dup
caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare. Iat c n cazul fazei de judecat,
dac m duc personal la executorul judectoresc mi-l nregistreaz de ndat. Sigur dac trimit
prin mijloace de comunicare electronic iari de ndat pentru c ajunge n aceeai zi, trimit prin
mail, prin fax .a.m.d., dar dac trimit prin pot am un interval de timp ntre data trimiteri prin
pot i data la care cererea de executare silit ajunge la executorul judectoresc.
Vom vedea imediat normele conflictuale din CPC, dar s vedem ce spune legea de
punere n aplicare n art. 3. CPC a fost pus n aplicare prin Legea 76/2012 care a suferit anumite
modificri. Nu a intrat n vigoare la data indicat n lege ci la o dat ulterioar n 15 feb. 2013 i
tim i profa o s ne reaminteasc anumite dispoziii din acesta nu au intrat n vigoare nici macar
la data de 15 feb. 2013 ci intrarea lor n vigoare a fost decalat pentru data de 1 ian. 2016. Acum
profa ne amintete de exemplu doar textele referitoare la judecata n camera de consiliu, dar
revine asupra lor cnd facem etapele procesului civil. Haidei s citim art. 3 din Legea 76/2012
dispozitiile CPC se aplic numai proceselor i executrilor silite ncepute dup intrarea acestuia
n vigoare. Procesele ncepute prin cereri depuse, n condiiile legii, la pot, uniti militare sau
locuri de deinere nainte de data intrrii n vigoare a CPC rmn supuse legii vechi, chiar dac

12

Dr. Pr. Civil

sunt nregistrate la instan dup aceast dat. La ce moment m raportez? La momentul


depunerii la instituia artat de lege. Dac lum ca exemplu pota, trimiterea prin pot m
raportez la momentul depunerii la pot, nu la momentul cnd cererea de chemare n judecat sau
de executare silit se nregistreaz efectiv la instan, respectiv la executorul judectoresc. Iat
c procesul civil debuteaz prin cererea de chemare n judecat, faza executrii silite prin
cererea de executare silit ns nu neaprat n momentul nregistrrii acesteia de ctre
instan sau de ctre executorul judectoresc ci n momentul depunerii n condiiile deja
artate.
Care sunt etape procesului civil? Judecata n prim instan, tii din procesul penal c
avem o judecat n prim instan i n cile de atac i deja tii c aceste ci de atac pot fi de
reformare sau de retractare dup cum sunt de competena instanei ierarhic superioare sau de
competena instanei care a pronunat hotrrea atacat c de aceia le spune de retractare fiindc
ea practic revine asupra propriei sale hotrri.
n faza de judecat avem o prim etap care este precivic noului cod este etapa scris,
sigur c exista o procedur dar era facultativ i n vechiul cod. Etap scris, profa a amintit deja,
se nregistreaz cererea de chemare n judecat la instan, dar dac ea nu este formal corect
fcut i nu are toate meniunile prevzute de cod, vom vedea care sunt acestea, i nu s-a pltit
taxa de timbru la judecata n prim instan nu se comunic prtului ci instana face o adres, nu
l citeaz pe prt, nu l cheam n fa ei, i face o adres, completeaz cererea cu urmtoarele
chestiuni. Reclamantul dac nu se conformeaz cererea sa va fi anulat i nici nu se comunic
prtului vreodat, el (prtul) nu mai este deranjat s se enerveze s i angajeze avocat s vad
ce are de fcut.
ntrebare din sal: n momentul nceperii procesului cererea ndeplinete toate condiiile
sau chiar i cnd a fost? Aceasta este o problem de prescripie c acolo este problema. O s
vedem cnd se face regularizarea cererii de chemare n judecat din moment ce te las s o
regularizezi nseamn c se are n vedere momentul nregistrrii, respectiv al depunerii pentru c
nu o anuleaz. Dac este anulat se ntrerupe sau nu prescripia? Rmne tem de cas fa
de noua reglementare a prescripiei n C. civ. Dac are sau nu vreo relevan? Pe decretul
167/1958 era foarte clar c cererea anulat, perimat sau la care s-a renunat spunea decretul nu
ntrerupe cursul prescripiei extintive, e ca i cnd n-ar fi existat. Iat c noul cod spune nici
mcar nu se comunic prtului, el nu i bate capul, de ce s se enerveze. S vedem ntrerupe
cursul prescripiei sau n anumite condiii rmne tem de cas pe data viitoare.

13

Dr. Pr. Civil

Iat avem aceast etap scris. Reclamantul dac nu se conformeaz se anuleaz cererea,
dac se conformeaz i completeaz cererea, ea se comunic prtului. Nu dispune termen de
judecat ci doar comunic cererea prtului. Prtul o ia o citete i rspunde la ea, sigur nu
obligatoriu o s vedem dac vrea depune ntmpinare, dar n principiu depune ntmpinare i
rspunde. Nici acum nu se fixeaz termen de judecat pentru c ntmpinarea se comunic
reclamantului i acesta are posibilitatea s depun un rspuns la ea i abia cnd am i rspunsul
sau expir termenul n care acesta trebuia fcut dac nu la fcut reclamantul, instana fixeaz un
termen de judecat i dispune citarea prilor. Aceasta este etapa scris.
Tot am discutat despre procedura contencioas i procedura necontecioas. Am spus c n
procedura contencioas mi apr un drept n contradictoriu cu cineva care mi-l contest, n
procedura necontencioas nu mi-l contest nimeni dar sunt obligat s m adresez instanei pentru
recunoaterea sa. Dar pn cnd cererea de chemare n judecat nu se comunic prtului practic
procedura aceasta chiar de a fi contencioas nu devine contradictorie c prtul nc nu apare n
raportul de drept procesual civil, nu s-a legat raportul de drept procesual civil i cu prtul.
Deocamdat el este ntre instan i reclamant. De ce este important acest lucru, profa o s reia
aceast discuie. S vedem dac reclamantul renun la judecat. Renunarea la judecat are o
procedur: se citeaz prile, instana ia act n anumite condiii depinde ce s-a fcut i .a.m.d..
Dac reclamantul spune n aceast etap care nc nu a devenit contradictorie nu mai vreau s
completez nicio cerere mai bine renun la judecat. Cnd i-au act de de renunare la judecat,
procedura obinuit citez prtul, i comunic cererea, i comunic i renunarea, dar de ce s se
mai deranjeze prile, ajung la faza contencioas de drept comun s zic aa numai pentru c a
renunat la judecat sau i renunarea la judecat o fac numai cu el singur pentru c procedura nu
este contradictorie n aceast etap, raportul de drept procesual nu este dect ntre instan i
reclamant chiar dac n cererea de judecat am i un prt. Iat importana acestei etape.
Dup etapa aceasta scris dac toate merg cum trebuie am o cerere regulat fcut, se
comunic, am ntmpinare, rspuns la ntmpinare .a.m.d., fixez termen de judecat i citez
prile. Urmeaz etapa oral care are de fapt are 2 sub etape, le tim din procedura penal: etapa
cercetrii judectoreti. Ceea ce face noul cod este c spune expres, l delimiteaz foarte clar
aceste etape ale procesului numai dac ne uitm la cuprinsul lui i ne dm seama de acest lucru.
Etapa cercetrii judectoreti i etapa dezbaterii pe fond. Este o etap oral. Acum dac ne uitm
n cod cele 2 au loc n edine diferite pentru c

14

etapa cercetrii judectoreti

Dr. Pr. Civil

Conform codului are loc n camera de consiliu, iar etapa dezbaterilor pe fond are loc n
edin public. Acum avem o lege de degrevare a instanelor, e vorba de Legea 2/2013 care a
amnat anumite dispoziii ale noului cod dintre care se numr i aceste dispoziii din judecarea
ca regul general a cauzelor n faza cercetrii judectoreti n camera de consiliu. Rmne o s
vedem imediat la clasificarea normelor s se aplice textele speciale care vorbesc de judecat n
camera de consiliu, c legiuitorul nostru cnd a fcut codul a uitat c a pus o norm general
cnd se judec procesele n camera de consiliu i a pstrat toate normele speciale din vechiul cod
care prin excepie spuneau c anumite procese se judec n camera de consiliu. Un exemplu din
procedura penal ndreptarea erorii materiale din hotrre se fcea n camera de consiliu nu n
edin public chiar dac hotrrea era dat n edin public, dar era un text de excepie. Ei da
aici unde avem un text general de ce s mai punem un text de excepie, dar a uitat textele de
excepie i le-a mai pus odat. i atunci vine legea de degrevare a instanelor i amn textele
privind caracterul general al judecii n camera de consiliu, rmn s se aplice textele speciale
care erau i nainte la unele procedure.

etapa dezbaterilor

Are loc n edin public. Ce nseamn cercetare judectoreasc? Dac o s lecturm,


o s facem la judecata n faa primei instane, nseamn c n aceast etap instana administreaz
probele, soluioneaz excepiile i alte incidente procedurale, renunarea la judecat,
suspendarea, perimarea. Toate acestea se ntmpl n etapa cercetrii judectoreti. A administrat
toate probele, a soluionat toate excepiile premergtoare fondului i la un moment dat
judectorul spune gata m-am lmurit. n acel moment CPC reglementeaz expres, el se pronun
prin ncheiere n camera de consiliu, profa repet dispoziiile sunt prorogate pentru 2016,
deocamdat tot n edin public face i acest lucru i spune gata nchei faza cercetrii
judectoreti i fixez un termen pentru dezbaterea pe fond a pricinii n edin public. Muli au
spus dac tot s-au prorogat chestiunile acestea cu edina public ce rost mai are s fixez un alt
termen. Sigur codul dac avem curiozitatea s lecturm spune c i n condiiile lui pot s fac
dezbateriile pe fond n camera de consiliu dac prile cer acest lucru. Fie c sunt prezente cnd
judectorul spune gata nchei cercetarea judectoreasc, m-am lmurit, nu mai sunt alte excepii
de soluionat nu mai sunt alte probe de administrat, am administrat toate probele necesare s aflu
adevrul i prile prezente spun nu mai dai nici un termen noi vrem astzi s punem concluzii.
CPC permite acest lucru, acest text las la latitudinea prilor, o s vedem princiipile procesului
civil dac se ncalc sau nu pentru c avem un principiu al publicitii edinei de judecat pe
care a ncercat legiuitorul s-l respecte minimal fixnd dezbaterile n edin public, dar iat c
las la latitudinea prilor, profa repet deocamdat dispoziiile sunt prorogate dar au rmas n

15

Dr. Pr. Civil

cod urmnd s se aplice din 1 ian. 2016. Prile pot spune vrem s dezbatem i fondul tot n
camera de consiliu sau o s aib o acceptare tacit n acest sens dac cer s se judece cauza i
lipsa lor de la dezbateri i atunci nu are rost s fixez n edin public ca s nu se prezinte s
spun nimic. i atunci nc din ziua n care nchei cercetarea judectoreasc pot s m i pronun.
Au fost doctrinari i practicieni care au spus dac s-au amnat dispoziiile privind
judecata n camera de consiliu nu mai trebuie s dau un nou termen pentru dezbaterea pe fond a
cauzei. Aa s fie oare? Aceasta nu depinde dac cercetarea judectoreasc este fcut n edina
camerei de consiliu sau n edin public sau dezbaterea pe fond n camera de consiliu sau n
edin public. Care este raiunea pentru care legiuitorul a spus nu oblig prile s pun
concluzii la momentul cnd am ncheiat cercetarea judectoreasc? Respectarea dreptului la
aprare. n vechea procedur dac mie judector mi se nzrea gata m-am sturat de toate
probele, la un moment dat judectorul poate s i-a partea prin surprindere. De exemplu se
ncuvineaz 10 martori, dar se audeaz 3 sau 4 c judectorul s-a lmurit i vine avocatul linitit
c se mai audiaz vreo 3 martori la termenul acela i nc 2 peste o lun, dar mai este timp cum
s se gndeasc cum s ncheie procesul, dar se trezete c la termenul de judecat zice instana
m-am lmurit revin asupra probelor ncuvinate mai avei alte probe, dac nu profitii pe fond. i
este luat prin surprindere pentru c nu era pregtit s pun concluzii pe finalul procesului. Ceea
ce urmrete noul cod este s i se dea posibilitatea s faci acest lucru. Este n interesul dreptului
la aprare pentru c de la nchiderea cercetrii judectoreti i pn la stabilirea termenului de
dezbatere asupra fondului tu mai poi face anumite acte de procedur. Ce? n primul rnd CPC
i spune expres c n aceast etap se pot depune concluzii scrise i pentru instan i pentru
cealalt parte. Iat principiul contradictorialitii i a dreptului la aprare ne face cunoscut
inclusiv inteniile pe care dorim s le manifestm cu ocazia dezbaterii pe fond.
n aceast etap ntre cercetarea judectoreasc i dezbaterea pe fond o s vedem c pot fi
efectuate i alte acte de procedur. De exemplu poate fi recuzat judectorul pentru un motiv care
s-a ivit n aceast perioad sau despre care am luat cunotin n aceast perioad pentru c el
este tot nvestit s judece cauza, n-a judecat-o ns. n aceast etap pot fi formulate anumite
cereri de intervenie, vedem c am vorbit despre intervenia principal spune CPC c poate fi
formulat pn la nchiderea dezbaterilor n faa primei instane. Iat de la cercetarea
judectoreasc i pn la dezbaterea pe fond a pricinii pot s mai fac nite acte de procedur. De
aceea este important s vd aceste etape, ce pot s fac i ce nu pot s fac.
Vine etapa dezbaterilor asupra fondului care ca regul are loc n edin public, am vzut
excepiile, prile pun concluzii.

16

Dr. Pr. Civil

Urmeaz etapa deliberrii i pronunrii hotrrii care poate s aib loc chiar la termenul
cnd au avut loc dezbaterile asupra fondului sau instana poate s amne pronunarea. Iat c
dac se amn pronunarea ce mai pot s fac? Mai pot s fac ceva de la momentul n care
cauza a rmas n pronunare i pn cnd instana se pronun efectiv? Practic n acest
etap ce mi mai permite CPC? Dei are un text general care spune probele se administreaz
pn la nchiderea dezbaterilor asupra fondului, are un text la cheltuielile de judecat care spune
c dovada cheltuielilor de judecat. Ce nseamn nchiderea dezbaterilor, deschiderea
dezbaterilor? Judectorul spune pune concluzii pe fond reclamantule, tu prtule rspunde-i,
reclamantul poate s aib cuvntul n replic, nu mai are nimeni nimic de spus se nchid
dezbaterile. ntre aceste 2 momente mai pot s fac anumite acte de procedur chiar dac este
vorba n concret de perioada de timp din edina de judecat n care prile vorbesc. Inclusiv n
acest perioad de timp poate s se intervin principal, c profa ne-a spus intervenia principal
pn la nchiderea dezbaterilor. Dac ne uitm la interveniile forate, ele pot fi fcute pn
la nchiderea cercetrii judectoreti, pn cnd judectorul spune gata nu mai sunt excepii,
nu mai sunt probe pn atunci se introduce forat un ter, dar voluntar poate s vin pn la
nchiderea dezbaterilor. Iat c aceste momente sunt foarte importante i de aceea trebuie s le
reinem c i la examen, nu doar la examenul de procedur, dar la examenele de admitere n
profesii pot veni astfel de ntrebri i trebuie s vedem ce acte de procedur pot s fac n anumite
momente ale procesului.
Urmeaz deliberarea, pronunarea hotrrii, n aceast etap nu mai pot s fac nimic, dar
pot s intervin anumite mprejurri care pot s mpiedice sau nu pronunarea hotrrii. De
exemplu un judector este deliberat din funcie, el nu mai poate s pronune hotrrea atunci
trebuie s repunem cauza pe rol. ns dac el numai lipsete din instan o perioad scurt de
timp se mai amn eventual pronunarea odat. Dac lipsete o perioad lung de timp, este n
com de exemplu nu i a prierdut calitatea de judector atunci iari repun cauza pe rol. Ce se
ntmpl dac are loc un incident cum ar fi moartea prii? O hotrre pronunat n
contradictoiu cu o persoan decedat este nul. Dar dac decedeaz dup nchiderea
dezbaterilor nainte de pronunarea hotrrii acest incident mai are vreo influen asupra
pronunrii? Vedei c nu are, iat sunt incidente care mpiedic pronunarea i altele care nu
mpiedic pronunarea. Pronunarea se face ntotdeauna n edin public sau n caz de amnare
de pronunare ceea ce aduce nou noul cod poate fi fcut prin punerea la dispoziia celui interesat
a hotrrii prin grefa instanei, dar acesta doar n caz de amnare de pronunare. De ce acest
lucru? Pentru c o s vedei dac avei vreodat curiozitatea s venii la pronunare, la
pronunare vin foarte puine pri. Teoretic ar trebui s se pronune toate hotrrile n edin
public, dar profa ne spune dup ce se pronun cele 3, 4 hotrri din care sunt prile interesate

17

Dr. Pr. Civil

toat lumea pleac din sal i acum s se pronune la o sal liber i s se nregistreze c s-a
pronunat, pare aa pic de demen. Teoretic CPC aceasta cere.
Iat c de etapele intermediare profa ne-a vorbit i despre etapa cilor de atac. tim deja
ce nseamn izvoare de drept de la TGD i nu o s se insiste foarte mult, dar rmne tem de cas
i cu aceasta se va ncepe cursul urmtor n afar de ntrebarea legat de prescripie cum anume
aplicm tratatele UE i tratatele privind drepturile omului pentru c noul cod dac tot s-a vorbit
despre aceast structur organizat i de acest titlu preliminar n 2 texte art. 3 i art. 4 vorbete
despre aplicarea prioritar a tratatelor privind drepturile omului care de asemenea are o
consacrare constituional i depre aplicarea cu prioritate a dreptului UE. Sunt acestea izvoare
ale dreptului procesual civil? Pot eu s creez proceduri? Sau rmne o problem de
constituionalitate? De exemplu vine o nou lege i spune n anumite materii contravenionale
hotrrea judectoriei este definitiv, de la pronunare nu mai are cale de atac. La momentul n
care am nregistrat plngerea aveam cale de atac. S-a declarat textul neconstituional, dar s-ar fi
putut judectorul singur n calea de atac s creeze o procedur, s spun se ncalc un drept al
prii, de exemplu dreptul la un proces echitabil. Exist consacrat principiul dublului grad de
jurisdicie n CEDO sau nu? Deci trebuie s am neaprat 2 grade de jurisdicie sau nu?
Dac poate fi o hotrre definitiv de la pronunare sau nu? Dar judectorul dac vine
legiuitorul i i spune o hotrre definitiv de la pronunare poate judectorul s creeze
proceduri? i dac se atac cu apel sau cu recurs sau dac CPC nu zice? Pot s creez
proceduri? Cum aplic normele UE sau normele din CEDO n procedur? Sigur n dreptul
substanial, vom relua aceast discuie, s vedem cum le aplic n dreptul substanial, dar n
procedur c vorbesc de formalism pot s creez proceduri?
Rmne tem de cas s discutm despre cererea anulat dac ntrerupe sau nu cursul
prescripiei raportat la dispoziiile NCC i o alt tem de cas aplicarea prioritar a tratatelor i a
actelor UE.

Curs 2

09.10.2013

Intrebari:
1. Cererea de chemare in judecata anulata in procedura regularizarii intrerupe cursul

prescriptiei extinctive pe NCC?

18

Dr. Pr. Civil

-pe vechiul Decret, nu era cauza de intrerupere


-art. 2539 al. (2) NCC in principiu nu este cauza de intrerupere, insa daca se introduce o noua
cerere in 6 luni, iar aceasta noua cerere este admisa, prima cerere se considera ca a intrerupt
prescrpitia
-profa : nu e chiar ok, din moment ce in procedura regularizarii nici nu se comunica paratului
cererea de chemare in judecata

2. Ce semnifica in procedura civila aplicarea prioritara a tratatelor internationale privind

drepturile omului si dreptul UE ? Se pot crea proceduri de catre judecatorul national ?


Daca da, in ce limite ?
-

Art. 3,4 NCPC prevalenta acestor tratate

Ex. Cauza Weissman c. Romaniei- incalcarea dreptului de acces la justitie prin stabilirea
unei taxe de timbru prea mari.

Art. 6 CEDO- permite limitari ale anumitor drepturi -conditii: scop legitim, proportionalitate,
masura prevazuta de lege
In cauza wesimann ce putea sa faca instanta ? Aplicarea legii la situatii similare (Art 5 al. (3)
NCPC )- legea nu prevedea scutirea de timbru insa institutia scutirii de timbru exista la acel
moment- judecatorul putea aplica prin analogie institutii deja existente la situatii pe care legea nu
le reglementa dar nu putea sa creeze proceduri

Ex. Principiul dublului grad de jursdictie- daca legea declara o hotarare definitva de la
pronuntare (nesusceptibila de appel, recurs) poate judecatorul national sa acorde calea
de atac ?

Poate seiza CC pentru ca incalcarea Tratatului (dreptul la aparare, art 6) incalca si textul
constitutional. Si atunci ramane o problema de constitutionalitate iar CC va obliga legiutorul sa
modifice legea astfel incat sa fie confroma prevederilor din Tratat incalcate.
De exemplu- Legea 202/2010 suprimare cai de atac in anumite materii si stabilirea judecatoriilor
ca instante competente- CC a fost sesizata de catre instante care la randul lor au fost sesizate de
catre parti, in cai de atac, cu o exceptie de neconstituionalitate a textului abrogator- admisa - in
continuare aceste hotarari pot fi atacate cu recurs. Motivarea insa nu se bazeaza pe principiul
dublului grad de jurisdictie, deoarece acesta nu exista in materie civila, ci pe faptul ca aceste
cauze au fost date in competenta judecatoriilor iar judecatorii stagiari pot gresi, motiv pentru care
partile nu au un real acces la justitie.

19

Ex. Cauza Anghel c. Romaniei- prb calificarii procedurii ca penala versus


contraventionala, raportat la dreptul la un proces echitabil.

Dr. Pr. Civil

Intr-o alta cauza interna, in materie contraventionala nu a fost semnat procesul verbal. S-a cerut
ascultarea ca martor a sotiei insa in procesul civil rudele nu pot fi martori. Pornind de la cauza
Anghel s-a recalificat procedura ca materie penala, si pe baza dispozitiilor Codului de Procedura
Penala, instanta a incuviintat proba cu martori.

Alte izvoare
1. CPC
2. Legile speciale ex. legea privind asociatiile si fundatiile-procedura speciala in ceea

ce priveste inregistrarea actului constitutiv pentru dobandirea personalitatii juridice, e


tot o norma de procedura civila
3. RIL-uri
4. Intrebarile preliminare introduse de NCPC ca modalitate de uniformizare a

jurisprudfente- Titlul III, Cartea a II-a se refera doar la norme de drept susbatnialdeci mai restrictiv decat RIL-urile, care pot fi si in materie procesuala.

Diferenta norme izvoare


Normele sunt cuprinse in izvoare. Conflictele intertemporale se nasc intre norme, nu intre
izvoare.

CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT PROCESUAL CIVIL

1. DUPA OBIECT
a) Norme de organizare. Definitie. Izvoare

-se refera la functionarea instantelor de judecata


-izvoare : * Legea de organizare judiciara : L304/2004 stabileste care sunt instantele si cum
functioneaza ele (sectii & co.)
--stabileste si compunerea unui complet de
judecata sub aspect cantitativ (1,2,3, 5 judecatori).
* NCPC cuprinde norme care se refera la compunerea sub aspect cantitativ (ex.
completul de divergenta in apel, RIL-ul, intrebare preliminara- CPC arata din cati judecatori se
compune completul in aceste cazuri).

20

Dr. Pr. Civil

* Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor + Legea 306/2004


privind organizarea si functionarea CSM- cum se intra in magistratura, promovare, independenta,
pregatirea profesionala.
* Legea de organizare judiciara : L304/2004 compunerea sub aspect calitativ a
completelor (ce judecatori pot face parte din complet, cazurile de inlocuire a judecatorilor)
* NCPC cuprinde norme care se refera la compunerea sub aspect calitativ rezolvarea
cazurilor de incompatibilitate care acum se rezolva prin abtinere si recuzare (anterior in CPC
cazurile de incompatibilitate erau diferite de cele prevazute pentru abtinere si recuzare, acum s-a
unificat cu procedura penala)
* de organizare judiciara : L304/2004 -norme privind constituirea completului de
judecata- grefier, procuror la expropriere, asistentii judiciari in litigii de munca.

b) Normele de competenta

Se refera la atributiile instantelor judecatoresti si le delimiteaza de cele ale altor organe


jurisdictionale sau nu
-

Ex. plangerea impotriva Comisiei de Fond Funciar este de competenta Comisiei


Judetene, si doar hotararea acesteia se poate ataca la instanta-> Comisia Judeteana
desfasoara o activitate jurisdictionala

Normele de competenta internationala- a instantelor romane de cele straine-cand exista


exlemente de extraenitate se pune problema instantei competente

Normele de competenta materiala (delimiteaza atributiile instantelor pe orizontala)si


teritoriala (pe verticala)

c) Normele de procedura propriu-zisa


-

Toate celelalte norme

Ex. arata ce trebuie sa cuprinda cererea de chemare in judecata, taxa de timbru-cuantum,


ajutor public judiciar, termene de recuzare si conditii, probe etc.

Importanta clasificarii este redusa pe NCPC fata de VCPC in contextul caruia prezenta
importanta pentru aplicarea normelor in timp.

2. DUPA CAMPUL DE APLICARE


a) Norme generale- se aplica in toate situatiile in care legea nu prevede altfel
b) Norme speciale- se aplica atunci cand legea prevede expres

21

Dr. Pr. Civil

Importanta clasificarii :
1. Norma speciala completeaza norma generala

Ex. in materia procedurii succesorale notariale L 36/1995 : citatia trebuie sa cuprinda toate
mentiunile prevazute in CPC dar si unele mentiuni specifice, prevazute in cuprinsul legii
2. Norma speciala deroga de la norma generala, chiar daca norma generala e ulterioara ei

(cu exceptia situatiei in care legea prevede altfel)


Ex. in materia procedurii notariale succesorale- divort din culpa exclusiva a paratuluireclamantul decedeaza in timpul procesului, iar procesul continua cu mostenitorii.
Care este data la care este desfacuta casatoria ? conform art. 925 CPC la data inregistraii
cererii de divort ; conform 382 NCC-la data decesului reclamantului
Desfacerea casatoriei este un efect de drept substantial- legea generala e Codul Civil in
materie substantiala, iar CPC e norma speciala-> data desfacerii casatoriei e data inregistrarii
cererii de chemare in judecata.
In procesul civil, procedura contencioasa este norma generala- Cartea a II-a => daca textul de
lege nu prevede altfel, se va aplica textul general care reglementeaza procedura contencioasa.
Procedura contencioasa= cer realizarea/constatatarea unui drept in opozitie cu cineva
Procedura necontencioasa= nu te judeci in contradictoriu cu cineva, insa legea iti cere sa ai
dreptul constatat in instanta. -> legea speciala, se completeaza cu procedura contencioasa
De ex. in procedura necontencioasa judecatorul poate sau nu sa citeze partile, insa daca alege
sa citeze trebuie sa aplice regulile de la procedura contencioasa
Cartea a VI-A proceduri speciale- o parte sunt contencioase si o parte necontencioase
-pt cele necontencioase se aplica normele speciale din materia respectiva si se completeaza
cu normele de la procedura necontencioasa si cand este cazul si cu cele de la procedura
contencioasa

Prin exceptie, normele de procedura necontencioasa se pot aplica si in procedura


contencioasa- de exemplu, in materia regularizarii cerereii de chemare in judecata, nu se
citeaza si paratul pana nu exista cererea completa, doar reclamantul-> e o etapa
necontencioasa, deci aplicam aceste reguli pana in momentul regularizarii, iar dupa acest
moment procedura devine contencioasa, si se aplicam normele specifice.
Importnta : procedura necontencioasa permite citarea parti/nu in functie de aprecierea
instantei- contencioasa :citez reclamantul ; necontencioasa :pot alege sa nu il citez.

3. DUPA CONDUITA IMPUSA PARTILOR

22

Dr. Pr. Civil


a) Norme imperative

Incalcare= NA/decadere/perimare
Incalcarea poate fi invocata de catre oricine, inclusiv de instanta din oficiu
Nu se poate deroga de la ele
Regula : nu se poate confirma NA ; prin exceptie se poate confirma (ex : elemente
esentiale la cererea de chemare in judecata, pot fi complinite in procedura refularizarii)
NA poate fi invocata oricand, inclusiv in caile de atac (exista si unele exceptii)
b) Norme dispozitive

Incalcare=NR
Incalcarea poate fi invocata doar de catre partea a carui interes este protejat
Se poate deorga
Se poate confirma.
Pot fi invocate maxim pana la un anumit moment al procesului.
c) Norme mixte

Imprumuta caracteristici si de la normele imperative si de la cele dispozitive.


Ex. lispa capacitatii de exercitiu a drepturilor procesuale poate fi invocata in orice stadiu
(art. 57 al 3) dar este permisa confirmarea actelor de procedura (art. 57 al 3)

Cum determinam daca o norma este imperativa sau dispozitiva ?


-sanctiunea NA/trebuie/nu poate-> imperativa
-sanctiunea NR/poate-> norma dispozitiva
Ex. art. 489 NCPC : al 1 motivarea recursului trebuie facuta in termen, sub sanctiunea
NA ; al 3- motivele de ordine publica pot fi invocate de instanta din oficiu -> e la
latitudinea instantei ? NU, daca identifica motivul de ordine publica trebuie sa il invoce,
chiar daca partea nu l-a invocat

APLICAREA NORMEI DE DREPT PROCESUAL IN TIMP

Conditii pentru existenta unui conflict de legi in timp :

23

Dr. Pr. Civil


1. Existenta a doua legi succesive in timp
2. Dispozitii diferite privind acelasi raport juridic
3. Existenta unui process civil in desfasurare

Solutionarea conflictului intertemporal


Sisteme:
a) Unicitatea procesului
-

putem privi procesul civil cu toate etapele si fazele sale ca un intreg, ceea ce inseamna ca
se va aplica legea in vigoare la data inregistrarii cererii de chemare in judecata, pe tot
parcursul procesului, inclusiv in faza de executare silita.

b) Distingerea intre fazele procesului -NCPC


-

Se aplica legea noua doar proceselor incepute dupa intrarea ei in vigoare, si executarilor
silite incepute dupa IV divide procesul in doua faze mari

c) Izolarea actelor de procedura- VCPC


-

De ex. in materie de competenta daca existau norme speciale care au schimbat


competenta (OUG recursurile au devenit de competenta ICCJ), competenta se schimbalegea noua sub care se infaptuia un anumit act de procedura era de imediata aplicare

Alte principii :
Neretroactivitatea legii noi
Aplicarea imediata a legii noi
Supravietuirea legii vechi se aplica doar unor cauze concrete, in curs de lichidare

Solutii propuse de NCPC si de LPA


-art. 24 NCPC- aplica principiul distingerii intre fazele si stadiile procesuale
-art. 25 NCPC- al.3- situatie de exceptie, cand instanta este desfiintata, cauzele se trimit instantei
competente potrivit legii noi. Aceasta nu inseamna ca acelor cauze li se va aplica legea noua, ci
se vor judeca pe legea pe care au inceput
Aceste doua texte se aplica atunci cand apare o lege speciala/de modificare a CPC care modifica
normele de procedura- procesele sunt incepute pe NCPC insa pe parcursul lor se schimba legea
de procedura.

24

Dr. Pr. Civil

-art. 3 LPA- dispozitii tranzitorii care fac trecerea de la VCPC la NCPC procese incepute pe
VCPC, care raman guvernate de VCPC.
-art. 26- in materia mijloacelor de proba: al. 1 admisibilitatea se verifica potrivit legii in vigoare
la data producerii faptelor, iar conform al.2 administrarea probelor se realizeaza conform legii in
vigoare la data administrarii (deci norma de procedura este de imediata aplicare).
In VCPC, normele privind admisibilitatea si puterea doveditoare a probelor erau norme de drept
substantial, cuprinse in VCC.
Pt. admisibilitatea se aplica norma in vigoare la data producerii faptei izvor al obligatiei (ex.
inchei un contract si legea imi cere forma autentica, se schimba legea si nu mai e nevoie de
forma- aplic tot legea veche in acest caz, e vorba despre un fapt preconstituit).
Pt. Administare aplicam normele de procedura in vigoare la data administrarii probei (ex. inscris
sub semnatura privata redactat sub legea veche, supus procedurii verificarii de scripte sub legea
noua, care modifica procedura- aplicam legea noua).
Importanta faptului ca nu exista o asmenea dispozitie ? Ce aplicam ?
Proces inceput sub imperiul VCPC- se aplica si in privinta administrarii probelor VCPC nu
NCPC-> aplicam art. 3
-art. 27- aplicatie particulara a articolelor 24, 25 insa e reglementat expres deoarece in practica
s-a pus deja problema cailor de atac de retractare (ex revizuire)- aplicam art. 3 LPA- raman
supuse legii vechi
-art. 5 si 10 LPA- au in iz de retroactivitate
Sub impreiul VCPC exista investirea cu formula executorie, pentru a putea fi puse in executare
de catre executor. HJ de regula se investeau, iar titlurile executorii de obicei nu.
Pe NCPC nu mai exista procedura investirii. Ce se intampla cu acele HJ care nu au fost investite
cu formula executorie pe VCPC dar a caror executare silita se doreste sa se inceapa pe NCPC.
Aplicam cele doua articole, 5 si 10 : nu mai trebuie investite cu formula executoriu, ci devin
titluri executorii fara investire. Pot fi duse la executor direct.
Legea noua confera actului juridic un alt efect decat cel avut sub legea veche (hence : iz de
retroactivitate).

Teritorialitatea normei de drept procesual civil


In acest moment nu exista norme de drept procesual civil care sa se aplice diferit in teritoriul tarii
(de exemplu cum era cazul in materia drepturilor reale, in ceea ce privea registrul funciar).
Exista posibilitatea aplicarii diferite in functie de teritoriu in cauzele cu elemente de extraneitate.

25

Dr. Pr. Civil

Curs 3

16.10.2013

Intrebari:
1. In lipsa unei relgementari exprese in materia executarii silite in art. 3 din LPA si in

materia executarii silite ne raportam ca moment al inceperii procesului la data


inregistrarii cererii prin orice mijloc la executorul judecatoresc?
-faza de judecata se considera inceputa prin cererea depusa conform art. 183
-in materia executarii, nu trebuie neaparat depusa ceerea la executor personal de catre parte sau
prin reprezentant- poate fi si expediata
-exista doctrinari care sustin ca executarea silita incepe la momentul la care executorul
inregistreaza cererea depusa de parte. Insa este posibil ca acesta sa refuze abuziv inregistrarea si
astfel poate trece un interval mai lung de timp intre depunerea cererii si inregistrarea ei, interval
in care poate fi adoptata o noua lege care s reglementeze diferit procedura.
Ne raportam la momentul inregistrarii sau momentul depunerii/expedierii prin orice mijloc
prevazut expres de lege pentru a stabili legea aplicabila si momentul intreruperii prescriptiei
dreptului de a cere executarea silita?
-momentul depunerii cererii: LPA, art.3 al. 2- procese pornite- se refera doar la faza de judecata;
in doctrina s-a sustinut ca se aplica VCPC. Mergem pe principiul previzibilitati- din moment ce
nu exista prevederi exprese in materie, trebuie sa aplicam acest principiu. In momentul in care
depun cererea de executare ma raportez la legea in vigoare la momentul depunerii.
Cand nu stim raspunsul la o intrebare privind aplicarea legii in timp ar trebui sa ne raportam la
acest principiu.

2. LDI- Camera de Consiliu- dispozitii amanate pana la 1 ianuarie 2016. Procesele aflate pe

rolul instantelor la 1 ian 2016 vor trece automat in Camera de Consiliu (cele aflate in faza
de cercetare judecatoreasca) sau este vorba despre o lege noua care se va aplica doar
proceselor incepute dupa 1 ian 2016, in sensul art. 183, respectiv 192 NCPC?
-art. XII- al. 1- norma rezolva conflictul de legi in timp: se aplica doar proceselor incepute dupa
1 ian 2016
-al. 2-norma tranzitorie- se deosebeste de norma conflictuala prin faptul ca noma
conflicutala ne spune care dintre cele doua legi conflictuale se va aplica, iar norma tranzitorie
este o norma de reglementare-stabileste exact modul in care se va defasura o procedura.
Norma de tranzitorie poate avea o durata de aplicare limitata in timp (ax. Art. XII al. 2 LDI) sau
aplicare nelimitata in timp (ex. Art. 7 LPA- schimba norma speciala pentru totdeauna).

26

Dr. Pr. Civil

PRINCIPIILE PROCESULUI CIVIL

NCPC consacra in premiera principiile procesului civil (in VCPC, existau doar in doctrina).
Sunt importante pentru ca:
-incalcarea unora dintre ele atrage anumite sanctiune
-ajuta la intepretarea codului (e. norme conflictuale- princ. previzibiltatii)

1. Indatoriri privind primirea si solutionarea cererii (/acceul la justitie/rolul

judecatorului)- ART. 5 NCPC


-instantele sunt obligate sa primeasca orice fel de cereri care sunt de competenta lor- nu este
vorba doar despre cererea de chemare in judecata (alte cereri si inscrisuri)
-primire != admisibilitate judecatorul le primeste si apoi analizeaza admisibilitatea lor
-cereri care sunt de competenta lor- pot refuza sa inregistreze o cerere daca aceasta nu este de
competenta lor, in sensul al. 1? NU, se incalca accesul la justitie.
ex. Partea cere eliberarea unei autorizatii de constructie, care in mod normal este de competenta
primarului, insa poate doreste sa il cheme pe acesta in judecata pt refuzul de a elibera.
Avem procedura regularizarii in cazul in care este nevoie, insa nu poate fi refuzata inregistrarea
din primul moment, de plano. Se inregistreaza, se clarifica daca e cazul, sau se stabileste un
termen si apoi se ridica exceptia de necompetenta.
-al.2 se refera la norma de drept procesual sau substantial?
La norma de drept substantial, categoric.
La noma de drept procesual pot exista dubii.

De ex. Se solicita ajutorul public judiciar in materia cautiunii (cautiunea are rolul de a
garanta repararea unui eventual prejudiciu din partea celeilalte parti). Asadar ajutorul
public judiciar nu se acorda in aceasta materie, pentru ca statul nu plateste in locul partii,
deoarece nu se incadreaza in scopul ajutorului public judiciar.

Totusi, daca partea cere ajutor pt ca este prea mare cautiunea iar legea nu prevede aceasta
institutie in materie de cautiune? Judecatorul poate aplica institutia prin analogie insa
trebuie sa invoce incalcarea deptului de acces la justitie de exemplu.

In concluzie, al. 2 se poate referi si la absenta unor nome de drept procesual.

27

Dr. Pr. Civil

-al. 4 :Depasirea atributiilor puterii judecatoresti


- este un motiv de recurs- art. 488 pct. 4 NCPC
-435 NCPC- al. 1+2 drept opozabil erga omnes(cel stabilit printr-o HJ); ex. Paratul este
obliagat sa plateasca despagubiri reclamantului, cf. al 1, insa daca prin HJ stabilesc dreptul de
proprietate in raport cu paratul si reclamantul, HJ este opozabila si tertilor in ceea ce priveste
dreptul de proprietate
-caracterul obligatoriu al HJ nu inseamna ca a depasit atributiile puterii judecatoresti

2. Dreptul la un proces echitabil- ART. 6 NCPC

-se refera la orice persoana, fizica sau juridical, inclusive statul, care in procesul civil este in
principiu pe poziie de egalitate cu cealalata parte (la CEDO, nu poate insa invoca lipsa unui
procesul echitabil)
- nu implica dublul grad de jurisdictie
- se refera si la faza executorie si la faza de judecata
-jurisprudenta: in materie contraventionala- Decizia CC privind exceptia de neconstitutionalitate
a legii care a abrogat calea de atac a recursului. Admisa.
-litigiile marunte- pana la 2000 lei- fara recurs; decizia CC privind accesul efectiv la justitie- to
look up
-instanta indepenenta, impartiala si stabilita prin lege- Legea 303/2004;
-

Independenta- latura profesionala in general a judecatorlui; Garantii: ex. modul de


admitere in profesie

Impartialitate se refera la latura profesionala a judecatorlui raportat la o cauza specifica


(subiectiva: rapotat la judecator, cum se percepe el; obiectiva: raportata la un observator
obiectiv/una dintre parti)

Integritate- se refera la persoana judecatorului in general

-termen optim si previzibil- termenul rezonabil este un standard minin (procesul nu poate dura
mai mult de atat), insa nu inseamna ca in conditii optime nu poate dura mai putin decat atat, daca
aplic anumite texte legale.
Ex. la primul termen, judecatorul poate estima durata procedurii deoarece partile si-au exprimat
deja cererile in scris.
Daca judecatoul nu aplica masurile necesare, cum ar fi de exemplu sanctionarea expertului
pentru epunerea tardiva a epertizei, partile pot apela la institutia contestatiei pentrutergiversare
procesului- art. 522 si urm NCPC => exista gaantii pentru asigurarea acestu termen optim si
rezonabil.

28

Dr. Pr. Civil


3. Principiul legalitatii- ART.7 NCPC

4. Principiul egalitatii- ART.8 NCPC deriva din principiul dreptului la un process

echitabil

5. Principiul publicitatii- ART. 17 NCPC -deriva din principiul dreptului la un proces

echitabil
-exceptie de la cercetarea judecatoreasca care are loc in Camera de Consiliu
-exista si alte proceduri care se desfasoara in Camera de Consiliu ex. 532 al.1- diferenta cu
reglementarea generala (cercetarea este in Camera de Consiliu, dezbaterea este publica iar partile
pot deroga si cere ca si cercetarea sa se desfasoare in sedinta publica) este ca la aceste procedure
si dezbaterea se desfasoara in Camera de Consiliu, iar partile nu pot deroga si nu pot invoca
incalcarea art. 17 in caile de atac deoarece toata judecata se va desfasura in Camera de Consiliu
-judecata in sedinta secreta- art. 213 NCPC- al.2

Sedinta secreta se aplica atunci cand nu exista o prevedere speciala ca judecata sa se


desfasoare in Camera de Consiliu- se refera la dezbateri (care de regula a fi in sedinta
publica) , pentru ca cercetarea ca regula pe fond va avea loc in Camera de Consiliu

Criteriile de apeciere la sedinta secreta sunt diferite de cele aplicabile la Camera de


Consiliu

-nerespectarea art. 17 daca partile nu au cerut dezbaterea in Camera de Consiliu,este motiv de


NA (publicitatea este un interes public) a HJ- art. 176 NCPC pct. 5: nulitate expresa
neconditionata
-daca trebuia dezbatut in Camera de Consiliu si s-a efectuat in sedinta publica art. 176 NCPC
pct. 6:nulitate expresa neconditionata; judecata in Camera de Consiliueste o conditie extrinseca
actului de procedura. NR (nepublicitatea este un interes privat).
-nerepectarea sedintei secrete- textul art. 213 cere o vatamare- este o nulitate conditionata -art.
176 NCPC pct. 6 daca legea nu prevede altfel- legea prevede existenta unui prejudciu

6. Principiul oralitatii ART. 15 NCPC

-corolar al principiului publicitatii?Nu neaparat.


-publicitatea presupune oralitate
-oralitatea este obligatorie pentru instant, sa le puna in discutie partilor (pentru acestea nu e
obligatorie)

29

Dr. Pr. Civil

-la ce etape se refera?- exista unele acte de procedura care pot fi intocmite numai in scris: ex HJ
Exceptii: cand partile nu sunt citate (fie ca legea prevede expres, fie ca e lasata la latitudinea
juecatorului). ex. regulatorul de competenta, in Camera de Consiliu

infatisare != citare, insa uneori se refera la acelasi lucru. ex.1029 al. 2 NCPC

7. Principiul continuitatii completului de judecata ART. 19 NCPC

-de la primul pana la ultimul termen, insa nu se intampla asa;


-cand se incalca?

Art. 214 NCPC al. 2- continuitate implica inclusiv ca in cazul absentei trebuie sa intre
cel sabilit prin regulament

Art. 214 NCPC al. 3 daca inlocuirea are loc dup ace se da cuvantul pe fond, cauza se
repune pe rol (tema: ce se intampla daca inlocuirea are loc in cazul in cae se pun
concluzii pe o exceptie iar pentru pronuntare se stabileste un termen; judecatorul
inlocuitor poate sa se pronunte sau trebuie sa o puna in discutia partilor pt ca astfel ar
incalca pr. continuitatii?)

Art. 488 pct.2 include inclusiv ce judecator intra in caz de absenta a altui judecator- se
stabileste de la inceputul anului si trebuie respectat

8. Principiul nemijocirii ART. 16 NCPC

-judecatorul care decide trebuie sa fie si cel care a administrat proba nemijlocit
-aplicatii: ex. CFL
-exista o serie de exceptii de la acest principiu: ex. stramutare cauza, recuzare, perimare- chiar
daca se inchide dosarul, probele pot fi folosite in alt proces;

9. Limba desfasurarii procesului ART. 18 NCPC

-tema: daca lb. materna e maghiara dar cunosc perfect romana, pot sa ma adresez instantei in
maghiara?
-daca nu exista un traducator autorizat la dispozitie, se poate apela la o persoana de incredere
pentru a efectua oficiile de traducere, de ex. avocatul partii -> instanta decide

10.

30

Obligatiile partilor ART. 10 NCPC

Dr. Pr. Civil

-al.1- aplicatii particulare: ex. art. 194, ce contine intampinarea, in ce termen pot propune probe
(altfel, decadere).
-urmarirea procesului se prezuma ca ai luat la cunostinta termenele pentru toate procedurile
cand semnezi si trebuie sa le respecti;
-al.2- aplicatii particulare: art. 293, 295 NCPC; sanctiune: art. 186 NCPC

Curs 4

23.10.2013

Exercitarea abuziva a drepturilor partilor

Abuz de drept - se incalca limitele recunoscute de lege si se aduce atingere drepturilor celorlalte
parti
-aplicatii ale abuzului de drept : art. 187 NCPC, art. 247 al. (3) NCPC, art. 40 al. 2 NCPC
-art. 12 NCPC posibilitatile instantei : amenda, despagubiri
ex. formularea cererii de recuzare cu rea-credinta spun ca judecatorul este ruda cu una dintre
parti, nu este si eu stiam asta abuz de drept

Poate fi considerata abuz de drept ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate ?


Pe NCPC nu se mai suspenda cauza.
-

Dat fiind ca nu se mai suspenda, nu ar trebui sa constituie abuz de drept. De asemenea, se


poate refuza de catre judecator sesizarea CC atunci cand s-a mai formulat o exceptie in
conditii identice si nu se invoca argumente noi.

Totusi, ea trebuie formulata in scris, comunicata celeilalte parti, aceasta sa isi exprime
pozitia, instanta trebuie sa motiveze => cauza se amana cel putin un termen de judecata.
In consecinta, poate constitui abuz de drept in aceste conditii.

11. Obligatiile tertilor ART. 11 NCPC

31

Dr. Pr. Civil

Art. 11 NCPC reglementare de principiu (exista si aplicatii particulare)


-art. 187, 189 NCPC
ex. -PJ de drept privat/autoritate publica care detine anumite inscrisuri sau date necesare cauzei
si refuza sa le trimita/comunice instantei pot fi sanctionati printr-o amenda din oficiu (si
despagubiri doar daca cere partea)
-daca se face o expertiza la sediul unei persoane- obligati sa permita efectuarea acesteia
-executorul are dreptul sa solicite anumite informatii despre debitor pentru a afla ce bunuri
detine acele institutii sunt obligate sa ofere informatiile

12. Principiul disponibilitatii ART. 9 NCPC


-unul dintre cele mai importante principii in procesul civil
- partea a carui drept sau interes legitim este contestat poate sa se adreseze instantei daca doreste,
iar daca nu, nu + poate alege calea pe care sa se adreseze instantei pec alea pe care o doreste,
atunci cand sunt prevazute mai multe
ex. cer evacuarea pe procedura speciala sau pe dreptul comun
cer compensatia judiciara pe calea unei cereri reconventionale sau separat, intr-o cerere
principala
-regula : titularul dreptului incalcat este cel care se adreseaza instantei
-exceptia : art. 37 NCPC legitimare procesuala si pt alte persoane
-ex. : procurorul art. 92, sindicatele, oficiul pentru protectia consumatorului, instanta-in
procesul de divort in ceea ce priveste cererile accesorii obligatorii sau in materia punerii sub
interdictie (instanta de tutela).
- pot exercita caile de atac sau nu ;
- pot cere executarea silita sau nu ;
Dreptul de a stabili obiectul si limitele procesului art. 11 al.2 NCPC
-stabilite prin cererile si apararile partilor
Cereri= pretentiile concrete ale reclamantului fata de parat (si invers)
Aparari= nu cer sa fie obligata cealalata parte la ceva, dar invoc de exemplu o exceptie doar ca
aparare si cer sa fie respinsa actiunea nu sa fie afectata starea de fapt (de exemplu reclamantul
cere desfiintarea contractului ; paratul se apara si invoca nulitatea ca aparare fara a solicita
repunerea in situatia anterioara ci doar respingerea cererii).

32

Dr. Pr. Civil

-art. 152- daca eu depun un act denumit intampinare dar in ea se regasesc pretentii fata de
reclamant, judecatorul o recalifica in cerere reconventionala si va fi valabila
-judecatorul ia act de cererile partilor, insa in ceea ce priveste drepturile de care pot dispune
Ex. invocare uzucapiune, mostenitorii incheie o tranzactie cu cealalta parte si declara in fata
instantei ca recunosc dreptul de proprietate al celeilalte parti pentru ca s-au inteles si nu mai au
pretentii- uzucapiunea fiind un mod de dobandire originar, nu este la latitudinea mostenitorilor sa
recunoasca acest drept
-renuntarea la un drept/aparare este la latitudinea partii a carei interes este protejat, cu
EXCEPTIA situatiei in care este vorba despre norme imperative, caz in care acestea se invoca
din oficiu

13. Rolul judecatorului in aflarea adevarului ART. 22 NCPC


- al. 1- atat regulile de drept substantial cat si procesual; aplicatie a principiului legalitatii + a
conditiilor de la primirea cererii
-al 6- tine de principiul disponibilitatii exc : capetele accesorii chiard aca partile nu au investito in acest sens
- pentru a stabili rolul judecatorului, ne raportam la starea de fapt, calificarea juridica a cererii,
propunerea probelor, cadrul procesual si alte masuri.
Starea de fapt : sustinuta de parti prin cererea de chemare in judecata si prin intampinare
-judecatorul nu poate extinde starea de fapt sustinuta de parti, insa daca din probele administrate
rezulta o alta stare de fapt/alte elemente ale acesteia, judecatorul o poate pune in discutia partile
-daca din noua stare de fapt ar rezulta alte pretentii pe care le-ar putea face partile, judecatorul nu
poate sa dispuna aceasta din oficiu (si sa extinda obiectul cererii) intrucat s-ar incalca principiul
disponibilitatii ii pune in discutie
Ex. din expertiza topografica rezulta ca suprfata terenul este mai mare
-totusi, daca din administrarea probelor rezulta de exemplu un motiv de nulitate absoluta,
instanta poate cu titlu de aparare numai, sa invoce aceasta din oficiu, chiard aca aparent este
doar in favoarea paratului De ce ? pentru ca este vorba despre aparare de ordine publica
Calificarea juridica a cererii
Ex. reclamantul cere evacuarea paratului, pretinzand ca el este proprietar -> nu este o simpla
actiune in evacuare ci o actiune in revendicare
-instanta e obligata sa puna in discutia partilor faptul ca nu e o simpla evacuare => totusi,
instanta poate trece peste calificarea data de reclamant cu exceptia situatiei in care exista un
acord expres al partilor in ceea ce priveste calificarea (art. 22 al. 5, principiul disponibiliatii)

33

Dr. Pr. Civil

CLZ : principiul disponibilitatii este limitat de rolul judecatorului, iar la randul sau de rolul
judecatorului este limitat de principiul disponibilitatii dar intr-o maniera mai redusa, datorita
conditiei acordului expres (drepturi de care pot dispune !)
-

cu toate acestea judecatorul nu este tinut sa judece cauza pe fond in codnitiile


calificarii stabilite de parti prin acordul expres si o poate respinge pe exceptie (deci,
tinut de calificare, nu de solutie) motivand de ce actiunea nu er auna in evacuare ci in
revendicare aceasta hotarare nu are ALJ pentru ca nu s-a trecut pe fond

-de la acordul expres exista o exceptie : art. 22 al. 5 teza finala daca nu se incalca drepturile
sau interesele legitime ale altora
ex. partile incheie un acord stabilind ca este vorba despre RD si nu RC chiard aca au avut un
contract de transport la baza ; de ce ? pt ca astfel prejudiciul este reparat de societatea de
asigurari -> instanta trece peste calificarea lor pentru ca daca ar lua act de acordul lor expres s-ar
aduce atingere dreptului unui tert (nici nu e nevoie sa fie parte in proces).

Cadrul procesual
-reclamantul se poate judeca cu cine vrea, insa ce poate face judecatorul daca va constata ca
acesta nu se judeca cu cine trebuie ?
Art. 78 al .1 : introducerea din oficiu in cauza a unor parti in cazurile expres prevazute de
lege, in procedura necontencioasa, chiar daca partile se impotrivesc -> exceptie de la principiul
disponibiliatii ; al. 2 : procedura contencioasa : pune in discutia partilor ; al. 3 : prin incheiere
-poate fi extins doar in fata primei instante, nu si in caile de atac

Alte masuri : art. 22 al. 6


-ex. regularizarea cererii
-se reia practic art. 5 NCPC

-tot o atributie a judecatorului (nu e o obligatie, si nu are sanctiune) este aceea de a incerca
impacarea partilor
-are doua laturi : trimiterea la mediator si incercarea personala de a impaca partile
Medierea = metoda alternativa de solutionare a litigiilor, prin intermediul mediatorlui (este
practic o tranzactie)
-

34

dupa noua reglementare in materie de mediere, chiar si judecatorul poate tine sedinta de
informare asupra avantajelor medierii

Dr. Pr. Civil

-3 etape :
1. sedinta de informare se poate finaliza sau nu cu contractul de mediere
-procedura prealabila obligatorie in cazul anumitor litigii (protectia consumatorulu, divortunele, raporturile de munca, litigii civile < 50.000 lei)
-cel putin reclamantul trebuie sa fie prezent la mediator, desi sunt citate ambele parti
-daca ambele sunt de acord- se incheie contractul de mediere (titlu executoriu) pana in acest
punct sedinta e gratuita, apoi are dreptul la onorariu
-apoi daca partile se inteleg se inchie un acord de mediere (care nu este titlu executoriu trebuie
mers ori la instanta ori la notar)
- art. 193 : daca nu e infaptuita, paratul poate invoca prin intampinare lipsa efectuarii procedurii
prealabile
- judecatorul poate tine sedinta de informare asupra avantajelor medierii -> mai poate judecatorul
sa respinga intampinarea paratului pe 193 ? nu e antepronuntare ? nu, le explica doar care ar fi
avantajele si dezavantajele fara a le spune care a ar fi solutia si in caile de atac, si atunci cand
medierea nu e obligatorie judecatorul le poate sugera impacarea, fara a se antepronunta.
-procedura de mediere facuta inainte de inregistrarea cererii intrerupe cursul prescriptiei (daca e
dupa, nu mai conteaza deoarece cererea va intrerupe cursul prescriptiei)
Impacarea partilor = judecatorul poate dispune infatisarea lor in persoana sunt obligate sa se
prezinte
Daca judecatorul trimite partile la mediator pe parcursul judecatii si ele nu vor?
-art. 242 NCPC suspendarea cauzei in ceea ce il priveste pe reclamant se aplica pt mediere ?
da
-dar daca paratul nu vrea, nu poate face nimic. Art. 187 pct. 1 lit. f) amenda doar daca a fost de
acord sa mearga la mediator si apoi nu s-a prezentat

14. Principiul contradictorialitatii ART. 14 NCPC


Contradictorialitate = exista doar in procedura contencioasa ; partile trebuie sa aiba dreptul de asi expune punctele de vedere asupra tuturor aspectelor procesului ;
-reprezinta o obligatie pentru instanta si o facultate pentru parte (se pronunta sau nu)
-se realizeaza prin :

35

citarea partilor (stiu cand trebuie sa se prezinte pentru a-si expune punctul de vedere)

comunicarea actelor de judecata prin intermediul instntei/avocati/consilieri (cererea,


intampinarea)

Dr. Pr. Civil

obligatia de a expune situatia de fapt, respectiv punctul de vedere art. 14 al. 3 nu


exista un drept la tacere

Ce se intampla daca partile nu se prezinta la proces iar instanta invoca din oficiu o exceptie ?
-se incalca principiul contradictorialitatii ?
-instanta nu are obligatia de a informa partile ca urmeaza sa invoce vreo exceptie ele au dreptul
sa urmareasca desfasurarea procesului
-e discutabil daca se incalca
Daca se invoca prin intampinare o exceptie si partile nu se prezinta iar reclamantul nu a
raspuns ?
-este instanta obligata sa spuna ca ramane in pronuntare pe exceptie ?
-tema ;)
Sanctiunea pentru incalcarea acestui principiu : nulitatea HJ
Aplicatie particulara a principiului contradictorialitatii : daca partile nu cer judecata in lipsa ,
instanta nu poate dispune aceasta daca ele nu se prezinta si tot ce poate dispune este suspendarea.
-al. 6 - in hotarare nu pot exista aspecte care nu au fost discutate partile nu pot fi luate prin
surprindere

15. Principiul dreptului la aparare ART. 13 NCPC


-corolar al principiului contradictorialitatii
-include toate garantiile de la principiul contradictorialitatii
-are si un aspect formal : dreptul de a fi reprezentat printr-un aparator specializat
-poti cere ajutor public judiciar (in prima instanta si in apel e facultativa reprezentarea, in recurs
obligatorie)
-art. 80 al. 4 NCPC ofera instantei posibilitatea de a acorda ajutor public judiciar chiar daca
partea nu o cere, daca instanta apreciaza ca este necesar

16. Respectarea principiilor fundamentale ART. 20 NCPC

Curs 5

36

30.10.2013

Dr. Pr. Civil


Temele le lasam mai la urma.
*In legatura cu posibilitatea de a reuni seriile nu am reusit. Pentru a fi reuniti pentru comercial, p6 nu ar
ajunge. Nu am gasit o solutie. Verificam daca nu primim auditoriumul de la universitate. Poate marti
dimineata.

ACTIUNEA CIVILA
Astazi vom discuta despre actiunea civila. Intelegerea ei e necesara si pentru tema de saptamana viitoare:
competenta.
Spre deosebire de vechiul cod, vom vedea si voi stiti deja de la cursurile precedente ca noul cod defineste
actiunea civila in art. 29. Daca va uitati la art. 29 (am mai discutat de acest principiu, daca tineti minte la
principiul disponibilitatii, la art. 9 care vb despre obiectul si limitele procesului spunand ca sunt fixate de
cererile si apararile partilor si atunci am discutat de actiunea civila.). Actiunea civila are definitie legala in
noul cod si definitia are o dubla perspectiva, dupa cum am povestit si la principiul disponibilitatii: din
perspectiva reclamantului,ofensiva si perspectiva paratului, defensiva. Pentru ca actiunea civila este definita
ca un ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre
una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.
Ca sa ajungem la actiunea civila trebuie sa pornim de la dreptul subiectiv. Ce este dreptul subiectiv? Este
facultatea recunoscuta de lege unui subiect de drept de a actiona in anumit fel si de a pretinde altuia de a
actiona in mod corespunzator, sub sanctiunea constrangerii de stat. Iata deci ca atunci cand dreptul subiectiv
este incalcat eu pot sa ma adresez instantei in virtutea dreptului la actiune care este componenta a dreptului
subiectiv. Unde ati invatat despre dreptul la actiune? La prescriptie. Asadar dreptul subiectiv, aceasta facultate
recunoscuta de lege prin care poti obliga pe cineva sa faca, sa dea sau sa nu faca ceva sub sanctiunea
constrangerii de stat sau apeland la forta coercitiva a statului. Aici intervine dreptul la actiune despre care stiti
ca are un sens procesual si un sens material. Codul civil vorbeste despre sensul material iar el este supus
prescriptiei extinctive.
Ce intelegem prin drept la actiune in sens material? Dreptul de a obtine condamnarea paratului. Pentru ca in
sens procesual eu oricum ma pot adresa instantei dar nu voi avea castig daca paratul invoca in termen exceptia
prescriptiei extinctive. Si atunci cum ajung, care este liantul intre dreptul subiectiv si dreptul la actine? Este
actiune civila. Dreptul la actiune e dreptul de a ma adressa instantei si in sens material este dreptul de a
obtine o hotarare favorabila mie. Cum fac asta? Uzand o serie de mijloace procesuale pe care mi le pune la
dispozitie legea. Pana acum am fost obisnuiti sa privim actiunea civila numai din perspectiva reclamantului, a
celui care sesizeaza instanta. Insa vine codul de procedura civila si ne atrage atentia ca in proces avem 2 parti
cu interese contrare(este vorba binenteles de procedura contencioasa ). Si iata ce este actiunea civila? Este un
ansamblu de mijloace pe care dreptul procesual mi le pune la dispozitie ca atunci cand ma adresez instantei
ca sa imi realizez un drept (apropo de obiectul dreptului procesual) subiectiv sau un interes legitim recunoscut
de lege, situatie juridica, spune codul la art. 29, unde nu este necesar sa fie vorba despre un drept subiectv sau
interes legitim ci a unei stari de fapt precu posesia atunci cand vorbim despre actiunile posesorii. Am deci un
ansamblu de mijloace pe care mi le ofera legea ca sa ajung la o hotarare favorabila dar nu numai eu, cel in
ofensiva, ci legea pune si la indemana celui cu care ma judec un ansamblu de mijloace pentru a se apara.
Deci ce este actiunea civila? Este un ansamblu de mijloace aflate la indemana celui care invoca o pretentie,
contradictoriu cu cineva, si un ansamblu de mijloace procesuale aflate la indemana celui care se apara.
Am vazut care este distinctia dintre dreptul subiectiv, dreptul la actiune, actiunea civila.

37

Dr. Pr. Civil


Acuma, cand vorbim despre actiune civila si ne uitam spre procedura contencioasa care am spus ca este o
procedura generala si am vorbit si despre proceduri speciale si am vazut ca actiunile se impart in mai multe
feluri. In principiu cand spunem actiune civila ne gandim la aceleasi mijloace: ma adresez instantei printr-o
cerere de chemare in judecata; fata de aceasta cerere paratul poate fac intampinare, poate invoca exceptii;
asupra cererii de chemare in judecata instanta se pronunta printr-o hotarare care are mai multe cai de atac.
Atunci spune ca actiunea este in principiu uniforma, pentru ca am aceleasi mijloace dar in functie de dreptul
subiectiv sau situatia juridica, sau o stare de fapt precum posesia, ea poate imbraca diferite forme in functie de
dreptul subiectiv pe care il ocroteste. De exemplu, daca e vb despre un drept subiectiv patriminial cu o
valoare sub 200.000lei ma voi adresa judecatoriei. Daca e o actiune in revendicare ma voi adresa judecatoriei
de la locul situarii imobilului. Daca este vorba despre o actiune prin care vreau sa valorific un dreptu de
creanta ma voi adresa insantei de la domiciliul paratului. Hotararea judecatoreasca, atunci cand ea provine de
la judecatorie este susceptibila de apel. Daca am o actiune patrimoniale de peste 1 milion lei, pornesc de la
tribunal, am apel la curtea de apel si recurs la ICCJ. Daca este sub 1 milion pornesc de la tribinal si am doar
apel la curtea de apel.
Deci iata in functie de dreptul ocrotit actiunea civila va imbraca anumite forme. Vom face astazi si clasificarea
actiunilor care pot fi patrimoniale, nepatrimoniale, reale s.a.m.d. Dar ce trebuie sa intelegeti, cum era definitia
actiunii, pentru ca in functie de dreptul pe care urmaresc sa il ocrotesc pe cale actiunii civile, ea va oferi
anumite mijloace procesuale din toate cele generale prevazute in procedura generala, contencioasa.
Sa nu confundati actiunea civila: cand spunea actiunea civila ne gandim mereu la cererea de chemare in
judecata si este gresit ca am vazut ca actiunea inseamna atat atac cat si aparare, inseamna toate mijloacele
procesuale pe care le au la indemana partile inclusiv in faza executarii silite: posibilitatea de a pune in
executare, de a formula contestatia la executare etc. Cererea de chemare in judecata este doar unul dintre
mijloacele procesuale care alcatuiesc actiunea civila. Iar apararile, ca tot vorbeam de o dubla perspectiva,
(vom relua noi distinctia) sunt definite in art. 30 din cod ca fiind de fond sau procedurale. Le vom relua la
exceptiile procesuale. Am vorbit la cursurile precedente ca apararea poate fi fundamentata pe dispozitiile
dreptului substantial, exceptii de fond: invoc exceptia de neexecutare a contractului, invoc nulitatea absoluta
sau relativa a titlului de care se prevaleaza reclamantul (reclamantul cere sa i se plateasca o suma ca pret de la
vanzare insa paratul spune ca acel contract este nul absolut pentru un viciu de forma sau nul relativ pentru un
viciu de consimtamant). Aceasta este o aparare de fond pentru ca se bazeaza pe dispozitiile dreptului
substantial si din analiza pe fond a actiunii ajung sa stabilesc starea de fapt. Exceptiile procesuale se
fundamenteaza pe incalcarea unor norme procesuale si, pentru ca vb de act civ o sa facem azi conditiile de
exercitare ale actiunii civile, ele se impart in 2 categorii: exceptii de fond care tin de conditiile de exercitare
ale actiunii civile si a caror admitere duce la respingerea actiunii pe aceasta exceptie de fond si exceptiile de
procedura care pot avea diverse rezultate daca sunt admise. Daca este vorba despre o exceptie de
necompetenta materiala admisa duce la declinarea competentei catre alta instanta, deci este o exceptie
dilatorie pentru ca determina o amanare a judecatii. Alte exceptii pot duce la respingerea actiunii pentru ca
daca invoc de ex. Exceptia de necompetenta generala si spun ca aceasta actiune nu e de competenta
instantelor si a niciunui alt organ cu activitate jurisdictionala, se va respine actiunea ca urmare a lipsei
competentei. Vom reveni la chestiunile privind apararile.
Deci sa nu uitati ca actiunea civila este un ansamblu de mujloace procesuale privite din dubla perspectiva:
atac-aparare.
Partile actiunii civile

38

Dr. Pr. Civil


Evident, partile actiunii civile sunt partile raportului de drept substantial dedus judecatii care imbraca diverse
roluri in functie de etapa procesului in care se afle. De ex., cel care se adreseaza primei instante pentru a-si
castiga dreptul este reclamant, cel impotriva caruia actioneaza este parat. Cel ce exercita apelul se numeste
apelant. Cel care exercita recursul este recurent. Cel impotriva caruia se exercita caile de atac se numeste
intimat. Daca vorbim de contestatia in anulare avem contestator iar in reviziure avem revizuient. In faza
executarii silite, cel care cere este creditorul impotriva debitorului. Acestea sunt partile actiunii civile.
Obiectul actiunii civile
Actiunea civila fiind un complex de mijloace procesuale, obiectul sau il raportam la mijlocul procesual
concret. Daca vorbesc despre chemarea in judecata, obiectul cererii este pretentia pe care reclamantul o
invoca impotriva paratului(de ex. Sa imi plateasca o suma de bani, sa imi predea imobilul, etc). Daca vorbesc
despre obiectul unei aparari este norma incalcata. Ma raportez la o norma de drept substantial sau procesual.
Daca este vorba despre o cale de atac, obiectul caii de atac este hotararea si motivul invocat. Daca pun in
executare un titlu obiectul este bunul asupra caruia vreau sa efectuez executarea (vom vedea, executarea este
directa cand urmaresc predarea unui bun pentru ca vreau executarea in natura; si este indirecta cand urmaresc
realizarea unei sume de bani-prin proprire, executare silita asupra mobiliara sau imobiliara).
Cauza actiunii civile
Este scopul urmarit de reclamant. Pot spune ca si aici am putea vedea din perspectiva mijlocului procesual.
De ce spun scopul urmarit de reclamant? Pentru ca la el ma voi raporta atunci cand voi discuta despre
autoritatea de lucru judecat si de aceea trebuie distins intre scopul actiunii si scopul cererii de chemare in
judecata care este doar unul dintre mijloacele procesuale ale actiunii civile. Deci scopul actiunii este ceea ce
urmareste cel care invoca mijlocul procesual respectiv. Atunci cand exercit o actiune civila in general
reclamantul urmareste sa isi atinga un anume scop (sa intre in posesia imobilului). Cauza cererii de chemare
in judecata insa este altceva decat cauza actiunii. Si va dau un exemplu: (daca va uitati in tratate cauza o sa va
fie definita in diverse moduri: unii spun este fundamentul juridic al actiunii-pot sa spun actiune in
revendicare, acesta e temeiul juridic) daca intr-o prima actiune eu invoc faptul ca am dobandit dreptul de
proprietate prin uzucapiune si paratul ocupa imobilul. Daca nu se constata dobandirea dreptului meu prin
uzucapiune actiunea va fi respinsa. Daca faca o noua actiune impotriva aceluiasi parat, cer acelasi lucru insa
de data aceasta spun ca intre timp am cumparat imobilul de la mostenitorii fostului proprietar care au intabulat
si mi l-au vandut mie. Am autoritate de lucru judecat sau nu? Scopul este acelasi insa cauza cererii de
chemare este diferita pentru ca invoc o alta stare de fapt. Nu mai sunt in aceeasi situatie pentru ca starea de
fapt s-a schimbat. Eu spun:eu sunt proprietar pentru ca am cumparat imobilul de la mostenitori ). Deci ce este
cauza cererii de chemare in judecata spre deosebire de cauza actiunii? O sa vedeti cand vorbim despre cererea
de chemare in judecata, daca mergem la art. 194, lit.c: obiectul cererii (pretentia conctera, ce vrea reclamantul
de la parat) si daca va uitati la lit. d motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.
Ce este foarte important sa indice reclamantul si ce nu poate face instanta dintre acestea 2? Motivele de fapt,
pentru ca am discutat cand am vorbit despre rolul judecatorului, ca daca nu se da o calificare juridica sau daca
este gresita judecstorul va califica juridic actiunea. Deci iata pretentia este scopul urmarit, (acest obiect de
la lit. c) iar cauza este de fapt starea de fapt care este schimbata in ex. dat, de aceea nu am autoritatea de
lucru judecat. Este foarte important sa distingem intre cauza actiunii care este scopul urmarit de reclamant si
cauza cererii e chemare in judecata- care este unul din mijloacele procesuale ce compun actiunea civila si care
este starea de fapt invocata de reclamant pentru a-si fundamenta pretentia in fata paratului.

39

Dr. Pr. Civil


De asemena sa nu confundam posibilitatea de a proba sau motivarea cererii, proba cererii mai degraba, cu
cauza cererii. Astfel, am exercitat o actiune si mi s-a respins si exercit o noua actiune si spun pai stiti am uitat
ca eu aveam o proba pe care n-am putut sa o prezint in fata judecatorului si invoc aceeasi stare de fapt si
pentru ca mi-am amintit de acea proba mai pot? Sunt proprietar in baza legii 18 dar nu pot sa depun titlu de
proprietate. Se verifica, eu nu am titlu. Ulterior exercit o noua actiune, intre timp am gasit acel titlu, era in
sertar ;). Am in aceasta ipoteza autoritate de lucru judecat? Am! Pentru ca faptul ca nu am putut proba nu
inseamna ca hotararea nu a intrat in autoritatea de lucru judecat, deci posibilitatea de a proba cerea nu se
confunda cu cauza. Acuma vin, cu ce vin in plus? Cu faptul ca dovedesc ca sunt intr-adevar proprietar ca am
un ordin al prefectului sau un titlu de proprietate emis de comisia judeteana care ma face proprietar. Nu
confundam posibilitatea de a proba cu cauza cererii de chemare in judecata. N-am probat-o=>a intrat in aut de
lucru judecat.
Este o alta problema, vom vedea la caile extraordinare de atac de retractare, cand n-am putut prezenta un
inscris pentru ca era la cealalta parte sau eram in imposibilitate de a-l prezenta si daca era prezentat ar fi
schimbat solutia,. Pentru ca acolo nu se pune problema autoritatii de lucru judecat pentru ca va retacta acea
hotarare. Nu introduc o noua actiune in care ma prevalez de alta proba.faceti aceasta dictinctie intre proba
noua pe care o folosesc pentru a retracta acea hotarare si proba noua pentru a exercita o noua actiune.
Repetam: cauza actiunii este scopul urmarit de reclamant cand exercita actiunea si v-am dat acest exemplu: sa
plateasca paratul o suma de bani, sa predea paratul un bun. Dar sa luam alt exemplu: sa plateasca paratul o
suma de bani. In primul proces cer suma cu titlu de pret si nu dovedesc faptul ca am incheiat un contract de
vanzare-cumparare si se respinge actiunea. In al 2-lea proces cer aceeasi suma de bani si spun ca i-am dat-o
paratului ca imprumut. Cer tot aceeasi suma. Scopul actiunii este acelasi-sa primesc banii. Dar avem o stare
de fapt diferita, cauza e aceeasi, nu mai cer suma ca pret ci cer obligarea restituirii imnprumutului. Deci iata
cauza e aceeasi, scopul urmarit e sa imi plateasca o suma de bani si chiar aceeasi suma. In primul proces am
cerut acelasi lucru dar nu am putut face dovada contractului de vanzare-cumparare si mi s-a respins actiunea
si in al doilea spun ca este imprumut. Teorietic este posibila ipoteza. Pot avea castig de cauza pentru ca am
alta stare de fapt. Revenim la 194, pretentia este aceeasi, sa imi plateasca o suma de bani dar starea de fapt
(lit.d) este diferita, cer cu titlu de imprumut. Dar daca s-a respins actiunea pentru ca nu am putut proba
vanzarea, paratul nu a recunoscut, proba cu martori nu a fost admisa si vine un al doilea proces si spun am
gasit inscrisul. In aceasta ipoteza am autoritate de lucru judecat. Deci nu confundati cauza actiunii cu cauza
cererii de chemare in judecata si proba cererii cu cauza cererii!
Conditiile de exercitarea ale actiunii civile
Sunt enumerate la art. 32 si sunt:
a)capacitate procesuala, in conditiile legii;
b) are calitate procesuala;
c) formuleaza o pretentie;
d) justifica un interes.
Alineatul 2 spune pentru ca actiunea civila are o dubla perspectiva, aceleasi conditii trebuie verificate si
atunci cand vorbim despre aparari.
1.

Formularea unei pretentii


Ce inseamna aceasta? Inseamna ca eu pretind ceva de la parat. Sa fie obligat sa dea un bun, sa plateasca o
suma de bani, sa predea posesia intr-o actiune posesorie, etc. O sa vedeti ca de regula cand exercit o actiune
40

Dr. Pr. Civil


civila invoc un drept subiectiv. Inainte de NCPC, cand nu era reglementata actiunea civila si nici conditiile ei,
fiind deduse din textele codului. Atunci doctrina a spus ca una din conditiile de exercitare este existenta uni
drept adica ma adresez instantei. De ce ? pentru ca am un drept care este incalcat sau contestat. Practic cand
afirm un drept formulezi o pretentie importiva paratului, uitandu-ma la cuprinsul cererii de chemare in
judecata. Pana la urma e acelasi lucru afirm un drept sau formulez o pretentie. Pentru ca cer ceva de la
parat in procedura contencioasa, pentru ca in cea necontencioasa nu e trebuie sa invoc un drept in
contradictoriu cu cineva, si sigur conditiile dreptului trebuie recunoscute de lege pentru ca altfel nu este un
drept subiectiv. Pentru ca am zis ca este facultatea recunoscuta de lege.
-Sa fie exercitat in scopul recunoscut de lege pentru ca daca depasesc anumite limite deja vorbim de abuz de
drept, desigur vorbind de drept substantial pentru ca vb de dreptul subiectiv pe care vreau sa il protejez pe
calea actiunii civile.
-Sa fie un drept actual. O sa vedem ca aceasta conditie o sa o privim in legatura cu conditia interesului. Ce
inseamna sa fie un drept actual? Daca imprumut o suma de bani cu o scadenta peste un an de zile, si eu cer
maine restituirea imprumutului si debitorul ma suna si spune pai ai zis un an pentru restituire. Eu il chem in
judecata. Dreptul este actual? Nu! Mi se va invoca prematuritatea. Dar veti vedea ca in anumite situatii codul
imi permite sa exercit actiuni chiar daca dreptul meu nu este actual. Este vorba despre asa-zisele actiuni
preventive. Exista 2 situatii de acest fel in cod si o a treia care lasa o marja de apreciere judecatorului.
1. Art 34-Realizarea drepturilor afectate de un termen . (1) Cererea pentru predarea unui bun la
implinirea termenului contractual poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen.
Sa ne imaginam un contract de inchiriere incheiat pe un termen determinat si eu proprietar vreau sa ma asigur
ca daca nu-l preda la momentul la care se implineste termenul prevazut de contract, termen extinctiv(obligatia
de predare este afectata de un termen suspensiv si contractul este afectat de un termen extinctiv). Vreau sa ma
asigur ca imi va preda imobilul la momentul implinirii termenului. Atunci il chem in judecata preventiv ca sa
constitui un titlu execitoriu. Sigur ca mai rar voi apela la acest text pt ca in codul civil contractul de locatiune
constituiu titlu executoriu daca a fost inregistrat la finante, chiar daca este sub semnatura privata. Dar sa
zicem ca am facut un contract sub semnatura privata dar nu l-am inregistrat la finante (e mai usor sa am titlu
executoriu direct inregistrandu-l la finante) si atunci exercit o actiune pentru a obtine o hotarare
judecatoreasca pentru a obtine titlu executoriu. Eu nu voi putea pune in executarea hotararea decat in
momentul in care dreptul meu va deveni actual, dreptul meu al inchirietoruilui, al proprietarului, al
uzufructualrului (si el poate inchiria), si in acel moment pot sa il pun in executare dar codul imi permite sa
procedez astfel chiar daca nu am un drept actual.
Deosebirea fata de situatia in care as intemeia actiunea pe un drept actual este aceea ca in aceasta situatie nu
pot sa cer cheltuieli de judecata pentru ca paratul nu se dovedeste in culpa. El va zice eu ce am facut? Eu ti-l
voi da. De unde stii ca nu o sa predau?. Nu avem culpa procesuala si reclamantul va suporta cheltuielile unui
astfel de proces.
2.

(2) Se poate, de asemenea, cere, inainte de termen, executarea la termen a obligatiei de intretinere sau
a altei prestatii periodice.
Se va cere inainte de termen executarea la termen a obligatiei de intretinere sau a altei prestatii periodice. De
ce? Imaginati-va o obligatie legala de intretinere. Nu voi cere lunar sa plateasca o suma de bani sau un
procent din salariu ci voi cere instantei sa il oblige sa plateasca in fiecarea luna pe masura ce devine scadenta
obligatia de intretinere sa o plateasca. Deci este logic. Nu necesita explicatii de ce permite codul. Voi cere o

41

Dr. Pr. Civil


hotarare care se refera la obligatii afectate de termene care se platesc in rate, obligatii periodice, de aiai v-am
dat exemplul obligatiei legale de intretinere. Codul permite sa le cer pentru viitor. Si fiecare obligatie va fi
pusa in executare pe masura ce devine scadenta.
3.

(3) Pot fi incuviintate, inainte de implinirea termenului, si alte cereri pentru executarea la termen a
unor obligatii, ori de cate ori se va constata ca acestea pot preintampina o paguba insemnata pe care
reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.
La alin. 3 ramane la atitudinea judecatorului sa aprecieze ce inseamna o paguba insemnata care s-ar produce
reclamantului(el va trebui sa dovedeasca pentru ca nu este un prejudiciu cert, el va dovedi faptul ca daca nu
se admite actiunea pentru acel drept care nu este actual, el va suferi sigur o paguba). Daca face aceasta dovada
judecatorul poate sa admita actiunea dar va pune la o parte aceasta conditie a dreptului actual dar tocmai in
aceasta situatie, pentru ca se face dovada certa a prejudiciului pe care l-ar incerca reclamantul daca ar astepta
impinirea termenului. Vorbesc deja de o culpa procesuala din partea paratului si aici pot vorbi de obligarea lui
la plata cheltuielilor. Acest aliniat 3 se deosebeste de celelalte pentru ca aici am deja dovedita culpa. Daca as
astepta acest lucru mi-ar produce o paguba
Sanctiunea pentru lipsa dreptului
Este respinsa actiunea ca nefondata. Vom vedea cand vorbim despre calitatea procesuala, daca ne uitam la art.
36: Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Deci daca nu
dovedesc existenta drepturilor actiunea va fi respinsa ca nefondata. Daca dreptul nu este actual si nu sunt in
una din cele 3 situatii actiunea mi se va respinge ca prematura.
Pentru ca pot fi obligat la anumite actiuni, in art. 40 se vorbeste in general despre sanctiunea incalcarii
conditiilor de exercitare a actiunii civile si spune ca incalcarea dispozitiilor prezentului titlu poate, de
asemenea, atrage aplicarea si a altor sanctiuni prevazute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are
dreptul de a fi despagubit, potrivit dreptului comun.
Deci ma duc pe raspundere civila delictuala, conform codului civil. Daca va uitati la textul 187, uneori pot
sa aplic amenzi pentru exercitarea cu rea credinta a unor cereri. Acum in practica instantele sunt
circumspecte in a aplica amenzi numai pentru ca ai inregistrat o cerere de chemare in judecata insa exista
aceasta posibilitate daca se dovedeste o rea credinta, intentia de a-l sicana pe parat, de a-l purta prin instante.
Imaginati-va ca introduc o a 10-a actiune de acest fel. El vine, se apara. Teoretic pot sa imi imaginez si o
astfel de ipoteza de rea credinta dovedita care poate fi sactionata si cu amenda si la cererea paratului cu
obligarea reclamantului la plata unor despagubiri. Este art.952, cod civil, o actiune preventiva? Nu este o
actiune preventiva. Aici nu se pune problema de un dreptu actual. Tu aperi posesia intr-o forma speciala. E
posibil sa se deterioreze bunul ca urmare a faptei altuia. Eu sunt in posesie in aceasta ipoteza.
Conditia interesului este strans legata de cea a pretentiei. Interesul este definit in art. 33, fiind aratate
conditiile acestuia: determinat, legitim, personal, nascut si actual. Si chiar daca nu este nascut si actual se
poate formula o actiune preventiva.
Ce inseamna interes in exercitarea unei actiuni? Sa nu uitam ca actiunea este un ansamblu de mijloace si
trebuie privita, repet, din ambele perspective. Trebuie sa ne gandim la aceste conditii ale interesului in cazul
fiecarui mijloc proceusual care compune actiunea civila.
Care este interesul reclamantului sa inregistreze o cerere de chemare in judecata? Vrea sa obtina un titlu
executoriu! Daca el are un act notarial de vanzare cumparare el poate sa il puna direct in executare pentru

42

Dr. Pr. Civil


plata pretului sau pentru predarea imobilului, pentru ca cf. legii 36/1995 acest contract autentic este titlu
executoriu. Deci care este interesul pentru inregistra o cerere de chemare in judecata? Sa obtii titlu
executoriu. Daca am titlu executoriu mai am interes sa mai cer o alta hotarare? Nu! Am deja titlul. Dar daca
am obtinut o hotarare judecatoreasca si a fost pusa in executare voluntar de cel care a pierdut, nici aici nu am
interes sa mai cer executarea silita. Deci iata ce inseamna interesul. Trebuie sa existe. Doar cel care are
interes poate chema in judecata sau poate exercita alte mijloace ce compun actiunea.
Cine are interesul sa exercite calea de atac? Cel care a pierdut procesul. Daca actiunea e admisa in parte
pot avea interes si paratul si reclamantul. Paratul pentru a se respinge in totalitate iar reclamantul pentru a se
admite in totalitate. Asa trebuie privit interesul.
Nascut si actual este in legatura cu dreptul pretins pentru ca daca dreptul nu este actual, nici interesul nu
este actual cu exceptia actiunilor preventive si trebuie sa fie personal si direct.
Personal-sa fie al celui care invoca mijlocul procesual. Daca eu spun:cer sa fie evacuat X din locuinta
pentru ca proprietarul imobilului il tolereaza de 110 ani si ma enerveaza. Daca as vorbi de o persoana care
ocupa abuziv locuinta si care face galagie pot justifica interes dar daca numai asa ma enerveaza, interesul nu
este al meu. Legea recunoaste calitate procesuala si alto persoane, chiar daca nu este vorba de apararea
drepturilor lor (procurorul, organizatii de la art. 39 unde interesul nu este personal ci este pentru cel a carei
ocrotire o exercita). Procurorul de exemplu, exercita o actiune pentru anularea unu contract pentru lipsa
capacitatii de exercitiu. Interesul nu este al sau dar legea ii recunoaste posibilitatea de a exercita actiunea si
in cazul interesului altuia. Dar ca regula interesul trebuie sa fie a celui care invoca interesul procesual.
Daca la termenul de judecata este lipsa de procedura cu reclamantul, paratul poate invoca lipsa de
procedura? Da! Are interes pentru ca daca se da o hotarare cu lipsa de procedura, ea este nula. Dar daca este
lipsa de procedura cu reclamatul si se solutioneaza totusi cererea la acel termen. Sa zicem ca s-a pus o cerere
de judecare in lipsa, deci nu se mai pune problema sa mai fixeze un termen pentru dezbaterea pe fond iar
instanta ii da castig de cauza. Paratul cand exercita calea de atac are interesul sa invoce lipsa de procedura cu
reclamantul? Nu! Interesul e al reclamantului, ori el nu are interes pentru ca castigat procesul. Asta inseamna
interes personal. Acest exemplu a fost dat la barou.
Uneori pot justifica interes in functie de momentul procesual la care ma aflu. V-am dat acest exemplu al
lipsei de procedura cu cealalta parte. Da, daca la acest termen de judecata eu am interesul sa obtin o hotarare
legala si temeinica. Si daca nu se da o hotarare, de exemplu se audiaza un martor, eu nu am chef sa vina
partea vatamata, care a fost in lipsa si sa invoce nulitatea si cere sa fie reaudiat martorul. Mai bine spun, hai
s-o lasam pe data viitoare sau alte chestiuni pentru ca atunci am interes. Dar daca partea cu care este lipsa de
procedura, cealalta parte nu poate exercita calea de atac invocand incalcarea dreptului ei la aparare. Interesul
personal este analizat in functie de mijlocul procesual, actiunea civila fiind un ansamblu de mijloace.
Interesul in momentul introducerii cererii de chemare in judecata inseamna ca eu sunt titularul dreptului
subiectiv. Interesul in exercitarea caii de atac inseamna ca eu am piersut procesul. Interesul in executare silita
este ca debitorul nu si-a executat obligatia.

Sanctiunea lipsei interesului


Art. 40 prevede sanctiuni in genereal pentru incalcarea conditiilor de exercitare a actiunii civile si spune ca
in cazul lisei interesului, in teza 2, instanta va respinge cererea sau apararea ca fiind facuta de o persoana
lipsita de interes. Deci am dat exemplu si de cereri facute de o persoana lipsita de interes si de aparari
43

Dr. Pr. Civil


formulate. Lipsa procedurii de citare era o aparare formulata de o parte din proces. Ce fel de exceptie este
aceasta? Am spus ca exceptiile (va reamintesc de la prima ora) procesuale inseamna incalcarea unor norme
procesuale si ele se divid in 2 categorii:cele care vizeaza conditiile de exercitare ale actiunii civile si cele
care vizeaza incalcari ale altor norme si ca acestea ar fii conditii de focd care vizeaza exercitarea actiunii
civile, de aceea este o exceptie de fond si admiterea ei duce la respingerea actiunii. Deci este o exceptie
peremtorie, nu este o exceptie dilatorie tocmai pentru ca duce la respingerea actiunii. De asemena este o
exceptie absoluta. Ce este o exceptie absoluta? Am discutat la clasificarea normelor. Inseamna ca poate fi
invocata oricand pe parcursul procesului si ca poate fi invocata de oricine, inclusiv de procuror si de instanta
din oficiu. Pentru ca norma care reglementeaza aceasta conditie are un caracter imperativ.
Capacitatea procesuala
Capacitatea o cunoasteti din dreptul substantial si stiti ca se divide in capacitate de exercitiu si capacitate
de exercitiu. Va este definita in codul civil. Ce este capacitatea de folosinta? La art 34ne spune ca este
aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii. Capacitatea de exercitiu este aptitudinea de a
exercita aceste drepturi si de a-si asuma aceste obligatii incheind acte juridice. Definitia de la 34 e mai
sumara: aptitudinea unei persoane de a incheia acte juridice. Dar daca ne raportam la capacitatea de folosinta
inseamna exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor incheind acte juridice.
Daca vorbim de persoana fizica, in ce moment incepe capacitatea de folosinta? Regula: de la nastere;
exceptia:drepturile copilului nenascut, stiti de la dreptul familiei. Capacitatea de folosinta inceteaza la deces
care se poate fi dovedit fie printr-un certificat de deces fie printr-o hotarare judecatoreasca de declarare a
mortii. Va amintesc ca procedura de declarare a mortii este o procedura speciala din codul de procedura
civila. Anterior erau 2 decrete, 31 si 32 din 1951 si 1954, declararea judecatoreasca a mortii nu era nici in
codul civil, erau cele 2 decrete privind persoana fizica si juridica si decretul privind punerea in aplicare a
codului familiei si a decretului 31. Acum avem procedura speciala in NCPC.
Ce intelegem prin lipsa capacitatii de folosinta in cazul persoanei fizice, ca si conditie de exercitare a
actiunii? Se inregistreaza cererea de chemare in judecata pentru o persoana moarta sau impotriva unei
persoane moarte. Pentru ca toate partile trebuie sa aiba capacitate de folosinta, si reclamantul si paratul
pentru ca un mort nu se poate judeca cu nimeni si impotriva unui mort nu poti exercita o cerere. Toate partile
din proces trebie sa aiba capacitate de folosinta. Daca se inregistreaza o cerere de chemare in judecata in
numele unui mort, sigur mortul nu poate inregistra o cerere de chemare in judecata, dar daca s-a angajat
avocatul si pana ce avocatul redacteaza cererea si o depune la instanta, clientul moare si nu i se aduce la
cunostinta aceasta imprejurare inseamna ca la momentul in care se inregistreaza cererea de chemare in
judecata, porneste procesul, am un reclamant decedat. In aceasta situatie pot invoca exceptia lipsei capacitatii
de folosinta. Vom vedea care este sanctiunea daca exceptia este admisa. Daca paratul este decedat, acelasi
lucru.
Aceasta conditie trebuie sa existe pe toata durata procesului pentru ca vom vedea cand vom vorbi despre
transmisiunea calitatii procesuale, daca una din parti decedeaza (vorbim doar de persoana fizica pentru ca
persoana juridica o vom trata distinct) trebuie introduci mostenitorii in cauza. Daca nu are mostenitori atunci
vom introduce unitatea administrativ teritoriala, in caz de mostenire vacanta.
Va atrag atentia ca sunt carti in care se vorbeste despre capacitatea speciala de folosinta in contextul acestei
conditii de exercitare a actiunii civile. Capacitate de folosinta din perspectiva conditiilor generale(exista si
conditii speciale), aceste conditii enumerate de art. 32 sunt doar conditii generale. Din perspectiva acestei
conditii vorbim despre un fapt extrem de simplu. Partea este moarta sau este in viata. Punct! Pentru ca daca

44

Dr. Pr. Civil


spun ca am o incapacitate speciala de folosinta, de exemplu un judecator a cumparat un drept litigios, asta nu
tine de capacitatea de folosinta ca si conditie de exercitare a actiunii civile, cand il chem in judecata sa
anulez actul, pentru ca e parat, ci tine de ce? Deci, in primul rand este motivul pentru care il chem in
judecata, tine de obiectul pretentiei, sau daca formulez pe cale de aparare nulitatea, daca el vine si revendica
un imobil si se prevaleaza de un act nul absolut, este obiectul apararii de fond. Invoc nulitatea absoluta
pentru incalcarea unei nereguli privind capacitatea de folosinta. Deci cand vorbesc despre conditia de
exercitare a actiunii civile referitoare la capacitatea de folosinta a persoanei fizice atata am de verificat. E
moarta sau nu? Perntru ca daca spun ca am o incapacitate speciala de folosinta nu tine de conditia capacitatii
ci e altceva. De exemplu, avem o aparare de fond: vine cel care a cumparat un bun (desi nu putea) sau a
acceptat o donatie (desi nu putea sa i se doneze) si cere sa-i fie recunoscut acel drept in contradictoriu cu
cineva. Paratul spune pai este nul absolut titlul de care te prevalezi pentru ca ai incalcat o norma privind
incapacitatile de folosinta. Incapacitate de folosinta speciala nu tine de conditiile de exercitare a actiunii
civile ci tine de obiectul apararii. Revenim. Actiunea este atac-aparare. Capacitatea de folosinta tine de
aparare nu de conditii de exercitare a actiunii din perspectiva reclamantului. Repet. Alt exemplu. Se da
exemplul nedemnului. Nedemnul nu poate mosteni. Inseamna ca nu are capacitate procesuala sa stea in
judecata? Pai daca il chem se va constata nedemnitatea, poate va fi constatata si din oficiiu dar poate sta in
judecata? Da! Pai daca e nedemn indeamna ca nu a mostenit, inseamna ca n-a devenit titular al dreptului dar
asta nu tine de capacitatea de folosinta, pentru ca este in viata si tine de conditia calitatii procesuale care
inseamna, vom vedea imediat, care inseamna ca cel care exercita actiunea trebuie sa fie titularul derptului
subiectiv sau cel impotriva caruia se exercita trebuie sa fie cel care contesta dreptul subiectiv, partile
raportului procesual. Aici el nu a devenit titularul dreptului. Am o actiune de partaj succesoral si chem in
judecata toti mostenitorii inclusiv nedemnul. Are capacitate de folosinta? Binenteles, este in viata. Dar spun
ca este nedemn si nu poate sa il mosteneasca. Asta e o alta problema, daca nu e titularul dreptului subiectiv
nu tine de conditia capacitatii ci vom vedea imediat, ci tine de calitatea procesuala.
Se mai da un exemplu daca ne uitam in doctrina. Parintele decazut din drepturile parintesti, nu mai poate fi
reprezentant legal al copilului. Este o incapacitate de folosinta din perspectiva parintelui dar din perspectiva
copilului care e parte in proces nu tine de capacitatea de folosinta ci iata, tine de capacitatea de exercitiu
pentru ca acel parinte nu il mai poate reprezenta si nu mai are calitatea de reprezentant. Deci revin. Cand
spun lipseste conditia capacitatii de folosinta la persoana fizica ma gandesc doar daca este viu sau mort, chiar
daca e reclamant, parat, sau terti care intervin in proces volutar sau fortat.
Capacitatea procesuala de exercitiu se muleaza pe capacitatea de dprept substantial de exercitiu. Cine
poate sa isi exercite singur drepturile poate sa isi exercite singur si actiunea civila, cine nu apelam la aceleasi
instiutii din dreptul substantial:reprezentarea, asistarea, autorizarea.
Care sunt persoanele lipsite de capacitatea de exercitiu? Sau cu capacitate de exercititu restransa? Minorul
sub 14 ani si interzisul judecatoresc sunt lipsiti de capacitate de exercitiu. Minorul intre 14 si 18 ani are
capacitate de exercitiu restransa iar minorul care se casatoreste devine major(stiti voi regulile de la casatoria
nula, cu sotul de buna credinta si stiti si de la dobandirea anticipata a deplinei capacitati de exercitiu la
solicitarea minorului care a implinit 16 ani)
Intrebarea din sala(intreba de persoanele disparute). Profa: au capacitate de exercitiu si de folosinta pentru
ca pana nu se declare judecatoreste moartea se prezuma ca este in viata. Vom vedea ca acolo nu se mai
vorbeste, de fapt despre disparuti se vorbeste in cod la atributiile procurorului care poate sa intervina in
proces cand este vorba despre ocrotirea intereselor disparutilor. La procedura de declarare a mortii nu se tine
cont de procedura disparitiei, practic eu nu am un act care sa constate disparitia. Unde mai pot vorbi despre o
persoana nu neaparat disparuta, pot vorbi la paratul cu domiciliul necunoscut dar nu inseamna ca este
45

Dr. Pr. Civil


disparut ci eu nu cunosc domiciliul actual si aici mai pot discuta despre numirea unui curator pentru ca nu-i
cunosc domiciliul si sa-i reprezinte cineva interesele in proces, nu neaparat pentru ca este disparut in
general.
Revenim la capacitatea de exercitiu. Care sunt institutiile la care apelez cand vorbesc despre capacitatea de
exercitiu? Ca in dreptul substantial, am texte exprese la folosinta si exercitiul drpturilor procesuale: 56,57,58.
56(1) am vorbit deja despre capacitatea de folosinta a persoanei fizice. La persoana juridica nu am ajuns
inca. Dar poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile, adica orice parte care e
in viata.
Capacitatea procesuala de exercitiu: cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile civile in
nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazului in care legea prevede altfel. Care sunt cazurile in
care legea prevede altfel? Cel care e pus sub interdictie sau minorul sub 14 ani nu au capacitate de exercitiu
si incheie prin reprezentantul legal actele. Tot asa, actiunea civila va fi exercitata in numele lor de catre
reprezentantul legal, ceea ce inseamna transpunerea pe plan procesual. De exemplu mama exercita o actiune
in stabilirea filiatiei impotriva tatalui. Cine este parte? Minorul! Prin cine se exercita actiunea? Prin mama.
Copilul nu poate exercita, e bebelus. Va fi citata mama, reprezentantul legal, ea incheie acte juridice pentru
el, ea exercita si actele procesuale ce compun actiunea civila pentru el. Asta inseamna reprezentare in
procesul civil.
Ce inseamna asistare? Minorul cu capacitate de exercitiu restransa este asistat de reprezentantul legal atuci
cand incheie acte juridice. Ce inseamna asta pe taramul dreptului substantial? Si el semneaza actul, si
reprezentantul legal alaturi de el. Asa este si pe taramul dreptului procesual. Daca se inregistraza o cerere de
chemare in judecata de acesta va semna si minorul si reprezentantul; va fi citat si el si reprezentantul legal.
Daca la momentul la care porneste procesul minorul nu are 14 ani, dar implineste pe parcurs, atunci incepe
sa fie citat. Pana la acel moment este citat doar reprezentantul legal, pentru ca vorbim despre repezentare,
cand implineste 14 ani dobandeste capacitate de exercitiu restransa si trecem la asistare si pe taramul
dreptului procesual ceea ce inseamna ca va fi citat si el alaturi de reprezentantul legal.
Ce intelegem prin autorizare? Cand vorbim despre autorizare? Cand este vorba de incheierea unor acte de
dispozitie, si stim asta din dreptul substantial. Asa este si in dreptul procesual daca ne uitam la art 57 CPC.
Aceste acte de dispozitie facute pentru minor, in numele minorului de catre reprezentantul legal, in unele
situatii pot fi supuse cenzurii instantei. Tineti minte ca am discutat la art. 81, renuntarea la judecata facuta de
reprezentantul minorului poate fi cenzurata de instanta.
Intrebare.....Ar putea sa fie pentru ca respingerea duce la pierderea dreptului, apropo de autoritate de lucru
judecat, te baga in autoritate de lucru judecat.
Curatela speciala se instituie atunci cand cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa nu are reprezentant legal:parinte sau tutore. Atunci instanta va numi un curator din membrii
baroului. Instanta mai numeste curatorii si in situatia in care exista un conflict de interese intre cel
reprezentat si reprezentantul sau. De exemplu, am un sot supravietuitor si un minor care il mostenesc pe
defunct si am o actiune de partaj succesoral. Aici pot avea un conflict de interese intre sotul supravietuitor,
care este mama, si minor. Se va numi un curator in conditiile articolului 58. Curatela poate fi instituita din
oficiu daca instanta constata ca exista un conflict de interese intre cel reprezentat si reprezentantul sau, poate
dispune numirea curatelei.

46

Dr. Pr. Civil


(se vorbeste in sala)Pe de alta parte daca ne ducem la capacitatea de exercitiu, inca nu am ajuns la
sanctiuni, lipsa capacitatii de exercitiu este o exceptie mixta. In ce sens? Imprumuta si din cadrul exceptiilor
absolute si de la cele relative. De ce? Pentru ca poate fi invocata de oricine, oricand pe parcursul procesului,
inclusiv de procuror sau de instanta din oficiu insa actele pot fi confirmate fie de minorul devenit major, fie
de cel caruia i s-a ridicat interdictia, fie de reprezentantul legal a celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate restransa. Deci chestiunile legate de capacitatea de exercitiu, pentru ca au acest caracter mixt, pot
fi invocate si de instanta din oficiu.
Sanctiunea pentru lipsa capacitatii de exercitiu si pentru lipsa capacitatii de exercitiu ne-o arata art. 40, si
nu numai art. 40, dar art. 40(1) spune: Cererile facute de o persoana care nu are capacitate procesuala sunt
nule sau, dupa caz, anulabile. Care sunt nule si care sunt anulabile? Daca ne intoarcem la 56 imi spune ca
lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului. Actele de procedura
indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta. Asadar sanctiunea
pentru lipsa capacitatii de folosinta este nulitatea absoluta in timp ce sanctiunea pentru lispa capacitatii de
exercitiu este anulabilitatea si rezulta expres si din art. 57(4) actele de procedura indeplinite de cel care nu
are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va
putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte. Ce trebuie sa retineti este ca atunci cand se
invoca exceptia lipsei capacitatii de exercitiu, aliniatul 5 ne spune intocmai conditiile in care se invoca. Nu
pot sa anulez automat actiunea pentru lipsa capacitatii de exercitiu ci trebuie sa dau un termen si sa intreb
reprezentantul legal, sau minorul devenit major intre timp daca intelege sau nu sa confirme actul. Deci spune
expres alin. 5 ca se acorda un termen pentru confirmarea lui iar daca actul nu este confirmat, se va dispune
anularea lui. Si binenteles se aplica si sanctiunuile de la art. 40 alin 2 in sensul ca partea cealalta, daca se
anuleaza cererea de chemare in judecata ca fiind exercitata de o persoana cu incalcarea capacitatii de
exercitiu se poate discuta despre despagubiri.
In cazul persoanei juridice, ce inseamna capacitate de folosinta? Are personalitate juridica care se
dobandeste prin actul constitutiv, fie prin autorizare ulterioara, fie prin inregistrare. Cum se pierde? Stiti
situatiile de lichidare, dizolvare, transformare, reorganizare, etc. M-a intrebat o colega de-a voastra de
capacitatea de folosinta specializata a persoanei juridice, pentru ca NCC, in art. 206 vorbeste despre
capacitatea de folosinta specializata numai in cazul persoanelor juridice cu scop nelucrativ. Desigur, aceasta
este o optiune legislativa a legiuitorului care nu tine de preocedura civila de fapt pentru ca in cazul
persoanelor cu scop patrimonial se spune ca pot incheia orice act aducator de profit. La cele cu scop
nepatrimonial trebuie sa verificam care e scopul, sa vedem daca putea sa incheie actul respectiv. Aceasta a
fost optiunea legiuitorului. Dar nu tine de capacitatea de folosinta, asa cum incapacitatile de folosinta la
persoana fizica, nu tin de capacitatea de folosinta.
La persoana juridica, capacitatea de exercitiu stim de cine este exercitata.
Ceea ce este specific la persoana juridica si vreau sa retineti ca pot sta in judecata si asociatiile fara
personalitate juridica. Conform NC.civ putem avea asociatii care nu au personalitate juridica. Se pune
problema punerii in unor bunuri pentru exercitarea unor activitati insa fara a crea o persoana juridica
distincta cu patrimoniu distinct de cel al asociatilor. Ei, si aceste categorii pot sa stea in judecata, in vechiul
cod puteau sta in judecata doar ca si parate si era o intreaga discutie in doctrina si jurisprudenta daca puteau
exercita cai de atac. Pentru ca aparent, in calea de atac, daca ai pierdut procesul, ramai parat, nu iti pierzi
pozitia de parat. Dar noul cod spune ca pot fi si reclamanti si parati. Si si in cazul ei, instanta poate sa-i
numeasca un curator atunci cand nu are cine sa o reprezinte in justitie. Cine o reprezinta in justitie?
Organele ei stabilite prin actul constitutiv sau unul dintre asociati, asta stim din dreptul substantial. Daca nu
are un astfel de reprezentant instanta poate sa ii numeasca un curator in conditiile lui 58 insa asa cum s-a
47

Dr. Pr. Civil


spus, aceasta problema se pune in cazul persoanei juridice parate. Pentru ca in cazul persoanei juridice
reclamante deja trebuie sa aiba pe cineva sa-i inregistreze cererea de chemare in judecata.
Sanctiunile pentru lipsa capacitatii de folosota si de exercitiu sunt aceleasi ca in cazul persoanei fizice si nu
necesita explicatii suplimentare.

Calitatea procesuala(trebuia facuta inaine)


Ce intelegem prin calitatea procesuala, ca si conditie de exercitare a actiunii, art. 36 calitatea procesuala
rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus
judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Cum
explicam acest lucru? Cine are calitate procesuala? Partile raportului juridic de drept substantial dedus
judecatii. Se cere restituirea unui imprumut. Cine are calitate peocesuala activa? Cine ar putea fi reclamant?
Creditorul. Cine poate fi parat? Cine are calitate procesuala pasiva? Debitorul. Daca se exercita o actiune in
revendicare cine are calitate procesuala activa? Proprietarul. Si pasiva? Cel care se afla in posesie fara drept.
Deci asta inseamna calitate procesuala pasiva si activa.
Am discutat deja despre faptul ca legea recunoaste si altor persoane institutii, autoritati dreptul de a
exercita o actiune in justitie pentru apararea drepturilor altora. Nu reiau discutia cu procurorul, sindicatele,
organizatiile pentru protectia consumatorului. Cine trebiue sa justifice calitatea procesuala? Pai daca eu sunt
reclamant si spun cer sa fie obligat paratul sa-mi plateasca o suma de bani. Cine trebuie sa dovedeasca ca
paratul imi este debitor? Reclamantul. Deci reclamantul trebuie sa justifice si calitate procesuala activa si
calitate procesuala pasiva. Ce inseamna calitate procesuala activa? Cum disting intre calitate procesuala
activa si caracterul fondat al actiunii? Daca dreptul exista dar eu nu sunt titularul lui, actiunea se va respinge
pentru lipsa calitatii procesuale active. Daca dreptul nu exista deloc, eu cer sa imi predea un bun care nu
exista, atunci actiunea se respinge ca nefondata. Observati ca asta inseamna practic partea a doua a textului
cu existenta sau inexistenta dreptului fiind o chestiune de fond nu de calitate procesuala. Calitate procesuala
inseamna ca dreptul exista, trebuie sa dovedesc ca eu sunt titularul sau din perspectiva activa si din
perspectiva pasiva este ca paratul este tinut sa il respecte.
Transmiterea calitatii procesuale.
Am vorbit de ipoteza in care una din parti decedeaza in cursul procesului. La persoana fizica se pune
problema transmiterii procesuale si ca urmare a decesului. Cui i se transmite calitatea procesuala?
Succesorilor care pot fi universali, cu titlu universal sau particulari. Pentru ca pot fi legatari cu titlu
particular. Transmisiunea poate sa fie si prin acte intre vii cu titlu particular daca instrainez bunul litigios, se
preia datoria aflata in litigiu, se cesioneaza creanata, obiect al litigiului. Deci vorbim despre o transmisiune a
calitatii procesuale cu titlu particular si prin acte intre vii. Si atunci cine sunt cei care sunt introdusi in proces
in locul reclamantului initial? Daca am si mostenitori legali sau legatari universali sau cu titlu universal si am
si un legatar particular. Ne ducem la art. 39, la situatia instrainatorului si a succesorilor sai.
La alin 1 este foarte simplu: Daca in cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu
titlu particular, judecata va continua intre partile initiale. Asta este valabila si la persoana juridica. La
persoana juridica cum pot sa transmit calitatea procesuala? Prin reorganizare sau transformare. Aceasta poate
fi universala sau cu titlu universal sau tot cu titlu particular prin instrainarea dreptului sau preluarea de
datorie pe parcursul procesului. Daca insa transferul este facut, in conditiile legii, prin acte cu titlu
particular pentru cauza de moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al
48

Dr. Pr. Civil


autorului, dupa caz. Textul nu cere nici o explicatie. E simplu. Dar nu ramane asa. Vine mai departe textul si
se complica. De ce? In toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza, daca
are cunostinta de existenta procesului, sau poate sa fie introdus in cauza, la cerere ori din oficiu. Instanta va
spuna pai s-a transmis calitatea procesuala, se depune un contract de vanzare cumparare la dosar. Am un
proces de partaj si unul dintre copartasi isi instraineaza cota de proprietate pe parcursul procesului si una
dintre parti depune la dosar un contract de vanzare si spune instantei ca aceasta parte nu mai are calitate
procesuala pentru ca si-a transmis-o. Va rog sa introduceti (de aceea poate fi introdusa si din oficiu ), ca nu se
pune problema ca vine un tert si il introduc in proces, acest lucru nu-l poate face judecatorul peste capul
partii dar pentru ca s-a transmis calitatea procesuala, de aceea poate sa il introduca si din oficiu.Daca se
cunoaste existenta dreptului. Pentru ca e posibil ca dreptul sa nu fie cunoscut. Pur si simpu una din parti
vinde bunul litigios sau dreptul litigios, ca-i drept de creanta, ca-i real si nu spune nimanui; nici instantei,
nici cumparatorului-vezi ca-i in litigiu, nici partii adverse. In aceasta ipoteza cum as putea sa-l introduc,
logic. Daca nu cunosc existenta dreptului nu-l introduc. Nici el nu va interveni pentru ca nu stie de proces
dar daca se cunoaste existenta lui si instanta din oficiu poate dispune iar el ia locul celui caruia i-a instrainat
dreptul dar atunci cand am un concurs intre succesorii universali si cu titlu universal cu un succesor
particular. Ce se intampla? In acest caz, instanta va decide, dupa imprejurari si tinand seama de pozitia
celorlalte parti, daca instrainatorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va ramane
sau, dupa caz, va fi scos din proces. Deci se va tine seama de impejurari pentru ca vine dobanditorul cu titlu
particular si zice eu sunt titularul dreptului, va rog sa ma introduceti in proces in locul celui decedat sau celui
care mi-a vandut bunul, daca e transmisiune intre vii. Ei, dar daca cel care mi-a vandut bunul e in viata si
spune e adevarat ca ti-am vandut dar acel act este lovit de nulitate absoluta. Eu vreau sa raman in proces si o
sa invoc faptul ca tu nu ai dobandit calitate procesuala pentru ca titlul este lovit de nulitate absoluta. De asta
am spus asta ca e o chestiune de aparare de fond de calitate procesuala. Deci in functie de cum este contestat
sau necontestat dreptul lui. Daca nimeni nu ii contesta dreptul, eu sunt un copartas intr-un proces de partaj si
am instrainat cota mea. Vine cumparatorul si spune vreau sa iau locul vanzatorului in proces. Si vanzatorul
spune da, i-am vadut, lasati-ma sa ies, i-am vandut, eu nu mai am nici un interes, lasati-l pe el ca de-acum
incolo el sa-si vada de propriul lui interes. Dar daca eu, instrainator spun nu, nu, acel contract este nul
absolut, ramanem amandoi in proces si la final instanta va stabili cine este titularul dreptului: eu instrainator
sau el, dobanditor, in functie de modul in care solutioneaza aceasta aparare invocata impotriva lui, in cazul
concret.
Intrebare. Poate ca i-am vadut iar e lovit de nulitate contractul. Absolut sau relativ. Mi-a fost viciat
consimtamantul de exemplu. M-a determinat, a folosit manopere dolosive sa ma faca sa vand pe parcursul
procesului. Si eu invoc dolul si cer sa se constate ca acel contract de care se prevaleaza el este anulabil si eu
sa raman in proes si sa imi apar interesele. Deci pot exista situatii.
Tot asa, daca decedeaza una din partile procesului decedeaza si vin mostenitorii universali sau cu titlu
universal si spun testamentul care cuprinde un legat particular este nul. Atunci putem discuta si despre
introducerea legatarului cu titlu particular si ramanerea mostenitorilor universali si cu titlu universal.
Intrebare din sala. Pentru situatia in care nu cunosc. De aceea am spus alineatul 1 pare simplu dar pentru
situatia in care nu cunosc instrainarea. Deci daca nimeni nu stie ca s-a instrainat bunul pentru ca cel care face
instrainarea nu spune nici instantei nici adversarului si nici celui caruia i-a instrainat dreptul, atunci nu am
cum sa schimb cadrul procesual. La asta se refera alineatul 1. Dar daca ne gandim la alin. 2, asta rezulta de
acolo. Deci cand raman partile initiale? Cand nu am cunostinta despre transmisiune pentru ca daca am
cunostinta despre transmisiune, instanta inclusiv din oficiu o va pune in discutie.
Si atunci daca totusi.mergem mai departe.
49

Dr. Pr. Civil


Alineatul 3: hotararea pronuntata in contra instrainatorului sau succesorului universal ori cu tip universal
va produce de drept efecte si impotriva succesorului cu titlu particular si va fi opozabila acestuia cu exceptia
cazurilor in care a dobandit drepturile cu buna credinta si nu mai poate fi evins in conditiile legii intrate in
vigoare.
Adica ce inseamna aceast lucru? Bun! Am ramas la alineatul 1 nu a fost introdus in proces fiindca nu sa
cunoscut transmisiunea cu titlul particular. Cu toate acestea hotararea judecatoreasca pronuntata impotriva
instrainatorului sau succesorului universal sau cu titlu universal poate fi pusa in executare impotriva lui, cu
ce exceptii? Daca invoca dobandirea dreptului cu buna credinta.
De exemplu: nu sa notat procesul privind imobilul in cartea funciara, da? Stim ca am primit acel termen de
3 ani pentru invocarea principiului publicitatii materiale care are un efect achizitiv. Mai simplu formulat:
daca cumpar de la cineva are a stat intabulat un numar de ani si sunt de buna credinta la momentul cand
cumparnu mai pot sa fiu evins. Da? Bun.Pai daca nimeni nu a notat un proces in cartea funciara, eu nu lam
cunoscut, da? Noi nu am stiut de el, eu cand am cumparat am fost de buna credinta, ala a stat nu stiu cati ani
intabulat nu mai pot fi evins fiindca pot sa spun deci aceea hotarare judecatoreasca nu mai poate fi pusa in
executare impotriva mea fiindca procesul nu a fost notat in cartea funciara. Sau daca este vorba despre un
bun mobil, revendicarea unui bun mobil, daca il intrainez pe parcursul procesului unui posesor de buna
credinta, posesia de buna credinta valoreaza proprietate. Nu mai introduc in proces, eu nu am stiut de
existenta procesului, nu ai realizat nici o forma de publicitate fata de mine, dreptul meu ramane bine mersi
dobandit. La asta se refera alineatul 3. Deci sunt foarte logice daca le vedeti in inlantuirea lor, da? Alineatul 1
inseamna ca defapt nu cunosc transmisiunea cu titlu particular si atunci ramane cadru procesual initial. Daca
cunosc transmisiunea cu titlu particular se introduce si ala cu titlul particular si iese celalalt daca nu ii
contesta dreptul. Daca se contesta dreptul dobanditorului cu titlul particular ramane toata lumea in proces si
instanta va stabili la final cine este titularul dreptului.
Daca nu este introdus in proces si sunt la situatia de la alineatul 1, alineatul 3 spune: hotararea poate fi
executata impotriva lui ca este opozabila daca nu invoca un drept dobandit cu buna credinta. Cand ii drept
dobandit cu buna credinta sau posesia de buna credinta la bunurile mobile iar la imobile am publicitatea
materiala a cartii funciare. Cu alte cuvinte termenul in care poate fi executata actiunea rectificare impotriva
tertului dobanditor cu titlu oneros de buna credinta.
Care este sanctiunea pentru lipsa calitatii procesuale?
Tot articolul 4 ne spune: respingerea actiunii pentru lipsa calitatii procesuale, fie active, fie pasive. Deci nu
neaparat active, adica eu nu sunt titularul dreptului nici paratul nu este cel tinut de obligatia corelativa, da?
Eu am imprumutat o suma de bani dar nu lui ionescu, cu care ma judec ci lui popescu, da? Eu sunt titularul
dreptului de proprietate dar nu paratul este cel care se afla in posesia imobilului ci altcineva.Asta inseamna
lipsa de calitate procesuala pasiva. Repet: diferenta dintre respingerea pe fond si respingerea calitatii care
este? Dreptul nu exista deloc rezulta actiunea se respinge pe fond, dreptul exista dar nu eu, reclamatul, sunt
titularul lui, se respinge pe lipsa calitatii procesuale active.
Aici am mai vrut sa va zic ceva...(sunt tuta si am uitat) e pauza deja?:|
Ramane sa discutam sapt viitoare clasificarea actiunilor pt ca acest lucru nea mai ramas si incepem sa
vorbim despre competenta generala si materiala.
Temele pentru azi daca vreti pe scurt sa va uitati in legea 303.

50

Dr. Pr. Civil


Un raspuns macar cu folosirea limbii materne in justitie la ce concluzie ati ajuns?
Poate fi folosita sau nu? Se supune in conditiile legii. Care este legea care spune in ce conditii poate fi
limba materna in justitie? Este legea de organizare judiciara, legea 304/2004, deci nu este numai codul de
procedura care vorbeste de folosirea traducatorului sau interpretului daca nu cunosc limba ci este legea de
organizare judiciara care permite celui care este cetatean roman si are o alta limba materna decat cea romana
sa se adreseze instantei in limba sa, art 14, da?
Procedura judiciara se desfasoara in limba romana dar cetatenii apartinand minoritatilor nationale au
dreptul sa se exprime in limba materna si in acest caz instanta de judecata trebuie sa le asigure in mod gratuit
folosirea unui interpret sau traducator autorizat. Deci teoretic pot sa fac acest lucru chiar daca cunosc limba
procesului.
Acuma sigur ca in practica nu se apeleaza la aceasta posibilitate decat atunci cand partea nu vorbeste
destul de bine limba romana si exista riscul ca ceea ce spune ea sa fie gresit interpretat de judecator. Iar daca
totusi judecatorul spune: bun, nu te las sa te exprimi in limba ta materna, desi textul acesta iti permite,
pentru ca am descoperit pe parcursul procesului ca tu sti foarte bine limba romana si este numai un moft,
ramane sa discutam la nulitatea actului de procedura daca este o nulitate, ce fel de nulitate este. Trebe sa
dovedesc sau nu vreo vatamare. Deci este o nulitate neconditionata sau este conditionata de existenta unei
vatamari care trebuie dovedita de parte. Pentru ca daca zic ca este conditionata de existanta unei vatamari,
care ar fi fost vatamarea cand eu cunosc limba romana? Daca ii neconditionata atunci opereaza fara sa
fiu...deci la nulitati mai reluam aceasta discutie dar repet legea permite si daca teoretic cunosc foarte bine
legea oficiala. Da?

Curs 6 Procedura civila

51

Dr. Pr. Civil


Intrebare din sala: daca se prevede intr-o norma ca o persoana are calitate
procesuala daca are si interes si respectiva persoana care intenteaza actiunea nu
are interes se va respinge actiunea pentru lipsa calitatii procesuale active sau
pentru alt motiv? raspuns: uneori interesul este indisolubil legat de calitate de
exemplu constatarea nulitatii absolute poate fi ceruta de orice persoana interesata
care poate fi, daca ne gandim la un contract oricare din partile contractului dar
poate fi si un tert prejudiciat prin incheierea contractului. Si atunci daca justifica un
interes justifica implicit si calitatea procesuala dar sunt rare situatiile, deci cele doua
merg mana in mana. Da ? Stiti inca din dreptul substantial ca nulitatea absoluta
poate fi ceruta de orice persoana interesata si atunci daca nu este parte in contract,
ce verificati ? Are vreun interes, ce interes are ? Si aici interesul ii ofera si calitatea
de a cere constatarea nulitatii contractului chiar daca nu este cocontractant.
Intrebare din sala : si atunci actiunea se va respinge pentru lipsa de interes sau
pentru lipsa de calitate ? Ca asta intrebam.. raspuns : acuma in ce ordine, n-are
importanta sa scrii prea mult de ceamandoua, deci practic aici is atat de legate
incat daca nu subzista interesul nu subzista nici calitatea procesuala activa. Acuma
in mod normal ar trebui sa spui pe calitate procesuala activa dar si daca spui lipsit
de interes deci e acelasi lucru. N-ai un text, adica poti sa spui daca vrei si respingem
pentru lipsa de interes si calitate procesuala activa dar practic calitatea procesuala
activa se justifica aici prin prisma interesului, de aia cred ca e mai importanta ideea
de calitate, ca nu are calitate pt ca nu a justificat un interes eu as respinge-o pe
lipsa calitate procesuala activa.
Am inteles ca ati intrebat la seminarii cu dreptul care nu este actual si cu
interesul dar conditia dreptului subiectiv este diferita de cea a interesului si atunci
cand dreptul nu este actual de exemplu, v-am dat acele exemple de drepturi
afectate de un termen suspensiv acolo nici interesul nu este actual si practic se
invoca exceptia prematuritatii si cererea se respinge ca prematura in niciun caz ca
nefondata , desi nu este un interes actual da ? Pentru ca drepturile actuale acestea
doua sunt in stransa legatura dar se va respinge actiunea ca prematura apropo de
cum trebuie sa sune minuta si nu intra in autoritate de lucru judecat ca nu se
respinge ca nefondata, deci ca nu ar exista dreptul ci pt ca nu este actual deci
resping ca prematura nu intra in autoritate de lucru judecat pe fondul dreptului.
Acuma eu v-am spus ce se spune in orice manual cu conditiile dreptului subiectiv
dar daca observati totusi la conditiile de exercitare ale actiunii civile conditia
prevazuta de cod este afirmarea unei pretentii deci nu spune neaparat a unui drept
subiectiv deci trebuie sa ceri ceva de la instanta, mai mult daca ne ducem la text la
alineatul 2 spune ca aceleasi conditii trebuie indeplinite si atunci cand invoc o
aparare sau o exceptie. Ce inseamna acest lucru : pai acolo nu invoc o pretentie ,
nu cer sa faca paratul ceva dar care-i pretentia cand ma apar ? Invoc incalcarea
unei norme legale fie de drept substantial, fie de drept procesual , de fapt aia este
ceea ce afirm,da ? Afirm ca s-a incalcat o norma de drept , afirm pe cale de
exceptie, da ? Deci ca si conditie de exercitare a actiunii civile din perspectiva
paratului, da ? Tineti minte ? Deschideti textul codului. care este textul care prevede
conditiile de exercitare ale actiunii civile ? Art.32, formularea unei pretentii , asta din
partea reclamantului, dar al.2 spune ca se aplica corespunzator si in cazul apararilor
, paratul spune, de exemplu : reclamantul cere pe cale de actiune afirmand ca
52

Dr. Pr. Civil


pretentie existenta dreptului sau la pretul imobilului vandut ; cere obligarea
paratului sa-i plateasca pretul unui bun , nu neaparat imobil. De ce am zis nu
neaparat imobil ? : ca la imobile trebuie sa inchei contract in forma autentica si ai
titlu executoriu. Dar poate am numai un antecontract cu clauze anticipatoriisi cere
sa fie obligat paratul la plata pretului, aia e pretentie din partea reclamantului in
sensul art. 32 alin1 lit. c). Daca paratul spune : invoc nulitatea absoluta a
contractului si cer respingerea actiunii , care este pretentia pe care o afirma ?
Invoca incalcarea unei norme de drept substantial la incheierea contractului , de
exemplu nu imbraca forma prevazuta de art 1244 C.civ. sau invoc nulitatea relativa
pt ca mi-a fost viciat consimtamantul, deci iata si cand se invoca o aparare trebuie
sa indeplinesc toate cele 4 conditii adica si paratul trebuie sa aiba capacitate
procesuala, calitate procesualaSI PARATUL TREBUIE SA INDEPLINEASCA
CONDITIILE DE LA ART 32ati intrebat unul dintre voi : are paratul calitate
procesuala sa invoce exceptia lipsei calitatii procesuale pasive ca pare ca sunt intrun paradox aici, ma invart in cerc. Calitatea lui deriva din faptul ca l-ai chemat in
judecata deci are calitatea sa invoce exceptia lipsei calitatii , l-ai chemat in
judecata, pai cine sa invoce daca spune, nu cu mine trebuia sa te judeci pentru ca
nu eu iti datorez o suma de bani pentru ca nu eu ma aflu in posesia bunului la
actiunea in revendicare, de exemplu sau la cea posesorie. Deci iata ca si atunci
cand se invoca o aparare trebuie indeplinite conditiile de la art 32. e foarte
important sa intelegeti conditiile de exercitare ale actiunii civile si sa va ganditi,
repet, tot timpul la definitia ei din perspectiva ofensiva , a unei pretentii :cer ca
celalalt sa faca ceva, si din cea a unei aparari. Si acestea, repet, sunt conditii
generale pt ca veti vedea ca avem si conditii speciale de exercitare a actiunii de
exemplu exceptia lipsei prescriptiei extinctive , exceptia autoritatii de lucru judecat .
Astazi vom face clasificarea actiunilor, caracterul subsidiar al actiunii in constatare,
nu pot exercita o actiune in constatare daca as avea una in realizarea dreptului,
acestea sunt conditii speciale de exercitare ale actiunii,NU AS PUTEA AVEA O
ACTIUNE IN CONSTATARE DACA AS AVEA UNA IN REALIZAREA DREPTULUI
nu le intalnim la toate actiunile, le intalnim in cazul anumitor actiuni concrete pt ca
prescriptia poate viza orice cerere de chemare in judecata, va reamintesc cererea
de chemare in judecata este unul din mijloacele ce compun actiunea civila . Nu in
toate procesele mi se va invoca exceptia prescriptiei da unde mi se invoca tine de
conditiile de exercitare ale actiunii si este o conditie de fond dar speciala unde am o
procedura prealabila care trebuie parcursa. Iarasi, daca nu a fost parcursa si paratul
invoca acest lucru , trebuia mai intai sa fiu chemat, sa fiu notificat , sa mi se ceara
sa execut obligatia inainte sa fiu chemat in judecata , aceasta inseamna ca invoca
neindeplinirea unei conditii speciale de exercitare a actiunii si actiunea va fi
respinsa ca inadmisibila pentru lipsa procedurii prealabile. Repet deci art.32
prevede doar conditiile generale pe care trebuie sa le verificam la toate actiunile din
justitie dar la acestea in functie de un anume proces in concret se pot adauga si alte
conditii pe care le vom discuta la momentul potrivit, v-am dat doar cateva exemple.
Pt ca am terminat saptamana trecuta cu discutia calitatii procesuale active si
pasive , inainte de a trece sa discutam clasificarea actiunilor civile a carei intelegere
este necesara ca sa discutam despre competenta materiala si teritoriala, trebuie sa
discutam si despre coparticiparea procesuala desi aceasta este tratata
53

Dr. Pr. Civil


la participanti in cod dar ati vazut ca tot la participanti este tratata si capacitatea de
folosinta si de exercitiu. Deci practic la conditiile de exercitare ale actiunii civile vom
discuta si despre coparticiparea procesuala. In unele coduri sa stiti ca este tratata
expres la conditiile de exercitare ale actiunii civile coparticiparea procesuala, in al
nostru s-a ales dupa modelul clasic al codului vechi sa fie aceasta institutie
introdusa la participanti dar remarcati ca si capacitatea procesuala desi este
reglementata la participanti trebuie sa o discutam la exercitarea actiunii civile. De
ce spun ca trebuie sa discutam coparticiparea la conditiile de exercitare ale actiunii
civile ? Fiindca v-am spus ca in anumite situatii sunt obligat sa ma judec cu anumite
presoane , de exemplu revenim la exemplul dat cu constatarea nulitatii contractului
de vanzare cumparare ceruta de un tert. Cu cine trebuie sa ma judec ? obligatoriu ?
Cu ambii cocontractanti sau daca sunt mai multi cu toti. Daca introduc o actiune de
partaj, trebuie sa ma judec cu toti copartajantii ? si asa mai departe deci sunt
situatii in care legea determina cine cu cine trebuie sa se judece , cand am mai
multe persoane care trebuie chemate in judecata si de aceea am zis sa discutam
coparticiparea procesuala. Deja stim ce inseamna parti, cine sunt partile, o sa
reluam aceasta discutie si cand vom face participantii.cine sunt partile ?
Participantii la procesul civil am spus ca nu sunt numai partile, partile fiind partile
raportului de drept substantial, creditor-debitor care in procesul civil sunt reclamantparat in prima instanta, apelant-intimat daca se exercita cai de atac, recurentintimat, revizuient-intimat si asa mai departe. Acestia sunt partile dar pot sigur sa
intervina si terti am vazut voluntar sau fortat, intervenient principal, intervenient
accesoriu chemat in garantie, vom vedea cand vom face participantii dar inafara de
partile procesului cele care pretind ceva sau impotriva carora se pretinde ceva , cine
mai participa la proces ? Am spus cand am vorbit despre raportul de drept procesual
civil :obligatoriu instanta de judecata este un participant fara sa fie parte, martorii,
expertii, interpretii, traducatorii daca este cazul ; fie ca exercita actiunea fie ca pune
concluzii intrand in constituirea completului de judecata, executorul judecatoresc in
faza de executare silita si asa mai departe. Partile iata ca sunt partile raportului
juridic de drept substantial dedus judecatii. Ce inseamna coparticipare procesuala
sau litisconsortiu procesual ? Daca va uitati in NCPC institutia este reglementata in
2 articole 59 si 60. Vi le-am dat pe amandoua. Care sunt conditiile litisconsortiului
procesual ? avem chiar o definitie legala in art 59 daca deschidem codul. Am
incercat sa v-o impart pe ideile de care trebuie sa va amintiti . Mai multe persoane
pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un drept sau o
obligatie comuna , daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca intre
ele exista o stransa legatura. Din aceasta definitie ce deduc ? Ca pot sa am fie mai
multi reclamanti, situatie in care vorbesc de coparticipare procesuala activa sau mai
multi parati, coparticipare procesuala pasiva sau mai multi reclamanti si mai multi
parati, mixta. Dar ca sa am o coparticipare procesuala nu este suficient sa am mai
multe parti deoparte si de alta sau de ambele parti ale cererii de chemare in
judecata. Ci trebuie sa subziste cele 3 conditii ce rezulta din textul de lege si
anume : este un drept sau o obligatie comuna, de exemplu am doi vanzatori care
sunt proprietari in devalmasie si instraineaza imobilul, obligatia de predare este una
comuna. Daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza : fapta ilicita delictuala
si chem in judecata si comitentul si prepusul , au aceeasi cauza ? DA : este fapta

54

Dr. Pr. Civil


ilicita cauzatoare de prejudicii a prepusului. Deci pot sa chem in judecata atat
prepusul cat si comitentul care raspunde pt acesta. Sau daca intre ele exista o
stransa legatura :in aceasta situatie nu se cere neaparat sa am aceeasi cauza sau
obilgatie comuna ci pot sa invoc doua drepturi distincte dar intre ele sa existe o
stransa legatura. Puteti sa-mi dati un exemplu ? sala : mai multi debitori cheama
acelasi creditor pt a raporturi similare. Profa :sunt contracte distincte, vom vedea
imediat la competenta si vom vedea ca aceea este un litisconsortiu obiectiv, deci
am mai multi debitori , e adevarat impotriva aceluiasi creditor dar se invoca
contracte diferite , nu au o stransa legatura. Ca e acelasi motiv de nulitate e una ,
sigur ca banca avand ca obiect de activitate acordarea de credite sigur ca o sa aiba
sute de debitori, dar asta nu inseamna ca daca 100 de debitori o cheama in
judecata am o coparticipare in sensul ca intre ele exista o stransa legatura pentru
ca fiecare invoca un drept propriu.
Sala :un debitor si un fideiusor profa : de exemplu. In ce context ati putea spune ? ..
(nu se prea intelege)
Profa : da, dar valabilitatea clauzei de instituire a garantiei depinde si de
valabilitatea contractului principal dar invers pot sa invoc o nulitate distincta pe
contractul de garantie ? Sa chem de exemplu in judecata si debitorul principal si
garantul, fideiusorul, poate ca s-a obligat in solidar cu debitorul principal si cer sa fie
obligati in solidar sa-mi plateasca imprumutul. Intr-adevar nu pot sa spun ca au
aceeasi cauza pana la urma , cauza din partea debitorului este ca el a imprumutat
suma de bani iar din perspectiva fideiusorului ca este garant. E adevarat ca din
perspectiva creditorului chestiunea aceasta nu e importanta, numai din perspectiva
raporturilor dintre fideiusor si debitorul principal. Dar daca vine fideiusorul si
spune ca clauza prin care a garantat imprumutul este lovita de nulitate relativa
pentru ca i-a fost viciat consimtamantul la incheierea contractului. Am doua cauze
intre care exista o stransa legatura ? Deci iata intr-o astfel de situatie as putea
discuta eventual un litis.consortiu.fie aceeasi cauza fie existenta unei stranse
legaturi. Dupa cum este vorba de o pluralitate de cereri sau de persoane
litisconsortiul poate fi subiectiv cand vorbim de mai multe parti sau obiectiv cand
vorbim de pluralitate de cereri. La coparticipare subiectiva am dat deja o serie de
exemple, la coparticiparea obiectiva, pluralitatea de cereri , de exemplu un
reclamant il cheama in judecata pe un parat deci nu am pluralitate de subiecte dar
formuleaza impotriva acestuia mai multe cereri principale. De exemplu spune ca cer
in principal sa se constate nulitatea unui contract si sa fim pusi in situatia
anterioara, dar daca nu se va dovedi motivul de nulitate cer ca paratul sa fie obligat
la executarea prestatiei ; sunt doua capete de cerere principale, deci am intr-adevar
principal, subsidiar dar fiecare capat de cerere este unul principal pentru ca cer in
principal nulitatea si cer in principal si plata pretului ; sigur ca, prin ce se
deosebeste aici de o cerere accesorie ? as putea sa le cer pe fiecare distinct. Deci
sa nu confundam cererea principala si cererea accesorie cu cerere principala si
cerere subsidiara pentru ca la cerere principala-cerere subsidiara amandoua sunt
principale ca in masura in care nu obtin exact ce am vrut, vreau altceva dar care e
tot un capat principal de cerere ca de exemplu daca cer pretul ala e un capat
principal de cerere , daca cer nulitatea contractului ala e tot un capat principal de

55

Dr. Pr. Civil


cerere. Sigur ca daca nu se va anula contractul si nu sunt repus in situatia
anterioara atunci macar executarea lui o cer. Cand ar fi un capat accesoriu ? Cer
capital , cer dobanzi. Asta e o pluralitate de cereri fara sa fie o pluralitate subiectiva
deci aici nu am un litisconsortiu procesual subiectiv pentru ca nu am mai multe
parti, am un singur reclamant si un singur parat. De ce e important sa dinsting intre
litisconsortiul obiectiv si subiectiv ? Vom vedea imediat efectele litisconsortiului
subiectiv. Deci iata litisconsortiul obiectiv inseamna doar pluralitate de cereri nu si
neaparat pluralitate de persoane. Art 100 ce spune ? ca am spus acolo nu si art 100
sau macar sub semnul intrebarii art 100, ce spune art 100 ? Vom relua aceasta
discutie si cand vom face competenta materiala dar deocamdata o purtam si la
coparticipare. Cererea formulata de mai multi reclamanti impotriva aceluiasi parat
invocand rapoturi juridice distincte si neaflate intr-o legatura care sa faca necesara
judecarea lor impreuna. Si aceste dispozitii sunt aplicabile si cand unul sau mai
multi reclamanti formuleaza prin aceeasi cerere de chemare in judecata pretentii
impotriva mai multor parati invocand raporturi juridice distincte si fara legatura
intre ele . Ce conditie nu este indeplinita ? Aparent as avea un litisconsortiu
subiectiv pentru ca am o pluralitate de reclamanti in alin1 si o pluralitate si de
reclamanti si de parati in alin 2. Care conditie nu este indeplinita : nu exista una
dintre celelalte trei conditii deci nu exista nicio legatura intre ele, nu au aceeasi
cauza, nu au un drept comun sau o obligatie comuna, nu exista intre ele o stransa
legatura. Dimpotriva, spune textul, nu exista nicio legatura. Sa luam un exemplu :
am un debitor inglodat in datorii, are 10 creditori si toti 10 il cheama in judecata in
acelasi proces. Am un litisconsortiu procesual subiectiv ? Nu, pentru ca nu ma
intereseaza faptul ca acelasi debitor s-a imprumutat de la 10 creditori diferiti,
fiecare creditor are cu el un raport juridic distinct de ceilalti si nu are absolut nicio
legatura cu ceilalti. Cam asta e situatia si cu banca dupa parerea mea dar . deci
iata la 100 nu am un litisconsortiu subiectiv pt ca nu este indeplinita a doua
conditie, cele doua conditii trebuie indeplinite cumulativ , nu este suficient sa am o
pluralitate de persoane ci si intre obiectul cererii trebuie sa existe o legatura, o
stransa legatura chiar, spune punctul ultim. Si in caz de conexitate, in schimb la
conexitate 139, o sa reluam discutia cand o sa vorbim despre competenta pt ca stiti
probabil de la procedura penala, conexitatea este o cauza de prorogare legala a
competentei. Competenta instantei se extinde si asupra altei cereri asupra careia in
mod normal n-ar fi fost competenta. In ce conditii ? Cand se judeca aceleasi parti
sau impreuna cu altele daca ne ducem la textul de la 139 si intre cele doua cauze
exista o stransa legatura. De exemplu, intr-un prim proces se judeca reclamant si
parat, vanzator si cumparator si se cere executarea contractului si intr-o alta cauza
se judeca un tert care cere constatarea nulitatii absolute a contractului pt ca a
incheiat o promisiune de vanzare cumparare, apropo de interes-calitate, cu
promitentul vanzator si vrea sa readuca bunul in patrimoniul promitentului vanzator
ca sa-si poata executa silit antecontractul. Am o legatura de conexitate in sensul lui
139 ? Aceleasi parti sau impreuna cu altele, deci am inca o parte in al doilea proces
am si tertul care justifica un interes si exista intre ele o stransa legatura ? Evident,
pt ca fie constat nulitatea fie oblig la executarea contractului. Deci iata in aceasta
situatie as avea si o coparticipare obiectiva dar si una subiectiva .EXEMPLU
FOARTE BUN DE CONEXITATE SI NU NUMAI

56

Dr. Pr. Civil


Dupa cum este facultativa sau obligatorie, asta ne interesa din perspectiva
calitatii procesuale, nu o sa mai reiau discutia, regula este facultativa, ma judec cu
cine vreau dar in anumite situatii sunt obligat sa ma judec cu anumite persoane si
am da exemplu : cer anularea autorizatiei de construire nu ma pot judeca numai cu
emitentul ei ci si cu titularul autorizatiei . Daca va duceti la legea contenciosului
administrativ in art 16 indice 1 chiar spune ca instanta va pune in vedere petentului
sa cheme in judecata si titularul actului administrativ daca se judeca numai cu
emitentul. Sau in exemplul celalalt un tert cere nulitatea contractului, trebuie sa se
judece cu toti cocontractantii , in caz de partaj trebuie chemati in judecata toti
coproprietarii. acestea sunt situatii de coparticipare procesuala obligatorie. Daca nam chemat in judecata pe toti cu care trebuie sa ma judec ce se poate face ? Ca
stim deja si de la rolul judecatorului ? Sala : instanta poate sa puna in discutia
partilor daca vor sa introduca si pe restul ;profa : exact art 78/79 si art 22 de la rolul
judecatorului, alin3 daca nu ma insel, spune ca poate sa puna in discutia partilor
necesitatea introducerii in cauza a unor terte persoane ; in ce conditii ? In conditiile
de la 78, adica in procedura necontencioasa ii citeaza din oficiu sau in cazul expres
prevazut cred ca v-am dat exemplul asiguratorului la raspundere civila delictuala si
in procedura necontencioasa daca n-am un text expres de lege care spune ca
instanta trebuie din oficiu sa introduca o parte, atunci ea nu poate decat sa puna in
discutia reclamantului ca nu se judeca cu toti cei cu care trebuia sa se judece si
daca reclamantul spune nu vreau sa extind cadrul procesual sub aspectul partilor,
ce va face instanta ? Va resinge actiunea pentru neconstituirea cadrului procesual ,
deci iata de ce este important litisconsortiul procesual obligatoriu
iar daca reclamantul se arata de acord acea persoana poate fi introdusa nu
neaparat printr-o cerere formulata in scris de acesta ci si prin incheierea instantei.
Sala : vroiam sa va intreb raportat la aceasta situatie, instanta este tinuta sa
respecte termenul de la 204, sau poate sa puna in discutia partilor oricand ?Profa :
instanta poate oricand sa puna in discutia partilor pentru ca altfel ea trebuie sa
respinga ca inadmisibila si ea nu poate sa mearga in continuare pe un cadru
procesual nelegal constituit , si daca va uitati la 79 si vom relua aceasta discutie
cand vom discuta participantii si interventiile fortate in proces o sa vedeti ca in
aceasta situatie de exceptie cel care a fost introdus in proces in aceasta modalitate
nu ia procesul in stadiul in care era ca si alti intervenienti fortati , ci daca cere
trebuie readministrate toate probele cu participarea lui. Uitati-va la textul de la 79.
Deci este o situatie speciala tocmai pentru ca el de la bun inceput trebuia sa fie
introdus in cauza deci fata de el teoretic procesul poate sa inceapa din nou . Deci o
sa vedeti ca la toate celelalte interventii spune intervenientul ia procesul din stadiul
in care se afla ..ce inseamna ? Nu mai poate invoca exceptiile relative ale caror
termen a trecut , nu mai poate cere readministrarea probelor care au fost
administrate pana a intervenit el in proces. Ei, in aceasta situatie de exceptie poate
sa ceara ca procesul sa se reia practic fata de el. Deci iata aceasta este
coparticiparea procesuala necesara. Sigur ca in situatia carei parti putem vorbi
despre coparticipare necesara ? Eu nu pot obliga pe nimeni sa semneze o cerere de
chemare in judecata alaturi de mine. Cum as putea ? Si atunci nu pot vorbi de
coparticipare procesuala obligatorie decat in cazul paratilor deci este si logic. Nu pot
toti coproprietarii sa revendice bunul ? Foarte bine, il revendic singur. Acuma si

57

Dr. Pr. Civil


permite textul codului. Si inainte aveam solutie cand nu accepta doctrina si practica
si ce puteam sa fac ? Ii chemam in judecata si ceream partajul si atribuirea catre
mine a bunului deci oricum aveam o solutie. Dar nu puteam sa ii oblig sa semneze
alaturi de mine cererea de chemare in judecata deci este logic, nu ? Nu trebuie nu
stiu ce explicatii savante. Care sunt efectele coparticiparii procesuale o sa vedeti ca
regula este independenta procesuala adica fiecare merge pe linia lui, isi face singur
apararile, isi formuleaza singur pretentiile , actele de procedura si asa mai departe.

Dar de la aceasta regula exista si exceptii , si anume daca prin


natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii efectele
hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor actele
indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai
unora profita si celorlalti. Cand ele sunt potrivnice se va tine seama
numai de actele favorabile. Ce inseamna acest lucru ? Practic am mai multi
reclamanti, coproprietari care revendica un bun , ce inseamna coparticipare
procesuala ? Taxa judiciara de timbru nu o sa fie platita de fiecare reclamant in
parte ci o sa fie platita impreuna dar in rest sunt independenti procesual adica
fiecare dupa aceea isi face apararea cum vrea ; daca au acelasi reprezentant toti
reclamantii atunci paratul va depune intampinarea intr-un singur exemplar care se
va comunica reprezentantului comun , o sa vedeti cand vom face cererea de
chemare in judecata daca sunt foarte multi reclamanti, instanta chiar poate sa-i
oblige sa-si desemneze un reprezentant comun si daca nu o fac le va numi un
curator in conditiile lui 58 ca am vorbit deja de curatorul numit de instanta. Deci
care sunt iata efectele coparticiparii procesuale din perspectiva reclamantilor :
platesc o singura taxa de timbru , daca au un singur reprezentant li se comunica o
singura data intampinarea, daca paratii au un singur reprezentant li se comunica
iarasi un singur exemplar din cererea de chemare in judecata daca fiecare pe cont
propriu trebuie sa depuna atatea cereri de chemare in judecata cati parati sunt sa
se comunice fiecaruia plus un exemplar pentru instanta. Fiecare face pe cont
propriu actele de procedura daca nu au un reprezentant comun. Dar ce se intampla
daca sa zicem numai o parte invoca a anumita aparare, poate sa profite si celorlalti
in anumite situatii de exemplu : am un contract de imprumut , mai multi debitori,
solidaritate pasiva . Daca invoc un motiv de nulitate absoluta, unul dintre ei invoca
motivul de nulitate absoluta profita tuturor, pt ca va duce la desfiintarea
contractului dar daca invoca un motiv de nulitate relativa raportat la persoana lui :
lipsa discernamantului, vicierea consimtamantului, pai aceasta aparare nu are cum
sa le profite celorlalti ci numai lui. Daca se suspenda procesul o sa vedeti de
exemplu pt lipsa partilor. Este un motiv imputabil ca nu vor sa se judece din acel
moment incepe sa curga termenul de perimare . Daca in 6 luni de zile nimeni nu
cere repunerea pe rol dosarul se inchide fara nicio solutie daca vorbesc de prima
instanta. Oricare dintre parati va cere repunerea pe rol sau oricare dintre reclamanti
daca am mai multi reclamanti va profita repunerea pe rol tuturor pt ca se repune pe
rol cauza fata de toata lumea deci actele favorabile isi extind efectul asupra
celorlalti. Ce se intampla cu actele defavorabile ? Se pierde procesul in
prima instanta , se exercita cale de atac de unul singur dintre paratii
debitori solidari. Daca castiga apelul e un act favorabil, profita si celorlalti
daca se respinge actiunea. Daca se respinge numai fata de el ramanem pe

58

Dr. Pr. Civil


independenta procesuala. Se respinge fata de el pt ca invoca un motiv de
nulitate relativa raportat la persoana lui in exemplul dat. Daca se respinge
fata de toti le profita tuturor . Daca se respinge apelul cine va fi obligat la
cheltuieli de judecata fata de reclamant ? Numai paratul care a exercitat
cale de atac nu si ceilalti parati care au zis noi suntem multumiti cu
hotararea primei instante , consideram ca este legala si temeinica. N-am
cum sa-i oblig. Deci actele defavorabile raman in sarcina celui care le-a
infaptuit. Ati inteles ? Sala : da, numai ca daca doar unul dintre parati declara apel,
doar el e parte in apel, nu mai sunt si ceilalti. Profa : pot sa fie pt ca depinde
ce motiv invoca. Daca invoca un motiv de nulitate absoluta a contractului de
credit, de exemplu si se constata nulitatea absoluta a contractului de credit va
profita tuturor. De aia e importanta coparticiparea procesuala subiectiva, pentru
aplicarea acestor reguli de la 60. Deci actele favorabile profita tuturor si actele
defavorabile raman in sarcina celui care le-a facut daca intre acestia exista raporturi
de asa natura incat sa faca aceasta legatura cum era in acest exemplu cu
solidaritatea, ca nu in toate situatiile. Deci unde am o astfel de legatura se poate
pune si aceasta problema a actelor favorabile si defavorabile . Daca nu am o astfel
de legatura ramanem la independenta actelor procesuale. De aia am dat si acest
exemplu si cu perimarea , deci la perimare inevitabil cand cere repunerea pe rol
oricine, se repune pe rol fata de toata lumea , deci n-am cum sa spun pai aia care
au stat in pasivitate nu vor fi citati si il citez numai pe cel care a cerut repunerea pe
rol. NU. Fata de toata lumea se va judeca aceasta cauza.IN CAZUL PERIMARII,
REPUNEREA PE ROL SE DISPUNE FATA DE TOATA LUMEA !!!!
O sa vedeti de obicei termenele curg de la comunicarea actelor de procedura
in procesul civil si teoretic este posibil ca hotararea judecatoreasaca sa fie
comunicata la momente diferite paratilor depinde unde stau . Depinde daca e prin
posta, daca e prin agentul instantei si asa mai departe. Deci la fiecare de la
momentul in care i s-a facut comunicarea ii curge termenul deci e posibil sa fie in
termen si dupa ce a exercitat altul apel. Dar n-am inteles intrebarea. Sala : spuneati
ca daca se respinge apelul cumva este opozabil doar fata de cel care s-a respins.
Profa : pt ca ceilalti n-au vrut oricum sa atace hotararea . Daca va castiga procesul
si este un raport de solidaritate si se invoca un motiv care profita tuturor, cum v-am
dat exemplu, nulitatea absoluta a contractului sau plata integrala a datoriei sau nu
se face dovada ca s-a incheiat contractul , se declara fals inscrisul in calea de atac,
se face verificare de scripte sau inscrierea in fals in calea de atac , daca e desfiintat
inscrisul care probeaza raportul juridic nu mai am proba obligatiei si atunci profita
tuturor in aceasta situatie. Daca insa se respinge, el spune este fals inscrisul , eu
contest poate spun ca contest doar propria mea semnatura , acolo il priveste numai
pe el apelul , ceilalti nu-si contesta semnaturile . Daca invoca un motiv de nulitate
relativa iarasi il priveste numai pe el. Daca invoca un motiv de nulitate absoluta ii
priveste pe toti dar daca se respinge apelul ala e un act defavorabil de ce ? Ca cel in
culpa va fi obligat sa plateasca cheltuielile de judecata partii care a castigat apelul .
N-o sa plateasca toti paratii cheltuieli de judecata reclamantului intimat ci numai
paratul care a exercitat calea de atac . Intelegeti cum se aplica aceste reguli de la
art 60 ? Sala : daca n-ar exista coparticipare, ar exista o obligatie similara dar n-ar fi
parati, ar fi reclamanti debitorii solidari dar unul dintre ei il cheama in judecata pe
59

Dr. Pr. Civil


creditor ca sa desfiinteze titlul. Desfiinteaza pt ceilalti debitori, pot la fel sa se
foloseasca de hotararea judecatoreasca la fel se aplica si aici. Profa : o sa vedem
cand o sa discutam despre autoritate si putere de lucru judecat , aici am putere de
lucru judecat deci fata de creditor s-a dovedit ca acel contract este nul si el pierzand
procesul, hotararea poate fi invocata impotriva lui si de ceilalti debitori care n-au
fost parte . Sala : nu-i acelasi lucru. Profa : le profita dar nu se pune problema
coparticiparii pentru ca n-au fost toti codebitori parti in proces . Ati inteles
intrebarea ? Deci a pus problema ce se intampla daca unul singur dintre codebitorii
solidari il cheama in judecata pe creditor si cere constatarea nulitatii contractului ,
care le-ar profita tuturor . Daca creditorul ii cheama in judecata pe ceilalti, acestia
se pot prevala de hotarare ? DA. O sa vedeti cand vom discuta despre autoritate si
puterea de lucru judecat. Daca tu ai pierdut un proces acea imprejurare poate fi
invocata impotriva ta in alt proces. Dar nu se pune problema coparticiparii
procesuale pentru ca ceilalti debitori nu au fost parti in acel proces .
Reclamantii si paratii care nu s-au infatisat ori nu au indeplinit un act de
procedura in termen vor continua totusi sa fie citati daca potrivit legii nu au termen
in cunostinta si dispozitiile art 202 sunt aplicabile. 202 vorbeste despre
reprezentarea judiciara a partilor in caz de coparticipare procesuala. Acum sigur ca
va este greu sa intelegeti de ce acest text ca s-a pus problema apropo de perimare ,
repunere pe rol, chiar daca a facut unul singur cerere de repunere pe rol vor fi citati
toti si pt ca pe VCC spunea vor fi citati sau exercita numai unul cale de atac . In
continuare in calea de atac daca am acel element de legatura spre exemplu
solidaritate pasiva vor fi citati si ceilalti desi ei nu au exercitat calea de atac . In
baza alin 3 sa vedem, le profita in final hotararea sau nu le profita, deci vor fi citati
in calea de atac . Ei nu-si pierd calitatea de a fi citati in calea de atac in masura in
carea admiterea apelului le-ar fi favorabila si lor ca de aia vorbim de regulile
coparticiparii procesuale . Repet, ma intorc tot timpul la a doua conditie

deci existenta unei cauze comune, a unui drept comun sau a unei
stranse legaturi. De aceea se pot extinde efectele hotararii si
asupra celorlalti deci chiar daca ei in concret nu au exercitat calea
de atac , nu ramane definitiva hotararea fata de ei pt ca ei nu au
exercitat calea de atac , ei au in continuare calitate in calea de atac
si dupa cum le va profita sau nu hotararea urmeaza sa se aplice
regulile de la alin 1 si 2 . De ce au spus daca potrivit legii nu au termen
in cunostinta ? Pt ca a existat o opinie sub imperiul VCC care nu spunea,
ca v-am marcat cu rosu ce s-a adaugat fata de vechiul text , ca textul era
similar si in VCC, ca in aceasta situatie nu ai putea sa ai termen in
cunostinta ca daca textul codului spune ca trebuie citati apai trebuie citati
pt fiecare termen . Ca in concret au fost prezenti, ca au semnat sau nu citatia ,
trebuie citati. Si ca sa se inlature aceste discutii, parerea mea foarte sterile pt ca-i
absurd sa spui ca asta a fost opinia legiuitorului , ca la astia nu s-ar aplica institutia
termenului in cunostinta . Ca sa curme aceste discutii si ca sa intelegeti de ce e
textul atat de explicit au spus daca nu au cumva termen in cunostinta ca daca au
termen in cunostinta nu am de ce sa ii mai citez. N-am facut inca institutia
termenului in cunostinta dar o stiti din penal . Deci opereaza daca te prezinti la un

60

Dr. Pr. Civil


termen personal sau prin mandatar iei termenul in cunostinta sau daca ai semnat
personal citatia .
CLASIFICAREA ACTIUNILOR CIVILE

Clasificarea actiunilor civile, este de fapt o clasificare si a cererilor in functie


de ceea ce se pretinde de catre reclamant de la parat prin cererea de chemare in
judecata, actiunile pot fi in realizare, in constatare sau in constituire de drepturi
pentru ca daca eu de exemplu cer obligarea paratului sa-mi plateasca o suma de
bani cu titlu de imprumut, cu titlu de pret, cu titlu de chirie restanta vorbesc de o
actiune in realizare dreptului, adica o actiune prin care eu invoc un drept subiectiv
fata de cealalta parte si cer instantei sa-l oblige sa faca ceva. Hotararea pronuntata
intr-o actiune de realizare a drepturlui este susceptibila de a fi pusa in executare
silita. Actiunea in constatare a dreptului spre deosebire de actiunea in realizare nu
presupune afirmarea unei pretentii prin care cer obligarea paratului la ceva, ci doar
cer sa se constate dreptul meu in contradictoriu cu paratul sau sa se constate
inexistenta dreptului paratului in contradictoriu cu mine pentru ca actiunile in
constatare dupa cum vedeti pot fi positive, in constatare pozitiva sau in constatare
negative. De exemplu atunci cand cer sa se constate dreptul meu de proprietate in
contradictoriu cu paratul nu cer revendicarea pentru ca sunt in posesie, deci cer
numai sa se constate pentru ca si paratul se tot prevaleaza de un titlu si vreau
odata pentru totdeauna sa transeze instant problema. Si atunci cer doar sa se
constate in contradictoriu cu el ca eu am, dreptul de proprietate imi apartine mie si
nu lui. Nu cer sa fie el obligat la nimic pentru ca eu sunt in posesia bunului.
Hotararea nu este susceptibila de a fi pusa in executare silita deoarece nu am ce sa
pun in executare silita, nu cer sa faca nimic.
Cand am o actiune in constatare negative cer sa se constate ca paratul nu are un
drept. De exemplu pe vechiul cod ar fi cu servituti, legale sau conventionale; pe
noul cod putem vorbi de limite legale ale dreptului de proprietate sau servituti dupa
caz, de exemplu spun: Constatati ca paratul nu mai are o servitute a locului
infundat, daca e pe vechiul cod sau nu mai exista acea limitare legala a dreptului
meu in favoarea lui pentru ca in present prin fondul dominant a dobandit acces la
calea publica. Ce fel de actiune este asta? In constatare negative, nu este o actiune
confesorie ca daca el imi cere sa-l respect dreptul de servitute sau dreptul derivand
din limitare, aceea este o actiune confesorie, ca eu daca il blochez drumul el va veni
cu o actiune in realizare, actiunea confesorie este o actiune in realizare. Dar daca eu
spun Constatati-mi ca nu mai sunt intrunite conditiile pentru existenta servitutii
legale sau al limitarii legale al dreptului de proprietate si constatati ca paratul nu
mai are acest drept este o actiune in constatare negative, pentru ca eu ce
urmaresc? Sa nu mai treaca pe terenul meu in acest exemplu al servitutii locului
infundat.

61

Dr. Pr. Civil


Constatarea negativa inseamna deci sa constatati ca nu are un drept. Daca mie,
proprietar al fondului dominant proprietarul fondului aservit pe care e constituita
servitutea, ca la locul infundat sa zicem ca am doua terenuri invecinateaicia este
drumul public, si aici o rapa. Am o servituta a locului infundat de exemplu aici. Dar
la un moment dat se face si aici strada. Am iesire la drumul public? Mai exista
conditiile de existanta a sevitutii? Daca n-am deocamdata iesire si el imi obtureaza
accesul la calea publica, eu proprietarul fondului dominant am o actiune confesorie.
Daca intre timp eu dobandesc o iesire la drumul public, nu mai subzista conditiile de
existenta a servitutii legale pe vechea reglementare, limitarile legale pe noua
reglementare, si atunci proprietarul fondului aservit va exercita o actiune in
constatare negative, sa se constate ca eu nu mai am dreptul sa trec pe terenul lui.
Eu nu o sa pot sa fac nimic pentru ca aici pur si simplu o sa ma blocheze, nu ma mai
lasa. Pentru ca eu sa previn o eventuala actiune confesorie sau nu cumva sa vin sa
distrug aceasta poarta de exemplu, o sa ceara instantei sa se constate ca eu nu mai
am acel drept de trecere. Deci is doua chestiuni diferite, din aceasta perspectiva ar
fi o actiune in realizare cea confesorie iar din aceea perspectiva o simpla actiune in
constatare negativa.
De ce este important, acum la actiunile in constatare la ce trebuie sa fim atenti?
Intodeauna ceea ce cer este constatarea existentei sau inexistentei unui drept,
niciodata al unei stari de fapt. DE RETINUT!!! INTODEAUNA CER CONSTATAREA
EXISTENTEI SAU INEXISTENTEI UNUI DREPT , NICIODATA AL UNEI STARI DE FAPT.N-o
sa pot cere instantei de exemplu sa constate ca paratii au construit un gard. Dar,
apropos, daca imi obtureaza trecerea ce pot sa fac? Pot sa exercit o actiune
confesorie de servitute? dar eu nu pot sa exercit o simpla actiune in constatare a
unei stari de fapt, ca ei au ridicat aici un gard si imi impiedica accesul. Deci nu pot
cere constatarea unei stari de fapt numai constatarea existentei sau inexistentei
unui drept. Acum o sa vedeti ca in toate manualele si tratatele I se mai da o
clasificare a actiunilor in constatare pozitiva: declaratorii, interogatorii si
provocatorii. Nu prea o sa intelegeti prin ce se deosebesc acestea. Cele declaratorii
sunt pur si simplu cele prin care se constata un drept preexistent, v-am dat exemplu
deja actiunea in comparare de titluri?! Sau era mai inainte partajul, acuma partajul,
stiti ca pe noul cod are character constitutive de drepturi, pe vechea reglementare
avea efect declarativ. Interogatorii: il intreb ce vrea sa faca, de exemplu am un
mostenitor care vine inaintea mea la mostenire si-l chem in judecata sa-l intreb
daca vrea sa accepte mostenirea sau vrei sa renunti la ea ca sa nu astept sa treaca
termenul de optiune succesorala, deci eu sunt un mostenitor dintr-o clasa de dupa
el sau el este mostenitor legal, eu sunt legatar universal, sau daca vrea sa-mi
conteste sau nu legatul (provocatorie) ca sa stiu sa ma duc la notar sa-mi scot
certificatul de mostenitor. Deci prin interogatoriu intreb cum doreste sa actioneze in
viitor, si la provocator daca exista semen ca mi-ar putea contesta dreptul, il chem in
judecata tu mai vrei sa-l contesti sau nu mai vrei sa-l contesti?. Diferenta este
prea nesemnificativa ca sa se merite retinut aceasta calsificare, dar ideea este sa
retinem ca vorbim de actiune in constatare a unui drept sau a inexistentei unui
drept.

62

Dr. Pr. Civil


De ce este atat de important distinctia dintre actiunile in realizare si cele de
constatare? Tocmai, ce spuneam ca la 32 avem doar conditiile generale de
exercitare a actiuni, la articolul 35 avem o conditie speciala atunci cand vorbim de
actiunile in constatare, si ce spune art. 35: Nu se poate exercita o actiune in
constatare atunci cand reclamantul ar putea sa ceara realizarea dreptului. Deci
este, daca vine paratul si spune reclamantul ar putea sa ceara realizarea dreptului,
invoca de fapt inadmisibilitatea actiunii in constatare, care duce la respingerea
actiunii ca inadmisibila, deci este o conditie speciala de exercitare a actiunii in
constatare, sa nu ai la dispozitie o actiune in realizare. De exemplu: eu sunt
proprietarul unui teren dar paratul este in posesia lui, si eu cer pur si simplu sa se
constate in contradictoriu cu paratul dreptul meu de proprietate asupra imobilului.
Este admisibil actiunea? Nu, pentru ca am o actiune in revendicare. Sau am
imprumutat paratului o suma de bani si cer sa se constate ca imi datoreaza o suma
de bani, ca eu sunt titularul al unui drept de creanta. Este admisibil actiunea in
constatare? Nu, pentru ca am o actiune in realizarea creantei. Nu pot sa exercit o
actiune in constatare daca de exemplu actiunea in realizare s-a prescris. Da, stiti,
dreptul material la actiune.DE RETINUT!!! Nu mai pot obliga si atunci vin sa
exercit o actiune in constatare sa se constate ca sunt totusi titularul unui drept de
creantaNu, deci daca as avea sau as fi putut sa am o actiune in realizare pe care
am lasat-o sa se prescrie, actiunea in constatare e inadmisibila. De aceea este
foarte important sa facem aceasta distinctive intre actiunile in realizare si cele de
constatare
Dar, sunt situatii in care nu e foarte clar daca actiunea este in constatare : Cer sa
se constate nulitatea absoluta nu este o actiune in constatare, este o actiune in
realizare indiferent daca cer sau nu repunerea in situatia anterioara. Deci iata, la
actiunile in realizare ca regula hotararea judecatoresca, desi o sa vedeti foarte clar,
e susceptibila de punere in executare dar nu intotdeauna. Pentru ca pot sa cer
constatarea nulitatii contractului sau anularea pe motiv de nulitate relative sau
rezolutiunea fara sa cer repunerea in situatia anterioara. Nu este o actiune in
constatare, este o actiune in realizare, pentru ca eu cer desfiintarea contractului. As
putea sa cer in cazul aceleiasi actiuni si repunerea in situatia anterioara, da..si intre
cele doua petite exista un raport principal accesoriu, ca daca se desfiinteaza
contractul, partile sunt repuse in situatia anterioara, daca se respinge capatul de
cerere privind desfiintarea contractului, se va respinge sic el accesoriu privind
repunerea in situatia anterioara. Dar chiar daca nu cer repunerea in situatia
anterioara, astfel de actiuni sunt actiuni in realizare desi in concret nu o sa am
intotdeauna depusa, daca nu cer repunerea in situatia anterioara, nu am ceva ce
pot sa execut silit impotriva partii care a pierdut procesul. Sau daca sotii, sau
creditorul uneia dintre soti in timpul casatoriei cere sa se constate cota de
contributie la dobandirea unui bun comun ca sa vanda doar acea cota, nu neaparat
partajul; sau sotii dupa divort cer sa se constate cota de contributie ex. devalmas,
am regimul comunitatii legale de bunuri, sau a comunitatii conventionale, si in orice
caz pot sa ajung la devalmasie, si dupa divort vor sa stabileasca cota fiecaruia
pentru ca de cota pot sa dispuna fiecare de treaba lui., pot s-o ipotecheze, pot s-o
instraineze, pot s-o greveze cu alte dezmembraminte ale dreptului de proprietate
atunci cand e cazul. Este o actiune in constatare? Practic acolo cer sa se stabileasca
63

Dr. Pr. Civil


cota de contributie si oricum si daca as spune, nu este considerata de practica o
simpla actiune in constatare. Am vazut o argumentare recenta, in sensul ca si daca
ar fi o actiune in constatare considerata, nu ar fi sustenabila exceptia
inadmisibilitatii pentru ca trebuie sa fiu obligat sa exercit actiunea in realizare cum
am dat acel exemplu: sa constatati ca sunt titularul al unui drept de creanta nu,
pentru ca eu pot sa cer realizarea creantei, dar in aceasta situatie eu nu pot sa fiu
obligata sa ies din indiviziune. Daca vreau fac partaj, daca nu nu. Eu poate atata
interes am, sa se stabileasca cota mea fiindca pe aia o vreau s-o instrainez, sau pe
aia o vreau s-o ipotechez. Eu vreau sa raman in continuare, noi stam impreuna in
locuinta, nu vrem nici unul sa scoatem pe celalalt, deci iata, n-as avea de fapt o
actiune in realizare ca sa fie sustenabila exceptia inadmisibilitatii chiar daca as
aprecia-o concret cafiind una in constatare. Sau actiunile mostenitorilor prin care
cer sa se constate cota de proprietate obtinuta de fiecare in urma mostenirii, din
aceleasi ratiuni.nu pot sa-l oblig sa-si iasa din indiviziune pentru ca poate sunt
frati care stau in aceeasi casa, dar vor pur si simplu sa se stabilesca fiecare ce cota
are, sau poate in favoarea unuia defunctul a lasat un testament si vor sa vada care
e cotitatea disponibila, care e rezerva, si in functie de asta sa vada daca datoreaza
raportul sau reductiunea unde e cazul si sa se stabileasca cota fiecaruia, ca daca
vrea in viitor sa poate sa dispuna de ea. Nu poate fi obligat sa faca si partajul, deci
nu ar fi o inadmisibilitate a actiunii in constatare, chiar daca ar fi o simpla actiune in
constatare, sa se constate cotele noastre de proprietate asupra bunului sau asupra
patrimoniului succesoral.
Deci iata distinctia actiuni in realizare, actiuni in constatare, actiuni in constituirea
dreptului. De unde aceste trei? pentru ca la primele doua deja am dreptul,
hotararea judecatoresca nu confera un drept, eu il am numai mi-l protejez in justitie.
In a treia situatie eu dobandesc dreptul ca urmare a hotararii judectoresti de
exemplu: Cer pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract authentic
notarial de vanzare cumparare eu devin proprietar ca urmare a hotararii care tine
loc de contract, pana cand, vorbiind de imobile nu intra in vigoare dispozitiile din
Codul Civil privind efectul constitutive al inscrerii in CF. Acestea sunt actiuni in
constituirea dreptului pentru ca prin hotararea judecatoresca obtin de fapt dreptul.
Alte exemple: actiunile de stare civila devii copilul paratului, se admite actiunea in
stabilirea paternitatii, sau pierd (aici deja nu este constituire de drepturi) statutul de
copil al sotului mamei; nulitatea casatorie; divortul toate acestea sunt actiuni in
constituire pentru ca schimba drepturile nascute din anumite raporturi de familie.
Am aratat deja de ce este importanta clasificarea aceasta a actiunilor din cauza
inadmisibilitatii actiunii in constatare, care atunci cand am o actiune in realizare, si
din cauza faptului ca hotararea pronuntata in actiunea in realizare poate fi pusa in
executare silita, ca regula.
Competenta este aceeasi la actiunea in realizare ca si la ceea in constatare. Deci
indiferent ca cer constatarea dreptului de proprietate sau revendic dreptul de
proprietate, competenta instantei se determina dupa aceleasi reguli, care sunt
valoarea imobilului, taxa de timbre este acelasi daca ne ducem la Ordonanta

64

Dr. Pr. Civil


80/2013 indiferent ca vorbesc de actiune in realizare sau actiune in constatare.
Calea de atac va fi acelasi pentru ca se raporteaza la valoarea imobilului.
Daca am o creanta care nu este scadenta ce asi putea sa introduce?o actiune
preventiva dar care ramane una in realizare, numai ca hotararea judecatoreasca nu
va putea fi pusa in executare decat atunci cand obligatia va deveni scadenta. Tineti
minte, evacuarea din imobilul inchiriat, am un drept de creanta eu inchiriator, in
sensul de a mi se restitui imobilul la implinirea duratei contractului de inchiriere si
chiariasul are obligatia corelativa sa mi-l predea. Dar daca il chem In judecata eu nu
cer sa se constate dreptul meu la predarea bunului ci cer obligarea lui sa mi-l
predea. Numai ca nu voi putea pune in executare hotararea decat atunci cand
obligatia devine scadenta., deci nu este o actiune in constatare a dreptului, ramane
una in realizare, numai ca nu se poate invoca exceptia de prematuritate fiind o
actiune preventiva, dar amana punerea in executare a hotararii.
Daca nu e foarte clar ca reclamantul cere realizarea dreptului sau constatarea lui
tineti minte de la rolul judecatorului ca poate pune in discutia partilor orice
imprejurare de fapt si de drept. Daca nu este foarte clar ce vrea, sa-I pun in discutia
lui, revendica sau cere numai constatarea.
La primul termen de judecata reclamantul chiar poate sa ceara sa se transforme
actiunea in constatare intr-una in realizare. Daca ne ducem la textul lui 204, daca I
s-ar invoca exceptia inadmisibilitatii si reclamantul ar spuneDa aveti dreptate, as
avea la indemana o actiune in realizare, la primul termen de judecata el poate sa
transforme actiunea in constatare intr-una in realizare. 204 alin 2 pct 4 se
inlocuieste o cerere in constatare print-o cerere de realizare de dreptului sau invers,
si invers e posibil, atunci cand cererea in constatare este admisibila. Adica daca eu
sunt in posesie, pentru ce sa cer revendicarea? Cer doar constatarea dreptului meu.
Cu acordul paratului pot fi transformate si la termenele urmatoare, dar asta tine
deja de cererea de chemare in judecata.
Uzucapiunea nu mai este ca inainte, ca se judeca in contradictoriu cu mostenitorii
proprietarului tabular, si fiind in posesie, de fapt cereau doar o simpla constatare.
Acum avem o procedura speciala care este una necontencioasa in principiu, si se
poate transforma intr-una contencioasa numai daca aia fac opozitie, deci el practic
cere instantei sa se constate ca a devenit proprietar prin uzucapiune. Este o
constatare intr-o procedura gratioasa, deoarece nu se invoca fata de cineva.
Presupune anumite forme de publicitate si mostenitorii proprietarului tabular pot sa
faca opozitii, ca sa sustina ca nu s-a implinit termenul de uzucapiune, daca a existat
o intrerupere a termenului samp.
Urmatoarea clasificare in functie de natura dreptului este foarte importanta pentru
intelegerea competentei material si teritoriale in solutionarea cauzelor. Stiti deja
clasificarea drepturilor subiective in functie de caracterul evaluabil sau neevaluabil
in bani, drepturile subiective se clasifica in patrimoniale si nepatrimoniale. Exemple
de drepturi nepatrimoniale: actiune pentru apararea dreptului la nume 254 CC;
drepturile de proprietate intelectuala pot sa aiba character patrimonial sau

65

Dr. Pr. Civil


nepatrimonial, fiindca daca spun ca cineva mi-a plagiat opera si cer sa mi se
recunoasca dreptul de autor fara sa cer o suma de bani e nepatrimoniala, daca cer
obligarea lui la despagubiri este patrimoniala. Deci la drepturile de autor pot sa am
si aici si acolo. Actiunea de divort, de stare civila, sigur nu vorbesc de petite
accesorii cum ar fi partajul, sistarea comunitatii de bunuri, dar divortul, stabilirea
filiatiei, punerea sub interdictie, declararea judecatoresca a mortii -unde potejez un
drept nepatrimonial. Actiunile patrimoniale, drepturile patrimoniale se clasifica in
functie de gradul de opozabilitate: sunt reale opozabile erga omnes si personale,
opozabile numai debitorului. Actiunile reale sunt cele pentru apararea drepturilor
reale iar cele pentru apararea drepturilor de creanta se numesc personale. Sa nu
confundam notiune de actiune personala cu acela pentru apararea unui drept
nepatrimonial. Actiune personala inseamna actiune pentru apararea unui drept de
creanta.
Care sunt actiunile reale? In functie de clasificarea bunurilor mobile si imobile, pot
sa am actiuni reale mobiliare si imobilare. Drepturile reale sunt numai cele expres
prevazute deci numarul lor fiind limitat si numarul actiunilor fiinf limitat, pe cand
cele de creanta fiind in numar nelimitat si numarul actiunilor este nelimitat
(imprumut, chirie, renta viagera, contract nenumit, antrepriza etc.). La cele reale
am cea pentru apararea dreptului de proprietate- revendicarea, pentru
dezmembramintele dreptului de proprietate actiunile confesorii. Iar atunci cand neg
dezmembramintele am actiunea in constatare negative. Actiunile reale sunt foarte
clar delimitate, pe cand cele de creanta sunt nelimitate. Actiunile reale imobiliare la
randul lor se clasifica in petitorii si posesorii. Pentru ca in cazul imobilelor pot sa
apar si posesia. Am discutat si la actiunea civila, apararea unuri drept subiectiv sau
un interes legitim, a unei situatii juridice, care poate fi inclusiv si posesia, deci nu
intotdeuna pentru apararea unui drept subiectiv ma adresez justitiei ci poate si
pentru apararea starii de fapt al posesiei.
Actiunile mixte: parerea mea este ca astfel de actiuni nu exista, au fost contestate
de doctrina si sub imperiul vechilor reglementari. Pe NCPC foarte multi doctrinari au
si renuntat la aceasta categorie. Este o institutie preluata de la francezi prin care s-a
incercat explicatia unor reguli privind competenta terioriala, care oricum nu se
explica prin categoria actiunilor mixte. Actiunile mixte sunt acelea prin care se
apara in aceasi timp un drept real si un drept de creanta. De exemplu: Daca sunt
cumparatorul unui bun, pot sa cer predarea bunului de la vanzator si prin asta imi
apar si un drept de creanta, dreptul la predare bunului vandut, si un drept real
pentru ca de fapt sunt proprietar sic a aceasta ar fi o actiune mixta, pentru ca apara
in aceeasi timp si un drept de creanta si un drept real. In realitate ori revendic
bunul, si atunci ma prevalez numai de calitatea de proprietar, ori cer executarea
obligatiei din contract, deci niciodata nu o sa combin in aceeasi actiune doua
drepturi; fie apar dreptul real, fie apar dreptul de creanta. De aceea aceasta
categorie a actiunilor a fost contestata si cred ca nu este cazul s-o insusim.
In functie de calea procesuala sau procedural aleasa de parte, aici avem o
clasificare facuta de cod, deoarece aceasta tine deja de procedura, in art. 30 si care
de fapt se refera la clasificarea cererilor in justitie. Spune: Cererile principale,

66

Dr. Pr. Civil


accesorii, aditionale, si incidentale. Cererea principala este cererea
introductive de instant, adica cererea de chemare in judecata. Care sunt
cererile incidentale? Cele care intervin pe parcursul unui process de
exemplu: daca paratul formuleaza cerere reconventionala, aceea este o cerere
incidentala. Dar daca intervine un tert care se prevaleaza de un drept propriu,
aceea este o cerere incidentala. Daca promitentul formuleaza o cerere de chemare
in garantie impotriva prepusului, pe cale aceluiasi process, daca el este obligat fata
de victima faptei ilicite a prepusului sau s-o despagubeasca, poate prin acelasi
process sa exercite actiune in regres importiva prepusului, ce este tot o cerere
incidentala. Deci cererea principal este cererea prin care se investeste instanta,
cererea de chemare in judecata, cererile incidentale sunt cele care sunt formulate
pe parcursul procesului fie de catre parat daca vorbim de cerere reconventionala,
fie de tert care intervine sau este introdus fortat in process. Fiecare dintre aceste
cereri poate sa aiba capete principale de cerere si capete accesorii. Ce intelegem
prin capat principal de cerere si capat accesoriu? Cererile accesorii sunt acele cereri
a caror solutionare depinde de Solutia data unui capat de cerere principal. Nu
confundati capetele de cerere principale si accesorii cu cererea principal si cea
subsidiara. Pentru ca daca spun Cer constatarea nulitatii unui contract si repunerea
in situatia anterioara dar daca cumva nu-mi veti da castig de cauza pe acest capat
de cerere, cer executarea silita, nu este un capat accesoriu ca n-am raport principal
accesoriu, fiecare este un capat principal. O sa vedeti ca e important din
prespectiva stabilirii competentei. Care este capatul de cerere accesoriu? Daca de
exmplu cer sa constatati nulitatea absoluta a contractului, si daca o constatati sa
ma repuneti in situatia anterioara. Repunerea in situatia anterioara este un capat de
cerere accesoriu. Daca cer sa rezolutionato contractual sis a ma repuneti in situatia
anterioara, repunerea in situatia anterioara este un capat de cerere accesoriu. Daca
imi dati castig de cauza sa-l obligati pe parat la plata cheltuielilor de judecata este
tot un capat de cerere accesoriu, ca daca castig procesul paratul imi va plati
cheltuielile. Deci asta inseamna raport principal accesoriu. Este foarte important,
cand vorbim de competenta, sa nu confundati raportul capat de cerere principal,
capat de cerere accesoriu deoarece cand am un capat de cerere principal si un
capat de cerere accesoriu sau mai multe capete de cerere accesorii, competenta
capetelor de cerere accesorii, instanta competenta si pentru petitele
accesorii, este ceea competenta pentru cel principal. Daca am mai multe
capete de cerere principale, si unele ar atrage competenta unei instante si altele
competenta unei instante de grad mai inalt, toata cererea se va judeca de
instant cu grad mai inalt. Deci este foarte important sa disting intre capat de
cerere principal, ceea ce cer in principal, si subsidiar, care pot fi amandoua cereri
principale si capat de cerere accesoriu. Si la cel subsidiar ai putea sa

spui ca depinde de solutionarea celuilalt, dar fiecare in


parte sunt capete principale, deci as putea sa le cer pe fiecare: deci
daca vreau sa execut contractul nu trebuie sa formulez o actiune in constatarea
nulitatii, dar daca vreau sa fiu repus in situatia anterioara trebuie sa cer desfiintarea
contractului.

67

Dr. Pr. Civil

Care sunt cele aditionale? art. 204 fie adaug niste capete de cerere la primul
termen de judecata cererii initiale, fie schimb ceea ce am cerut prin cererea initiala;
aceasta schimbare, apropos de determinarea competentei, nu trebuie sa fie una
fundamentala care sa nu aiba nici-o legatura cu cererea initiala, numai daca am
vrut eu sa determin instanta competenta dupa cererea initiala. Pentru ca daca de
exemplu prin cererea initiala eu cer ca paratul sa-mi plateasca o chirie restanta, pe
un imobil, si prin actiunea principal cer sa fie obligat la incheierea unui contract de
vanzare cumparare, care nu are legatura deloc cu cererea initiala, aceasta nu este
cerere aditionala. Deci cererea aditionala este o cerere pe care

o adaug la ceea ce am cerut initial prin cererea de


chemare in judecata sau prin care schimb datele cererii de
chemare in judecata. La primul termen de judecata reclamantul poate sa-si
modifice cererea, si in ce consta modificarea, in functie de asta se va da un termen
paratului sau nu. Ca daca nu mai indreapta o greseala materiala: Am scris un zero
in plus e o greseala esentiala, atunci nu mai dai un termen. Sau se solicita
contravaloare obiectului cererii pierdut sau pierit, atunci nu mai cer sa mi se
restituie masina, ca stiu ca a dat-o la fier vechi, si cer sa-mi plateasca
contravaloarea. Nici in aceasta situatie nu se va da un termen, sau cand se
inlocuieste o cerere in constatare cu una in realizare sau invers, sau atunci cand se
mareste sau se micsoreaza cuantumul obiectului cererii. Vom vedea insa la
competenta cu nu asa de buna voie vine reclamantul ca initial a spus ca cere
100000 de la parat ca sa sesizeze judecatoria, si dupa aia cere 1100000. In acest
caz trebuie sa arate de unde vine majorarea sau micsorarea. Daca a fost intr- eroare
materiala si obiectul valoreaza mult mai mult ceea ce atrage competenta altei
instante, deja este motiv ca instanta sa-si decline competenta.
Creditorul are la dispozitie sa ceara executarea contractului sau rezolutiunea. Nu pot
sa spun ca daca initial a cerut executarea, ca nu m-as incadra pe 204, s-a razgandit
si a cerut rezolutiunea. Si-a dat seama ca nu are ce sa execute de la debitor si a zis
ca mai bine rezolutionez si-mi iau inapoi bunul, ca degeaba cer eu pretul ca n-am ce
sa execut. Nu as putea sa spun ca nu e o modificare in sensul 204, ca are o legatura
cu cele initiale.
De ce este importanta aceasta clasificare? La cealalta clasificare era
importanta pentru determinarii competentei. Aceasta clasificare este
importanta si pentru determinarea competentei, ca v-am spus ca cererea
principala determina competenta, si ca cererile incidentale se solutioneaza
de instanta competenta su judece cererea principal, deci cererea
reconventionala se judeca de instanta competenta sa judece cererea
principal chiar daca reconventionala, daca ar fi fost exercitata separate ar
fi atras o alta competenta.
Capat principal capat accesoriu; competenta se determina dupa capatul principal
de cerere, ca accesoriul va fi judecat de instanta competenta sa judece principalul;
si aditionalul la fel. Ramane competenta instanta sesizata initial cu conditia sa fie o
cerere aditionala.

68

Dr. Pr. Civil


In ceea ce priveste procedura aplicabila, daca suntem intr-o procedura
special ape actiunea principal atunci voi fi intr-o procedura speciala si pe
cererile incidentale. De exemplu n-am mers pe dreptul comun sa cer restituirea
unui imprumut ci m-am dus pe procedura privind ordonantei de plata sau a
creantelor marunte, o eventuala reconventionala, vom vedea in ce masura sunt
admisibile, ar urma aceeasi procedura. Caile de atac, o sa vedeti ca aici se poate
discuta ca daca la cererile incidentale sau cand am mai multe capete de cerere se
poate discuta care este calea de atac. Dar cererile accesorii au aceeasi cale de atac
ca si aceea pe care ar avea-o hotararea pronuntata asupra cererii principale.
Importanta acestei ultimei clasificari este, pentru determinarea instantei
competente, pentru determinarea procedurii aplicabile fiindca aceeasi procedura se
va aplica tuturor cererilor ca si ceea care se aplica cererilor de chemare in judecata.
La principiul disponibilitatii, tineti minte ca am spus ca se refera nu numai la faptul
ca poti sesiza instanta dar ca poti sa alegi si procedura aplicabila (ma duc pe
dreptul comun/ aleg o procedura speciala). Deci iata, procedura aplicabila va fi
aceeasi la toate aceste cereri, iar caile de atac, aceasta este o alta chestiune, ca
aici pot sa difere dupa cum e vorba de cereri incidentale. Deci are importanta si sub
aspectul cailor de atac.

Competenta
O sa vedeti ca spre deosebire de alte tratate si manuale, consider ca ceea mai
potrivita definitie provine dintr-o teza de doctorat pentru ca o sa vedeti ca in toate
cartile mi se spune ca este aptitudinea instantelor de a judeca o anumita cauza.
Adica eu ca judecator pot sa judec o actiune in revendicare cu valoare patrimoniala
de pana la 200000 lei.
Dar este doar o aptitudine? Sau este si o obligatie?! Nu este doar o simpla facultate
ci este si o indatorire a instantei de a judeca o anumita cauza atunci cand este
sesizata si pentru ca atunci cand spui aptitudinea unei instante de a judeca o
anumita cauza, ma refer numai la distribuirea competentelor intre instante, pentru
ca aceasta definitie include de fapt si competenta generala, spune:aptitudinea
instantelor general de a judeca o cauza sau a unei anumite instante in special.
Pentru ca o sa vedeti ca unele cauze sunt de competenta instantelor, altele sunt de
competenta altor organe cu activitate administrative jurisdictionala, si vorbind tot
de competenta, deci o definitie de genul: Competenta este numai aptitudinea
instantelor de a judeca anumite cauze, nu-mi include toata definitia competentei,
este insuficienta pentru ca nu-mi include competenta generala. Competenta
generala imi spune si prin ce se delimiteaza competenta instantelor de la cea a
altor organe cu sau fara activitate jurisdictionala. Aceasta definitie imi include si
competenta generala, si aptitudinea instantelor de a judeca anumite cauze si
aptitudinea instantei de a judeca o cauza concreta, adica Cum delimitez
competenta instantelor de la cea a altor organe?- asta e cea generala Si cum
delimitez competenta instantelor intre ele atunci cand vorbesc de un litigiu
anume?. Competenta generala imi spune ce este de competenta instantelor, dar o
sa vedeti de ce este important definitia competentei generale. In manuale este
definit: Competenta generala delimiteaza competenta instantelor de judecata de
69

Dr. Pr. Civil


cea a altor organe cu activitate jurisdictionala FALS.cu sau fara activitate
jurisdictionala. De ce? Pentru ca daca acea cauza ar fi de competenta unui organ cu
activitate jurisdictionala si mi se invoca exceptia de necompetenta instantei de a o
judeca, ce va face instanta? Va declina competenta.
Daca de exemplu se ataca hotararea comisiei locale de aplicare a legii fondului
funciar, pe legea fondului funciar cine ar fi competenta sa judece cauza? Comisia
judeteana si impotriva hotararii comisiei judetene am plangere la instanta. Sau,
Legea cadastruluiam fost sa fac plangere impotriva incheierii de respingere de
exemplu a unei inscrieri, pot sa fac cerere de reexaminare la registratorul sef si
impotriva incheierii registratorului sef am plangere la instanta. Pot sa discut, daca
am format totusi o cerere de reexaminare si am indreptat-o gresit, ea isi poate
declina competenta in favoarea registratorului sef., sau in favoarea comisiei
judetene, in primul exemplu. Dar daca spun asa: Eu vreau sa-mi emiteti o
autorizatie de construire... nu spunem ca Am cerut de 3 luni la primarie si nu mia raspuns deci nu atac in contencios refuzul nejustificat ci spun eu n-am chef, ca
stiu ca toata lumea se adreseaza primarului, si nu, ca mie vreau si mi-l emita
instanta autorizatiaEste de competenta instantei sa admita? Primarul este organ
cu atributii jurisdictionale in acest exemplu? Nu. Si atunci ce se intampla? Vorbesc
tot de necompetenta generala. Se va respinge actiunea ca urmare a admiterii
exceptiei de necompetenta generalave-ti vedea cand vom discuta exceptia de
necompetenta generala ca daca ea se admite, actiunea este respinsa ca nefiind de
competenta instantelor si nici a altor organe, si hotararea instantei se ataca numai
cu recurs.
Competenta generala delimiteaza atributiile instantelor judecatoresti, nu numai de
cele ale altor organe cu activitate jurisdictionala ci si de cele cu activitate
nejurisdictionala. In ceea ce priveste delimitarea competentei instantelor intre ele
pot sa delimitez competenta pe vertical, aceea este competenta materiala, imi
spune ce instanta judeca in prima instanta un anume litigiu. Aceasta la randul ei se
imparte in 2 categorii fiindca atunci cand spun ce-mi judeca in prima instanta, este
vorba de competenta procesuala, dar daca spun judeca inprima instanta sau poate
judeca si in apel si in recurs, daca vorbim de tribunal sau curtea de apel, aceea este
competenta functionala, care tine tot de competenta materiala. Iata, competenta
materiala delimiteaza competentele instantelor intre ele pe vertical atat sub aspect
procesual, aici ne intereseaza despre ce fel de actiune este vorba, ca sa stiu unde
ma indrept, catre ce instanta prima data, si in sens functional, care sunt caile de
atac si care este instanta competenta sa le judece.
Si vine competenta teritoriala dupa ce stiu am o actiune oarecare care este de
competenta judecatoriei. Care din judecatoriile din tara va fi competenta sa-l
judece? O sa vedeti ca la competenta teritoriala am una de drept comun: instanta
de la domiciliul sau sediul paratului, ca o aplicatie a prezumtiei de nevinovatie in
procesul civil, ca eu trebuie sa ma duc la parat, nu-I pot provoca cheltuieli
suplimentare pana nu I se dovedeste culpa procesuala. Alternativa cand pot sa aleg
intre mai multe instante si exclusiva, nu este chiar buna aceasta clasificare pentru
ca exclusive insemna ca am o anume instanta competenta, aceea norma de

70

Dr. Pr. Civil


competenta este imperativa, nu pot sa ma adresez altei instante, pentru ca daca as
face-o exceptia de necompetenta, fiind una absoluta, poate fi invocate si de
instanta din oficiu. De exemplu, in materie de revendicare imobiliara instanta
competenta este cea de la locul situarii imobilului, nu ma pot duce la domiciliul
paratului, dar daca cer sa-mi restituie un imprumut, si in loc sa ma duc la instanta
de la domiciliul lui, ma duc la instanta de la domiciliul meu, aia e o norma de
competenta relative si numai paratul poate invoca incalcarea ei. Alegerea intre mai
multe instante nu inseamna neaparat o competenta relativa, ca si in cazul
competentei absolute, in exemplul dat, daca imobilul se afla in circumscriptia a mai
multor instante, de exemplu judecatorii, atunci reclamantul poate sa aleaga sa se
adreseze oricareia dintre acele instante. Deci alternative poate fi nu numai cea
relative ci si cea absoluta.

Curs 7 ora 2 procedura civila


Am ramas la cererile de evacuare. Ce inseamna cereri de evacuare? Prin ce se deosebesc cererile
de evacuare de actiunea in revendicare care urmeaza criteriul dupa valoarea obiectului? Actiunea
in evacuare: am o data o procedura speciala prevazuta de codul de procedura civilape care nu
vom apuca sa o facem dar va atrag atentia ca exista si v-am vorbit deja despre ea cand am vorbit
despre principiul disponibilitatii in procesul civil. Daca tineti minte am spus ca reclamantul poate
sa aleaga si intre mai multe cai procesuale care ii sunt puse la dispozitie de cod si am dat printre
altele exemplul actiunii in evacuare pe dreptul comun si actiunii in evacuare reglementate de
procedura speciala din codul de procedura civila. Avem cartea a VI-a din codul de procedura
civila, numita proceduri speciale si titlul XI se refera la evacuarea din imobilele folosite sau
ocupate fara drept, aceasta procedura, evacuarea fundamentata pe aceasta procedura speciala este
de competenta in prima instanta a judecatoriei, dar si evacuarea pe dreptul comun. Aceasta este o
procedura speciala. O sa vedeti daca aveti curiozitatea sa cititi ca urmeaza niste reguli speciale
fata de procedura de drept comun. Pot sa merg si pe procedura de drept comun de evacuare. Si
aceea este competenta in prima instanta a judecatoriei. Ce inseamna procedura de drept comun
de evacuare? Prin ce se deosebeste evacuarea ca actiune de revendicare? V-am spus, revendicare
am atunci cand reclamantul se prevaleaza de dreptul sau de proprietate asupra imobilului, iar
paratul este un simplu posesor sau chiar daca ii opune un titlu si trebuie sa se compare titlurile,
tot ramane o actiune in revendicare. Cand vorbesc de evacuare? Cand este vorba de o obligatie
de predare a imobilului in baza unui raport contractual, insa si aici deja se pot ridica discutii pt
ca o sa vedeti cand vom face, asta era teoria clasica si v-am relevant-o. Deci, predarea unui
imobil in baza unui raport contractual, dar veti vedea cand vom face la stabilirea criteriului
valoric ca acolo unde am de exemplu contracte, avem un text si vom face, il vom discuta separat
71

Dr. Pr. Civil

la stabilirea criteriului valoric, este vorba de textile de la 101 si 103, valoarea cererii in cazuri
speciale, zice, vom relua aceasta discutie, in cererile privitoare la executarea unui contract ori a
unui act juridic pt stabilirea competentei instantei se va tine seama de valoarea obiectului sau
dupa caz a partii din obiect dedusa judecatii. Alin 2 aceeasi valoare va fi avuta in vedere si in
cererile privind constatatea nulitatii absolute, rezolutiunii, anularii sau rezilierea actului juridic,
chiar daca nu se solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, precum si in cererile privind
constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Si alin 3 in cererile de aceeasi natura, adica
executarea contractului sau desfiintarea contractului. Daca alin 1 vorbeste de executare, alin 2
vorbeste de desfiintare ca urmare a unui motiv de ineficacitate fie concomitant, fie ulterior cand
vorbeste de nulitate, rezolutiune sau reziliere; alin 3 spune in cererile de aceeasi natura privitoare
la contracte de locatiune ori de leasing, precum si acelea privitoare la predarea sau restituierea
bunului inchiriat ori arendat, valoarea cererii de socoteste dupa chiria sau arenda anuala. Deci,
iata atunci cand este vorba de predarea bunului inchiriat si nu spune ca aici avem o discutie:
daca este vorba de evacuarea chiriasului, deci obligatia de predare a imobilului inchiriat la
expirarea termenului de locatiune sau putem sa facem o distinctie sa spunem ca in cazul in care
chiriasul cere proprietarului care ia inchiriat imobilul sa-l predea, este un litigiu la valoare in
baza lui 101 alin 3. Cred ca in ambele situatii avem un litigiu patrimonial pe textul de la 101 alin
3 nu distinge si iata ca in lumina noului cod obligatia de predare a unui bun in baza unui raport
contractual este o obligatie evaluabila in bani, se considera un litigiu patrimonial, deci nu o
simpla evacuare neevaluabila in bani si atunci in functie de valoarea chiriei pe un an se va
repartiza competenta intre Tribunal si Judecatorie. Pt ca repet avem acest text de la 101 care
vorbeste de obligatia de predare a unui bun in baza unui raport contractual. E adevarat, spune
inchiriat sau arendat, da spune la alin 3 cererile de aceeasi natura si atunci problema se pune
aliniatele 1 si 2 se refera la alte categorii de litigii; da cand vorbesc de obligatia de predare a
bunului vandut la ce valoare ma raportez? Sau este sau nu este evaluabila in bani? Este o simpla
cerere de evacuare daca este o simpla obligatie de predare a unui imobil? Sigur ca nu o sa ma
indrept la instanta ca la imobile sunt obligat sa inchei contractul in forma autentica si atunci
contractual autentic notarial este cu titlu executoriu si pt obligatie de predare. Deci practic nu o
sa fiu pus in aceasta situatie sa execut obligatia de predare a imobilului obtinand o hotarare
judecatoreasca pt ca deja contractul este cu titlu executoriu ca norocul, dar o sa vedeti ca in
doctrina deja se spune ca ar fi vorba de obligatia de predare a unui imobil in baza unui act
translativ de proprietate, aceea ar fi evaluabila in bani raportat la acest text al art 101. Deci ce
inseamna cereri de evacuare? Este procedura speciala prevazuta de codul de procedura, asta
indubitabil, dar cand este vorba deci despre o simpla predare a bunului in baza unui raport
contractual este de discutabil daca vorbim de o evacuare. Sigur, de evacuare vorbim doar in cazul
imobilelor, nu vorbim de evacuare la predare bunurilor mobile. Deci acolo am o obligatie de
72

Dr. Pr. Civil

predare de alta natura. Iata ca in cazul obl de predare in baza unui raport contractual deja nu ma
incadrez pe simpla cerere de evacuare ci pe o obligatie patrimoniala raportat la latura criteriului
din art 101, iar la actiunea in revendicare desi urmaresc sa-l scot din locuinta aceea nu este o
simpla actiune in evacuare, cu atat mai mult se va stabili competenta dupa valoarea imobilului si
vom vedea imediat cum se stabileste valoarea imobilului. Deci in principiu, parerea mea, ramane
sa se aplice mai degraba la evacuarea din procedura speciala la ce ne-a ramas fata de textul lui
101.
Cererile referitoare la zidurile, santurile comune, distanta constructiilor si plantatilor, dreptul de
trecere precere, precum si orice alte servitutii sau limitari ale dreptului de proprietate prevazuta
de lege, stabilita de parti ori instituita pe cale judecatoreasca. Ca sa intelegem despre ce fel de
actiuni este vorba trebuie sa ne ducem la codul civil care vorbeste depre limitarile dreptului de
proprietate si le imparte in limitari legale, sunt fostele servituti legale si tineti minte care sunt. Vam mai spus si la alte cursuri. De exemplu fosta servitute a locului infundat este o limitare
legala a dreptului de proprietate; servitutea apelor, distanta constructiilor. Aceste foste servitutii
legale sunt limitari legale a dreptului de proprietate in lumina noului cod civil. Cum ati invatat la
reale? In vechiul cod erau fostele servituti legale, si tineti minte ca in toate manualele si tratatele
erau criticate pt ca spuneau ca nu sunt servituti propriu-zise, ci ca sunt limitari aduse prin lege
dreptului de proprietate si ca servitutiile ar fi doar cele conventionale. Noul cod adopta si tine
cont de aceasta critica si redenumestele fostele servitutii legale in limitari legale ale dreptului de
proprietate. Deci servitutiile sunt cele stabilite conventional. De exemplu nu am un loc infundat
insa vreau sa permit vecinului meu sa treaca prin curtea mea cu masina cand si-o baga in garaj. E
dreptul meu sa fac acest lucru. Aceea este o servitute de trecere, nu este limitarea legala rezultand
din locul infundat. Care sunt limitarile conventionale? Sunt clauzele de inalienabilitate. Deci
indiferent de valoare, pt ca inainte actiunile pt apararea unei servituti erau actiuni confesorii si
sunt si acum, si ar fi fost actiuni evaluabile in bani. Daca tineti minte clasificarea actiunilor,
drepturile reale sunt drepturi evaluabile in bani, actiunea confesorie ar fi fost o actiune evaluabila
in bani si atunci ar fi trebuit sa dinstingem, sa impartim competenta intre Judecatorie si Tribunal
dupa valoare. Iata ca toate aceste situatii indiferent de valoare , judecatoria va fi compenta sa
judece in prima instanta actiunile ce deriva din limitarile legale, judiciare si conventionale ale
dreptului de proprietate, precum si din drepturile de servitute. Limitarile conventionale se refera
la clauzele de inalienabilitate. Tineti minte ca clauzele de inalienabilitate sunt de 2 categorii: cele
subintelese in contracte . Unde? In favoarea cui se constituie o clauza de inalienabilitate
subinteleasa? A celui care vrea sa dobandeasca un drept, pe cand cea expresa in favoarea celui
care transmite un drept. Ca sa dam un exemplu: la antecontract clauza de inalienabilitate se
subintelege in favoarea promitentului cumparator, adica este obligatia promitentului vanzator sa

73

Dr. Pr. Civil

nu intraineza. Deci este in favoarea dobanditorului si in sarcina instrainatorului. Incalcarea ei


poate atrage sanctiunea nulitatii actului incheiat. Clauza de inalienabilitate expresa este
intotdeauna in favoarea transmitatorului. De ex: transmit copilului meu un imobil, dar stiu ca este
un risipitor. Si atunci trec in contr o clauza de inalienabilitate pe termen de 5 ani. Aceea nu este
in favoarea dobanditorului, ci este in favoarea instrainatorului si incalcarea clauzei poate duce la
desfiintarea contr pe rezolutiune (asa tin eu minte; verficati voi). Consecintele sunt cauze de
ineficacitate a contr pt incalcarea clauzei de inalienabilitate, fie subinteleasa, fie expresa si atunci
litigiile derivand din incalcarea clauzei, ca-i vorba de nulitatea actului adica desfiintarea actului
incalcat cu incalcarea clauzei, indiferent ca e vorba de nulitate sau rezolutiune este de
competenta judecatoriei, indiferent de valoarea bunului. Actiunile in ineficacitatea unui act
juridic sunt in principiu actiuni patrimoniale si at competenta s-ar imparti intre tribunal si
judecatorie, dar in aceasta situatie fiind vorba de limitari conventionale ale dreptului de
proprietate legea le da pe toate in competenta judecatoriei indiferent de valoarea bunui obiect al
contr si implicit al clauzei de inalienabilitate. Si care sunt limitele judiciare ale dreptului de
proprietate? Sunt cele decurgand din raporturile de vecinatate, sa vedem daca le si gasim in codul
civil, 630, depasirea incovienientelor normale ale vecinatatii.
Iata deci toate aceste categorii de actiuni, sunt 4: limitari legale, conventionale, judiciare si
actiuni confesorii intemeiate pe drept de servitute care se naste din conventie, pe noul cod sunt
de competenta judecatoriei indiferent de valoarea dreptului protejat prin actiunea in justitie.
Cererile privitoare la stramutarea de hotare si ingranituire:
Aici e un pic mai complicat dupa parerea mea, nu stiu cum ati invatat la Reale Ce este
actiunea de ingranituire, ce este actiunea de stramutare de hotare? Actiunea de ingranituire, e
foarte bine ca a rezolvat legiuitorul, pentru ca in vechea reglementare nu aveam un astfel de text.
Logic, actiunea de ingranituire ce fel de actiune este? Ce se apara? Un dreapt real, fara discutie
pentru ca sunt limitele proprietatii, in fapt. Da? Si atunci ar fi o actiune patrimoniala. Pai
clasificarea actiunilor nu? Dupa drepturi , actiuni patrimoniale si nepatrimoniale. Ar fi o actiune
reala, imobiliara, care ar fi deci o actiune patrimoniala si ar trebui sa o evaluam in bani. Bun dar
raportat la ce sa raportez la bani? In functie de suprafata imobilelor invecinate, in functie de
lungimea granitei? Deci practic nu aveam criterii de stabilire a valorii si atunci jurisprudential era
considerate o actiune neevaluabila in bani desi era clar ca proteja un drept patrimonial si si atunci
era o contradictie oarecum in termeni da? Deci actiune in protectia unui drept patrimonial si tu
spuneai ca e neevaluabila in bani pentru ca nu aveai criterii sa o evaluezi. Si legiuitorul rezolva
aceasta problema pentru ca spune ca nu mai conteaza nicio valoare, actiunea de ingranituire este
intotdeauna de competenta judecatoriei si rezolva problema si din perspectiva taxelor de timbre
74

Dr. Pr. Civil

pentru ca degeaba o dai in competenta judecatoriei dacain legea taxelor de timbru nu spui
express cu cat se timbreaza, si ar fi trebuit sa stabilesc taxa de timbru la valoare, Si legea taxelor
de timbru imi stabileste o taxa de timbre fixa. Deci iata, actiunea de ingranituire este intotdeauna
de competenta in prima instanta a judecatoriei. Acuma daca peste actiunea in granituire se
grefeaza o actiune in revendicare si spun: ce este de fapt actiunea in granituire? Este actiunea
prin care reclamantul care este proprietarul unui imobil teren, cu constructie sau fara constructie,
il cheama in judecata pe parat, care este proprietarul terenului vecin si cere instantei sa
stabileasca prin limite exterioare granite dintre cele 2 terenuri vecine pentru ca teoretic in
actiunea in granituire ar trebui sa spuna nu stiu unde e granita. Eu n-am mai intalnit asa ceva,
pentru ca totdeauna stim unde e granita ca altfel nu am introduce actiunea, vecinul mi-a ocupat o
suprafata de teren. Acuma care e actiunea in stramutare de hotare? Ai mutat granite. Ai toata ziua
actiune in revendicare dupa parerea mea si ar trebui evaluabila in bani. Iata ca daca ai mutat
granita aia e tot de competenta judecatoriei, indiferent de valoare. Totusi se sustine in doctrina ca
daca formulezi o actiune in granituire si o actiune in revendicare, spui instantei nu stiu exact
unde sunt limitele proprietatii dar eu zic ca paratul mi-a ocupat o portiune din imobil. Deci am un
capat de cerere in granituire si un capat de cerere in revendicare. Deci as avea un capat de cerere
daca ne gandim la clasificarea cererilor principal si accesoriu. Si stim ca solutia unuia depinde de
solutia celuilalt care depinde de solutia caruia? Ca sa vedem cum opereaza prorogarea de
competenta. Ca in functie de ce consideram cerere principala, daca consider actiunea in
granituire cerere principala, va fi intotdeauna de competenta judecatoriei indiferent de valoare
iar daca o consider capat de cerere accesoriu celui in revendicare se va imparti competenta intre
judecatorie si tribunal in functie de valoarea imobilului. Jurisprudenta spune ca granituirea este
capatul de cerere principal, ca prima data in zona de carte funciara avem planurile de situatie ale
imobilelor ce completeaza CF, indiferent pana la urma de suprafata inscrisa in CF care stiti ca nu
garanteaza neaparat intinderea imobilului. Acum ar trebui deja sa o garanteze cu noile
instrumente de masurare. Dar vechile instrumente nu prea iti garantau suprafata, dar puteam sa
ma duc pe planul de situatie care imi completa CF si expertul vede planul de situatie, se duce la
fata locului si spune ca fata de harta de CF aici este granita. Fata de aceasta granita, paratul a
ocupat din terenul reclamantului suprafata aceasta pe care iarasi o delimiteaza in raportul de
expertiza.
Opinia mea personala este ca atunci cand am revendicare nu am granituire!!!!!!!!!!!! Daca merg
pe ideea ca e admisibila actiunea in granituire concomitent cu revendicarea, si din pacate asta e
opinia majoritatii. Parerea mea este ca nu ai granituire atunci cand ai revendicare. Pentru ca
inseamna clar ca stii care sunt limitele. Cum poti sa spui ca ala mi-a ocupat o portiune de teren
daca nu stii fata de ce limite? Eu n-am vazut actiune in granituire pura si simpla niciodata. De

75

Dr. Pr. Civil

regula: a mutat gardul, a intrat pe terenul meu si l-a cultivat s.a.m.d. Intotdeauna am si o
revendicare. Daca as merge pe ideea ca se exclud reciproc as avea numai revendicarea si ar fi
valoare. Daca merg pe ideea, repet, majoritara, ca se pot promova impreuna, eu cred ca actiunea
in granituire e prima. Ca vad care sunt limitele si dupa aceea vad daca raportat la aceste limite,
vreuna dintre parti a intrat sau nu pe terenul celuilalt. Si atunci intotdeauna ar fi judecatoria in
prima instanta indiferent de valoarea capatului de cerere accesoriu referitor la revendicare.
Cererile posesorii nu mai necesita explicatie, tineti minte de la clasificarea actiunilor am spus ca
cele reale imobiliare se clasifica in petitorii adica actiunile: in revendicare, confesorii si
posesorii. Actiunile posesorii sunt reglmentate partial in Codul Civil, sunt norme de drept
substantial si avem procedura actiunilor posesorii in codul de procedura civila tot in cartea
referitoare la proceduri speciale. Ele intotdeauna vor fi de competenta in prima instanta a
judecatoriei.
Cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani indiferent de izvorul
lor contractual sau extracontractual cu exceptia celor date express de lege in competenta altor
instante. Daca am o actiune in contencios, de exemplu cer unei institutii publice sa-mi puna la
dispozitie niste informatii de interes public pe legea accesului la informatii de interes public,
refuzul ei de a-mi preda acele informatiiinscrisurise ataca in contencios. Deci am o lege speciala
care da cererea in competenta altei instante. Si atunci cam ce ramane la judecatorie? M-as gandi
automat ca e obligatie neevaluabila in bani, adica nepatrimoniala. Care sunt alea nepatrimoniale?
Care sunt actiunile pe drepturi nepatrimoniale? Daca ma duc la Codul Civil, in Codul Civil am o
sectiune privind apararea drepturilor nepatrimoniale. Titlul 5, Ocrotirea personalitatii umane
toate aceste actiuni sunt de competenta Tribunalului in baza lui 95 pct. 1 orice actiune care nu e
data in competenta altei instante ar fi de competenta Tribunualului. Ex: daca cer predarea unor
bunuri de familie care nu au de fapt valoarea, niste hartii, niste poze, nu sunt evaluabile in bani.
Sau ar mai fi poate in ipoteza contractului de comodat.Pentru ca la contractul de comodat nu pot
sa aplic textul de la 101 desi cu executare periodica pentru ca acolo nu am o contraprestatie
anuala din partea celui caruia i se da bunul in comodat. Presupune o folosinta gratuita a bunului.
Deci nu m-as incadra la nivelul evaluabil in bani si atunci cred ca mai degraba ar merge tot aici.
Dar s-ar putea replica: bun, da de ce sa nu ma raportez atunci la valoarea bunului? Dar cand nu
se transmite proprietatea, conceptia legiuitolului din 101 este: pai nu ma raportez la valoarea
bunului, ma raportez la contraprestatia celuilalt, adica chiria pe 1 an de zile, rata la leasing pe 1
an de zile. Poate as putea sa merg pe aceasta logica la predarea unui bun dat in comodat. Cererile
de imparteala judiciara, indiferent de valoare.....

76

Dr. Pr. Civil

Revin la art. 94 lit. h, spune nu numai obligatii contractuale, pot sa fie si obligatii
extracontractuale, de exemplu raspunderea civila delictuala sau obl derivand dintr-o gestiune de
afaceri care se refera la o obl de a face sau nu nu face, neevaluabila in bani. Mi se fura niste
fotografii de familie, obligatia hotului de a-mi preda acele bunuri se fundamenteaza pe o
raspundere extracontractuala. Deci nu este obligatoriu sa am o raspundere contractuala. Cererile
de imparteala judiciara, indiferent de valoare, deci nu conteaza de exemplu ca am o masa
succesoarala, nu conteaza ca am un imobil, si ce valoare are, intotdeauna judecatoria va fi
instanta competenta sa judece acest partaj.
Intrebare din sala: Considerati ca partajul se judeca de judecatorie? La un moment dat, in
vechiul cod s-a spus ca cererile de partaj precum si toate cererile in materie succesorala sunt de
competenta in prima instanta a judecatoriei. Noul cod, dimpotriva, vorbeste de litigii in materie
succesorala, spune ca in litigiile de materie succesoarala nu se are in vedere la stabilirea valorii
litigiului, valoarea pasivului. Este vorba de art. 105 Cererile in materie de mostenire cererile in
materie succesoralase impart ca si competenta intre judecatorie si tribunal in functie de valoare,
dar atunci cand este vorba de un partaj succesoral, in aceasta situatie de fapt ceea ce se urmareste
prin celelalte capete de cerere, de exemplu am raportul donatiilor, reductiunea liberalitatilor
excesive, petitie de ereditate. Si raportat la cotele de nedemnitate, la revocarea renuntarii
frauduloase si in functie de ce decide instanta urmeaza sa se faca partajul. Deci scopul urmarit
este partajul. Daca m-as duce foarte riguros as spune bun, dar partajul depinde de solutionarea
celorlalte capete de cerere si atunci ar fi un petit accesoriu si ar trebui sa stabilesc competenta in
functie de valoarea capatului principal de cerere, si partajul fiind un petit accesoriu opereaza
prorogarea de competenta. Nu este asa, majoritatea doctrinei spune bazat pe o veche
jurisprudenta a ICCJ care spune ca toate sunt de competenta judecatoriei, nu conteaza daca
partajul se cere o data cu alte capete de cerere vizand succesiunea sau separat. Pentru ca
imaginati-va, nu sunt obligat sa cer partajul succesoral, pot sa fac numai reductiune, raport,
anulare de cetificat de mostenitor, petitie de ereditate, nu sunt obligat sa fac si partajul raportat la
cota. As putea sa introduc cele 2 cereri distinct. De fapt, ceea ce urmaresc este sa partajez masa
succesorala ori cererile de partaj sunt toate de competenta judecatoriei deci nu merg pe regula pe
care am invatat-o de la clasificarea cererilor, dupa calea urmata de parte, adica principala si
accesorie, ci aici dupa scop. Dar este o interpretare cu totul si cu totul de exceptie si se bazeaza
pe o jurisprudenta constanta a ICCJ. Pentru ca daca am spune ca merg pe valoare, si pornesc de
la Tribunal, daca ar fi un litigiu cu valoare patrimoniala, peste 1 milion lei pe legea de
degrevareas avea apel la curte si recurs la ICCJ si in recurs ICCJ si in recurs oricum Inalta Curte
mi-ar fi schimbat jurisprudenta. Cand am un petit de partaj, pe scurt e judecatoria, nu conteaza ce
alte capete de cerere il preced.

77

Dr. Pr. Civil

Am avut o jurisprudenta si in materia asistarii comunitatii de bunuri intre fostii soti si acolo a
spus ca nu avem text, ca partajul este in toate situatiile de competenta judecatoriei, si atunci
divortul era intotdeauna de competenta judecatoriei si daca se facea actiunea de sistare a
comunitatii de bunuri se distingea dupa valoarea competenta intre tribunal si judecatorie. A venit
ICCJ-ul si a spus si legiuitorul a introdus textul.
In mod constant ICCJ a refuzat sa judece in recurs litigii de partaj. Deci acolo unde am un capat
de cerere de partaj, indiferent de ce cereri il preced, competenta va fi a judecatoriei. Daca capatul
de cerere de partaj se formuleaza in cazul unui proces de divort ramane competenta material judecatoria,dar va fi o diferenta de competenta teritoriala. Fiindca, fiind capatul principal de
cerere divortul, instanta competenta teritorial exclusiv este instanta de la ultimul domiciliu
comun al sotilor daca cel putin unul dintre ei mai locuieste acolo. Iar partajul imobiliar ar fi de
competenta explusiva a instantei de la locul situarii imobilului. Sa zicem ca au stat in chirie, deci
domiciliu conjugal este un imbil care nu il aveau in proprietate dar aveau un alt imobil in
peroprietate in raza altei instante, instanta competenta sa judece actiunea in totalitate este instanta
competenta sa judece divortul.
La divort, stiti bine ai capatul principal de cerere de divort. Sa zicem ca am un divort pe drept
comun de culpa. Acesta este capatul principal de cerere. Avem capete accesorii, pot sa fie
obligatorii la nume daca cel putin unul si-a schimbat numele, daca au copii minori cu privire la
copii ca drepturile parintesti, ca e locuinta minorului s.a.m.d. si printre altele puteam sa am si
sistarea comunitatii de bunuri daca aveam un regim matrimonial care presupunea o comunitate
de bunuri. Si sa zicem ca sistarea comunitatii se referea la un imobil. Care era instanta
competenta sa judece? Intotdeauna era judecatoria (material), dar la competenta teritoriala avem
2 norme de competenta teritoriala exclusiva. La divort: instanta ultimului domiciliu comun al
sotilor daca cel putin unul mai locuieste acolo ca daca toti s-au mutat se aplica alte reguli si la
partajul imobiliar, e actiune reala imobiliara si e competenta instanta de la locul situarii
imobilului. Daca ei aici stateau in chirie si aveau un imobil in proprietate in raza altei instante
care era instanta competenta teritoriala? Instanta competenta sa judece capatul principal de
cerere, deci asta era un petit accesoriu. Nu ridica probleme de competenta materiala, dar ar putea
sa ridice probleme de competenta teritoriala exclusive pt ca sunt regl prin norme imperative.
Orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200000 lei, inclusiv indiferent de
calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti. Daca ne ducem la tribunal, judeca in prima
instanta toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altei instante. De ex: in materie
de proprietate intelectuala, am texte de lege care imi dau in competenta expresa a tribunalului
unele cauze in materie de brevete, desene industriale, modele industriale, marci, inclusiv marci
78

Dr. Pr. Civil

comunitare este tribunalul pe text expres. Dar pe drepturi de autor nu ai text, in vechiul cod se
spunea: dreptul de proprietate intelectuala in textul articolului 2 ca era competent tribunalul in
prima instanta indiferent de valoarea cererii. Noul cod spune ca tribunalul este competent atunci
cand nu se prevede competenta altei instante, deci pentru ca sunt niste litigii specializate in
materie de proprietate intelectualain general, chiar daca nu am un text express cum este legea
brevetelor, etc si pe drepturi de autor ramane competent tribunalul indiferent daca litigiul e
patrimonial sau nepatrimonial, iar la litigiile patrimoniale indiferent de valoare. Cum interpretezi
art 94 lit j?Acolo unde am o problema dupa valoare, unde nu am o problema de valoare ramane
fie judecatoria, fie numai tribunalul. Legea 33/94 expropierea, care e instanta competenta?
Tribunalul.Deci indiferent de despagubiri, despagubirile care le cere expropriatul de la
expropriator, tribunalul va judeca in prima instanta. Si atunci nu pun problema competentei dupa
valoare, ci dupa obiectul litigiului. Si dupa obiect, intotdeauna ne uitam la obiect. Si vad daca
obiectul se preteaza la evaluabil sau neevaluabil in bani si daca nu este cumva dintre acelea care
este dat express in competenta uneia sau alteia dintre cele 2 instante, judecatorie si tribunal
pentru ca daca sunt date in competenta acestora indiferent de valoare, nu ma mai intereseaza
valoarea. Cand ajung la valoare? La revendicare, la predarea unui bun mobil de ex, in baza unei
obligatii contractuale, la nulitate, la rezolutiune, daca nu este vorba de o limita conventionala a
dr. de prop. Acestea sunt cereri evaluabile in bani.
Judecatoria judeca si cai de atac, asta tine repet de competenta materiala-functionala, cai de atac
impotriva hotararilor adm pub cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de
activitate in cazurile prevazute de lege; fiindca unde nu prevede express legea ca sunt de
competenta judecatoriei, unde se ataca? In contencios administrativ, atunci e de competenta
tribunalului in prima instanta, sau poate fi, depinde despre ce vorbim a curtii de apel. Care sunt
aceste situatii? De ex, in material legii fondului funciar, plangerea impotriva hotararii comisiei
judetene prin care aceasta a solutionat plangerea impotriva hotararii comisiei locale este de
competenta judecatoriei.
Cai de atac impotriva acestor acte inseamna atunci cand legea prevede express, pentru ca altfel
ramanem la contencios. Obiectul actiunii in contencios: se ataca in contencios acele acte adm
pentru care se prevede o alta procedura printr-o lege speciala. In prima instanta judeca aceste
plangeri care sunt cai de atac si in orice alte materii date prin lege in competenta lor. Ce
intelegem prin lege in acest context? Legea poate fi codul de procedura civila sau putem vorbi de
legi speciale. Codul de procedura civilamai da in competenta judecatoriei, de ex cererile de
recuzare sau de abtinere a judecatorilor instantei, se judeca de un alt complet al aceleiasi instante,
indreptarea erorilor materiale privind propriile hotarari, contestatia la titlu prin propriile hotarari,

79

Dr. Pr. Civil

completarea propriilor hotariri, lamurirea dispozitivului propriilor hotarari. Judecatoria este


intotdeauna si instanta de executare daca ma duc la executarea silita; incuviintarea executarii
silite, contestatia la executare, intoarcerea executarii silite. Legi speciale care dau cauza in
competenta judecatoriilor, de ex. ordonanta privind asociatiile si fundatiile, plangerile
contraventionale daca nu ar fi de competenta judecatoriei s-ar duce in contencios.
Curs 7, ora a 3-a

In ceea ce priveste competenta materiala a Tribunalului in prima


instanta, Noul Cod de Procedura vine cu o modificare fundamentala de optica,
pentru ca transforma tribunalul in instanta cu plenitudine de competenta.
Deci, ori de cate ori nu avem un text de lege care sa imi dea o cauza in
competenta altei instante, atunci o va judeca Tribunalul. In vechea reglementare, o
astfel de instanta era Judecatoria. Acuma sigur, am spune ca majoritatea cauzelor in
aceasta situatie se vor judeca de Tribunal, dar si ca s-a mutat centrul de greutate de
la judecatorii la tribunale. Nu este chiar asa, pentru ca fata de numarul cauzelor
lasate in continuare in competenta Judecatoriilor, de fapt nu a crescut numarul de
cauze semnificativ, cauze de prima instanta a Tribunalului.
Art. 95 punct 1 spune ca : Tribunalul judec: n prim instan, toate cererile
care nu sunt date prin lege n competena altor instane; Si v-am spus ca se ridica
problema acelor cauze care inainte erau de competenta Tribunalului. Pentru cei care
aveti codurile comparate, o sa vedeti ca la articolul 95, va da corespunzatorul din
vechea reglementare, articolul 2 punctul 1 care arata ce cauze erau date expres in
competenta tribunalului.
Si atunci, in aceste categorii de cauze, codul spune: (nu discutam cele
evaluabile in bani pentru ca sunt alta chestiune ) conflictele de munc, cu excepia
celor date prin lege n competena altor instane; Deci, conflictele de munca se
considera in continuare in competenta Tribunalului.
V-am spus ca era o problema dupa modificarea textul prin Legea de punere in
aplicare, pentru ca in forma initiala a codului de procedura se enumerau aceste
cauze din articolul 2 expres ca fiind de competenta Tribunalului. In textul art. 95 se
enumerau toate cauzele din fostul articol 2 (cereri, conflictele de munca si asigurari
sociale, cereri in materie de expropriere, de erori judiciare cauzate in procesele
penale, litigii de proprietate intelectuala,procesele i cererile n materie de
contencios administrativ, n afar de cele date n competena curilor de apel,
procesele i cererile n materie de creaie intelectual i de proprietate industrial;
procesele i cererile n materie de expropriere; cererile pentru ncuviinarea,
nulitatea sau desfacerea adopiei, cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate
prin erori judiciare svrite n procesele penale; cererile pentru recunoaterea,

80

Dr. Pr. Civil


precum i cele pentru ncuviinarea executrii silite a hotrrilor date n ri strine,
care le vom face la materia drept international privat in semestrul al II-lea.
Adica, o hotarare judecatoreasca straina ca regula, nu poate fi pusa automat
in executare in Romania, ea trebuie sa fie recunoscuta de o instanta din Romania ca
ea sa devina titlu executoriu, iar instanta din Romania dupa ce constata ca acea
hotarare a fost pronuntata cu respectarea anumitor reguli, o apreciaza ca fiind titlu
executoriu si incuviinteaza cu privire la ea executarea silita. Astfel de cereri sunt de
competenta Tribunalului.
Sigur, o sa faceti la Drept international Privat ca au deja regulament de
comunicare care simplifica mult procedura in ceea ce priveste unele hotarari
judecatoresti pronuntate in Uniune , si unele sunt de drept titluri executorii in
Romania fara sa mai parcurga aceasta procedura, dar repet acestea sunt chestiuni
de drept privat, care nu ne intereseaza.
Acolo insa, unde nu mi-s recunoscute de drept, recunoasterea si incuviintarea
executarii silite este de competenta tribunalului. Avem si text expres in legi
speciale. Ceea ce vroiam,e sa va atrag atentia, ca pe acest text de la articolul 95
punctul 1, Tribunalul ramane in continuare competent sa judece tot ce era
competent sa judece pe vechea reglementare indiferent de valoare. Aici e
important. La 94 punct 1 pana la litera j, acelea erau de competenta judecatoriilor
indiferent de valoare.Tot asa, in competenta Tribunalului indiferent de valoare,
raman aceste categorii de litigii. Deci nu conteaza ca cer daune la expropriere de
300.000 lei, ca cer daune pentru erori judiciare in procesele penale de 1 milion de
euro sau de 100.000 lei ca aici ar fi problema, toate vor fi de competenta
Tribunalului.
Deci nu merg pe competenta dupa valoare litigiului raportat la 95 lit j, ci merg
pe natura litigiului. Deci unde vorbesc de conflicte de munca sau asigurari sociale,
expropriere, proprietatea intelectuala, erori judiciare in procesele penale- acestea
indiferent de valoare sunt de competenta Tribuanlului.
Atunci ce ramane dupa valoare sa se imparta intre judecatorie si Tribunal?
Am spus, in materia de succesiune, daca cer doar o petitie de ereditate, o anulare
de certificat de mostenitor, acolo valoarea se raporteaza la activul succesoral si se
imparte competenta intre judecatorie si tribunal daca nu am capat de cerere privind
partajul. Sau, anularea unui contract, rezolutiunea unui contract, constatarea
nulitatii absolute a unui contract, actiunea in revendicare- sunt in functie de
valoarea obiectului. Deci, acestea raman sa se repartizeze ca si competenta intre
judecatorie si tribunal dupa valoarea obiectului. Si ma raportez aicea la textul 94
punctul 1 litera j pentru ca la tribunal nu am alt text, dar e clar orice alte cauze ce
nu sunt in competenta altei instante. Judecatoria judeca litigii patrimoniale pana in
200.000 lei. Deci cine judeca litigii de peste 200.000 daca nu sunt date in
competenta altei instante? Tribunalul.
Deci, sa tineti minte ca e extrem de important: la competenta materiala, in
primul rand, verific obiectul litigiului pentru ca s-ar putea ca obiectul chiar

81

Dr. Pr. Civil


patrimonial sa fie, sa nu conteze valoarea. Pentru ca in functie de obiect sa fie
intotdeauna competenta judecatoria sau intotdeauna sa fie competent Tribunalul.
Daca nu am o norma care sa dea in competenta uneia sau alteia, si cererea
evaluabila in bani, atunci ma raportez la valoarea in functie de criteriul de la art. 94
litera 1, punctul j.
In apel, tribunalele judeca apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii
in prima instanta, Majoritatea hotararilor pronuntate de judecatorii se ataca cu apel
la tribunal. Tribunalul judeca recursuri in mod exceptional, tot impotriva hotararilor
judecatoriilor pentru ca acestea sunt singurele instante de sub el, pentru ca acestea
sunt cai de reformare, adica de competenta instantei ierarhic superioare.
Regula este ca judeca apeluri impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii,
cu exceptia situatiilor in care hotararea este deja definitiva de la pronuntare, cum ar
fi in materia divortului prin acord care nu mai are cale de atac, sau cand hotararea
este susceptibila numai de recurs in baza unui text special, pentru ca spunejudeca
recursuri numai in cazurile expres prevazute de lege. Care sunt aceste cazuri in
care tribunalul judeca recursuri? O sa vedem cand discutam alte institutii din
procedura civila, un caz de renuntare la judecarea cererii, incheierea prin care se ia
act de renuntare se ataca numai cu recurs la tribunal. In cazul in care se renunta la
insusi dreptul subiectiv dedus judecatii. De ex: act in revendicare de competenta
judecatoriei pentru ca imobilul are o valoare sub 200.000lei si se renunta la dr
subiectiv dedus judecatii-> in aceasta situatie inseamna ca nu mai este titlularul dr
subiectiv reclamantul si i se va respinge actiunea pentru ca nu mai este titular.
Dreptul exista doar ca nu mai are calitate. In orice caz, aceasta hotarare se ataca
numai cu recurs. Deci am un text, care nu ne spune care e instanta competenta.
Dar pentru ca e hotararea judecatoriei, care se ataca numai cu recurs, instanta
competenta va fi Tribunalul. Pentru ca avem o situatie care nu spune expres ca
hotararea judecatoriei se ataca numai cu recurs. Deci asa sa interpretati, nu trebuie
sa ne spuna textul aceasta hotarare se ataca cu recurs la Tribunal . Ci trebuie, sa
fie o hotarare a judecatoriei care e susceptibila doar de recurs. Pentru ca recursul e
de competenta instantei ierarhic superioare.
In procedura civila, nu se sar etapele. De la judecatorie, nu ai cum sa ajungi
la Curtea de Apel. Avem o singura situatie, recursul omisso mediocare este o
institutie nou introdusa in codul de procedura civila. Codul imi permite sa fac
recursul omisso medioatunci cand am cauza care porneste in prima instanta de la
Tribunal, are apel la Curtea de Apel si ar avea si recurs la ICCJ. Este singura situatie
in care am aceste 3 etape distincte: I instanta, apel si recurs, pentru ca restul se
opresc in apel.
Ce porneste de la judecatorie are numai apel la tribunal, si cu titlu
exceptional poate sa aiba recurs la tribunal, dar hotararea tribunalului din apel nu
mai are recurs, ramane la tribunal.
In vechea reglementare ce avem apel, avea si recurs. Deci parcurgeam
obligatoriu 3 etape. Acum regula este ca avem numai apel. Cand am recurs? Cand
am pornit de la tribunal in prima instanta am avut apel la curte si impotriva hotararii

82

Dr. Pr. Civil


curtii din apel mai am recurs. Dar nu toate hot curtii date in apel sunt suceptibile de
recurs. Daca ne ducem la textul 483 CPP care delimiteaza obiectul recursului spune
ca hot pronuntate in materie de expropriere sau de erori judiciare in procesele
penale indif de valoare nu mai sunt susceptibile de recurs. Deci iata, am peste 1 mil
de lei la tribunal, am apel, dar nu mai am recurs la curte desi litigiul e patrimonial si
e de peste 1 mil de lei. Pentru ca indif de valoarea litigiului imi exclude calea de
atac a recursului. Acolo unde am un litigiu patrimonial, de ex, o anulare de contract
cu o valoare de peste 1 milion de lei pe legea de degrevare (legea vb de 500.000 de
lei, tineti minte aceste limite ca vi le-am spus). Idea este ca am un litigiu
patrimonial care porneste de la tribunal, ar avea apel la curte si recurs la ICCJ. Daca
toate partile sunt multumite de stare de fapt stabilita de tribunal, ei spun ca nu are
rost sa facem apel, partile se pot intelege si sa spuna noi nu mai vrem sa exercitam
apel si sa mergem direct in recurs. Dar este o situatie cu toata exceptionala acest
recursomisso medio, in care se sare peste o instanta, altfel conceptia noului cod
civil pe caile de reformare este ca se merge step by step si mai mult decat atat
este ca marea majoritate se opresc in apel, caci cele de la judecatorie se opresc in
apel la tribunal, cele de la tribunal au apel la curte dar au in foarte putine situatii
recurs la ICCj.
Si in situatii exceptionale, art 95 punctul 3, tribunalul poate sa judece
recursuri impotriva judecatoriilor, si nu trebuie neaparat sa ne spuna textul de lege
ca acest recurs este de competenta tribunalului, ci e suficient sa spuna ca hot jud
este susceptibila numai de recurs pentru ca nu se sare peste instante, deci acel
recurs este de competenta instantei ierarhic superioare. In acest exemplul, a
tribunalului. Pentru ca vom avea aceasta discutie si impotriva hotararilor
tribunalului la curte de apel, pentru ca nici curtea de apel nu este instanta de
recursuri.
In conceptia noului cod, tribunalul ar trebui sa fie in general instanta care
judeca in prima instanta pe competenta materiala procesuala. Curtea de apel, asa
cum ii arata denumirea ar trebuie sa fie instanta care in marea majoritate judeca
apeluri, iar ICCJ ramane o curte care sa judece recursuri in casatie.
Cu titlu exceptional, in cauze de mica importanta de competenta
judecatoriilor care se opresc la tribunal, nu au cum sa ajunga la curtea de apel,
acelea se ataca la tribunal cu apel -regula, fie cu recurs-exceptia in cazuri expres
prev de lege: renuntarea la drept, incheierea unei tranzactii, hotararea de
expedient- acea hotarare judecatoreasca care ia act de tranzactia partilor.
Prin ce se deosebeste o hotarare in expedient de o hotarare in condamnarea
paratului? Ia numai act, partile vin cu un contract in fata judecatorului si acel
contract constituie dispozitivul hotararii, din contract judecatorul face titlu
executoriu, e ca un contract notarial. Acesta hotarare de expedient are numai calea
de atac a recursului pe considerente formale, de genul: nu s-a prezentat partea
personal sa semneze contractul in fata judecatorului, ca trebuie sa ma asigur ca si-a
dat consimtamantul si asa mai departe. Pe chestiuni formale are recurs. Se respinge
de exemplu, incuviintarea interventiei unui tert in procesul civil. Impotriva incheierii

83

Dr. Pr. Civil


de respingere ne incadram pe punctul 2. Deci iata, tribunalul judeca recursuri
numai in cazurile expres prevazute de lege.
Si Punctul 4 in alte materii orice alte cereri date prin lege in competenta lor.
Lege insemnand codul de procedura civila sau legi speciale. Codul de procedura
civila ca si in cazul judecatoriei: indreptarea erorilor materiale, lamurirea
dispozitivului, completarea hot pronuntate de tribunal, contestatia la titlu impotriva
hot tribunalului.
Caile de atac de retractare, marea majoritate, intr-o sg exceptie este instanta
de control judiciar cand am contrarietate de hotarari, atunci e instanta ierarhic
superioara. Altfel, caile de atac de retractare sunt de competenta instantei care a
pronuntat hotararea.
Cererile de recuzare sau abtinerea a judecatorilor? Avem un text, care ne
spune ca se va judeca de instanta de control judiciar. Exemplu: la judecatoria tg
lapus, unde era un singur judecator, se recuza judecatorul. Cine sa judece cererea?
Tribunalul Maramures- e o situatie special prevazuta.
Alte situatii speciale: competenta speciala tribunalului bucuresti in materia
constituirii partidelor politice. Nu este important sa retinem toate exemplele, ci e
important sa retinem principiul. La pct 1- prin ce se deosebeste de competenta
judecatoriei, pe urma diferenta apel- recurs, si alte cereri date in competenta lor
prin lege.
Competenta materiala a curtilor de apel- ele judeca in prima instanta
numai in materie de contencios. Si in materie de contencios, competenta in prima
instanta se imparte intre tribunale si curti de apel dupa organul emitent sau dupa
natura si valoarea litigiului.
Pentru ca daca vb de texe, impozite, datorii vamale si accesorii ale acestora,
in functie de valoare competenta se distribuie intre tribunal si curte de apel. Pana la
1 mil-tribunal, peste 1 mil-curtea de apel. La restul ne raportam la natura litigiului
si organul emitent.
Curtea de apel este instanta cu plenitudine de competenta privind apelul.
Deci toate hotararile pronuntate de tribunale care sunt susceptibile de apel, atunci
apelul este de competenta curtilor de apel. Cand judeca recursuri? Numai in cazurile
expres prev de lege: daca se renunta la judecata la tribunal, daca se ia act de
tranzactie la tribunal.
Mai sunt situatii de exceptie: daca se formuleaza in apelul de la tribunal o
cerere de interventie din partea unui tert si se respinge incuviintarea ei in principiu
de catre tribunal. Acea incheiere are cale separata- recurs la curtea de apel, desi
hot finala nu ar avea recurs, pt ca hot se opresc in apel la tribunal. Dar in aceasta
situatie de exceptie, pe o cerere intervenita, acea incheiere care sol cererea are cale
de atac separata.

84

Dr. Pr. Civil


La Tribunale, spre deosebire de judecatorii judeca conflicte de competenta
intre judecatorii aflate in raza lor teritoriala. De ex: conflict de competenta intre
judecatoria turda si jud cluj se judeca de tribunalul cluj.
Curtile de apel judeca conflicte de competenta intre instante aflate in raza lor
teritoriala. Fie ca e vb de 2 judecatorii din raze unor tribunale diferite, ex : gherla si
viseu sau intre o jud si un tribunal. Ea mai judeca si cereri de stramutare, pe motive
de banuiala legitima cand se cere stramutarea fie de la o jud, fie de un tribunal din
raza ei teritoriala. Stramutarea de la o curte de apel la alta se judeca de ICCJ .
Stramutarea are 2 motive: banuiala legitima(poate fi pe competenta curtii de apel
daca e vb de o jud, tribunal din raza ei teritoariala) si siguranta publica(intot de
competenta ICCJ).
Punctul 4: Competenta materiala a ICCJ: nu judeca nici in prima instanta,
nici in apel- regula. Adevarat, are anumite cauze care aparent le judeca in prima
instanta cum este stramutarea de siguranta publica sau stramutarea pe motiv de
banuiala legitima de la o curte de apel la alta, dar nu judeca in prima instanta
pentru ca ea nu este investita sa judece un litigiu, este doar un incident, se cere
prorogarea judecatoreasca a competentei de la o instanta la alta. Dar nu se poate
numi judecata in prima instanta, ci alte materii date in competenta ei prin lege.
DECI, nu judeca in prima instanta! Judeca deci doar Recursuri!
Actiunile disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor care se judeca de
sectiile consiliului superior al magistraturii- era recurs dar au modificat-o in
contestatie impotriva unui organ cu activitate adm-jurisdictionala din afara
sistemului instantelor. Un consiliu superior al magistraturii nu este o instanta de
judecata. Deci nu s-ar incadra strict pe aceste texte. Pe Legea 317/2004 am putea
spune ca ar mai judeca si acest tip de litigii.
ICCJ judeca Recursurile impotriva hot pronuntate de curtile de apel in prima
instanta, deci in materie de contencios, unde hotararea se ataca intodeauna cu
recurs la curtea de apel, deci este o situatie in care hotararea pronuntata de
tribunal in prima instanta se ataca cu recurs la curtea de apel. Este singura situatie
cand de fapt judeca pe fondul cauzei. Caci in celelalte situatii(perimare, renuntare la
judecata, la drept, tranzactie) nu se judeca fondul problemei, sunt doar chestiuni de
procedura. In contencios ramane acest recurs, numai ca spre deosebire de vechea
reglementare, si in vechea reglem era doar recurs, iar pe acest recurs putea sa
reaprecieze si starea de fapt.
In noua reglementare, recursul in contencios este limitat la motivele de
recurs expres prevazute de legalitate din codul de proc civila. In vechea
reglementare tocmai pt ca singura cale de atac era recursul, imi permitea codul sa
nu imil imitez motivele la cele prevazute de cod, era vb de fostul text al art.304,
acuma nu mai am o astfel de posibilitate, deci si la acest recurs trebuie sa ne
incadram in motivele prev expres de casare din codul de proc civila. Recursul
judecat de ICCJ nu poate sa schimbe starea de fapt. Nu prea poti sa ataci oricum pe
considerente de oportunitate, ci numai de legalitate. Nu poti sa mergi pe stare de
fapt, de exemplu spui org adm a sav un exces de putere daca mergi pe

85

Dr. Pr. Civil


considerente de temeinicie sa zicem ca in I instanta poti, dar in recurs nu. Am o
procedura pe care nu a respectat-o, dar altfel ca ea a abuzat de dreptul ei in acea
proc, nu mai poate fi supus ca oportunitate pe controlul in recurs in contencios.
Deci, ICCJ poate sa judece recursuri. Poate sa judece recursuri impotriva
acelor cauze care pornesc in prima instanta de la tribunal , se judeca in apel de
curtea de apel si mai au recurs la ICCJ(art 483) nu toate pronuntate in apel de
curtile de apel mai au recurs la ICCj, dar care au recurs, acel recurs este competent
la ICCJ, cum este si logic.
Recursul in interesul legii- se utilizeaza acest procedeu in situatia in care am
hotarari definitive pronuntate asupra unei chestiuni de drept, care poate fi de drept
procesual sau drept substantial si care a primit o rezolvare neunitara din partea
instantei. Am anumite organe care sesizeaza ICCJ si care intr-o compunere
speciala(acum nu mai este plenul curtii cum era inainte), judeca RIL-ul si spune cum
se interepreteaza textul de lege, se publica in M.Of, e obligatorie pt orice instanta,
daca nu respecti este abatere disciplinara.
Element de noutate: cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile
pentru pronuntarea unei probleme de drept similar cu cele solicitate curtii de
justitie, practic ii cere o instanta, inaltei curti sa se pronunte cu privire la
interpretarea unik text de lege pe care inca nu exista RIL si care trebuie sa fie o pb
de drept noua, si spune textul de lege de care depinde solutionare pe fond a
cauzei ceea ce insemana ca se poate referi numai la chestiuni de drept substantial,
nu si la chestiuni de drept procesual cum este RIL-ul. Hotararea se pronunta intr-o
alta compunere decat cea in RIL , dar se publica de asemenea in M. Of si este oblig
pt instante. Precum si in alte materii: contestatie impotriva hotararilor date de ex de
consiliul superior al magistraturii in materie disciplinara, in materie de stramutare pt
siguranta publica sau pe banuiala legitima de la o curte de apel la alta, contestatiile
in anulare, reviziuire impotriva propriilor hotarari, indreptatile materiale, conflictele
de competenta care sunt de competenta ei etc.

Determinarea Competenta dupa valoarea litigiului articolele 98-105.


Se pune problema cand avem un litigiu a carui competenta se imparte intre
tribunal si judecatorie dupa valoare.
Art. 98- regula generala- competenta se determina intodeauna dupa valoarea
obiectului aratat in capatul principal al cererii. Nu conteaza valoarea capetelor
accesorii si nu conteaza cand s-a ajuns la scandenta.(dobanzi, fructe, penalitati).
Indif de data scadentei si nici prestatiile periodice ajunse la scadenta in cursuul
judecatii. Adica, am de exemplu: fructe civile sau daune moratorii ajunse la
scandenta. Pe vechea reglem era o discutie pe prorogarea de compententa:
capetele accesorii de cerere sunt de competenta instantei competente sa judece
capatul principal. 98 alin(1) pt accesoriile care au ajuns la scandenta pana la
momentul inregistrarii cererii de chemare in judecata, acestea trebuie sa le adun la

86

Dr. Pr. Civil


capital sis a stabilesc valoarea litigiului in functie de aceasta adunare. De ex: avem
imprumut nerestituit in valoare de 100.000 lei, dobanda contractuala de la data
incheirii contractului pana la data scandentei de 50.000 lei si daune moratoria de la
data scadentei pana la data inregistratii cererii de chemare in judecata inca de
50.000. deci ar fi 200.000 lei. La care valoare ne raportam pt competenta? La cea a
capitalului? Sau capital +accesorii scadente pana la inregistrare cererii? NCPP- nu
ne intereseaza accesoriile, nici cele care sunt scadente la momentul inregistrarii
cererii , nici cele care devin scadente pe parcurs. Cand fac cererea de chemare in
judecata, eu pot sa modific obiectul cererii si sa cer majorare, pt ca pot sa am
prestatii care mi-au ajuns scadente pe parcursul procesului pt ca daunele moratoria
curg in continuare, sip e parcursul procesului eu pot sa cer ca instanta sa mi le
calculeze pana la momentul pronuntarii hotararii, dar nu imi afecteaza competenta,
ea se raporteaza strict la capatul principal de cerere care se refera la capital! Asta
trebuie sa retinem, nu au importanta indiferent de data scandentei.

Alin(3)- in caz de contestatie, valoarea se stabileste dupa inscrisurile prezentate si


explicatiile date de parti . Cine determina valoare obiectului? De exemplu, am o
actiune in revendicare- daca ne uitam la articolul 194- valoarea obiectului ne-o da
reclamantul. Daca merg la cuprinsul cereriii de chemare in judecata la articolul 194
c, obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului atunci cand acesta
este evaluabil in bani. Reclamantul spune: atata e valoarea, dar ca el sa nu isi
poata alege instanta pentru ca vorbim de norme de competenta materiala sunt
norme imperative, deci nu e dupa el, se poate contesta aceasta valoare. Dar cand
se poate contesta si cand nu se poate constesta? La imobile, luam certificatul de
impozite de la primarie si ne arata care e valoarea, care e de regula mult sub
valoarea de circulatie a imobilelor si astfel majoritatea merg la judecatorie. Dar si la
imobile cand nu avem o valoare de impunere, merge dupa pretuirea reclamantului.
Dar s-ar putea sa avem un bun mobil de valoare, o bijuterie- se poate contesta
aceasta valoare? DA, sigur, putem verifica daca si-a ales instanta compenta. Ce
probe se pot administra?

Cine poate contesta valoarea? Oricine, Chiar si instanta din oficiu pt ca in functie de
ea va fi ea instanta competenta sau nu. Ca si probe, inainte se dispuneau expertize
de valoare.Se depun niste inscrisuri si odata reclamantul trebuie sa imi arate cum a
ajuns la acea suma, daca se pune pb de calcul, daca nu, de unde stie el ca acea
bijuteri valoareaza atat. De ex, poate sa aduca oferte dp internet, ziar, casa de
licitatii(asta inseamna inscrisuri, dar se face o verificare sumare, nu se va dispune o
expertiza pt a pierde termene de judecata cum era pe vechea reglementare, doar
maxim un termen pt stabilirea valorii in caz de contestare).

87

Dr. Pr. Civil


Repet: Se are in vedere capitalul atunci cand am si accesorii. Reclamantul spune
care e valoarea, oricine chiar si instanta poate sa conteste, se acorda maxim un
termen de judecata, fara expertiza de evaluare.

Daca spune reclamantul: eu am avut un bun care a fost distrus de parat, si cer sa
ma despagubeasca cu 300.000 lei- raspundere civila delictuala, litigiu patrimonial,
competenta se distribuie intre jud si tribunal. Poti sa contesti ca nu atata valora
bunul? Este o chestiune ce tine de competenta? La revendicare spun, revendic
acest bun- aceasta tine de competenta, dar cand nu revendic bunul, spun bunul nu
mai exista, vreau contravaloarea lui.-> obiectul cererii e o suma de bani, eu nu mai
pot contesta ce suma cere, pe fond voi aprecia ca nu e atata si voi putea da mai
putin. Solutia e una, dar cand cere efectiv o suma de bani, instanta nu are cum sa
cenzureze in etapa verificarii competentei ca cerere e fondata sau nu. Asta tine de
administrarea probelor, aici poate sa faca expertiza de valoare si sa spuna ca bunul
valora mai putin si sa ii admita in parte actiunea bazata pe raspundere civila
delictuala.

La expropriere , erori judiciare e acelasi lucru- e o chestiune de fond.

Articolul 99: in cazul mai multor capete principale de cerere, pot sa am 2 ipoteze.

Ipoteza: i-am dat imprumut 200.000 lei, ar fi de competenta judecatoriei. Dar el


sustine ca ii datoreaza 300.000 lei. depinde si pe ce anume isi fundamenteaza
cererea. Ca daca el spune ca e simulat- avem o simulatie prin deghizare partiala,
pt ca de fapt i-am imprumutat o suma mai mare atunci nu am cum sa cenzurez, dar
daca spune pur si simplu, i-am dat 300.000 ca sa ma judec la tribunal, aici poate sa
cenzureze tribunalul. Ca sa facem legatura, mergand la cererile la plata partiala
(102), si anume cand prin actiune se cere plata unei parti din creanta, e aceeasi pb,
acolo e o situatie unde se cere mai mult, aici e o situatie in care se cere mai putin
decat ni se datoreaza. Cand prin actiunea se cere plata unei parti dintr-o creanta,
valoarea cererii se socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila- o
porcarie cum e formulat textul). Ce inseamna de fapt? Am scadenta pe o suma
mai mare de 200.00 lei, dar el merge la judecatorie din diverse motive. De ex, are
1,4 mil de lei imprumutati si a ajuns la scadenta 1,2 mil. Si el in loc sa faca o
actiune la tribunal care ar fi cu apel la curtea de apel si cu recurs la ICCJ, el face 6.7
cereri la judecatorie, ca sa isi aleaga competenta. Poate?? Sunt 2 opinii in doctrina:
1. trebuie sa merg pe cat cere reclamantul instanta cenzureaza ce inseamna
competenta, iar in materia taxelor de timbru, instanta spune ca nu poate sa ceara
mai mult decat declara reclamantul si 2. nu conteaza cat spune reclamantul ca ar fi
scadent, ci trebuie sa ne uitam in contract pt a stabili compententa pt ca e mana in
manacu trimbajul.Profa tinde sa dea dreptate opiniei care spune ca
88

Dr. Pr. Civil


instanta poate sa cenzureze in aceasta situatie ce inseamna scadent, desi
pe undeva atinge fondul, risca sa se antepronunte. Ramane totusi o opinie
discutabila, urmeaza sa vedem ce va stabili jurisprudenta.

Situatie: Rezolutiune de antecontract solicitata de cumparator. Deci nu i s-a


transmis dreptul de proprietate. El spunea am platit un avans din pret si cer sa mi
se restituie avansul, pentru ca la atata am bani sa timbrez cererea . Care este
valoarea cererii? Ne raportam la valoarea bunului obiect al antecontractului, la
valoarea pretului acelui bun sau la valoarea solicitata de reclamant prin cerere de
repunere in situatie anterioara? In aceasta situatie, cei care spun ca trebuie sa ne
raportam la 102- spunem nu, ne raportam la valoarea intregului imobilului. Chiar si
opiniile acestea se contrazic singure daca le urmareste evolutia in timp. La grila nu
vine o asemenea intrebare. Majoritatea doctrinei inclina spre prima opinie, adica
atata cat pretinde reclamantul si ca instanta nu poate sa cenzureze pt ca o o suma
concreta de bani iar restul raman chestiuni de fond.

Apropo de valoare, cer nulitatea unui contract si repunere in situatia anterioara, dar
daca acel contract a fost incheiat inainte de 89 si constatarea nul abs este
imprescriptibila, pot sa am o val nesemnficiativa de pret, pt ca de acolo in colo am
avut o inflatie imensa sau pot sa am un contract de v-c incheiat inainte de criza
economica si imobilul sa valorize mult mai putin in aceasta perioada ca urmare a
scaderii pretului imobilului. La care valoare ma raportez? La valoarea din contract
sau la cea de circulatie a bunului din momentul inregistrarii cererii de judecata?
tema de casa pe articolul 98.

La imobile o sa ne ajute f mult un text care vorbeste de valoarea de impunere.

Articolul 99- in cazul mai multor capete principale de cerere intre care nu exista
nicio legatura;
99 alin(1) se refera la situatia reclamantului care a sesizat instanta cu mai multe
capete principale de cerere intemeiata pe fapte sau cauze diferite. -> competenta
se stabileste in functie de valoarea sau natura ori obiectul fiecarei pretentie in parte
si daca unul din capete de cerere este de competenta altei instante, instanta
sesizata va dispune disjungerea si isi va declina in mod corespunzator competenta.
Deci daca am mai multe capete de cerere, intre care nu exista nicio leg: eu,
reclamant il chem in judecata pe parat si ii cer sa imi plateasca o suma de bani cu
titlu de pret, o suma de bani cu titlu de chirie, o suma de bani cu titlu de imprumut
nerestituit, o suma de bani cu titlu de imbogatire fara justa cauza Exista intre
aceste 4 categ de cereri vreo legatura care sa justifice judecarea lor impreuna? NU.
Atunci in aceasta situatie voi determina competenta in functie de valoarea fiecarei

89

Dr. Pr. Civil


cereri, judecatorie sau tribunal. Si in functie de instanta sesizata, ea isi va disjunge
competenta spre cea competenta.

Sau cand exista legatura intre ele. De ex, in principal cer constatarea nulitatii, dar
daca nu voi reusi sa demonstrez ca contractul e nul,cer rezolutiunea si repunerea in
situatia anterioara, atunci am 2 capete principale de cerere (desi as putea sa le
promovez distinct). Intre care exista o leg si raman sa se judece impreuna si
competenta ne spune 99 alin2: prorogare de competenta in favoarea instantei mai
mare in grad.

La capetele accesorii, accesoriul urmeaza soarta principalului-98;


La 99- capete principale de cerere, daca nu au nicio leg, fiecare merge pe propria
competenta, se disjung si se declina. Iar daca au leg, raman sa se judece impreuna
si se proroga competenta in favoarea instantei mai mare in grad.

Cererea formulata de mai multi reclamanti? Articolul 100.


Dac mai muli reclamani, prin aceeai cerere de chemare n judecat, formuleaz
pretenii proprii mpotriva aceluiai prt, invocnd raporturi juridice distincte i
neaflate ntr-o legtur care s fac necesar judecarea lor mpreun, determinarea
instanei competente se face cu observarea valorii sau, dup caz, a naturii ori
obiectului fiecrei pretenii n parte. Situatie similara cu 99 alin(1). Difera prin
faptul ca la 99 alin 1, acelasi reclamant il cere in judecata pe acelasi parat si cere
niste cereri care fiecare sunt principale, si pt ca intre ele nu exista leg intre ele la
alin1, merge fiecare dupa propria competenta. 100 alin 1-acelasi lucru, doar ca sunt
mai multi reclamanti impotriva aceluiasi parat. Ex: 10 creditori, 10 banci diferite, 10
pers fizice diferite. Are legatura faptul ca am luat de la pers diferite bani imprumut?
Nu, fiecare trebuie sa ma cheme separat in judecata. Fiecare cerere are reguli
proprii pe competenta. Daca era un sg contract si erau creditori solidari atunci era o
situatie de litisconsoltiu procesual. Aici nu avem asa ceva pentru ca nu exista
punctul 2 de la litisconsoltiu, adica legatura intre cereri. Si atunci, neexistand un
litisconsoltiu procesual fiecare cerere urmeaza reguli proprii pe competenta, si daca
unele sunt sub 200.000 se judeca la judecatorie, daca sunt peste 200.000 se judeca
la tribunal. Aceleasi reguli le aplic la 100 alin 1 ca la 99 alin 1.

100 alin(2)- (2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i atunci cnd unul sau mai muli
reclamani formuleaz, prin aceeai cerere de chemare n judecat, pretenii
mpotriva mai multor pri, invocnd raporturi juridice distincte i fr legtur
ntre ele. practic e aceeasi situatie numai ca nu am un singur parat, ci am mai
multi parati. Dar daca am mai multi reclamanti si mai multi parati si intre raporturile

90

Dr. Pr. Civil


juridice exista o legatura caci asta nu spune articolul, atunci ce se va aplica? 99
alineat 2. Deci se va proroga competenta in favoarea instantei mai mare in grad
pentru ca observati articolul 100 nu imi arata un criteriu precum cel de la 99 alin(2).
Imi spune doar ca, daca am mai multi reclamanti si mai multi parati dar cererile lor
nu au nicio legatura se disjung. Daca se pune pb unor competente diferite si se
declina diferite. Dar daca au o legatura, nu am cum sa aplic decat norma de la 99
alin(2) caci nu conteaza daca e un singur reclamant si un singur parat, sau mai
multi reclamanti si mai multi parati daca am o coparticipare. Deci acolo unde am un
litisconsoltiu activ sau pasiv sau mixt, acolo ramane sa se proroge competenta daca
ar fi capetele de cerere principale aflate in legatura unor instante diferite, se
proroga competenta in favoarea instantei mai mari in grad. Deci in aceasta situatie
ar judeca Tribunalul.
Competenta intre valoare se distribuie intre judecatorie si tribunal. Intre tribunal si
curte dispun numai in materie de contencios si numai daca e vb de taxe si datorii
vamale.
Valoarea cererii in cazuri speciale, in cererile privitoare 101-103.
101- (1) n cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic,
pentru stabilirea competenei instanei se va ine seama de valoarea obiectului
acestuia sau, dup caz, de aceea a prii din obiectul dedus judecii.-> Deci, cer
pretul dintr-un contract, tot pretul la valoarea intregului pret. Cer numai o rata din
pret, esti la valoarea ratei cerute. Cer restituirea avansului, este la cat am platit in
avans. Tema de casa: deci daca e valoarea din contract, daca am o valoare in
contract, nu intotdeauna am o valoare in contract ca in contract nu am valori decat
cand am contract de vanzare cumparare. Poti sa ai contract de schimb, de donatie,
care tot translativ de proprietate sunt, sau contract de intretinere, contract de renta
viagera unde nu am o prestatie determinata, poti sa faci distinctie intre cele de
vanzare-cumparare si cele de alta natura unde nu mi determinata intinderea
contraprestatiei inspre o suma fixa de bani? Cu asta cred ca v-am si raspuns, ghici
ciuperca ). V-am ajutat sa puneti intotdeauna intrebari ajutatoare care va duc la
raspuns. O suma de bani stim doar la pret. Dar la alte contracte translative de
proprietare nu am? Acolo unde ma duc? Nu tot la valorea obiectului? Deci v-am dat
raspunsul.
Alin 1 se refera la executarea contractului, dar cererea de executare totala sau
partial? Alin(2): Aceeai valoare va fi avut n vedere i n cererile privind
constatarea nulitii absolute, anularea, rezoluiunea sau rezilierea actului juridic,
chiar dac nu se solicit i repunerea prilor n situaia anterioar, precum i n
cererile privind constatarea existenei sau inexistenei unui drept. Eu sunt de
parere ca daca am un contract de v-c, chiar daca este ceruta rezolutiunea de
cumparator si care a platit numai o parte din pret si isi vrea acea parte din pret
inapoi, capatul principal de cerere e rezolutiunea, repunerea in situatia anterioara
este capat accesoriu intotdeauna si atunci ma raportez la capatul principal care
presupune faptul ca vanzatorul redevine proprietar, deci acolo ma duc la valoarea

91

Dr. Pr. Civil


intregului. Dar la antecontract este mai discutabil pentru ca nu a operat transferul
dreptului de proprietate, si daca ma duc la valoarea intregului obiect, dar care e
obligatia vanzatorului in antecontract? Ca la contract stiu, ca transferul de
proprietate la un intreg imobil. Dar ca drept de creanta care e valoarea lui? Si deci
iata, si la desfiintarea contractului chiar daca nu se solicita repunerea partilor in
situatia anterioara pentru ca daca se solicita se considera ca e petit accesoriu,
urmeaza oricum soarta principalului.
Alin 3 n cererile de aceeai natur, privitoare la contracte de locaiune ori de
leasing(contracte care nu transfera proprietatea), precum i n acelea privitoare la
predarea sau restituirea bunului nchiriat ori arendat, valoarea cererii se socotete
dup chiria sau arenda anual.
Daca am executarea si desfiintare la ce valoare ma raportez? Nu pot sa ma raportez
la valoarea obiectului pentru ca nu e contract translativ de proprietate. La cat a
platit deja, la cat cer sa mi se plateasca? Daca e pe durata determinata si este sub
un an de zile atunci nu ar trebui sa merg la 1 an de zile, ci sa merg la cat ar fi
durata. Remarcam ca se vorbeste inclusiv de predarea imobilului inchiriat sau luat
in leasing. Deci si obligatia de predare se considera ca are o natura patrimoniala si
criteriul de evaluare stabilit de cod este valoarea chiriei arenzii clasei de leasing
anuala. Indiferent de cine cere predarea, ca este cel care ia in leasing, arenda, chirie
sau este cel care a luat si cere sa i se dea inapoi.
Daca e sub un an ar trebui sa ne raportam la durata contractului, daca e doar pe 10
luni, 6 luni ar trebuie sa fie luata chiria pe 10, 6 luni. 1 an de zile ar fi, fie cand e
durata nedeterminata, fie cand este peste 1 an, desi textul nu spune dar e logic.
Cand nu am avut acest criteriu, am mers pe 3 ani, pe durata prescriptiei extinctive.
103: n cererile care au ca obiect un drept la prestaii succesive, dac durata
existenei dreptului este nedeterminat, valoarea lor se socotete dup valoarea
prestaiei anuale datorate
Prin ce se deosebeste 103 de 101? In situatiile cand am alte prestatii, deci nu de la
101, nu e chirie, arenda. Ar putea sa fie renta viagera, intretinere(caci si ea se poate
cuantifica in bani, e contract aleatoriu). Deci la contracte la care nu se aplica 101 se
aplica 103, sa fie tot cu prestatii succesive. Dar la contractele de v-c cu plata
pretului in rate? De fapt acolo transferul de proprietate este uno-ictu, deci nu se
aplica regulile de la 101 si 103, am vrut sa va incurc.
Cererile in materie imobiliara-104. In alin(1) vorbeste de valoarea impozabila, intr-o
astfel de situatie vedeti ca la cererea de chemare in judecata trebuie sa arat
obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului si trebuei sa si probez
valoarea, anexez certificatul din care rezulta valoarea de impunere. Dar ca sa nu
existe o valoare de impunere sunt aplicabile dispozitiile de la 98 despre care am vb
deja.

92

Dr. Pr. Civil


In cererile in materie de mostenire, se are in vedere numai activul nu si pasivul
pentru ca s-ar putea ca pasivul sa depaseasca valoarea activului. Deci nu ne
intereseaza cat e pasivul. In functie de activ, competenta se distribuie intre
judecatorie si tribunal. Dar daca am o cerere de partaj ? judecatoria.
Dispozitii speciale, instanta legal investita potrivit dispozitiilor referitoare la
competenta dupa valoarea obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar
daca ulterior investirii intervin modificarii in ceea ce priveste cuantumul valorii
aceluiasi obiect. La art. 204 cand vom face cererea de chemare in judecata permite
reclamantului sa isi modifice cererea de chemare in judecata la primul termen de
judecata si daca este vb de majorarea pretentiilor si de miscoararea pretentiilor nu
se considera modificare, ci o poate face oricand pe parcursul procesului. Luam un
exemplu simplu: am cerut 300.000 lei cu titlu de imprumut? Instanta competenta
este Tribunal, dar pe parcursul procesului mie paratul imi plateste 200.000 lei si imi
ramane un rest de 100.000 lei. Conteaza ca imi reduc valoare pretentiilor? Nu, imi
ramane investita instanta in raport de valoarea cererii la data inregistrarii ei. Dar
daca, atunci cand se stabileste competenta dupa valoarea obiectului in bani, in
baza unei cercetari sumare dupa oferta din ziar sau de pe internet, iar eu pe
parcursul procesului administrez probe daca cer de exemplu, contravaloarea la un
moment dat si aceasta este mai mare decat valoarea initiala. De ex, revendic bunul
si spun aceasta e valoarea si stabilesc o valoare sub 200.000 lei si e competenta
judecatoria, dar este distrus pe parcursul proceslui si cer contravaloarea si cer
atunci o expertiza de valoare sa vedem cat e, si este 300.000 de lei. Cine e instanta
competenta? Ramane judecatoria, deci asa trebuie inteles acest text. Se poate
intampla sa micsorez sau majorez abuziv valoarea obiectului, dar ramane
competenta investita instanta de la inregistrarea cererii de competenta daca nu s-a
admis exceptia de necompetenta la primul termen de judecata.
Ceea ce este interesant, alineatul 2 se aplica si in ceea ce priveste caile de atac. Sa
luam un exemplu, cer despagubiri in valoare de 250.000 lei si se constata din
probatiune ca valoarea lor este de 1,1 milion de lei. Ar trebui sa am apel la curte si
recurs la ICCJ. Dar pentru ca am cerut initial 250.000 de lei, si pe parcurs s-a
dovedit ca este mai mult aceasta nu imi va atrage caile de atac in functie de ce mi
se da efectiv, ci de valoarea la care am stabilit competenta. Este valabil si invers,
iar atunci voi avea si apel, si recurs. Indif ca maresc pretentia sau o miscorez, calea
de atac o raportez la valoarea materiala stabilita in prima instanta. Competenta
procesuala va determina si competenta functionala in aceasta situatie.

CURS 8

Daca aveti ntrebri, nelmuri legate de ce am discutat ieri?

93

Dr. Pr. Civil


ntrebare din sal: Am o ntrebare. n situaia in care, n calitate de reclamant
introduc o cerere de chemare n judecat avnd un obiect evaluabil in bani mai
puin de 200.000 lei, care este de competenta judectoriei, n urma expertizei
cererii suma va depi 200.000 lei, instana competenta ramne judectoria.
ntrebarea mea este: n situaia aceasta, retrimbrez? Sau nu mai e nevoie? Rspuns:
Timbrajul este. De timbrat trebuie s fie dat diferena, timbrajul va fi la valoarea
ntregii cereri. Dar discutam la cererea de chemare n judecat. Timbrajul, v-am
spus, ca regula, este legat de valoarea determinat la competen. Dar faptul ca nu
mai pot sa invoc exceptia, nu se mai poate anula cererea ca netrimbrata, este alta
poveste, ci oricum se judeca pentru ct ai trimbrat. Deci asta-i problema. Dac ceri
mai mult dect pentru ct am timbrat pentru c se dovete o alt valoare pe
parcursul procesul tre s timbrezi diferenta. Dac nu timbrezi diferena se va anula
cererea pentru diferen, dar nu se va anula pentru ct am investit instana i am
pltit deja taxa de timbru.
ntrebare din sala: eu ca reclamant pot s cer ulterior, pentru ca n urma
reevalurii, valoarea obiectului a crescut, pot sa cer valoarea obiectului... Rspuns:
Dar asta este o chestiune prematura daca va uitati la art. 204, v permite s
modificai cererea la primul termen dar spune ca majorarea sau micsorarea
pretentilor nu reprezinta o modificare de cerere. Da pentru c modificarea de
cerere poate fi facut numa la primu termen de judecata pentru ca alte termene nu
mai poate fi facut dect cu acordul celorlalte pri. Dar uitati-v c majorarea sau
micorarea ctimii obiectului nu reprezint o modificare, da? Deci pot s o fac
ulterior, nu pierd acest drept; numai ca vom discuta acest lucru atunci cnd vom
face cererea de chemare n judecat.
Alte intrebari?
Discutasem ieri despre competenta material, raportat la natura litigiului
obiectului su atunci cnd este cazul valoarea obiectului litigiului i era aceasta
discutie ce se intampla daca se dovedeste ca litigiul ar avea o alta valoare i acest
lucru se ntmpl pe parcursul procesului. Competena rmne ctigat. Vom
vedea in ce termen poate fi invocata exceptia de necompeten material.
Timbrajul nu rmane cel iniial pentru c, normal, trebuie s timbrezi la valoare, la
ct cer. O se vedei acesta este specificul, nu se poate anula; daca nu se poate
anula daca nu tibrezi diferenta, ci se va judeca in limitele a cat am timbrat. i nu e
modificare de cerere, deci pot sa o fac oricand daca se efectueaz, de exemplu, o
expertiza de evaluare i stabileste o alta valoare pot sa cer valoarea din expertiza.

Competena teritorial
Am spus atunci cnd am fcut o clasificare a competenei, cand am inceput
sa discutam despre competen c vorbim despre o competen general, care
delimiteaza competenta instantelor de judecata de cea a altor organe cu sau fr

94

Dr. Pr. Civil


activitate jurisdicional; am vorbit puin i de competenta internaionala, dei nu vam pus-o n slide-uri, care delimiteaza competena instantelor romane de cea a
altor instane; competenta materiala care delimiteaza atributiile instantelor pe
vertical; astzi urmeaza sa vorbim despre competenta teritoriala care delimiteaz
competenta instantelor pe orizontal.
Relund ce am discutat ieri. Dup ce verific prima data? Prima data verific
daca o anumita cauza este de competena unei instante de un anumit grad, adic
am o aciune in anularea unui contratc de vanzare-cumparare imobiliar, in valoare
de pana n 200.000 lei i am inregistrat cererea de chemare n judecat la
judecatoria Cluj-Napoca. Ce verifica prima data judecatoria? Dac din punct de
vedere material este competent judectoria s judece cauza. Este competent?
Actiune in constatarea nulittii sau n anularea unui contratct de vanzare-cumparare
avand ca obiect un imobil cu o valoare pana in 200.000 lei. Am discutat cum se
stabileste competenta. da? Deci, este competent judecatoria.
Competena teritorial ne respunde la intrebarea: Care dintre judectorii este
competent? In materia competenei teritoriale vorbim de o competenta teritorial
de drept comun care este reglementat n art. 107. Aveam o reglementare similara
in doua art. din VCPC, le aduce la un numitor comun noul cod pt. c n acelasi art.
vorbete de competena teritoriala de drept comun dup cum prtul este o
persoan fizic sau juridic, i n art. 107 spune ca instanta competenta este
instanta de la domiciliul sau sediul paratului. Sigur ca, atunci cnd prtul este o
persoan fizica. vorbim de domiciliu i cnd este o persoan juridic vorbim de
sediu. i am spus la competena materiala c schimbarea valorii obiectului pe
parcursul judecii, nu determina o schimbare a competenei, tot asa daca va uitati
la alin. 2 al art. 107 schimbarea domiciliului sau sediului paratului pe parcursul
judecatii nu va determina schimbarea competenei teritoariale. Era absolut logic.
Ce intelegem prin domiciliu? Pentru ca nici domiciliul, nici sediul nu sunt
definite in CPC. Unde gsim definiia domiciliului? In codul civil evident. Ce este
domiciliul din perspectiva codului civil? V-am indicat textele de lege relevante. Este
definit in art. 87 NCC, care ce spune ca este domiciliul? Persoanei fizice: este acolo
unde isi declara locuinta principala. Adica trebuie sa inregistrezi cererea acolo unde
paratul i declara locuinta principala. Ce inseamna declararea locuintei principale?
Cea din evidenta populaiei sau locul unde locuieste efectiv? Pentru ca domiciliul nu
inseamna neaparat cel din actele de identitate stii asta i din dreptul civil, da? Ci
inseamna c este acel loc unde persoana are intentia s i stabileasc locuina
principal i unde efectiv locuieste; deci am acel element subiectiv intenia i am
elementul obiectiv locuirea efectiva. Dar eu ca ter cand vreau sa chem in
judecat, de unde sa stiu unde locuieste efectiv? Da ce, eu nu stiu unde locuieste
efectiv, din perspectiva mea, domiciliul lui este cel din actul de identitate pentru c
altfel nu am cum sa aflu. Deci sigur acest text de la 107 este o aplicatie a
principiului altor servitui dolum rei sau respectiv a prezumiei de nevinovie n
procesul civil, pentru ca reclamantul trebuie sa se duca la instanta de la domiciliul
prtului, pentru ca paratul se prezuma nevinovat pana cand nu exista o hotarare
care il obliga la ceva fata de reclamant i nu se stabilete culpa sa procesuala, dar

95

Dr. Pr. Civil


de unde sa stie reclamantul care este domiciliul paratului? Se duce la actul de stare
civila. Sigur ca, daca el stie faptic unde locuieste paratul, el va fi obligat sa se
indrepte la acea instanta. Daca a stiut si totusi s-a indreptat la instanta din actul de
stare civila ce se intampla? Paratul poate sa faca dovada ca reclamantul cunostea
unde locuieste el efectiv si sa invoce exceptia de necompetenta teritoriala a
instantei, altfel faptul ca reclamantul s-a adresat instantei de la domiciliul din acte
nu il indreptete la acesta. De ce? Pentru ca de fapt acele acte de evidena
populaiei ce rol au? Au un rol de publicitate a domiciliului. De unde sa aflu eu tert,
unde domiciliaza o anumita persoan? avnd situaii frecvente, ca sa va dau un
exemplu, in materia nstrinrii auto. Frecvent se intampla c se fac instrainari
succesive, nici nu mai stiu aproape cine este ultimul dobnditor, habar n-am unde
este cumprtorul i ma trezesc vnztor c dac nu am efectuat radierea din
registrul auto de pe numele meu platesc impozite n continuare si platesc amenzi in
continuare, c masina figureaza pe numele meu si de fiecare data sunt obligat sa
ma duc sa ma apar in instanta si vreau sa ma duc sa chem in judecata pe
cumprtor si sa cer in opozitie cu el, s se radieze masina de pe numele meu. Dar
ia-l de unde nu-i, pentru ca i-am vndut ntr-o piata de masini nu i-am luat adresa cu
acte ca mi-a dat banii. Unde sa-l caut? Ma duc la evidenta populaiei si chem in
judecata la domiciliu din acte pentru ca nu stiu efectiv unde locuieste. Evidenta
populaiei are rolul de publicitate. Dar este o prezumtie, prezumtie care poate fi
rasturnata de parat, care poate s dovedeasc faptul c reclamantul a stiut in
realitate unde locuieste si in aceasta situatie va putea invoca exceptia de
necompetena teritoriala a nstrintorului. Deci iata ca in aceasta ordine mergem.
Daca eu, reclamant, stiu unde locuiete paratul trebuie sa inregistrez cererea de
chemare in judecata de la instanta acelui loc. Daca nu stiu unde locuieste, ma voi
duce la Serviciul de evidenta populatiei si voi afla care este domiciliul din acte,
pentru ca asa cum stiti din cartea funciara cine e proprietarul unui imobil, acelasi
rost de publicitate il are aceasta evidenta, si il voi chema in judecata acolo. Si nu va
putea spune... de ce e important? Nu va putea sa vina in caile de atac si sa spuna
ca eu nu stau la domiciliul din acte, n-am fost citat regulat nici n prima instanta,
nici n apel! i vine direct in recurs si imi cere anularea hotararilor precedente pe
motiv de lipsa de procedura. Nu! Pentru ca acea forma de publicitate a fost
respectata si dac nu dovedeste contrariul, reclamantul ramane sa fi sesizat
instanta competenta si procedura sa fi fost indeplinita, in masura in care nu se
dovedeste citarea cu rea-credina asta deja tine de nuliattea actului de procedura.
n ceea ce privete sediul persoanei juridice, stiti de la persoane c este cel
din actul constitutiv sau statut. Dar daca sediul faptic nu mai este acolo? De unde
stiu de fapt de regula? Am si acolo niste forme de publicitate. De exemplu, la fostele
societati comerciale am Oficiul Registrului Comertului, si atunci voi inregistra
cererea la instanta competenta potrivit sediului care figureaza la ORC. Sigur, ca
daca are un alt sediu si poate sa dovedeasca acest lucru dar e discutabil dac
poate s fac acest lucru, n ce condiii poate acest lucru - ar putea teoretic sa
invoce exceptia de necompetenta.
Ce se intampla insa in cazul paratul cu domiciliu necunoscut? Textului noului
cod difer de cel al codului vechi, pentru c art. 108 imi spune ca, in cazul paratului

96

Dr. Pr. Civil


cu domiciliu sau sediul necunoscut... Deci cand am un sediu necunoscut?
Intotdeauna va avea un sediu undeva intr-un act, dar el nu isi mai desfasoara
activitatea acolo. Dar degeaba inregistrez eu cererea de chemare in judecata la
instanta acelui sediu c se intoarce procedura de citare ca nu mai are sediul acolo,
deci am dovada clara la dosar ca nu mai funcioneaz acolo unde in registrele de
publicitate corespunzatoare figureaza ca ar avea sediu. Deci are sediul necunoscut.
Asta e situatie de parat persoana juridica cu sediul necunoscut.
Daca domiciliul sau sediul paratului, dup caz, este necunoscut, cererea se
introduce la instanta in a carei circumscripii se afla resedinta sau reprezentanta
acestuia, iar daca nu are nici resedinta, nici reprezentanta cunoscuta, la instanta in
a carei circumscriptie reclamantul i are domiciliul, sediul, resedinta ori
reprezentanta, dup caz. Ce este resedinta din perspectiva NCC? Art. 88: resedinta
persoanei fizice este locul unde isi are locuinta secundara spune art. 88, si art. 90
vorbeste despre prezumtia de domiciliu. Resedinta va fi considerat domiciliu atunci
cand acesta nu este cunoscut. Deci practic, art. 108 imi face o aplicatie a art. 90,
dar nu stiu unde este domiciliul si atunci ma indrept la domiciliul la instanta de unde
isi are resedinta si in aceasta situaie, resedina va fi considerata de fapt domiciliul.
Si in lipsa de domiciliu, persoana fizica este considerata ca domiciliaza la locul
ultimului domiciliu, iar daca nici acesta nu se cunoaste, la locul unde ea se gaseste
efectiv spune art. 90 NCC.
Care este diferenta din persectiva procesuala intre domiciliu si resedinta?
Puteti sa imi dati un exemplu? Daca eu locuiesc intr-un oras unde lucrez si stau in
chirie intr-o loc este domiciliul meu sau resedinta? Este domiciliul meu, da? Pentru
ca am elementul intentional, dar ca aceea sa fie locuinta mea principala este
apropiata de locul meu de munca si am si element obiectiv pentru ca locuiesc
efectiv acolo. Dar daca eu n-am nicaieri o casa? Si lucrez sezonier ici colo? Am un
domiciliu? Nu. Dar o resedinta? Da. Deci in aceasta situatie pot vorbi de o resedinta
si in aceasta situatie se aplica de fapt art. 108 si implicit prezumtia de la art. 90
NCC. Sau as putea sa discut de resedinta.. am intalnit o situatie cu totul particulara
si discutabil chiar daca este resedinta, dar cel putin sub acest aspect al locului unde
se afl efectiv prtul: adposturile de noapte. Deci oameni fara casa, care ziua
stau pe strazi, n-au un loc de munca pentru ca as putea sa il citez la locul de
munca dar noapte stau intr-un adapost de noapte. Pot sa consider adapostul de
noapte o resedinta? Daca se dovedeste ca acolo sta totusi in mod constant de o
vreme, cel putin resedinta domiciliu e mult spus dar cel putin resedinta poate fi
considerat.
Acuma VCPC vorbea de resedinta paratului cu domiciliul in strainatate, in
aceasta situatie in care paratul avea domiciliul in strainatate, dar avea resedinta in
Romania; puteam sa introduc, ca reclamant, cererea de chemare n judecata de la
instanta din Romania in a carei raze teritoriale isi avea paratul resedinta. NCPC nu
mai permite acest lucru, deci atunci cand am un parat al carui domiciliu il cunosc in
strainatate, si se pune problema determinarii competentei raportat la domiciliul su,
nu pot sa ma adresez instantelor romane, ci trebuie sa ma adresez instantei de la
domiciliu, chiar daca are resedinta in Romania. Sigur, aici s-ar putea pune problema

97

Dr. Pr. Civil


caror categorii de persoane ? de exemplu, cei care sunt plecati sa munceasca in
strainatate au deja autorizatie de munca in strainatate, stau efectiv acolo si vin
acasa doar in concedii, sau de sarbatori la familie, poate chiar au o casa in
Romania. Unde este domiciliul lor, unde este resedinta? Domiciliul este in Spania si
resedinta este in Romania. Din perspectiva definitiilor codului. Pentru ca ce
inseamna domiciliu? Locul unde are locuinta principala? Care ii locuinta principala?
Este in Spania. Daca vreodata intenioneaza sa se intoarca in Romania? Poate da,
poate nu. Adica pana la urma, ca sigur ca elementul intentional este acesta unde
este locuinta mea principala, dar foarte mult elementul intenional se poate deduce
si din imprejurari obiective. Cum sa dovedesc eu reclamant elementul intentional?
Cat sta acolo? Are loc de munca acolo? Si-a dus copii la scoala acolo? .a.m.d. Deci
iata, ca in cazul acestora se poate discuta de domiciliu in strainatate, si resedinta in
Romania, si atunci se aplica regulile de la domiciliu din regulamentele comunitare
care va las placerea sa le studiati cu d-nul prof. Popescu in semestrul al doilea. Am
vrut doar sa va atrag atentia cu privire la paratul cu domiciliul in strainatate. Deci
chiar daca are resedinta in Romania nu are posibilitatea, reclamantul, de a se
adresa instantei de la resedinta acestuia. Atunci cand stiu ca un parat domiciliaza in
strainatate dar insa nu cunosc cu exactitatea domiciliul acestuia in strainatate?
Intrebare din sala: Dar ce inseamna ca ii cunosc domiciliu? Adica stiu ca paratul sta
in Spania, in orasul cutare. Asta inseamna ca ii cunosc domiciliul sau trebuie sa ii
cunosc adresa completa? Rspuns: Daca stiu ca sta intr-un anume oras deja
instanta competenta o pot determina cu procedura de citare. Dar nu stiu unde sta.
Deci din perspectiva competentei nu stiu unde sta, stiu ca este plecat in Spania, am
auzit ca a fost vazut acolo, dar nu stiu unde sta. Dar asta nu inseamna ca pot sa ma
adresez instantei romane.
Ce se intamplata in cazul asociatiilor fara persoanalitate juridica? Stiti de la
persoane, VCC i NCC, permit asocierea unor persoane fizice sau juridice in scopul
desfasurarii unei activitati fara ca prin aceasta, punand in comun anumite bunuri,
fara sa pierda dreptul asupra acestora, fara insa ca aceasta asociatie sa
dobandeasca personalitate juridica, deci nu are patrimoniu distinct si nici de sediu
nu vorbete Codul civil. Vorbeste de sediu? Ca sa aplic regula de la 107? La
asociaiile fara personalitate juridica? Nu vorbeste, da. Si atunci carei instante ma
adresez atunci cand chem in judecate o asociaie fara personalitate juridica. Tinei
minte, atunci cand am facut conditiile de exercitare ale actiunii civile, am spus ca si
asociatiile fara persoanalitate juridica, cum ar fi societatea civila, asociatia in
participatiune pot sa stea in justitie. Da? Si in calitate de reclamante si in calitate de
parate in noua reglementare (in vechea reglementare doar in calitate de parate).
Daca le chem in judecata ca parate, carei instante ma adresez pt. ca nu au un
sediu? Ma adresez instantei unde aceasta asociatie are reprezentant. Deci daca am
un reprezentat ales de asociai. ma adresez instantei de la domiciliul sau sediul
acestuia in functie de cum vorbim de o persoan fizica sau de o persoan juridica.
Si atunci am o competenta, practic este o aplicatie a regulii de la art. 107, in
materia asociatiei fara personalitate juridica. Daca nu am o astfel de persoana
desemnata, carei instante ma adresez? In aceasta situatie pot, la alegerere, sa ma

98

Dr. Pr. Civil


adresez instantei de la domiciliul sau sediul oricruia dintre asociati. Este vorba deja
de o competenta teritoriala alternativa, lasata de lege la alegerea reclamantului.
In cazul caror cereri se aplica aceasta competenta? In cazul cererilor
personale. Ce sunt cererile personale? Tineti minte de la clasificarea actiunilor? Am
spus: patrimoniale/nepatrimoniale, cele patrimoniale in reale si persoanele, deci
vorbim de drepturi de creanta indiferent daca este vorba de drepturi mobiliare sau
imobiliare. In aceasta situatie, aplic competena de drept comun si in cazul cererilor
reale mobiliare, este vorba de revendicarea unui bun mobil, daca bunul ii mobil,
spre deosebire de bunul imobil, veti vedea ca am o competenta exclusiva, dup
cum este si normal; instanta de la locul situarii imobilului; la bunurile mobile nu am
un astfel de criteriu, si atunci criteriul ramane domiciliul celui de la care revendic
bunul pt ca se prezuma ca el se afla in posesia lui. Deci unde este bunul? Unde este
el. In aceasta situaie aplic aceasta competen de drept comun de la art. 107. Veti
vedea ca tot aceasta regula de competen se alica si in cazul aciunilor
nepatrimoniale, inclusiv cele privind starea si capacitatea persoanelor, numai ca
spre deosebire de cele patrimoniale, in cazul actiunilor nepatrimoniale, competenta
este una exclusiva si nu una relativa. Nu facem astazi exceptia de necompetenta.
Competenta materiala si generala sunt reglementate intotdeauna numai prin norme
imperative, competena teritoriala poate fi regle atat prin norme imperative cat si
prin norme dispozitive.aceasta comp de la 107 este o competenta de drept comun
care nu este una imperativa atunci cand vorbesc de actiuni patrimoniale. Deci ce
inseamna ca nu este una imperativa? inseamna ca este stabilita in interesul cuiva.
Al cui? Al paratului. Deci cine poate invoca necompetenta instantei? Numai paratul.
Veti vedea ca si in cazul privind starea si capacitatea persoanelor de regula, trebuie
sa ma adresez instanei de la domiciliul paratului, numai ca in acea situaie, norma
de competenta nu mai este una dispozitiva, ci una imperativa. Asta inseamna ca in
cazul acelor actiuni instanta poate sa invoce din oficiu incalcarea normei de
competente, cum ar fi de exemplu: stabilirea filiatiei. Ma adresez instantei de la
domiciliul paratului despre care sustin ca este tata, dar nu numai paratul poate sa
invoce in acesta situaie exceptia de necompetenta, ci si instanta din oficiu, pentru
ca in cazul actiunilor nepatrimoniale, aceasta norma de competenta este una
imperativa. Si stim acest lucru din art. 126 NCPC, care prevede prorogarea de
competenta, deci posibiliattea partilor de a deroga de la normele de competen
relativa prevpzute de cod si care permite partilor sa deroge numai in cadrul
actiunilor referitoare la bunuri nu si in cazul celor referitoare la persoane. Deci ce
inseamn norme de la care se poate deroga? nseamn norme care sunt edictate in
interesul cuiva; nu sunt norme de ordine publica, ci sunt norme de ordine privata.
Care sunt asadar normele de ordine privata in materie de competenta teritoriala?
Cele din cauzelele referitoare la bunuri, anumite cauze referitoare la bunuri, pentru
ca veti vedea ca la unele am competenta exclusiva. Deci in materie de persoane
competena teritorial este una exclusiva si, repet, stim asta de la art. 126 care ne
spune de la ce norme de competen teritorial se poate deroga. Deci numai de la
cele referitoare la actiunile privind bunuri, nu si la actiunile privind persoanele. De
aceea nu v-am pus domeniul de aplicare si actiunile privind persoanele, pentru ca
vom discuta cand vom face prorogarea conventionala de competen si exceptia de
necompeten.
99

Dr. Pr. Civil

Competenta teritorial alternativa


V-am spus inca la prima ora despre competenta ca vorbim de o competen
alternativa atunci cand reclamantul poate sa aleaga intre mai multe instante
deopotriva competente potrivit codului. Acuma sigur ca, daca ne uitam strict
terminologic, despre competenta alternativa codul vorbeste numai acolo unde are
norme de competenta relativ. Deci care nu sunt imperative. Insa v-am spus deja ca
si in cazul competenei teritoriale exclusive exista situaii in care reclamantul poate
sa aleaga intre mai multe instante deopotriva competente si v-am dat exemplu,
vom relua, actiunilor reale imobiliare. De exemplu, actiunea de revendicare a unui
imobil, instanta competenta teritorial exclusiv este cea de la locul siturii imobilului.
Dar daca imobilul se situeaza in circumscripia mai multor instante? O sa vedeti ca
avem un text care spune ca instanta competenta este cea de la domiciliul paratul
daca acesta se situeaza in vreuna din circumscriptiile instantelor in care este situat
imobilul. Daca paratul nu isi are domiciliul in circumscriptiile acestor instante, atunci
reclamantul poate sa aleaga intre oricare. Deci este o competen alternativa in
sensul ca poate sa aleaga dar este o competen exclusiva pt. ca nu poate sa
aleaga decat dintre acestea. Si daca se adreseaza altei instante, cine poate sa
invoce exceptia de necompetenta? Inclusiv instanta din oficiu. Iata deci, de aceea vam facut aceste precizari terminologice, pt. ca eu am folosit termenul de
competenta alternativa si in materia competenei absolute, desi codul nu il
utilizeaza decat atunci cand vorbete despre normele de competenta care nu sunt
de ordine publica, deci normele de competenta relativa. De ce spun absolut si
relativ? Pentru c exceptiile sunt absolute i relative, dup cine le poate invoca, in
ce termen s.a.m.d.
Despre competena teritorial alternativ putem sa vorbim in cazul persoanei
juridice cu dezmembraminte, pentru ca art. 109 ii permite reclamatului sa se
adreseze, pe langa instanta indicat de art. 107, adica aceea de la sediul principal,
de la locul unui dezmembrmnt, dac sunt ndeplinite trei condiii (care nu sunt
cumulative, sunt alternative; daca suntem n prezenta oricreia dintre cele trei
condiii, reclamantul poate s aleag ntre a se adresa instanei de la sediul
principal, art. 107, sau a se adresa instanei de la sediul dezmembrmntului): daca
locul executrii obligatiei este acolo unde este dezmembrmntul. S luam un
exemplu: am contractat o datorie bancar, de la sediul central al unei banci, am
ncheiat contractul cu banca, dar am spus ca imi voi executa obligatia in orasul in
care locuiesc efectiv, imi deschid un cont la punctul de lucru din acel oras i
urmeaza sa-mi rein din acel cont, care poate sa fie contul de salariu. Ce inseamna
acest lucru? Ca am ales locul executrii contractului acolo unde este
dezmembrmntul chiar fr personalitate juridic punctul de lucru nu are
personalitate juridic. Si de fapt stiti de la persoane care sunt dezmembrmintele
fr personalitate juridic. Sau cnd este vorba de acte sau fapte juridice svrite
de acest dezmembrmnt. De exemplu, cnd am ncheiat contractul de credit cu

100

Dr. Pr. Civil


acel dezmembrmnt fr personalitate juridic, atunci evident c m pot adresa
fie instanei de la sediul central conform art. 107, fie instanei unde este
dezmembrmntul conform art. 109. Sau cnd s-a svrit o fapt ilicit sau licit
generatoare de obligaii de catre acest dezmembrmnt, iar pot s aleg intre 107 si
109. n cazul entitilor fara personalitate juridic am discutat deja c n
principiu, ma adresez persoanei care reprezinta asociatia, daca am o astfel de
persoan desemnat, i daca nu am o astfel de persoan desemnat, spune codul,
la instana de la domiciliul sau sediul oricarui asociat; in aceasta din urma ipoteza
vorbesc despre o competen teritorial alternativ. Art. 111 in materia
persoanlelor juridice de drept public, prevede iarsi o competena alternativ, pe
care o cunoatem deja din Legea contenciosului administrativ. Potrivit Legii
contenciosului administrativ care este instanta competenta n materia
contenciosului? Fie cea de la sediul autoritii care a emis actul, fie de la domiciliul
sau sediul daca e persoan juridic a reclamantului. Iat c aceast regul din
contencios este preluat n procedur, i atunci cnd prt este o instituie juridic
de drept public, reclamantul se poate adresa instanei de la sediul acelei instituii
sau instanei de la domiciliul sau sediul sau, dup cum reclamantul este persoan
fizic sau juridic. Care este rostul acestei reglementri? Ca sa nu aglomereze prea
mult instanele n a cror circumscripii se afl sediul unor instituii importante, mai
ales cnd vorbesc de instituii centrale cum ar fi ministerele, anaf etc.
Art. 112 NCPC pluraliatate de pri. Cnd chem n judecat mai muli
pri, dac de exemplu au mprumutat solidar 10 pri care i au domiciliile n
raza a 10 judectorii diferite, dac vorbesc de o sum/crean de pn n 200.000
lei, pentru c dac i peste 200.000 lei trebuie s m adresez tribunalului de la
domiciliul sau sediul oricruia dintre ei, pentru c dac ei s-au obligat solidar fa de
mine, ne aflm n prezena unei coparticipri procesuale, este un litisconsoriu
procesual subiectiv. Dar spune textul de la art. 112 c dac unii dintre acetia sunt
obligai principal si altii accesoriu, trebuie sa ma adresez instanei de la domiciliul
sau sediul debitorului principal. Sau cnd am mai multi debitori principali, de la
domiciliul sau sediul oricruia dintre ei. Dar la ce fel de debitori accesorii se poate
referi? Evident c acolo unde am o ipoteca nu se pune problema sa acionez n
justitie. De ce? Contractul de ipotec este titlu executoriu, deci imi lipseste faza de
judecat a procesului civil. Cand as putea s am? n cazul garaniilor personale. Dar
dac garantul personal s-a obligat in solidar cu debitorul principal sau a renunat la
beneficiul de discuiune in mod expres? Fa de creditor, mai are importan ? Fata
de creditor el este un debitor principal, pentru ca garantia intereseaza raporturile
dintre debitori, in ce msura isi recupereaza unul de la altul, in parte sau integral,
suma platita pentru celalalt. Deci iata c in situatia in care garantul personal a
renuntat la beneficiul de dicuie sau s-a obligat s oricum avei text n codul civil la
art. 2300 ca dac te-ai obligat n solidar ii clar ca ai renuntat la beneficiul de
discutie. In aceasta situaie nu mai vorbim de un obligat accesoriu fa de creditor
pentru c din perspectiva creditorului este un debitor principal. Si pe trmul
dreptului substanial, faptul c i garant l intereseaz numai din perspectiva
raporturilor dintre debitori. Crei instane i se poate adresa reclamantul n acest
exemplu? La instanta de la sediul sau domiciliul oricruia dintre pri.

101

Dr. Pr. Civil


Ceea ce este interesant i element de noutate, din perspectiva codului,
vorbeste despre prtul fictiv. Dup regulamentul unui model comunitar. De ce?
Pentru ca in materia competentei internaionale, ca sa eludezi normele de
competenta internationala si sa aduc o cerere in raza de competenta a unor
anumite instante nationale, puteam sa chem in judecata un parat care isi avea
domiciliul pe teritoriul unui anume stat. Dar de fapt, fa de acest prt, dei
invocam o pretenie, din avion se vedea ca el nu are nicio treab cu ea. Deci aici
este prtul fictiv.
A venit legiuitorul romn i a introdus aceast norm i n materia
competenei teritoriale din dreptul intern. O sa vedei c de foarte multe ori i
competenta internaional are aceast valen de competenta teritoriala pana la
urma pentru ca se raporteaz la niste criterii care tin de teritoriile statelor. Ce
inseamna parat fictiv? Este foarte interesant cum reglementeaz acest lucru pentru
c primul lucru pe care l cercetez nu am fcut nc excepiile, dar deja, probabil
c ai palpat acest lucru Care este prima exceptie pe care o discuta instana? Cea
de competen pentru c nainte de a face orice altceva ea trebuie s verifice dac
este competent sigur vei vedea cnd vom face excepiile c nainte de
competen mai vin dou excepii. Care ar putea fi din ce tii voi pn acum? S
zicem c dup ce s-a fixat termenul de judecat unde am principiul
contradictorialitii deja ca sa va ajut. Ca sa am contradictorialitate ce trebuie sa
am ca cerinta minimal? Citarea! Deci cel putin trebuie s tie partea de proces.
Deci excepia lipsei procedurii de citare este prima c nu poi s discui nicio
excepie, nici cea de necompeten dac nu i-o pun n discuie, pentru c a nclca
principiul contradictorialitii i a dreptului la aprare. Asta ii prima excepie: lipsa
procedurii de citare. Si daca am un reclamant pus sub interdictie? Trebuie s verific
cine e reprezentantul lui legal. Deci a doua excepie, dac se pune problema, este
cea a lipsei calitii de reprezentant, pentru ca trebuie sa vad cine poate sa pun
concluzii pe exceptia de necompetenta. Sau daca vine un avocat si nu face dovada
calitatii de reprezentant pentru ca nu depune imputernicire avocatiala, nu se poate
anula cererea, ci trebuie s i se dea un termen ca sa faca dovada acestei calitati.
Deci iata: lipsa de procedura prima, lipsa calitatii de reprezentant a doua pentru ca
trebuie s vad cine pune concluzii, trebuie s am o aprare asigurat. i urmtoarea
vine exceptia de necompetenta, dar in principiu, eu trebuie sa-mi verific
competenta ca sa ma pronunt pe orice alt cerere. Deci pana ajung eu sa vad daca
reclamantul este titularul dreptului, paratul este debitorul obligatiei corelative, este
posesorul bunului .a.m.d., trebuie s-mi verific mai nti competenta pentru ca
asta ramne deja o chestiune de probaiune. Dar iata ca in aceasta situatie imi
rastoarna ordinea de soluionare a excepiilor si pune instanta in situatia sa
cerceteze calitatea procesual pasiva, nu a tuturor prilor, dar a unuia despre
care se susine c a fost chemat n judecat numai ca sa determine competena
unei anumite instane. Deci este o situaie cu totul si cu totul de exceptie pentru ca
ordinea de soluionare a excepiilor se soluioneaz naintea lipsei calitatii
procesuale pasive care deja presupune administrarea unor probe. Pe necompeten
nu prea administraz eu probele pentru ca este o cercetare sumara. Dar iata aici in
art. 112, m obliga codul, atunci cnd se invoc acest lucru, sa cercetez existena
paratului fictiv. Dar pentru ca vorbesc de o norma de competenta teritoriala ...
102

Dr. Pr. Civil


teritoriala sau relativa? Cine trebuie sa spuna ca paratul este fictiv? Ceilalti parati.
Pentru ca ce se intampl aici? Care ii rostul sa chem un parat fictiv ca reclamant? O
sa chem un parat care ii de la mine din oras, ca sa nu ma mai deplasez eu la
domiciliul paratului. Deci eu sunt din Cluj si paratul ii din Constana. Ca sa nu ma
duc eu pana in Constanta, hai ca imi chem un prieten ma inteleg cu el ca sa nu imi
ceara cheltuieli de judecat i sa nu se sperie si il chem si pe el in judecata pentru
ca are domiciliul tot in Cluj si cu asta am ctigat s zicem, competena judectoriei
Cluj-Napoca.
Cine poate sa invoce exceptia de necompetenta si fictivitatea celuilalt parat?
Evident paratul din Constanta, in exemplul dat, pentru ca el are interesul s i
judece cauza la instanta unde i are el domiciliul. Deci ramane o norma de
competen relativa, nu o poate invoca instana din oficiu, trebuie s o invoce
prtul ale crui interese sunt nclcate prin aceasta introducere fictiva a unui parat
fictiv, ca sa se mute competenta instantei in mod fraudulos.
Art. 113 vorbeste explicit de cazuri de competenta teritoriala alternativa, dar
cele despre care am vorbit pana acum erau tot cazuri de competen teritoriala
alternativ, dar iata codul nu este terminologic foarte consecvent, dar eu v-am spus
ca vorbeste despre competenta alternativa numai la competenta relativa pentru ca
toate cazurile de la 113 le vom analiza imediat. Sunt cazuri de competenta
teritoriala relativa, in sensul c ocrotesc interese particulare ale parilor sau
prtului:
1. instana domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la stabilirea
filiaiei. Aici reclamantul poate sa aleaga intre instana domiciliului su i
instanta domiciliului paratului, deci cea de la art. 107. De ce aceasta
competenta alternativa? Pentru ca este vorba despre protejarea unei parti
considerate mai slabe in acest raport. Deci stabilirea filiatiei la domiciliul
reclamantului. Deci este o norma in interesul copilului. In aceasta situaie,
reprezentantul legal care i exercit aciunea mpotriva prezumtivului
tat, are posibilitatea sa se adreseze instantei de la domiciliul ei sau lui,
depinde.
2. instana n a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, n
cererile referitoare la obligaia de ntreinere, inclusiv cele privind
alocaiile de stat pentru copii. Deci este o deosebire fata de vechiul cod,
pentru ca acesta nu se referea la orice obligatie de intreinere; textul
actual nu distinge despre ce obligatie de intreinere este vorba, si atunci
inseamna ca se refer atat la obligatiile legale de intretinere cat si la
obligatiile de intretinere rezultand din contracte. Noua reglementare
introduce expres, ca si in cazul alocatiei de stat pentru copii poate fi
aleasa instanta de la domiciliul reclamantului. Este o protectie a
creditorului intreinerii sau a creditorului alocatiei de stat, este o norma de
protectie. Poate sa aleaga intre a-l chema in instanta pe parat la instanta
de la domiciliul su, sau de a introduce actiune la instanta de la domiciliul
propriu al reclamantului. Deci, repet, este o norma de protectie a
reclamantului in aceasta situatie.
3. instana locului prevzut n contract pentru executarea la o prima citire,
ma duce la ideea ca numai atunci cand am o clauza expresa in contract

103

Dr. Pr. Civil


care imi stabileste locul executarii , fie chiar n parte, a obligaiei, n cazul
cererilor privind executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui
contract. Deci cand am actiune in executarea unui contract sau in
desfiintarea unui contract pot sa introduc cererea fie la instanta de la
domiciliul sau sediul paratului pe art. 107, fie la instanta locului executarii
contractului. De unde aceasta conceptie a legiuitorului?
In vechea
reglementare, aveam un text care zicea locul prevzut expres n contract
pentru executarea obligatiei n materie civil, i n materie comercial
zicea locul executarii contractului. Oare de ce? Pentru ca sub imperiul
vechiului cod civil si al vechiului cod comercial, dac tineti minte, in
materie civila, plata era cherabil. Asta ce insemna? Creditorul trebuia sa
mearga la debitor sa i-o ceara. Si atunci care era locul executarii
obligatiei? Unde se afla debitorul, locul domiciliului. Deci daca nu aveam
alt loc in contract oricum trebuia sa ma duc la competenta de drept
comun. De aceea in vechiul cod de procedura se spunea ca trebuia sa am
prevazut in mod expres un alt loc decat domiciliul paratului, pe cand la
obligatiile comerciale zicea la locul executrii, pentru ca in comercial plata
era portabila si trebuia sa mearga debitorul la creditor. In aceasta situaie,
asadar, locul platii era locul domiciliului sau sediului creditorului
reclamant, deci avea de ales intre domiciliul sau sediul paratului sau
domiciliul sau sediul sau. NCPC nu observa ca NCC introduce o serie de
alte locuri unde poate sa fie executata obligatia. Care sunt acestea? Unde
prevede NCC locul executarii obligatiei / locul platii? 1494. Daca nu am
trecut in contract locul executarii obligatiei sau locul platii, unde este
acesta? O sa vedeti daca o sa lecturati art. 1494 ca nu este numai locul
domiciliului debitorului, ci pot sa fie o serie de alte locuri. Iata ca nu este
obligatoriu sa am o clauza contractuala expresa care sa prevada locul
executarii contractului, pentru ca daca nu am o clauza contractuala
expres contractul se completeaza cu normele supletive din NCC care sunt
prevazute in 1494, dar care fac parte din contract. Si atunci pot sa ma
adresez instantei competente potrivit oricrora dintre criteriile prevazute
de 1494 ca fiind loc al platii, chiar daca nu am o clauza expresa, ci pot sa
am o norma supletiva ce completeaza contractul.
4. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorsc dintr-un
raport de locaiune a imobilului. Intre ce instante poate sa aleaga cel care
a inchiriat imobilul? Logic, intre instanta de la domiciliul paratului si
instanta de la locul situarii imobilului; numai ca in aceasta situatie cele
doua instante pot sa coincida uneori, pentru ca am dat primul exemplu: eu
locuiesc in Cluj, si mi-am luat cu chirie o locuinta, si nu am alta aceasta
locuinta ar fi oricum si domiciliul, pot sa existe oricum si situaii in care nu
am alegerea intre mai multe instante.
5. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile n prestaie tabular,
n justificare tabular sau n rectificare tabular. Aceste actiuni de carte
funciara, nu sunt actiuni reale, sunt actiuni personale, sunt actiuni in
executarea unui drept de creanta. Actiunea in prestaie tabulara ce
inseamna? Obligarea paratului sa imi predea inscrisurile necesare ca sa
efectuez inscrierea dreptului meu in Cartea Funciara. Nu invoc un drept
real, ci invoc un drept de creanta, dreptul meu de a mi se preda acele
inscrisuri tineti minte ca si la contractul de vanzare-cumparare pe noul
cod, vorbeste de obligatia vanzatorului, distincta de obligatia de transfer a

104

Dr. Pr. Civil


proprietatii, de a preda inscrisurile doveditoare ale dreptului sau de
proprietate deci asta este actiunea de prestatie tabulara, este o actiune
personala, in apararea unui drept de creanta. Actiunea in rectificare daca
aveti curiozitatea sa cititi noul cod civil este o actiune in suplinirea
consimmntului la rectificarea inscrierii gresite; pentru ca va spune ca
rectificarea inscrierii gresite se poate face pe baza consimmntului
partilor, iar daca una dintre parti refuza, cel nscris refuza sa-si dea
consimmantul, actiunea in rectificare este o actiune in suplinirea
consimtamantului su, deci este vazuta intotdeauna ca o actiune
personala. Iata ca in aceasta situatie pot sa aleg intre instanta de la
domiciliul sau sediul paratului pe art. 107 sau de la locul situarii imobilului.
6. instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc dintrun contract de transport. Si aici pot sa aleg intre trei instante: art. 107 sau
locul plecarii sau locul sosirii.
7. instana locului de plat, n cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc
dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare. Deci,
iata, si aici am de ales intre instanta de la domiciliul sau sediul paratului
pe art. 107 sau instanta locului plii. Faptul ca este o obligatie izvorand
dintr-un titlu de valoare nu stiu daca era chiar necesar acest lucru pentru
ca aveam deja instanta locului de executare ca instanta alternativa.
8. instana domiciliului consumatorului, n cererile avnd ca obiect
executarea, constatarea nulitii absolute, anularea, rezoluiunea,
rezilierea sau denunarea unilateral a contractului ncheiat cu un
profesionist sau n cererile avnd ca obiect repararea pagubelor produse
consumatorilor. Ce va spuneam? Ca sunt norme de protectie acestea de la
113 unele si aici se refera la protectia consumatorului i este ipoteza in
care consumatorul este reclamant pentru ca o sa vedeti ca avem un text
expres pentru ipoteza in care consumatorul este parat, profesionistul
trebuie sa il cheme in judecata la locul domiciliului su. Deci iata, aceasta
situatie de la 113 se refera la ipotezele in care consumatorul este
reclamant: el poate sa aleaga intre instanta de la domiciliul sau sediul
profesionistului sau instanta locului unde domiciliaza el.
9. instana n a crei circumscripie s-a svrit fapta ilicit sau s-a produs
prejudiciul, pentru cererile privind obligaiile izvorte dintr-o asemenea
fapt. Intre ce instante pot sa aleg aici? Practic intre mai multe instante:
instanta de la domiciliul sausediul paratului, instanta locului unde s-a
savarsit fapta ilicita, iar daca prejudiciul s-a produs in alta parte, pot sa
aleg si instanta de la locul producerii prejudiciului. Si este posibil ca
prejudiciul sa nu se produca intr-o singura etapa, ci in mai multe etape, si
as putea sa am teoretic mai multe locuri de producere a prejudiciului, si
atunci mai multe instante competente raportat la acest criteriu. Ramane
asadar o competenta alternativa la alegerea reclamantului.
Alin. 2 - Cand paratul exercita in mod statornic, in afara domiciliului sau o
activitate profesionala ori o activitate agricol, comerciala, industriala sau
alte asemenea, cererea de chemare in judecata se poate introduce si la
instanta de judecata in circumscriptia careia se afl locul activitatii
respective, pentru obligatii patrimoniale nascute sau care urmeaza sa se
execute in acel loc. Deci nu pot sa il chem in judecata pe parat la instanta
competenta portivit locului lui de munca decat daca ceea ce pretind de la el
are legatura cu acel loc de munca. Deci, nu-mi d sa aleg intre cele doua
105

Dr. Pr. Civil


instante, decat n aceasta situatie. Pentru ca am posibilitatea sa ma judec si
la instanta competenta dupa domiciliul sau sediul lui pe 107.

Art. 115: cererile in materie de asigurare. La cererile in materie de asigurare,


in afara de instanta de la domiciliul sau sediul paratului, mai pot sa aleg conform
CPC, daca deschidem la art. 115, de la domiciliul sau sediul asiguratului, care este
reclamantul. Deci este iar o norma de protectie. Reclamantul poate sa introduca
cererea la instanta de la domiciliul sau sediul su, sau acolo unde se afla bunurile
asigurate, sau locul unde s-a produs riscul asigurat. Deci in aceasta situatie repet
este o norma de protectie in favoarea celui asigurat. De aceea v-am pus in
paranteza: nu si in favoarea asiguratorului care se subroga in drepturile victimei la
asigurarile casco. Deci este o norma de protectie de care beneficiaza numai victima.
Ea poate sa aleaga intre cele patru instante daca adaug si instanta dupa 107. Ceea
ce este interesant la acest text: atat de mult este protejata victima, incat avem un
text ca si in materia protectiei consumatorului ca nu poate sa aleaga
competenta v-am spus deja ca partile pot deroga de la normele de competenta
care nu sunt imperative 126 - i 115 alin. 2 are o aplicatie particulara a prorogarii
conventionale de competenta pentru ca partile pot sa spuna ca isi aleg o instanta
competenta alta decat cea rezultand din dispozitiile lui 115 sau ale lui 107. Putem
alege orice alta instanta, pentru ca daca e o norma supletiva pot deroga de la ea.
Dar atat de departe merge protectia victimei in aceasta materie, incat ea nu poate
sa se inteleaga cu asiguratorul pe prorogarea de competenta decat dupa ce
prejudiciul s-a produs. Adica nu ma poate obliga atunci cand inchei contractul de
asigurare, sa semnez o clauza de adeziune sau ceva, prin care sa renunt la dreptul
de a ma adresa la una dintre instanele de la 115. n materia asigurarilor obligatorii
de raspundere civila, tertul prejudiciat poate introduce actiune direct si la instanta
domiciliului sau sediului su, este pentru protectia lui. Zice: dispozitiile alin. 1 si 2
nu se aplica insa n materie de asigurari maritime, fluviale si aeriene se refera la
situatia in care asiguratul este compania maritima, fluviala sau aeriana, tocmai
pentru ca 115 sunt niste norme de protectie care protejeaza o parte slaba, ori nu
pot vorbi de o societate slaba cand vorbesc de o societate maritima, fluviala sau
aeriana, pentru ca acestea sunt toate persoane juridice cu o forta economica
consistenta, considerabila.
Cine poate sa aleaga intre aceste instante care toate sunt competente? Ne
spune art. 116, evident reclamantul. El daca s-a adresat oricarora dintre acestea,
ele fiind competente, paratul nu mai poate invoca exceptia de necompetenta.

Caracterul normelor care reglementeaza competenta teritoriala. Am spus ca acestea pot fi


norme imperative sau norme supletive. Pana acum am vorbit de norme supletive de la care
partile pot deroga, unde doar paratul poate sa invoce exceptia de necompetenta, sau in cazul
paratului fictiv, paratul interesat.

Norme imperative in materia competentei teritoriale


106

Dr. Pr. Civil

Art 114: in materie de tutela si familie


Este o procedura necontencioasa. Deci cer autorizarea de tutela, de ex, ca sa pot instraina
in mod legal bunurile minorului. Sunt intr-o procedura necontencioasa, nu ma judec cu nimeni.
In acesta situatie pot sa aleg intre Instanta de Tutela de la domiciliul sau resedinta pers ocrotite
sau de la Inst de Tutela de la locul situarii imobilului. Aceasta este o competenta teritoriala
exclusiva pentru ca daca m-as adresa oricarei alte instante de tutela, ea poate sa-si invoce din
oficiu necompetenta. Poate fi o necompetenta alternativa, in sensul ca pot sa aleg intre mai multe
instante, atunci cand vorbesc de instanta de la domiciliul celui ocrotit sau de la locul situarii
imobilului. Atunci cand am si domiciliu si resedinta , stiti de la 107, nu am alegere intre
domiciliu si resedinta ci trebuie sa ma adresez instantei de la domiciliul paratului. Merg la
instanta de la resedinta numai daca nu pot sa determin domiciuliul, pentru ca atunci se prezuma
ca unde-l gasesc acela este domiciliul, si asimileaza resedinta domiciliului. Dar, in cazul acestor
masuri de ocrotire ma lasa sa aleg intre instanta de la domiciliu si instanta de la resedinta pentru
situatiile : cand am o locuinta statornica si totusi am o resedinta intr-o alta localitate (sunt plecat
in delegatie). Asta inseamna resedinta: eu reprezentant legal mi-am luat copilul cu mine fiindca 3
luni de zile lucrez intr-o alta localitate. In aceasta situatie ma lasa sa ma adresez si instantei de la
resedinta mea, fiind o norma de protectie. In acesta situatie vorbesc si de existenta unui domiciliu
ca locuinta principala si de existenta unei resedinte , si ma lasa sa ma adresez si inst de la
resedinta.
Art 117.
E vorba de actiunile reale imobiliare, indiferent daca sunt petitorii sau posesorii. Actiunile
reale imobiliare se clasifica in petitorii si posesorii. In acesta situatie, instanta competenta
teritorial exclusiv este cea de la locul situarii imobilului, si v-am spus deja celelalte criterii cu
ocazia celorlate discutii, nu le mai reau: daca imobilul e situat pe raza mai multor instante si
paratul domiciliaza intr-una dintre ele ma adresez acelei instante si daca nu, oricareia dintre
instantele in a carei raza teritoriala este situat imobilul.
In materie de mostenire, este instanta locului deschiderii succesiunii, care este ultimul
dimiciliu al defunctului. Ce intelegeti prin cerere in materie de mostenire? Ne explica textul
codului:
1.cereri privitoare la validitatea sau executarea unor dispozitii testamentare ,
2.cereri privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia , precum si cereri privitoare la pretentii pe
care mostenitorii le-ar avea unul importiva altuia (se refera la cererile legatarilor cu titlu
particular fata de mostenitotii universali sau cu titlu universal provind predarea legatului, sau
cererile mostenitorilor intre ei, petitie de ereditate, raport de donatie, reductiune, datoriile
succesiunii etc)
3. legatari sau creditori ai defunctului impotriva unuia dintre mostenitori sau executorului
testamentar. La legatari e clar, dar la creditori de ce este acest domiciliu (al ultimului domiciliu)?
Pentru ca daca n-ar fi murit, aia era instanta competenta : i-am imprumutat defunctului o suma de
bani si nu mi-a restituit=o cat a fost in viata; pai unde ma judec cu mostenitorii?- la instanta
ultimului domiciliu. Practic este o aplicatie a lui 107, dar in aceasta situatie competenta
teritoriala este una exclusiva ; acest lucru inseamna ca inst poate invoca din oficiu exceptia de
necompetenta, deci obligatoriu trebuie sa ma adresez instantei de la ultimul domiciliu al
defunctului; nu ma pot adresa inst de la ultimul domiciliu al unuia dintre mostenitori, pt ca se
considera o cerere in materie de succesiuni.

107

Dr. Pr. Civil

Daca aceasta cerere are ca obiect un imobil? De ex, cer comostenitorului sa raporteze la
masa succesorala un imobil sau cer reductiunea donatiei cu privire la un imobil, sau a
liberalitatilor excesive. Care instanta competenta? Cea de la 107 sau cea de la 118? - 118 este o
norma derogatorie de la 117, deci chiar daca mostenirea priveste un imobil, fiind vorba de o
cerere in materie de mostenire, norma de la 118 se aplica.
Art 119: Cererile in materie de societate
Nu ma mai lasa sa ma duc la dezmembraminte, numai instanta de la sediul principal!
Dar ce inseamna cerere in materie de societate? Daca un creditor al societatii cheama in
judecata societatea pentru plata unor facturi. Este o cerere in materie de societate? Nu, este o
simpla actiune patrimoniala care urmeaza regulile de competenta sub aspect teritorial de la 107,
sau competenta alternativa de la persoana juridica cu dezmembraminte sau eventual unele din
competentele alternative de la 113.
Dar atunci ce intelegem prin cerere in materie de societate? Cererile asociatilor fata de
societate, de ex: anularea hotararii adunarii generale, cererile unui asociat fata de alt asociat,
excluderea unui asociat din societate, deci astea sunt cererile in materie de societate. Deci,
vizeaza raporturile dintre societate si asociati sau dintre asociati. In niciun caz nu este vorba de
litigii in care societatea este reclamanta sau parata in raporturile cu un tert; ca de aia v-am dat
exemplul: este chemata in judecata sa-si plateasca o datorie, sau ea cheama in judecata un
datornic sa-i plateasca o datorie; - nu, acestea nu sunt cereri de chemare in judecata.
*Merg la instanta de judecata pana isi pierde personalitatea juridica, pentru ca atunci cand
nu mai are personalitate juridica isi pierde si sediul.
Art 120: In materie de insolventa si concordat preventiv
Remarcati , culmea, ca la normele de competenta teritoriala, include o norma de
competenta materiala. Unde ne incadram in cazurile de la 95?- alte cereri prevazute in
competenta sa de lege (art 95, punctul 4). Deci, iata, ca este din doua puncte de vedere o norma
de competenta imperativa: pe de o parte pt ca-mi stabileste competenta materiala a Tribunalului
si pe de alta parte , ca sub aspect teritorial imi stabileste competenta exclusiva a Tribunalului de
la sediul debitorului.
Art 121 si art 126 alin 2: Cererile impotriva unui consumator.
Tineti minte ca am spus la competenta alternativa de la 113 ca atunci cand consumatorul
este reclamant poate sa aleaga intre instanta de a domiciliu sau sediul profesionistului si instanta
de la domiciliul sau. Art 121 se refera la situatia in care profesionistul il cheama in judecata pe
consumator, deci consumatorul este parat, si in acesta situatie, tocmai pentru ca este o norma de
protectie imperativa, profesionistul este obligat sa-l cheme in judecata pe consumator la instanta
domiciliului sau. Stim ca norma imperativa inseamna ca de la ea partile nu pot deroga. Cu toate
acestea, in acesta materie, 126 permite consumatorului sa renunte la aceasta dispozitie stipulata
expres in favoarea sa, pentru ca poate sa-i convina o alta alegere a instantei, dar similar cererilor
in materie de asigurare, art 115, numai dupa nasterea dreptului la despagubiri, pt ca orice
conventie contrara este considerata nescrisa. Dar de ce? Ca nu cumva sa-l puna profesionistul pe
consumator, atunci cand incheie un contract, contractele astea de regula sunt de adeziune, sa
semneze si o clauza referitoare la alegerea unei alte inst competente decat cea de la domiciliul
consumatorului. Deci, ideea este ca daca profesionistul introduce o cerere la inst de la sediul sau,
aceasta poate sa invoce din oficiu exceptia de necompetenta. Asta inseamna competenta
exclusiva: poate fi invocata si de inst din oficiu. Insa, daca la primul termen de judecata vine
108

Dr. Pr. Civil

consumatorul si spune expres ca u doresc sa se decline competenta la inst de la domiciliul meu si


sunt de acord sa ma judec la inst aceasta sesizata de reclamant, inst trebuie sa aibe in vedere
aceasta manifestare de vointa si sa retina cauza spre solutionare. Deci este o norma care
imprumuta si din caracterele normelor imperative pt ca nu se poate deroga de la ea decat dupa ce
se naste dr la despagubire si numai de catre cel ocrotit. Adica, daca nu vine cel ocrotit, inst va
invoca exceptia.
Simplul fapt ca nu vine consumatorul sa invoce exceptia ce rezultat poate avea? Deci,
vine profesionistul, inregistreaza cererea de chemare in judecata la inst de la sediul sau;
consumatorul nu se prezinta. Instanta aplica 121: este o competenta teritoriala exclusiva, invoca
exceptia de necompetenta si declina competenta. Daca vine consumatorul si spune "renunt la
beneficiul de la 121 si vreau sa ma judec la aceasta inst", inst nu mai poate sa invoce.
Sau este posibil sa se produca prejudiciul; deci dupa producerea lui, inainte sa se adreseze
instantei, profesionistul incearca o mediere cu consumatorul; nu reuseste, decat in masura in care
se inteleg sa-si aleaga instanta. Deci, alegerea inst nu inseamna neaparat ca dupa ce a fost ea
sesizata vine consumatorul si renunta la dispozitiile lui 121; el poate renunta la 121 si inainte de
nasterea litigiului, inainte de inceperea procesului (procesul incepe la data inregistrarii cererii de
chemare in judecata in cond lui 192, sau daca a fost trimisa in cond lui 183, de la acea data) si sa
incheie cu profesionistul un acord de alegere a inst competente. Acesta este valabil daca a fost
incheiat, nu la mom nasterii obligatiei, ci la momentul in care s-a nascut dr la despagubire din
partea profesionistului.
126 alin 1 (v-am mai spus, cand am discutat despre 107) se refera la posibilitatea partilor
de a deroga in anumite situatii de la normele de competenta. Pot deroga de la normele de
competenta relative si iata, in situatia consumatorului, si de la cele impertive, dar aste e o situatie
cu totul de exceptie.
Care sunt aceste actiuni in cazul carora codul reglementeaza norme de competenta
teritoriala relativa? Ne spune 126: inscris (exemplu dat: consumatorul si profesionistul inaintea
inceperii procesului) sau prun declaratie verbala in fata inst (vine si renunta); "procese privitoare
la bunuri" inseamna actiuni patrimoniale (nu neaparat reale, pot fi si personale); sau "alte
drepturi de care acestea pot sa dispune"- deci in materia proceselor referitoare la bunuri, nu si la
procesele referitoare la persoane, daca e vb de dr de care partile pot dispune, pt ca ati vazut ca si
in materie de bunuri nu intotdeauna poti sa dispuna, ca avem competenta teritoriala exclusiva, de
ex la actiunile reale imobiliare, la ce in materie de mostenire etc. In aceste situatii partile se pot
intelege sa fie judecate de alte inst decat acelea care potrivit legii ar fi competente teritorial sa la
judece, in afara de cazul cand aceasta competenta este exclusiva.
Deci, am actiuni privitoare la bunuri, am actiuni privitoare la persoane. In materia
actiunilor privitoare la bunuri, partile pot sa deroge de la competenta stabilita de CPPC, daca nu
e o competenta stabilita prin norme imperative; pe cand in materie de persoane nu pot sa renunte
la astfel de competenta (cererile privind starea si capacitatea persoanelor), decat daca ar exista o
dispozitie legala expresa care sa le permita acest lucru. Atunci, in materie de persoane, inst
competenta este cea de la domiciliul paratului. Dar ce fel de norma de competenta este aceasta?imperativa. Deci, chiar daca se aplica regula de la 107, in cazul litigiiliu referitoare la persoane,
aceasta este o norma imperativa pt ca partile nu pot deroga.
Ce inseamna partile pot deroga? Am vorbit deja de competenta relativa. Haide sa luam
competenta alternativa. De exemplu, ar fi competenta inst de la domiciliul paratului care, sa
zicem, este Judecatoria Cluj-Napoca, sau inst de la locul executarii constractului, care este
Judecatoria Galati, si reclamantul introduce o cerere de chemare in judecata la Judecatoria

109

Dr. Pr. Civil

Brasov. Cine poate sa invoce exceptia de necompetenta?- numai paratul; inst nu poate, chiar daca
n-are litigiul absolut nicio legatura cu ea. Paratul in intelegere cu reclamantul poate sa spuna
"vrem sa ne judece instanta x", cand e vb de norme de competenta de la care se poate deroga, pot
sa aleaga ce instanta vor, teritorial vorbind.
Sau, daca reclamantul s-a adresat unei instante cu care litigiul nu are nicio legatura
raportat la criteriile de competenta teritoriala relativa, si vine paratul si spune "sunt de acord sa
ma judece aceasta instanta", iata, derogarea de la normele de competenta poate avea loc inainte
de nasterea procesului sau pe parcursul acestuia, cand vine paratul expres si spune sunt de acord
sa ma judece aceasta instanta. Dar chiar daca nu face acest lucru, o sa vedeti cand discutam
despre exceptia de necompetenta, daca n-o invoca prin intampinare, ea e obligatorie in
majoritatea cauzelor, atunci decade deja din dreptul de a o mai invoca.
Art 128: Incidentele in materie de arbitraj
"in toate cazurile" ne duce cu gandul la o norma de competenta teritoriala exclusiva; e o norma
imperativa.
Art 127: competenta facultativa (element de noutate)
Cand auzi facultativ zici "cineva poate sa leaga". Exista 2 situatii distincte:
1. situatia in care cel care s adreseaza inst, reclamantul, este judecator, procuror, asistent , grefier
(alin3). Alin 1 vorbeste de judecator, dar aceasta dispozitie se aplica si procurorilor, asistentilor
judiciari si grefierilor. Reclamantul ar trebui sa se adreseze , sub aspectul competentei teritoriale,
chiar instantei la care isi desfasoara activitatea. In acesta situatie, spune 128 alin 1, va sesiza
unele din instantele judecatoresti de acelasi grad, aflate in circumscriptia oricareia dintre Curtile
de Apel invecinate cu Curtea de Apel in a care circumscriptie se fala instanta la care isi
desfasoara activitatea. Este o facultate? E o norma de competenta relativa sau absoluta? De ce e
important acest lucru? Sunt judecator la Judecatoria Cluj-Napoca, si am o cerere care ar fi de
competenta Judecatorie Cluj-Napoca (remarcati, ca nu distinge intre ce fel de actiune), deci as
putea sa am o actiune in revendicare imobiliara; si ar trebui sa se judece de Judecatoria ClujNapoca si as vea o norma de competenta teritoriala excusiva. Torusi, spune codul, in aceasta
situatie nu ma voi adresa instantei competente, ci trebuie sa ma adresez unei instante de acelasi
grad din circumscriptia unei Curti de Apel vecine. Adica, daca sunt judecator la Judecatoria CjNapoca, trebuie sa ma adresez unei instante din raza Curtilor de Apel Alba, Mures sau Oradea. O
sa vedeti, ca inca n-am facut prorogarea judecatoreasca a competentei dar o cunoasteti din
procedura penala. Situatia cea mai cunoscuta de prorogare judecatoreasca este stramutarea, cand
o inst judecatoreasca stabileste o alta instanta jud sa judece cauza fara sa respecte vreo norma de
competenta teritoriala din cele prev de cod. Motivele pt care se poate cere stramutarea: banuiala
legitima sau siguranta publica. Daca judecatorul, procurorul, grefierul, asistentul judiciar, ca sa
preintampine o cerere de stramutare pe motive de banuiala legitima ar pune sub semnul intrebarii
obiectivitatea intregii instante. Defapt este o masura de protectie a actului de justitie; nu ocroteste
un interes privat al reclamantului ci este vorba de actul de justitie, de aceea norma este una
imperativa, desi textul ne aduce la uan dispozitiva.
Cand am o contradictie intre titlul unui text de lege si continutul acestuia, voi tine seama
te continut. Asadar, raportat la continutul alin1, acesta este o norma imperativa, de la care partile
nu pot deroga, asadar in aceasta situatie inst va invoca din oficiu exceptia de necompetenta si pt
ca reclamantul n -a ales o inst competenta o sa o aleaga ea, respectand insa aceste criterii.
Alin 2 este insa o situatie de competenta facultativa, dar e situatia in care aceste categorii
de persoane sunt parate. Deci aici, cel care se dareseaza instantei, cheama in judecata un
110

Dr. Pr. Civil

judecator al instantei careia i se adreseaza , un grefier al acelei instante, un procuror de pe langa


parchetul instantei, sau au asistent judiciar atunci cand vorbim de Tribunale. In aceasta situatie
poate sa aleaga intre a ramane la acea instanta,care ar fi competenta protrivit normelor de
competenta teritoriala, sau se poate adresa unei instante din cirscumscriptia oricarei dintre
instantele din acelasi grad din circumscriptia Curtilor de Apel invecinate. Dar asta este o
competenta realmente facultativa, si in aceasta situatie daca se adreseaza instantei la care
judecatorul lucreaza, ea mai poate invoca din oficiu exceptia de necompetenta?- NU, fiind o
norma supletiva.
Tema de casa:
1. In aceasta situatie si pe cand discutam stramutarea, daca reclamantul a renuntat practic la
aceasta facultate pe care i-o dadea legea si s-a adresat instantei la care paratul este judecator
,de exemplu, mai poate el sa invoce pe parcursul procesului stramutarea pe motive de banuiala
legitima?
2. Daca as putea sa aplic acest text judecatorilor, procurorilor, grefierilor etc de la o instanta
superioara? Pt ca aici e vorba de un judecator la Judecatoria Cluj. Dar daca sunt un judecator
la Tribunalul Cluj si in prima instanta ar fi competenta Judecatoria Cluj dar apelul este de
competenta Tribunalului Cluj, sunt sau nu sunt obligat de textul lui 127 alin1?
Intrebari:
1. Daca pe VCPC are loc o cesiune de drepturi litigioase......? R: este o transmisiune cu
titlu particular. Si in aceasta situatie vorbim de o transmitere a calitatii procesuale fie active, fie
pasive si poate sa ia locul celui care a instrainat, inclusiv in recurs pt ca nu este o modificare a
cadrului procesual; nu introduc o parte noua, pt ca partea introdusa ia locul partii reale, deci
opereaza o cesiune. Nu este o situatie de interventie principala,pe Vcpc, ci ia locul, ca si in caz
de succesiune, inlocuieste partea. Au fost instante care au negat acest lucru pt ca n-au aplicat
mecanismul transmisiunii procesuale. Dar practic, inclusiv in recurs pot sa vin si sa spun " eu am
cumparat intr-o cerere de partaj, cota unuia dintre parati, sau cota unuia dintre reclamanti(de asta
spun ca poate fi si activa si pasiva), si vreau sa intru in proces in locul lui, pt ca ala nu se va mai
apara, nu-l mai intereseaza; lasati-ma pe mine sa-i iau locul"- instanta trebuia sa-l inlocuiasca.
2. La cazurile de competenta teritoriala alternativa, cazul "pluralitatii de parati". Daca nam un litis consortium subiectiv c se intampla? Care competenta o verific prima? R: materiala. Si
atunci, ce verific?...au sau n-au legatura intre ele, daca...sigur, ma intereseaza daca ar fi de
competenta unor instante diferite. Intrebarea e urmatoarea: toate cererile sunt de competenta
Judecatoriei, dar intre ele nu este nicio legatura. Eu sunt reclamant, de ex Banca, si am 10
debitori din 10 judete diferite; si ca sa atrag competenta unei anume instante... De exemplu am
un parat la instanta unde am eu sediul, chem 10 parati in judecata- nu sunt parati fictivi pt ca le
cer la fiecare sa-mi restituie sumele care au devenit scadente. In aceasta situatie, pot sa spun ca
am o pluralitate de parati si ca pot sa aleg ce intante doresc, desi intre cereri nu exista niciun fel
de legatura?- NU; nu am un text in acest sens; trebuie sa mearga ,ca si in cazul competentei
materiale, fiecare cerere dupa propria sa regula. Poata sa spuna oricare dintre cei 9 parati "invoc
exceptia de necompetenta pt ca raportul meu juridic cu reclamantul nu are absolut nicio legatura
cu raportul juridic dintre reclamant si paratul care isi are domiciliul in raza instantei si cer sa
disjungeti cererea formulata fata de mine si sa va declinati competenta la instanta de la
domiciliul meu". Nu am un litis consortium procesual pt ca nu e suficient sa am mai multi
reclamanti sau mai multi parati sau si mai multi reclamanti si mai multi parati, pentru ca trebuie
ca obligatia lor sa aiba aceeasi cauza sau sa existe intre ele o stransa legatura. Conditiile sunt
cumulative. Nu am nici aceeasi cauza , nici aceeasi legatura.
111

Dr. Pr. Civil

3. Referitor la domiciliu si resedinta. Art 90 alin 1- prezumtia de domiciliu. Resedinta va


fi considerata domiciliu cand acesta nu este cunoscut sau cand nu exista. In lipsa de resedinta,
vorbim de nomazi, persoana se considera ca domiciliaza la locul ultimului domiciliu, iar adca
acesta nu se cunoaste (n-a avut niciodata o casa)....se ia in considerare locul unde acea persoana
se gaseste.

Curs 9 , ora 1
Am constatat ca am zis de vreo doua ori la competenta teritoriala de drept comun, de
domicilul din actele de stare civila, m-am referit de fapt la domiciliul de la evidenta populatiei,
pentru ca in actele de stare civila nu avem domiciliu. In ceea ce priveste actiunile referitoare la
persoane, in cazul acestora, competenta de drept comun de la art 107 , adica cea de la domiciliul
paratului ,este una exclusiva(vom relua discutia cand vom vorbi de prorogarea conventionala a
competentei). Am vorbit si saptamana trecuta de art 126 alin 1 , de la acele norme de competenta
pot deroga partile . Art 126 alin 1 vorbeste despre pricini privitoare la bunuri si alte cauze ,adica
pricini privitoare la persoane sau alte tipuri de cauze in care partile pot sa dispuna de drepturile
lor pentru ca in acele situatii in care ele pot dispune de drepturile lor, cu exceptia situatiilor in
care legea prevede altceva, ele pot deroga si de la normele de competenta.
Am dat exemplu la actiunile privind persoanele ,exact actiunea privind stabilirea filiatiei, cand e
vorba de o competenta exclusiva. Referitor la art 113 , legiuitorul foloseste terminologia de
competenta alternativa , insa atunci cand o foloseste se refera la competenta teritoriala relativa,
adica cea reglementata prin norme supletive. Art 113 inlocuieste vechiul text al art 10 din CPC
precedent care prevedea numai cazuri de competenta teritoriala relativa fara a prevedea aceasta
prima situatie a actiunilor in stabilirea filiatiei. In vechiul art 10 , nu era acest prim punct,
instanta de la domiciliul reclamantului in cererile privitoare la filiatie; acesta a fost introdus abia
in noul cod, ceea ce dovedeste faptul ca legiuitorul a inteles sa foloseasca terminologia de
competenta teritoriala alternativa si in situatia in care reclamantul are alegerea intre mai multe
instante deopotriva competente teritorial, insa competente teritorial exclusiv, pentru ca in materie
de stabilire a filiatiei, fiind vorba de o actiune in materie de persoane si nu de bunuri, partile nu
pot deroga decat daca legea prevede expres, pentru ca regula de la 126 alin 1 este ca ,atunci cand
am o actiune in materie de persoane competenta teritoriala este una imperativa de la care partile
nu pot deroga, sigur daca le-ar permite legiuitorul in mod expres, ar putea sa faca asta. Asadar, in
actiunea in stabilirea filiatiei reclamantul are alegerea intre instanta de la domiciliul
reclamantului sau instanta de la domiciliul paratului pe art 107, deci nu este numai instanta de la
domiciliu reclamantului, pentru ca art 113 se intituleaza competenta teritoriala alternativa . Am
spus ca in cazul actiunilor privitoare la persoane , legea nu prevede expres o alta competenta , se
aplica competenta de la art 107, cea de drept comun, numai ca ea este exclusiva. In aceste
categorii de actiuni privind stabilirea filiatiei, ii permite legiuitorul reclamantului sa aleaga intre
instanta de la domiciliul paratului si instanta de la propriul sau domiciliu. De ce este important sa
spunem ca aceasta competenta este una exclusiva sau relativa ? Raspuns: in cazul in care s-ar
adresa unei a treia instante, nici cea de la domiciliul sau , nici cea de la domiciliu paratului ,
instanta poate sa invoce din oficiu exceptia de necompetenta teritoriala, pe cand in toate celelalte
situatii degeaba poate sa aleaga , sa zicem,intre cinci instante ca are si locul executarii si
domiciliu paratului ,etc. Daca se adreseaza unei a treia sau a patra instanta , care n-are nici o

112

Dr. Pr. Civil

legatura nici cu domiciliu, nici cu locul executarii contractului, nici cu vreunul din criteriile
prevazute la art 113, daca este vorba de o competenta teritoriala relativa , instanta nu va putea din
oficiu sa o invoce si chiar daca ea nu are nici o legatura cu acea cauza , va trebui sa ramana sa o
judece.
De aceea este important sa determinam care sunt situatiile de competenta absoluta si care sunt
situatiile de competenta relativa pentru ca in functie de aceasta stim cine poate sa invoce exceptia
de necompetenta , in ce termen si prin ce act trebuie sa o faca ,pentru ca exceptia de
necompetenta teritoriala relativa se invoca prin intampinare, intampinare care se depune in etapa
scrisa. N-am depus intampinare sau desi am depus , nu am invocat exceptia de necompetenta
teritoriala relativa , competenta ramane castigata din punct de vedere teritorial acelei instante,
daca nu se pune cumva vreo problema de competenta materiala, care o sa vedeti ca poate fi
invocata si la primul termen de judecata. Art 113 atunci cand reglementeaza competenta
teritoriala alternativa, la primul punct, rupandu-se de traditia vechiului cod, introduce si o situatie
de competenta teritoriala exclusiva, dar ramane la alegerea reclamantului sub acest aspect , ca
poate sa opteze pentru instanta de la domiciliu sau sau poate sa se adreseze instantei de la
domiciliu paratului in baza lui 107, dar si in aceasta situatie ,107 este o competenta teritoriala
exclusiva fiind o actiune in materie de persoane. Daca o sa va uitati in codul adnotat, coordonat
de prof. Boroi, partea de competenta este scrisa de Andreea Constanda de la ICCJ. Ea spune ca in
aceasta situatie, dat fiind ca legiuitorul a trecut la art 113 actiunea in stabilirea filiatiei, ar fi vorba
de o competenta teritoriala relativa, pentru ca 113 prevede cazuri de competenta teritoriala
relativa si numai competenta de la 114 in materie de persoane ar fi una exclusiva (cum v-am si
spus). Categoric actiunea in stabilirea filiatiei este actiune in materie de persoane. Art 126 alin
1 , care avea corespondent in art 19 din VCPC, fiindca in 126 alin 1 vorbim de posibilitatea
partilor de a deroga de la normele de competenta si ne arata in ce materii ele pot sa deroge si
spune ca in materie de bunuri si de alte drepturi de care pot dispune. De exemplu, odata
introdusa actiune in stabilirea paternitatii de catre mama copilului, ea nu mai poate renunta,
pentru ca degeaba o face , instanta va putea sa cenzureze acest act de dispozitie a
reprezentantului legal, pentru ca este vorba de interesul minorului care primeaza, deci nu este
vorba de drepturi de care partile pot sa dispuna , astfel ele nu pot sa deroge de la normele de
competenta , asadar norma de competenta teritoriala este una exclusiva. Acesta este un argument
in plus pentru a spune ca si in materia competentei teritoriale exclusive vorbim de o competenta
alternativa, adica in sensul ca se poate alege intre mai multe instante deopotriva competente , dar
deosebirea fata de normele de competenta alternativa relativa este aceea ca atunci cand
reclamantul se adreseaza altei instante decat cele prevazute de lege ca fiind competente, instanta
din oficiu poate sa invoce exceptia de necompetenta cand vorbim de o competenta teritoriala
exclusiva, pe cand in celelalte situatii ea ramane investita daca paratul nu invoca aceasta
exceptie. Reclamantul va avea alegerea in baza lui 116 intre 107 si 113 punct 1, dar daca se va
adresa unei altei instante decat cele doua, exceptia de necompetenta teritoriala poate fi invocata
si de instanta din oficiu .

Prorogarea competentei
Sunt mai multe situatii de prorogare legala a competentei si prorogarea de competenta nu este
intotdeauna doar prevazuta de lege , pentru ca poate sa fie dispusa si de instanta . Cand dispune

113

Dr. Pr. Civil

instanta? Raspuns : in cazul in care va admite o cerere de stramutare, pentru ca va stramuta cauza
de la o instanta competenta potrivit unui text de lege (codul sau o lege speciala) la o alta instanta
care nu ar fi normal competenta, deci este o prorogare judecatoreasca, pentru ca este pe baza
unui criteriu ales de instanta. La celelalte, legea imi spune care este criteriu , chiar daca instanta
va decide in concret, cum este cazul conexitatii ,daca va dispune sau nu prorogarea, da o va face
pe baza unui criteriu prevazut de lege. La stramutare nu am acest criteriu, desi NCPC spune
pentru prima data intre ce instante poate sa aleaga instanta care admite cererea de stramutare.
Prorogarea conventionala am vorbit deja cand am discutat de 126, respectiv de la ce norme pot
partile sa deroge. Ce inseamna prorogare in general? Raspuns : o prelungire a competentei;
instanta care n-ar fi fost in mod normal competenta sa judece o cauza devine competenta din
cauza anumitor reguli prevazute de lege, printr-o dispozitie a instantei sau datorita conventiei
partilor. Nu chiar in toate situatiile este asa, pentru ca , de exemplu in multe situatii s-ar putea ca
instanta aceea sa fie oricum competenta , de exemplu la o cerere incidentala s-ar putea teoretic ca
instanta sa fi fost competenta. Daca am o actiune in revendicare imobiliara( competenta
materiala se stabileste dupa valoarea litigiului si competenta teritoriala dupa locul situarii
imobilului), daca intervine un tert si spune ca nu reclamantul este proprietarul imobilului ca eu ,
atunci obiectul cererii de interventie este identic cu obiectul cererii principale; care instanta ar fi
fost competenta? Tot aia , si dupa valoare si teritorial. Ce inseamna intr-o astfel de situatie
prorogarea de competenta ? Primul lucru cand spunem competenta ne gandim la instanta; aici
practic nu competenta s-ar proroga , ci s-ar proroga de fapt dispozitiile privind completul de
judecata , deci completul de judecata investit cu solutionarea cererii principale va solutiona si
cererea incidentala, pentru ca daca ea s-ar fi introdus separat chiar la aceeasi instanta, ar fi fost
supusa repartizarii aleatorii si putea sa ajunga la un alt complet de judecata , eventual se punea
problema conexitatii pentru ca intre cele doua cauze exista o stransa legatura, dar in aceasta
situatie conexitatea , care poate fi si ea la randul ei o cauza de prorogare legala a competentei , nar fi fost de fapt o prorogare a competentei pentru ca n-ar fi prelungit competenta unei instante ,
ci ar fi prelungit atributiile unui anume complet al acelei instante de a judeca o cauza. Cand
spunem prorogare , toate cazurile de prorogare a competentei nu sunt intotdeauna situatii in care
competenta efectiv se proroga, ci ceea ce se proroga de fapt este atributia completului investit in
concret cu solutionarea unei cauze de a solutiona si cereri accesorii, incidente , exceptii,
chestiuni prejudiciale, s.a. Nu toate cazurile care apar in cod ca fiind prorogari de competenta vor
fi intotdeauna prorogari, pentru ca ele se vor referi in foarte multe situatii de fapt la prelungirea
atributiilor completului investit in concret cu solutionarea unei anumite cauze. Si daca acest
complet disjunge, de exemplu cererea incidentala, reconventionala , ar intarzia solutionarea
actiunii principale, completul respectiv de judecata ramane competent sa judece si cererea
reconventionala , deci nu va fi supusa unei distribuiri aleatorii si nu va putea ajunge la un alt
complet de judecata .

Prorogarea legala de competenta


Avem mai multe situatii. Ea se poate referi si la prorogarea competentei materiale si la
prorogarea competentei teritoriale . Cand se proroga competenta materiala legal? Raspuns : de
exemplu in cazul cererilor accesorii, daca cererea principala este de competenta unei instante, de
exemplu cer capital de 300.000 lei si dobanzi de 100.000 lei; daca le-as introduce separat aceste
cereri , cererea privind capitalul ar fi de competenta tribunalului, iar pentru dobanzi judecatoria;
daca le formulez printr-o singura cerere : vorbesc de capat principal de cerere privind capitalul si

114

Dr. Pr. Civil

capat accesoriu privind dobanzile , atunci instanta competenta va fi tribunalul pentru ca se


proroga competenta in favoarea tribunalului, da si atunci cand am capete de cerere principale mai
multe , aflate intre ele intr-o stransa legatura art 99 alin 2 ( daca avem mai multe capete de
cerere principale intemeiate pe un titlu comun sau avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite
dar aflate inr-o stransa legatura si competenta ar apartine unor instante de grade diferite va
opera prorogarea de competenta in favoarea instantei de grad mai inalt). Nu numai in materia
cererilor accesorii avem o prorogare de competenta , ci si atunci cand avem mai multe capete de
cerere principale, numai ca nu este suficient sa avem mai multe capete de cerere principale ,
pentru ca intre ele trebuie sa existe acea legatura prevazuta de art 99 alin 2 pentru a opera
prorogarea de competenta, altminteri ne plasam pe taramul art 99 alin 1; daca intre ele nu exista
nici un fel de legatura ,ce se intampla? Raspuns: fiecare va urma propria competenta , si daca
este vorba de instante de grade diferite se va disjunge capatul de cerere care nu este de
competenta instantei investite si se va declina competenta. Daca , de exemplu investesc
judecatoria cu o cerere de chemare in judecata cu doua capete principale , unul de competenta ei
si unul de competenta tribunalului, ce va face judecatoria ,daca intre ele nu exista nici o legatura?
Raspuns : va disjunge capatul de cerere de competenta tribunalului si va declina la tribunal.
Daca investesc judecatoria cu doua capete de cerere principale in aceeasi cerere de chemare in
judecata , un capat de competenta tribunalului, dar intre ele exista legatura , ce va face
judecatoria? Raspuns : de asemenea, va declina competenta la tribunal, pentru ca in baza
prorogarii de competenta de la 99 alin 2 , ar fi tribunalul competent pentru amandoua , deci
judecatoria a fost gresit sesizata si ea va trebui sa invoce exceptia de necompetenta .
Care este diferenta dintre art 100 si art 99 ? Art 100 vorbeste expres despre posibilitatea ca mai
multi reclamanti sa formuleze cererea de chemare in judecata impotriva unui singur parat sau
mai multi reclamanti impotriva mai multor parati si se vor aplica regulile de la 99 alin 2 atunci
cand vorbim de capete principale de cerere intre care exista o stransa legatura, pentru ca sub
aspectul competentei materiale va opera prorogarea in favoarea instantei de grad mai inalt .
In cazul pluralitatii de parati, despre ce fel de competenta vorbim? Ce fel de competenta se va
proroga? Raspuns: teritoriala.
Care sunt situatiile de prorogare a competentei pentru pluralitate de parati? Raspuns: situatia
cand avem pur si simplu mai multi parati, cand avem parati obligati principal, parati obligati
accesoriu si cand unul dintre parati atrage o competenta teritoriala exclusiva, respectiv in materia
protectiei consumatorului; atunci va opera prorogarea de competenta in materia protectiei
consumatorului, in favoarea instantei care este competenta teritorial exclusiv. Art 112 ( cererea
de chemare in judecata a mai multor parati poate fi introdusa la instanta competenta pentru
oricare dintre acestia, si in cazul in care unii sunt obligati accesoriu , la instanta competenta
pentru oricare din debitorii principali).
Atunci cand am o competenta teritoriala exclusiva atrasa de una dintre parti, cum este in materia
protectiei consumatorului , art 121 (va opera prorogarea de competenta in favoarea acelei
instante). Ce inseamna cerere aditionala? Raspuns: cea de la art 204 (cand la primul termen de
judecata reclamantul isi modifica cererea sau isi mai formeaza capete noi de cerere ).

Aparari incidente procedurale si chestiuni prejudiciale

115

Dr. Pr. Civil

Cand am facut actiunea civila am spus ca ea este un ansamblu de mijloace procesuale aflate la
dispozitia participantilor din proces si ca trebuie privita din dublu punct de vedere : ofensiv
(cerere, pretentie) si defensiv (aparare), si am spus ca aceste aparari, spune textul de la 31, pot fi
de fond sau procedurale. Ce inseamna aparari de fond? Raspuns: cele fundamentate pe
dispozitiile dreptului substantial , de exemplu nulitatea titlului de care se prevaleaza reclamantul,
reclamantul cere executarea unui contract , paratul pe cale de aparare de fond invoca nulitatea
absoluta a contractului sau nulitatea relativa , de exemplu pentru viciu de consimtamant , si cere
respingerea actiunii. Cine va judeca aceasta aparare de fond? Raspuns: instanta investita cu
solutionarea cererii de executare a contractului. Daca se invoca o exceptie de fond, de exemplu
privind conditiile de exercitare a actiunii civile , lipsa calitatii de reprezentant legal a celui care a
formulat cererea de chemare in judecata in numele celui pus sub interdictie; care este instanta
competenta sa solutioneze aceasta exceptie de fond ? Raspuns: instanta investita cu solutionarea
cererii. Incidentele se invoca , de regula, pe calea unor exceptii.
Prin ce se deosebesc exceptiile , incidentele de chestiunile prejudiciale? Nu se precizeaza in cod.
Trebuie sa solutionezi o chestiune de care depinde solutia cauzei la care nu e de fapt incident sau
exceptie; oricum , pana la urma si la exceptii de foarte multe ori exceptia trebuie s-o solutionezi
prima data, pentru ca de asta depinde cum ma duc mai departe; la chestiunile prejudiciale tot asa
este , pentru ca in functie de modul in care ele sunt solutionate voi solutiona cauza mai departe,
nu neaparat pe fond intotdeauna . Care ar fi chestiunile prejudiciale si de ce se pune problema
lor? Raspuns: pentru ca in cazul lor, spre deosebire de situatia apararilor si-a incidentelor , as
putea sa am o alta instanta competenta sau un organ din afara sistemului instantei. Puteti sa-mi
dati un exemplu? Si in procedura civila pot sa am situatii in care solutia din procesul meu
depinde de solutia dintr-un alt proces, dar aceasta nu inseamna neaparat ca este o chestiune
prejudiciala, pentru ca daca n-am conexat (la conexitate intre cele doua cauze exista o stransa
legatura care impune judecarea lor impreuna), da exceptia de conexitate de fapt este un incident
din perspectiva codului, fiind trecuta la incidente ; trebuie invocata intr-un anume termen, n-am
invocat-o. nu mai potsa conexex cauzele si sa le judec impreuna, si atunci s-ar putea ca solutia
din una sa tinda de solutia din cealalta si atunci e mult spus sa zicem ce este o chestiune
prejudiciala , dar intr-adevar daca teoretic nu am o definitie , pot sa spun ca solutia din cauza
mea depinde de solutia din cealalta cauza . Exemplu de situatie de conexitate : cer executarea
contractului intr-o cauza si in cealalta cauza cer nulitatea lui; de care depinde? Executarea de
nulitate, daca nu le-am conexat sa le judec impreuna , suspend cauza privind executarea si astept
solutia cu privire la nulitatea contractului si abia dupa aceea as putea sa judec executarea lui.
Problema chestiunilor prejudiciale se pune in principal , atunci cand as putea sa am competenta
unei alte instante sau a unui organ din afara instantelor, si anume in cazul exceptiei de
neconstitutionalitate ( cand pe noua reglementare nu pot sa dispun suspendarea) ; in cazul
sesizarii ICCJ cu o intrebare preliminara cu privire la interpretarea unei norme de drept
substantial de care depinde solutionarea pe fond a cauzei, sesizarea Curtii de Justitie cu o
intrebare preliminara privind aplicarea dreptului comunitar , si atunci aici deja instanta investita
cu solutionarea cauzei nu este competenta sa judece si chestiunea prejudiciala, Inainte de
modificarea contenciosului, aveam si exceptia de nelegalitate, pentru ca atunci cand era investita
o instanta care nu era de contencios , ea trebuia sa trimita exceptia de nelegalitate ; dupa ultima
modificare, nu conteaza ce fel de specializare are instanta, pentru ca exceptia de nelegalitate a
actului administrativ va ramane sa fie solutinata de ea.

116

Dr. Pr. Civil

Problema la chestiunile prejudiciale este aceasta ca , atunci cand legea permite , acestea se vor
judeca de instanta investita sa judece actiunea , dar atunci cand se prevede competenta unei alte
instante sau a uni organ din afara sistemului instantelor, aceasta prorogare de competenta nu va
opera.
Putem avea si alte situatii de chestiuni prejudiciale , de exemplu, se pune problema nulitatii unei
casatorii pe motiv ca una dintre parti mai este casatorita ; aceasta vine si spune k a divortat intr-o
alta tara si se pune problema recunoasterii hotararii judecatoresti straine ( instanta competenta
este tribunalul in materia acestor hotarari) , deci daca ar fi sesizata judecatoria cu aceasta situatie,
ar putea, pentru ca anularea casatoriei este de competenta judecatoriei ( pe punctul 1 al art 94
pentru ca este vorba de competenta instantei de tutela in materiile reglementate de CC) , asadar
in aceasta situatie nu ar opera o prorogare de competenta.
Regula ar fi ca aceste chestiuni prejudiciale se judeca ca si apararile si incidentele, de instanta
competenta (asa pare din text) , dar in marea majoritate a situatiilor nu se vor judeca aceste
chestiuni de catre ea, pentru ca problema chestiunilor prejudiciale se pune atunci cand fie este
vorba de un organ din afara instantelor si atunci nu poate opera prorogarea de competenta ,
pentru ca ea opereaza atunci cand este vorba de competenta instantelor judecatoresti si chiar si in
cazul competentei acestor instante nu va opera aceasta prorogare atunci cand nu ti-o permite
textul de lege .

Conexitate
Art 139 are o reglementare partial diferita de vechea reglementare . Daca invocandu-se exceptia
de conexitate , poate sa opereze o prorogare de competenta materiala sau teritoriala exclusiva?
Art 139 ( pentru asigurarea unei bune judecati in prima instanta=> nu se pot conexa decat
cauzele care se afla in acelasi stadiu procesual de judecata in prima instanta, este posibila
conexarea mai multor procese in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si a
caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura ).
Exceptia conexitatii ca procedura poate fi invocata de parti sau din oficiu, este o exceptie
absoluta .
Cand am vorbit de norme am spus ca unele pot avea un caracter mixt , regula este de fapt la cele
absolute ,ca pot fi invocate in orice stadiu al procesului, daca legea nu prevede altfel ; ori aici se
prevede ca pot fi invocate si de instanta din oficiu , dar numai in limine littis; de regula cele
absolute nu pot fi acoperite , dar sunt situatii cand legea spune expres, de exemplu lipsa calitatii
de reprezentant legal al minorului poate fi invocata si in caile de atac, dar pot sa dau un termen si
sa fie acoperita sau actul de procedura efectuat de minor poate fi confirmat de reprezentant .
Exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu sau de procuror daca
face parte din constituirea completului de judecata, dar in limine littis cel mai tarziu la primul
termen de judecata inaintea instantei anterior sesizata , care prin incheiere se va pronunta
asupra exceptiei, incheiere ce poate fi atacata numai odata cu fondul.
Codul nu este coerent pentru ca spune: exceptia conexitatii, pentru ca pe cale de exceptie se
invoca , insa daca ne ducem la capitolul care reglementeaza littispendenta si conexitatea,
sectiunea 2 din capitolul IV- incidente procedurale privitoare la competenta instantei . De ce n-ar

117

Dr. Pr. Civil

fi practic o exceptie propriu- zisa? Pentru ca nu vorbesc de incalcarea unei norme de drept
procesual aici, pentru ca la exceptia de conexitate instantele sunt deopotriva competente , aici nu
am incalcat o norma de competenta atunci cand am sesizat doua instante diferite . Care este
instanta competenta? Instanta ulterior sesizata ( ma uit in timp la data inregistrarii cererilor de
chemare in judecata , daca una s-a inregistrat astazi si una maine , instanta va fi cea de maine) .
Se poate pune problema sa fie sesizata in aceeasi zi : acea instanta care este intr-un stadiu mai
avansat ( a propus doctrina) . Pai daca au fost sesizate in aceeasi zi, la amandoua ,nu numai la
primul termen de judecata ,as putea sa invoc exceptia de conexitate. Este greu sa spun care este
intr-un stadiu mai avansat, pentru ca fiecare este la primul termen de judecata, ar trebui sa gasesc
alte criterii pe ce inseamna instanta prima sesizata, daca e vorba de aceeasi zi (poate ora
inregistrarii) . Termenul de judecata fixat nu conteaza , pentru ca nu ma raportez, cand vorbesc
de sesizare , cand se fixeaza primul termen de judecata , ci cand se inregistreaza cererea de
chemare in judecata sau cand este trimisa in conditiile lui 183 ; daca una este trimisa prin posta si
cealalta inregistrata direct, iar cea trimisa prin posta a fost trimisa alaltaieri fata de cea
inregistrata astazi, prima instanta va fi cea de la 183 (aici am deja un criteriu de departajare) .
Pe vechea reglementare nu aveam o dispozitie care sa ne spuna exact care este instanta
competenta , partile puteau sa se inteleaga la exceptia de conexitate sa se conexeze la cealalta
instanta si numai daca una era competenta teritoral exclusiv trebuia neaparat sa mearga la acea
instanta, ca sa nu incalce normele de competenta teritoriala exclusiva, pentru ca nu imi permitea
conexitatea acest lucru . Daca nu exista o dispozitie care sa ne spuna ce instanta, se punea
problema care este instanta care putea sa solutioneze exceptia de necompetenta? Era o practica
destul de incoerenta, pentru ca in marea majoritate a situatiilor se invoca conexitatea in fata
instantei care trebuia sa trimita dosarul, ea nu se pronunta pe exceptia de conexitate , trimitea
dosarul la cealalta instanta ( prima investita sau cea la care s-au inteles partile ) si ea
spunea :admit sau nu admit exceptia de conexitate , deci se invoca in fata unei instante si se
solutiona de alta instanta. Cine solutioneaza exceptia de conexitate? Aici se discuta de aplicarea
lui 124; care este instanta competenta sa solutioneze incidentul, pentru ca am doua instante aici?
In noua reglementare spuse expres codul: se invoca in fata instantei ulterior sesizate la primul
termen de judecata , care prin incheiere se va pronunta asupra exceptie=> se conexeaza si in
momentul in care o trimite la prima instanta investita , ea nu mai poate sa cenzurere aceasta
investire . Care este instanta competenta? Am doua instante investite , care e instanta competenta
sa-mi solutioneze incidentul procedural? Ultima instanta sesizata , pentru ca in fata ei se poate
ridica numai in limine littis , daca n-ai invocat-o la primul termen de judecata se va respinge ca
tardiva si daca se respinge ca tardiva , pun problema eventual a supendarii solutionarii unui
proces pana se judeca celalalt , pentru ca daca solutiile depind una de alta si nu se pot judeca
cauzele impreuna , si incheierea aceasta se poate ataca numai odata cu fondul, adica am respins
conexitatea , totodata cu fondul am admis-o. Practic este foarte greu de imaginat ce va face
instanta de control judiciar, le va putea conexa in caile de atac? Se pot conexa numai in fata
primei instante , nu este o situatie in care sa se poata trimite spre rejudecare . Teoretic, codul
permite sa se atace aceasta incheiere odata cu fondul , da n-am prea vazut admise cai de atac,
pentru ca nu s-a conexat. Vatamare pot sa dovedesc, sa zic ca mi s-a suspendat acea cauza pana
mi s-a judecat cealalta , dar la suspendare daca atac incheierea si mi se respinge, recursul
ramane suspendat. Cum se pronunta instanta, de regula cam asa va ramane. Nu prea vad de ce sa
respinga exceptia conexitatii daca este de admis.

118

Dr. Pr. Civil

Instanta la care s-a trimis dosarul nu-si mai poate verifica investirea , pentru ca instanta
competenta sa se pronunte asupra incidentului, este cea in fata careia se invoca . Dosarul va fi
trimis instantei mai intai investite, in afara de cazul in care reclamantul si paratul cer trimiterea
lui la una din celelalte instante (alin3). Daca nimeni nu spune nimic se trimite la instanta care a
fost prima investita, daca spun toate partile :noi vrem sa se conexeze la instanta care a fost a
doua investita , in fata ei se invoca exceptia de conexitate, ea le conexeaza si atunci ea cere
dosarul sa ii fie trimis; deci nu mai trimite dosarul , pentru ca partile spun :da tineti-l d-voastra,
noi vrem sa ne judecam aici si atunci va cere dosarul, iar cealalta instanta nu va putea refuza sa
il trimita, pentru ca opereaza aceasta prorogare legala de competenta ( desi instanta este cea care
pana la urma decide, prorogarea opereaza datorita stransei conexitati dintre cauze , ca si in cazul
art 99 alin 2) ca si un criteriu prevazut de lege , pe baza caruia va aprecia judecatorul situatia de
prorogare legala, spre deosebire de stramutare unde nu am un criteriu in baza caruia ar trebui sa
opereze prorogarea in favoarea unei anume instante .
Este o prorogare legala, pentru ca am un criteriu legal.
Cand una dintre cereri este de competenta exclusiva a unei instante, conexarea se va face la acea
instanta. Poate opera o prorogare legala de competenta si pe competenta materiala? In vechea
reglementare spunea: nu poate opera prorogarea legala de competenta in aceasta situatie decat
intre instante de acelasi grad, dar in noua reglementare nu mai exista prevederea ca intre instante
de acelasi grad; alin 1 nu mai spune nimic despre instante de acelasi grad, alin 4 vorbeste de
competenta exlusiva a unei instante, ori in materie de competenta materiala am competente
exclusive; deci daca una ar fi competenta material judecatoria si pe cealalta ar fi competenta
material tribunalul, amandoua sunt competente exclusiv. Poate sa opereze in aceasta situatie
prorogarea de competenta? Art 99 alin 2 care permite de fapt prorogarea legala de competenta si
in cazul capetelor principale de cerere in favoarea instantei de grad mai inalt. Care ar fi diferenta
intre cele doua situatii? Ca aici am investit de fapt doua instante din start; ca in loc sa formulez
prin aceeasi cerere de chemare in judecata mai multe capete de cerere principale , am investit
fiecare instanta conform competentei sale, si atunci ma intreb de ce n-ar opera competenta in
aceasta situatie de conexitate , pentru ca am acelasi criteriu ca la 99 alin 2, sau daca spun ca se
aplica 100 chiar daca ar fi impreuna cu alte parti, numai ca problema este discutabila , si eu sunt
de parere ca se aplica tocmai pentru ca legiuitorul are aceasta noua conceptie rezultand din 99
alin 2.
La cererile accesorii daca ar fi formulate pe cale distincta , cerere accesorie cerere principala ,
puteam sa le conexex? Da , pentru ca daca as avea capete principale de cerere si capete accesorii
, la instanta competenta potrivit capatului principal, chiar daca cel accesoriu ar fi de competenta
altei instante . Cand am mai multe capete principale de cerere de competenta unor instante
diferite la instanta de grad mai inalt; da si la accesoriu pot sa am instanta de grad mai inalt la
capatul principal de cerere. Teoretic, daca dobanzile mi-ar fi mai mari decat capitalul? Nu in
toate situatiile as putea sa aplic aceleasi criterii si atunci e mai normal sa aplic foarte strict textul
de lege .
Conexitatea ma duce mai mult la ideea de capete principale de cerere si daca as fi cel putin in
situatia de la 99 alin 2 , numai ca in loc sa le formulez printr-o singura cerere de chemare in
judecata le-am formulat prin mai multe, cred ca ar trebui sa acceptam posibilitatea prorogarii
legale de competenta materiala si in favoarea instantei de grad mai inalt si pe 139 .

119

Dr. Pr. Civil

Daca ambele ar fi competente teritorial exclusiv? Sa zicem ca in una am actiune in revendicare


imobiliara si in cealalta am o cauza de succesiune si ultimul domicilu al defunctului nu este acolo
unde este formulata actiunea in revendicare ; am o actiune in revendicare formulata de un tert
care spune: eu sunt proprietarul imobilului impotriva mostenitorilor si am o actiune de
dezbatere a masei succesorale si in care se include acest imobil in masa succesorala; am intre
cele doua cauze o stransa legatura? Este situatie de conexitate? Trebuie sa verific cine este
proprietar. Poate opera prorogarea legala de competenta cu incalcarea normei de competenta
teritoriala exclusiva ? Alin 4 nu permite sa incalc norma de competenta teritoriala exclusiva .
Succesiunea depinde de solutia privind dreptul de proprietate asupra imobilului, deci cand nu pot
conexa se aplica suspendarea ( un alt incident) . In orice stare a judecatii , procesele conexate pot
fi disjunse si judecate separat daca numai unul dintre ele este in stare de judecata , prorogarea de
competenta ramane castigata, deci chiar daca se disjunge ramane sa judece instanta la care s-a
conexat dosarul , mai mult, completul de judecata care a fost investit cu solutionarea dosarului la
care s-a conexat celalalt. Acest incident nu este o simpla exceptie , desi codul spune , pentru ca
nu vorbesc de incalcarea vreunui text de procedura fiindca ambele instante sunt deopotriva
competente, petru ca daca n-ar fi , s-ar invoca exceptia de necompetenta si nu s-ar pune
problema conexitatii; daca ar fi numai una dintre ele competenta, nu conexex , ci invoc exeptia
de necompetenta a acelei instante si trimit la prima instanta, si daca eventual nu ajunge la acelasi
complet de judecata , invoc exceptia conexitatii, dar nu mai vorbesc atunci de o prorogare legala
de competenta . Am sesizat doua instante diferite cu doua cauze intre care exista o stransa
legatura , dar instanta a doua sesizata nu este competenta sa judece acea cauza, ar fi competenta
tot instanta prima sesizata ; este o problema de conexitate sau de necompetenta? De
necompetenta, in fata instantei care a fost sesizata desi nu e competenta se va invoca exceptia de
necompetenta, o va admite si o va trimite instantei competente, care e instanta prima sesizata .
Asta nu este o prorogare de competenta , pentru ca a doua instanta sesizata nu era competenta ,
pentru ca sa vorbim de prorogare legala de competenta trebuie sa fi sesizat doua instante
deopotriva competente. Daca se trimite la prima instanta si cauza e repartizata aleatoriu la alt
complet de judecata decat cel investit prima data, se poate invoca exceptia de conexitate? Da ,
numai ca in aceasta situatie nu va opera o prorogare de competenta fiindca cele doua cauze sunt
in fata aceleasi instante , ci o prorogare a atributiilor completului de judecata primul investit .
Exemplu: am judecatoria Cluj si judecatoria Turda. Clujul este primul investit ( completul C1) ,
Turda este a doua instanta investita si e necompetenta ; care exceptie se va invoca prima? Se
invoca exceptia de necompetenta teritoriala a judecatoriei Turda, o admite si trimite spre
solutionare la judecatoria Cluj ( declinatorul de competenta nu are cale de atac) si cauza se
repartizeaza aleatoriu la completul C2 (este ulterior investit ). Se poate invoca exceptia de
conexitate in fata completului C2 in baza 139 si acesta sa trimita la C1? Da , in aceasta situatie
nu mai vorbim de o prorogare legala de competenta in sensul lui 139 , pentru ca e aceeasi
instanta competenta . Conexitatea nu in toate situatiile este o cauza de prorogare legala de
competenta, dar poate fi o cauza de prorogare a atributiilor unui anumit complet de judecata
datorita stransei legaturi intre cele doua cauze .

Curs 9
Data: 19.11.2013

120

Dr. Pr. Civil

Deci, iata, la conexitate am spus ca este o situatie de prorogare

legala a

competentei pentru ca (in anumite situatii) pentru ca se va proroga competenta de


solutionare a cauzei in favoarea instantei care a fost prima investita, desi,
altminterea nu ar fi fost competenta sa judece acea cauza. De aceea este o
prorogare o prelungire a competentei, pentru ca daca a doua instanta investita ar fi
fost incompetent se punea problema declinarii competentei si nu a conexitatii.

In ceea ce priveste litispendenta, de ce am pus acolo cu semn de ?, daca


este

prorogare

sau

nu

este

prorogare

de

competenta?Ce

inseamna

litispendenta?
Noul Cod de Procedura Civila art. 138
(1)

Nimeni nu poate fi chemat n judecat pentru aceeai cauz, acelai

obiect i de aceeai parte, naintea mai multor instane competente sau chiar
naintea aceleiai instane, prin cereri distincte.
Avem mai multe cereri de chemare in judecata absolut identice: fie
inregistrate la aceasi instanta (de ce as inregistra mai multe cereri identice

la

aceasi instanta? Ca sa-mi aleg completul de judecata.)Deci, acolo unde am o


practica neunitara, s-a obisnuit ca de aici a venit idea ca s-a introdus in plus textul:
naintea aceleiai instane, prin cereri distincte desi asta nu a facut la conexitate,
si la conexitate ar fi posibil. Dar la litispendenta de ce s-a introdus in Noul Cod?
( Vechiul Cod nu preveda).Pentru ca aceasta institutie a fost folosita ca sa-mi aleg
completul de judecata. Sigur daca introduceam 10 cereri la Judecatoria Cluj Napoca,
se repartiza in principiu la cel putin 5-6 complete, pentru ca se putea nimeri 2 la
acelasi complet teoretic si ce faceam, renuntam la o parte din ele si ramaneam sa
ma judec, daca nu observa nimeni, la completul de judecata care imi convenea mie
cel mai mult, sub aspectul jurisprudentei previzibile. Acum nu prea mai este posibil
acest lucru, din mai multe considerente: daca am o cerere valoabila in bani si cu
taxa la valoare, nu o sa-mi fie asa de simplu sa inregistrez 10 cereri si sa le timbrez
pe toate. In vechea reglementare nu trebuia sa timbrez decat la primul termen de
judecata, si atunci puteam sa las anulate 9, si sa timbrez numai la completul la care
voi da. Dar acum la procedura de regularizarii sunt obligat sa timbrez inca in faza

121

Dr. Pr. Civil

scrisa, daca nu timbrez nu se cimunica cererea paratului, si nu se fixeaza primul


termen de judecata, deci este mai greu sa recurg sub acest aspect la litispendenta.
Dar ar fi posibil sa zicem acolo unde am o taxa fixa, nesemnificativa. Dar si atunci
se ajunge destul de greu sa mai poti sa renunti, dar litispendenta de aia imi este
prevazuta, pt. ca automat imi semnaleaza calculatorul ca s-au inregistrat mai multe
cereri, si atunci completele de judecata deja cunosc faptul ca vestea a fost investit
si un alt complet. Si aici sigur, cand ma duc la aceasi instanta care imi va spune de
fapt care este completul primul investit? (daca sunt in aceasi zi inregistrate) Primul
nr. De inregistrare va fi.
Ce se urmareste de fapt prin invocarea exceptiei de litispendenta? Sa nu ajung
la obtinerea unori hotarari contradictorii, pt. ca observati in cereri indentice acelasi
parti, acelasi obiect, acelasi cauza, elementele autoritatii de lucru judecat. Am
discutat despre ea, cand am facut deosebirea dintre actiunea civila ca ansamblu de
mijloace si cererea de chemarea in judecata sub aspectul cauzei.
Am spus ca autoritatea de lucru judecat se raporteaza la cauza cererii de
chemare in judecata si nu la cauza actiunii civile. Deci iata prin litispendenta de fapt
de urmareste sa se evite obtinerea unori hotari intrate in autoritatea de lucru
judecat care sa se contrazica. Pt ca o sa vedeti in cazul in care s-ar ajunge la o
astfel de situatie am avea calea de atac de retractare a revizuirii fiindca s-ar anula
ultima. Deci acesta este rostul litispendentei. Se poate intampla, repet, ca cererea
sa fie inregistrata in fata acelasi instante ca sa-mi aleg completul de judecata sau in
fata unori instante competente. Deci, toate sunt competente, de exemplu: daca am
o cerere de competenta in care s-ar aplica normele de competenta teritoriala
alternativa, as inregistra cererea la 2-3 instante care sunt deopotriva competente.
Deci, toate sunt competente. De ex. Judecatoria Cluj Napoca Instanta de la
domiciliul paratului, Judec. Turda, Instanta de la locul executarii contractului. Dar,
amandoua sunt competente.
Noul Cod de Procedura Civila:
Art. 138 alin. (2): Excepia litispendenei poate fi invocat de pri sau de instan
din oficiu n orice stare a procesului n faa instanelor de fond.
Veti vedea ca prin instanta de fond nu intelegem doar Prima Instanta, ci si in
Apel, pt. ca si Instanta de Apel este o instanta de fond. Apelul poate sa demoreze
asupra starii de fapt si asupra tuturori probelor si asa ca Instanta de Apel este
122

Dr. Pr. Civil

considerata instanta de fond. Chiar daca o cauza este in Apel si alta in Prima
Instanta se poate incova exceptia de necompetenta, daca cererile sunt identice, sub
cele 3 aspecte.
Art. 138, alin.(3): Cnd instanele sunt de acelai grad, excepia se invoc
naintea instanei sesizate ulterior. ()
Ca si la conexitate, numai ca spre deosebire de conexitate se trimite
intotdeauna Instantei care a fost prima investita. Deci nu se mai pot intelege partile
la care dintre instante sa se trimita cauza.
Incheierea prin care s-a solutionat exceptia, poate fi atacata numai o data cu
fondul.
Art. 138. alin. (4) Cnd instanele sunt de grad diferit, excepia se invoc
naintea instanei de grad inferior. Dac excepia se admite, dosarul va fi trimis de
ndat instanei de fond mai nalte n grad.
Este ca la conexitate, deci Instanta care a fost ulterior sesizata se pronunta
asupra incidentului si aici se invoca in fata instantei ulterior sesizate daca sunt
instante de acelasi grad. Pentru ca litispendenta imi permite sa unesc procesele si
daca sunt instante de grade diferite sau chiar in etape diferite ale procesului, o
cauza in prima instanta o cauza in apel. Deci, iata am fost (...) sa fie instante de
acelasi grad sau de grade diferite.
Daca sunt de acelasi grad invoca in fata instantei care a fost ulterior sesizata
sau completului de judecata ulterior sesizata, si intotdeauna se trimite la prima
investita sau la primul complet investit; si primul complet (la prima instanta nu ma
raportez la termenul de judecata stabilita, ci la momentul in care s-a inregistrat
cererea de chemare in judecata sau a fost trimisa in conditiile art. 183 poate ca a
gresit dorea sa spuna 138 ? )
Cand sunt sunt in instante de grade diferite voi invoca in fata instantei de cea
care trimite, ca la conexitate, de grad mai mic, pt. ca va trimite la o instanta de un
grad mai mare. Daca una dintre cauzele se afla deja in recurs, deci nu in fata
instantelor de fond, va trebui sa suspend solutionarea pana la judecarea recursului.
Si ce voi face dupa ce s-a judecat recursul? Le pun pe rol si ce fac?Ex: sa luam un
caz concret: am o cauza care porneste de la Tribunal, este in litigiu contencios, are
numai recurs la Curtea de Apel, si in momentul in care cauza este in recurs la
123

Dr. Pr. Civil

Curtea de Apel, eu introduc o noua cerere, sau in materie contraventionala, introduc


o cerere la judecatorie, am recurs la Tribunal si mai introduc o plangere
contraventionala. Pot incova exceptia de litispendenta?Rasp: Nu-mi permite textul
decat, in fata instantelor de fond, instant de recurs nu este o instant de fond. Si
atunci ce trebuie sa fac? Sa suspend solutionarea primei cauze, pana se judeca
recursul. Si dupa ce s-a judecat recursul ce fac? Judec mai departe pe fondul? Invoc
autoritatea de lucru judecat.
Litispendenta o invoc ca sa nu se ajunga la hotarari contradictorii, asadar,
daca este in recurs nu mai pot trimite dosarul, ca se considera intr-un stadiu mult
prea avansat. Astept sa se judece, si dupa aceea, judec invocand exceptia
autoritatii de lucru judecat. Vom vedea cand vom face exceptia autoritatii de lucru
judecat ce anume intra in autoritatea de lucru judecat.Este sau nu este o prorogare
legala a competentei?
La conexitate am spus ca ar putea sa fie a prorogare de competenta, atunci cand
Instanta ulterior sesizata, deci prima instant sesizata nu ar fi fost competenta sa
judece cauza instantei ulterior sesizate.
Deci, Instanta 1 are o cauza pe care este competenta. Instanta 2 are o alta
cauza pe care ea este competenta, dar daca s-ar fi inregistrat aceasta cauza la
instanta unuia n-ar fi fost competenta. De aceea este o prorogare de competenta la
conexitate, pt ca ea ajunge sa judece o cauza pe care altfel nu ar fi fost
competenta. Ca altfel nu este o prorogare de competenta. Dar la litispendenta toate
instantele sunt competente deci, sa vedem intr-un exemplu intr-o situatie de
competenta altenativa m-am adresat si instantei de la domiciliul paratului si si
instantei de la locul executarii contractului, de ex. Judec. Cluj si Judec. Turda. Turda
este ulterior investita si trimite la Judec. Cluj, este o prorogare legala de competenta
isi proroga Judecatoria Cluj competenta de a judeca cereea? Pai, nu! Ea este
competenta. Deci, litispendenta nu este o situatie de prorogare de competenta, pt.
simplu fapt ca toate instantele sunt competente. Prorogarea inseamna sa-mi extind
competenta acolo unde altfel nu as fi fost competent sa judec daca s-ar fi inregistrat
la mine direct. Da? Si in materie de conexitate opereaza prorogarea de competenta
daca, altminteri daca ea era refuzata, nu a fost competenta Prima Instanta. Deci
iata, litispendenta nu este... ce trebuie sa retineti la litispendenta este ca
litispendenta inseamna procese pendente, trebuie sa fie in curs de desfasurare,
daca un proces este suspendat si celalalt nu: Nu pun problema exceptiei de

124

Dr. Pr. Civil

litispendenta.O sa vedeti ca sunt situatii de suspendare pentru lipsa partilor, pt. alte
motive, atunci nu am doua procese pendente, pt. ca unul nu se judeca, fiind
suspendat.
Ceea ce trebuie sa retineti la prorogarea legala in toate situatiile, ca atunci
cand altminteri nu ar fi fost competenta sa o judece. Delegarea instantei 147 nu
cred ca necesita foarte mari explicatii, nu prea am vazut situatii in care sa apeleze
la aceasta institutie ca din cauza unor imprejurari exceptionale instanta competenta
este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze ICCJ la cererea partii
interesate va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece procesul. Deci,
este o prorogare judecatoreasca instanta sesizata este competenta, din toate
punctele de vedere, dar ea nu poate sa functioneze. De ex. Am un singur judecator
care se imbolnaveste, care intra in concediu de maternitate, care nu stiu... zice
(textul) vreme mai indelungata, ca daca am un singur judecator care face gripa si
nu se poate prezenta la un termen de judecata si se amana cauzele nu este situatie
de delegare de aceea spune vreme mai indelungata. Deci, este o situatie
nerezolvata la o instanta. Eu n-am intalnit aceasta institutie sa fie utilizata pt. ca in
mod normal acolo unde am astfel de probleme se deleaga un judecator cu acordul
lui de catre presedintele Curtii si se rezolva situatia. Adica nu ajung acolo ca
justitiabilul sa mearga la ICCJ si sa spuna dati-mi odata o instanta ca sa ma judece
cineva. Dar, daca s-ar intampla ca o perioada indelungata de timp sa nu functioneze
instanta mai mica avem judecatorii

comune, atunci s-ar putea apela la aceasta

institutie. Este o prorogare judecatoresca legala de competenta pt. ca si poate sa


mearga si la incalcarea normelor de competenta teritoriala exclusiva, ca daca ne
gandim ca am o actiune in revendicare nu ma poate judeca instanta teritoarial
competenta exclusiv pt. ca judecatorul este bolnav sau in concediu de maternitate
pe perioada mai indelungata si nu a fost nimeni delegat pe locul lui, atunci ICCJ va
desemna o alta instanta de acelasi grad. Deci, nu se poate incalca evident
competenta materiala, dar poate fi incalcata competenta teritoariala exclusiva. Aici
observati ca nu spune nimic (Codul) despre unde ar trebuie sa fie instanta de
acelasi grad, pt ca la stramutare va spune cam dintre ce instante poate alege la
delegare nu spune, deci teoretic ICCJ ar putea sa aleaga intre orice instanta de
acelasi grad. Acum, practic, probabil ca nu o sa delege o instanta situata intr-un alt
capat al tarii, dar nu este limitata de textul 147 sa o faca.

125

Dr. Pr. Civil

Recuzarea sau abtinerea prevazuta de art. 50 (2) si art. 52 (1) despre ce este
vb? Daca ne uitam nu se poate constitui un complet de judecata sa ne imaginam,
am avut o situatie: la Judec. Tg. Lapus este recuzata unicul judecator al instantei o
sa vedeti in general recuzarea se judeca stiti si din penal de un alt complet al
aceleasi instante. Dar daca am un singur judecator si, eu stiu,in caile de atacsa
zicem ca as avea 3 judecatori in total, si am un complet de apel care se abtine, pai,
nu mai am cine sa judece ca nu mai am inca 2 judecatori. Am dat un ex. de scoala.
Si atunci, se judeca intr-o astfel de situatie cererea de recuzare de catre instanta
ierarhic superioara. Si in masura in care ea o admite, nu are rost sa trimita inapoi la
aceasi instanta pt. ca iarasi, asa n-a avea cine sa judece cererea de recuzare nu ar
mai avea cine sa judece cauza in cazul in care ea se admite. Si atunci, instanta care
admite cererea de recuzare va desemna o alta instanta, evident, din circumscriptia
ei teritoriala. Aici sunt deja limitat, ca daca se recuza unicul judecator de la Judec.
Tg. Lapus care ar fi instanta competenta sa judece cererea de recuzare? Tribunalul
Maramures. Si Tb. Maramures daca admite cererea de recuzare care va trimite
cauza spre solutionare unei alte judecatorii din raza sa teritoriala. El nu este
competent sa investeasca o judecatorie care nu se afla in circumscriptia sa
teritoariala. Deci, este foarte logic. In aceasta situatie, spre deosebire de cea de la
art. 147, poate desemna doar o instanta din raza sa teritoriala.
Art. 52 alin. (1): Instana superioar nvestit cu judecarea abinerii sau
recuzrii n situaia prevzut la art. 50 alin. (2) va dispune, n caz de admitere a
cererii, trimiterea pricinii la o alt instan de acelai grad din circumscripia sa.
Si daca cererea este respinsa evident ca o trimite inapoi aceleasi instante.
De ce este, repet, o situatie de prorogare judecatoreascaa competentei? Pt.
instanta la care se trimite n-ar fi normal competenta si pt. ca o instanta de judecata
este cea care alege instanta. Deci, nu am un criteriu legal, atat singur ca sa fie o
instanta din raza sa teritoariala.Deci, nu este ca la conexitate unde trebuie sa fie o
instanta ca a mai fost investita cu o cauza aflata in stransa legatura cu a doua. De
acea este o situatie de prorogare judecatoreasca pt. ca este la latitudinea instantei
de control judiciar in aceasta situatie cand admite cerea de recuzare si la ce
instanta va trimite ea. La ce instanta vrea, ca si ICCJ-ul care poate trimite la orice
instanta de pe teritoriul tarii de acelasi grad.

126

Dr. Pr. Civil

Comisia rogatorieart. 261, stiti deja din penal ce inseamna comisia


rogatorie: administrezi o proba printr-o alta instanta care poate fi de acelasi grad
sau de grad inferior daca n-am instanta de acelasi grad in localitatea in care trebuie
sa administrez proba. Am un martor nedeplasabil, am o parte la care vreau sa iau
interogatoriul si nu este deplasabila, am o expertiza si nu vreau sa platesc un expert
din Cluj sa mearga in Constanta si acolo administrez proba prin comisie rogatorie.
(Cand vom face administrarea probelor vom discuta ce inseamna administrarea prin
comisie rogatorie si care sunt atributiile instantei investite cu solutionarea cauzei,
ca ea incuviinteaza proba, si ea dispune conditiile in care este efectuata comisia
rogatorie. Competenta instantei investite cu solutionarea comisiei rogatorii este
foarte limitata: de ex. Daca se dispune efectuarea unei expertize topografice de
catre o alta instanta, instanta care este investita cu solutionarea cauzei
incuviinteaza proba cu expertiza, fixeaza obiectivele expertizei, si instanta care este
investita cu comisia rogatorie doar numeste expertul si eventual stabileste onorariul
acestuia, deci sunt niste competente impartite. De ce o prorogare judecatoreasca a
competentei? Fiindca instanta investita cu solutionarea cauzei care este competenta
sa judece cauza pe fond investeste o alta instanta unde vrea sa administreze
probele si care altminteri nu ar fi fost competenta. Dar, repet, este o prorogare de
competenta limitata pe administrarea unei anumite probe.
Anularea in apel sau casarea in recurs si trimiterea cauzei spre rejudecare unei
alte instante de acelasi grad. Veti vedea cand vom face caile de atac de reformare
ca este posibila desfiintarea hotararii care a fost atacata pe calea apelului sau
recursului, solutia e de anulare la apel, si de casare la recurs.( Nu stim incasolutiile
in caile de atac.) Instanta de apel sau de recurs poate sa retina cauza spre
rejudecare sau poate sa o trimita inapoi. Cand trimite inapoi poate sa o faca acest
lucru aceleasi instante de exeplu se ataca o hotarare Judec. Cluj-Napoca la Tb. Cluj,
acesta anuleaza hotarararea de ex. pt. ca s-a judecat gresit pe o exceptie si trimite
spre rejudecare. Poate sa trimita cauza spre rejudecare aceleiasi instante si atunci
nu am o prorogare judecatoreasca de compententa, sau poate alege orice alta
instanta din raza sa teritoriala: poate sa trimita Judec. Turda daca apreciaza ca
interesele unei bune administrari a justitiei cere acest lucru. Si tot asa din recurs: se
poate trimite spre rejudecare apelul, sau cauza in prima

instanta daca vorbesc

despre contencios aceleiasi instante, sau unei alte instante. De ce este o prorogare
de competenta judecatoreasca? Pentru ca ramane la alegerea instantei control
judiciar sa o faca sau nu si carei instante sa trimita cauza. N-am niste criterii.

127

Dr. Pr. Civil

Stramutarea: ce este stramutarea? Stiti din penal deja care sunt motivele pt
care se solicita stramutarea. Este cel mai intalnit caz de prorogare judecatoreasca
de competentei.Cand sunt anumite motive care ar ridica semne de intrebare asupra
impartialitatii tuturor judecatorilor unei anumite instante. Si motivele se incadreaza
in doua mari grupe in noul cod de procedura. (vechiul cod de procedura reglementa
si situatiile de rudenie etc. Acum se incadreaza toate acestea eventual pe motivele
de banuiala legitima) Doua categorii: banuiala legitima si siguranta publica. Ce
intelegem prin banuiala legitima: banuiala se considera legitima in cazul in care
exista indoiala cu privire la impartialitatea judecatorilor din cauza circumstantelor
procesului, calitatii partilor ori unor relatii conflictuale locale. Motivul de siguranta
publica: imprejurari exceptionale care presupun ca judecata procesului la instanta
competenta ar putea conduce la turburarea linistii publice. Deci iata, banuiala
legitima ridica un semn de intrebare asupra impartialitatii judecatorilor unei
anumite instante, si da Codul exemple: datorita circumstantelor procesului, calitatii
partilor ori unor relatii conflictuale locale sau motivul de siguranta publica: daca ar
putea conduce la turburarea linistii si ordinii publice. De la caz la caz, stiu eu, una
dintre parti are, era un fost text expres in VCPC, mai multe rude magistrati la aceasi
instanta, pt ca la competenta facultativa am pornit de la situatia in care magistratul
judecator, procuror si la grefier este el insusi parte la proces dar daca el nu este
insusi parte in proces, dar mama, tata, fratele, daca sunt 2 magistrati la acelasi
instanta unul e judecator, altul procuror sau judecatori sot si sotie, sau din patru
judecatori doi sunt rude cu una dintre parti nu ridica un semn de intrebare asupra
impartialitatii instantei? Si atunci in astfel de situatii este posibila formularea unei
cereri pe motiv de banuiala legitima. O sa vedeti jurisprudenta ICCJ e foarte de greu
de anticipat in ce situatii, acuma deja nuami este ea exclusiv competenta pt ca sunt
si Curtile de Apel, ar admite cerea de stramutare pe motiv de banuiala legitima si ce
situatii nu, pt ca partile invoca cele mai diverse motive de-a dreptul jignitoare la
adresa judecatorilor instantei, si o sa vedeti ca hotararea asupra stramutarii nu se
motiveaza. Este foarte greu sa anticipez ce anume se considera banuiala legitima
pentru ca nu vezi ce este in cuprinsul acestor hotarari, neexistand o motivare. Am
intalnit situatii in care pur si simplu o parte care are 10 procese si nu se mai opreste
la jud. Constanta la un moment dat face cerere de stramutare si se stramuta la jud.
Cluj-Napoca. Motivul probabil a fost ca afacut scandal... Este o chestiune destul de
subiectiva. De exemplu revendicare Manastirii Micula: este o situatie in care pot sa
discut de o banuiala legitima, pot sa am si relatii conflictuale locale, pot sa am si
calitatea partii pt ca majoritatea judecatorilor sunt ortodocsi.Poate ajunge si la unul
128

Dr. Pr. Civil

greco-catolic, deci oricum exista aceasta banuiala. Pe de alta parte pot discuta de
conflicte locale care sunt intre biserici, sau tulburarea linistii publice. Unele situatii
se pot incadra in ambele motive. In orice caz, exista o diferenta de regim juridic sub
aspectul calitatii procesuale active a celui care poate formula cerera de stramutare
si a instantei competente sa o solutioneze in functie de cele doua motive, pt ca
motivul de banuiala legitima poate fi formulat de orice parte interesata pe cand cel
de siguranta publica numai de procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ.
Daca va uitati la art. 141 care vb. Despre cererea de stramutare: amandoua se pot
cere in orice faza a procesului deci chiar daca n-am cerut in prima instanta pot cere
in apel, dar in apel tb sa ma raportez la banuiala legitima la judecatorii instantei de
apel, asta inseamna ca in orice stadiu al procesului, iar alin. (2) spune cine: la
banuiala legitima partea interesata, iar motivul de siguranta publica numai
procurorul de la parchetul de pe langa ICCJ.Sigur ca el poate sa delege aceasta
atributie, dar el tb sa fie cel care formuleaza cerea de stramutarea pe acest motiv.
Care este instanta dupa cum este vorba de banuila legitima sau siguranta publica?
Pe motiv de banuiala legitima este Curtea de Apel, sigur daca nu este vorba de o
cauza de competenta ei, indiferent daca este vorba de o judecatorie sau tribunal din
raza ei de comp. Si indiferent daca aceasta cauza se judeca in prima instanta, apel
sau recurs pt ca observati ambele motive pot fi invocate in orice stadiu al
procesului, oricand pe parcursul derularii unei etape procesula in fata unei instante.
La siguranta publica este intotdeauna ICCJ. Daca se admite cerea de stramutare de
catre Curtea de Ap. La cine va trimite? La o alta instanta de aceasi grad din raza sa
teritoriala, iar ICCJ, aici sunt niste criterii 145Instana superioar nvestit cu judecarea abinerii sau recuzrii n situaia
prevzut la art. 50 alin. (2) va dispune, n caz de admitere a cererii, trimiterea
pricinii la o alt instan de acelai grad din circumscripia sa.
Noul Cod de Procedura Civila art 50 alin (2)
1) n caz de admitere a cererii de strmutare, curtea de apel trimite procesul
spre judecat unei alte instane de acelai grad din circumscripia sa. nalta Curte
de Casaie i Justiie va strmuta judecarea cauzei la una dintre instanele
judectoreti de acelai grad aflate n circumscripia oricreia dintre curile de apel
nvecinate cu curtea de apel n a crei circumscripie se afl instana de la care se
cere strmutarea.

129

Dr. Pr. Civil

Asadar este logic Curtea de Apel n-are cum sa prorogue compententa decat in
favoarea unei inst care este in raza sa ter. ICCJ pt ca are comp pe intreg ter tarii ar
putea sa stramute oriunde.Noul cod obliga oarecum instanta suprema sa aleaga
intre anumite instante: ramana o prorgare judecatoreasca pt ca aceste instate nu ar
fi fost in mod normal competente si ramane la alegerea ICCJ dar ea poate sa aleaga
o instanta numai din raza curtilor de apel vecine, la o alta instanta care poate sa fie
si o judecatorie daca a fost ridicata in fata acestei instante. Codul nu spune ca daca
porneste de la judecatorie cererea

de stramutare CA la ce judecatorie poate sa

trimita? Obs. nu spune da o admite ca tb sa trimita la o jud din circumscriptia


aceluiasi tribunal sau al altui tribunal. De multe ori se trimite la o instanta din raza
teritoriala unui al tribunal pt ca in apel sau in cazuri speciale ajunge la acelasi
tribunal.Daca insa din cerere nu rezulta ca si in cazul tribunalului exista un motiv de
stramutare pot sa prorog comp si la o instanta din raza aceluiasi tribunal.
Art 142 alin (3)
La primirea cererii de strmutare, instana competent s o soluioneze va
putea s solicite dosarul cauzei
Poate ca ea se considera destul de lamurita din continutul cererii si
intampinarea depusa la cererea de stramutare sau poate ca vrea sa ceara dorasul
sa vada circumstantele concrete prin care a fost judecata cauza ca sa aprecize mot
de banuiala legitima sau siguranta publica daca este ICCJ. Cererea de stramutare se
motiveaza, hotararea nu se motiveaza nu confundati! Am un motiv de banuiala
legitima pt ca.... si aduc si probe, sa puna motivul, sau sa spuna ca probele rezulta
din dosar. Ce se intampla: poate aceasta cauza sa mearga sa se judece mai departe
sau tb sa astepte pana se judecata cererea de stramutare ca sa nu ma trezesc ca sa stramutat la o alta inst. Si eu am judecat cauza. O sa vedeti la art. 143 ca nu este
obligatorie suspendarea solutionarii cauzei pana la jud cauzei cererii de stramutare.
Daca se cere suspendarea acesta este de competenta instantei investita cu cererea
de stramutare. Instanta in fata caruia s-a ridicat motivul solutioneza fondul actiunii,
si nu cererea de stramutare si cererile conexe. Conditiile pentru a se dispune
suspendarea: ceea ce introduce noul cod este ca se plateste o cautiune fixa, pt ca
se plateste anticipat

nu se stabileste de instanta, deci partea care cere

suspendarea, stie ca nu se poate da suspendarea decat daca ai aceasta cond de

130

Dr. Pr. Civil

legalitate, deci ca sa ajunga inst. Investita cu cererea de stramutare sa se


gandeasca sa suspende cauza tb sa platesti cautiunea ca daca nu iti respinge
cererea pt neindeplinirea acestei cond de legalitate. Completul de judecata dispune
suspendarea...de ce aceasta mentiune? In VCPC se spune presedintele instantei
disp suspendarea.
Daca nu e o urgenta fixez primul ter de jud daca nu judec stramutarea la primul
termen suspend pana la termenul la care o judec, majoritatea se judeca la primul
termen, in situatii extreme se poate amana:partea nu probat mot de stramutare in
aceasta sit as putea la primul termen sa dispun suspendarea. Daca este o mare
urgenta pot sa spun inca inainte in camera de consiliu fara sa citez partile daca este
o astfel de situatie. Incheierea asupra suspendarii nu se motiveaza si nu este
supusa niciunei cai de atac. Veti vedea ca nici hot finala nu este supusa unor cai de
atac. Incheieri auspra suspendarii: instanta de stramutare se pronunta prin
incheiere. O sa vedem la clasificarea hot jud. La art 424 este sentinta prin care se
judeca fondul sau se dezinvesteste sau decizie in caile de atac. Si toate celelalte
acte sunt incheieri. De regula ele sunt cele date pa parcursul judecatii dar sunt
anumite situatii in care este actul final al judecatii, de exemplu la renuntarea la
judecata pune expres textul codului. De regula incheierea este o hotarare pe
parcursul procesului. Hot finala este fie sentinta fie decizie dupa criteriile de la 424.
Masura suspendarii procesului va fi comunicat de urgenta instantei de la care s-a
cerut stramutarea, ca sa nu apuce sa efectueze acte de procedura, sa nu se
pronunte pe exceptii, sa nu dministreze probe, ea tb sa stie ca nu poate face nimic
pana nu se judeca cererea de stramutare.
Art. 144-procedura: cererea de stramutare se judeca de urgenta in camera de
consiliu cu citarea partilor din proces. Tineti minte ca disp priv judecata in camre de
cons au fost prorogate...dar acele dispozitii se referea la textele generale de la
judecata in prima instanta nu si la normele speciale care vorbesc de judecata in
camera de consiliu asadar, cererea de stramutare se jud in camera de consiliu si la
ora actuala. Intotdeauna cu citarea partilor. Ele pot pune concluzii, cealalta parte
poate sa formuleze intampinare si sa spuna ca nu este de acord sau ca este de
acord. Hot. Asupra stramutarii se da fara motivare si este definitiva. Tabarca spune
de ex. ca aceasta este o incheiere. Daca ne ducem la textul din 424
Noul Cod de Procedura CivilaArt. 424

131

Dr. Pr. Civil

(1) Hotrrea prin care cauza este soluionat de prima instan sau prin care
aceasta se deznvestete fr a soluiona cauza se numete sentin.
(2) Hotrrea prin care judectoria soluioneaz cile de atac mpotriva hotrrilor
autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu
astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege, se numete sentin.
(3) Hotrrea prin care instana se pronun asupra apelului, recursului i recursului
n interesul legii, precum i hotrrea pronunat ca urmare a anulrii n apel a
hotrrii primei instane i reinerii cauzei spre judecare ori ca urmare a rejudecrii
cauzei n fond dup casarea cu reinere n recurs se numesc decizie.
(4) Hotrrea prin care instana se pronun asupra contestaiei n anulare sau
asupra revizuirii se numete, dup caz, sentin sau decizie.
(5) Toate celelalte hotrri date de instan se numesc ncheieri, dac legea nu
prevede altfel.
La incheierei, cand spun incheiere ma gandesc la o hot pronuntata pe parcursul
solutionarii cauzei, la fiecare sfarsit de termen se intocmeste o incheiere care de
fapt este un proces-verbal in care se consemneza tot ce s-a intamplat la sed de jud,
cine a fost prezent, ce exceptii s-au ridicat etc. Exceptional aceasta incheiere poate
sa fie si actul final al judecatii pt ca spune de ex. la renuntarea la judecata.
Cererea de stramutare nu este o pretentie propriu zisa ci un incident. La alin (1)
teza a doua: am fost sesizata sa judec o cauza in prima instanta, m-am constatat
necompetenta si trebuia sa-mi declin competenta sau nu sunt competenta general
si am respins cauza ca nefiind de competenta instantlor sau al vreunui organ cu
activitate jurisdictionala si este tot sentinta pt ca m-am dezinvestit fara solutionez
cauza. Daca merg pe aceasta interpretare restrictiva adica trebuie ca sa ma
dezinvestesc tb sa fi fost investita cu o pretentie concreta a unei parti, sa o judec pe
fond, atunci intradevar nu este sentinta hot de stramutare ci este o incheiere in
sensul alin ultim. Daca spun ca ma dezinvestesc de orice cerere cu care am fost
sesizata direct as putea sa spun ca este despre o sentinta. Insa indiferent ca spun
ca este sentinta sau incheiere gresita denumire nu este motiv de nulitate a ei,
oricum remarcati ca nu are cai de atac de reformare, spune codul ca aceasta
hotarare este definitiva, asta insemnand ca nu mai poate fi atacata cu apel sau
recurs insa ar putea sa aiba in anumite situatii cai de atac de retractare. De ex.

132

Dr. Pr. Civil

contestatie in anulare la care una dintre parti nu a fost citata. Daca se cere
stramutarea de catre reclamant si inst comp este cea de la domiciliul paratului el
are interesul sa spuna ca eu nu vreau sa ma duc oriunde..., daca eu nu l-am citat si
nu mai poate sa atace cu apel sau recurs are aceasta pos de a exercita
proceduracontestatiei in anulare pt lipsa citarii.
Instanta de la care s-a cerut stramutarea va fi incunostiintata de indata despre
adminterea sau refuzul cererii, ca sa stie ca poate sa procedeze la sol cererii sau ca
tb se dezinvesteasca, scoate cauza de pe rol si trimite instantei competente
conform hotararii de stramutare. Ceea ce este important; in hot de admitere a
cererii de stramutare: susp. este facultativa partea poate sa o ceara sau nu, poate
ca n-a platit cautiunea, sau inst a apreciat ca nu se impune susp. cauzei si intre
timp s-au efectuat acte de procedura, poate chiar s-a solutionat cauza. Ce se
intampla? Hotararea va arata in ce masura actele indeplinite inainte de stramutare
urmeaza sa fie pastrate, iar inst de la care s-a dispus stramutarea a procedat intre
timp la jud procesului hotararea pronuntata este desfiintata de drept prin efectul
admiterii cererii de stramutare. Daca aceasta cauza se afla in continuare pe rolul
jud. Cluj-Napoca de ex. ca si in hot de stramutare eu spun numai: Dispun
stramutarea sol cauzei de la jud. Cluj-Napoca la jud. Turda si se pastreaza sau nu se
pastreaza actele indeplinite. Textul nu arata ca se pastreaza vre-un act sau nu, de
fapt nu spune nimic. Ce vrea sa pastreze trebuie sa spuna expres. De ce este
important ca este precizat la desfiintarea hot instantei dezinvestite ca hot se
desfiinteaza de plin drept? Pentru ca nu mai trebuie sa exerciti cale de atac sa il
desfiintezi, ci prin insasi hotararea de stramutare chiar daca nu se pronunta implicit
asupra sentintei pronuntate, ea se desfiinteaza si in exemplul nostru jud. Turda o ia
de la capat. Daca spune pastreaza actele inseamna ca pastreazaactele pana la
sentinta, ca sentinta oricum se desfiinteza de plin drept. Asta este diferenta dintre
actele premergatoare solutionarii si sentinta.Sentinta nu se desfiinteza prin cai de
atac si nu trebuie sa fie expres precizata in hotararea de stramutare, pentru ca
aceasta este un efect pe care legea il leaga de hotararea de stramutare.
Apropo de nulitati de drept: o sa vedeti cand vom face regimul nulitatilor ca
ele sunt contestate de doctrina, pentru ca nu exista nulitati de drept, ele trebuie
constatate de instata, si iata aici, chiar daca nu o constata o instanta nulitatea
opereaza de drept. E adevarat ca este efectul implicit a hotararii judecatoresti de

133

Dr. Pr. Civil

stramutarea a competentei, dar chiar daca ea nu dispune nulitatea va opera. De


aceea este o nulitate de drept.
Noul Cod de Procedura Civila art.

De exemplu s-a trimit de la Tb. Cluj la Tb. Salaj, s-a stramuta sa zicem apelul de la
Tb. Cluj la Tb. Salaj) se anuleaza hotararea primei instante si trebuie trimisa la
rejudecare. Nu va trimite la rejudecare Jud. Cluj-Napoca ci unei instante din raza sa
teritoriala. Deci este logic. Daca am stramutat cauza de la Jud. Cluj-Napoca la Jud
Zalau acolo va judeca apelul Tb. Salaj si nu Tb. Cluj. Daca Tb. Salaj trimite spre
rejudecare el va trimite la o instanta din raza sa teritoriala. Daca am stramutat de la
o instanta la alta asta inseamna ca si caile de atac vor urma aceasi soarta.
Noul Cod de Procedura Civila art. 126
(1) Prile pot conveni n scris sau, n cazul litigiilor nscute, i prin declaraie
verbal n faa instanei ca procesele privitoare la bunuri i la alte drepturi de care
acestea pot s dispun s fie judecate de alte instane dect acelea care, potrivit
legii, ar fi competente teritorial s le judece, n afar de cazul cnd aceast
competen este exclusiv.
(2) n litigiile din materia proteciei drepturilor consumatorilor, precum i n
alte cazuri prevzute de lege, prile pot conveni alegerea instanei competente, n
condiiile prevzute la alin. (1), numai dup naterea dreptului la despgubire.
Orice convenie contrar este considerat ca nescris.
Am cerut stramutarea pe motiv de banuiala legitima de exemplu si s-a respins. Pot
sa o cer inca odata pe motiv de banuiala legitima? DA, daca ma fundamentez pe
alte imprejurari. Daca invoc exact aceasi imprejurare este inadminisbila.
Cine judeca exceptia de inadmisibilitate apropo? Unde se depune cererea de
stramutare? Instanta competenta sa judece cererea de stramutare va respinge ca
inadmisibila cererea de stramutare si nu va respinge instanta de la care se cere
stramutarea, asa sa intelegeti. Pentru ca de ex. cererea de recuzare: daca recuzi toti
judecatorii unei instante (nu poti sa recuzi toti judecatorii daca n-ai motive diferite
pentru fiecare dintre ei) daca ai facut-o cererea de recuzre este inadmisibila.Cine
judeca exceptia de inadmisibilitate? La recuzare o va judeca in aceasta situatie

134

Dr. Pr. Civil

chiar completul investit cu solutionarea cauzei. El va spune: tu nu poti recuza toti


judecatorii instantei, tu ma poti recuza pe mine complet investit cu solutionarea
cauzei. Pentru ca ai recuzat toti judecatorii instantei cererea ta este inadmisibila si
inadmisibilitatea se judeca chiar de catre complet. Repet, inadmisibilitatea cererii de
stramutare nu se judeca de catre completul investit cu solutionarea cauzei ( nu va
spune el ca ne-ai formulat o cerere nu ne intereseaza). Se judeca tot de instanta
investita cu solutionarea cererii de stramutare, el va spune: ai mai formulat o
cerere, te-ai fundamentat pe aceasi imprejurari asadar a doua cerere iti este
inadmisibila.
Ce inseamna: se afla pe rolul aceleiasi instante? Pentru ca poti sa formulezi o
noua cerere in caile de atac, pentru ca acolo deja ma refer la alte instante. Sau am
formulat o cerere de stramutare de la Jud. Cluj-Napoca si s-a admis si s-a stramutat
la o alta instanta. Pot sa invoc acelasi motiv de banuiala legitima de exemplu? DA,
pentru ca nu ma mai refer la judecatoria Cluj-Napoca ci ma refer la o alta instanta.
Conditiile exceptiei inadmisibilitatii sunt: formulez o adoua cerere, ea sa se
fundamenteze nu numai pe acelasi temei de drept ci pe exact acelasi imprejurari si
se afle pe rolul aceleasi instante impotriva caruia am mai formulat una care a fost
respinsa, pentru ca daca am formulat una care a fost admisa nu se mai afla pe rolul
aceleiasi instante.

Prorogarea conventionala de competenta: (art .126) am mai vorbit


despre ea, si la art. 115 in materie de asigurari nu se poate proroga competenta
dupa ce s-a produs riscul asigurat si o astfel de clauza este considetata nescrisa si
in mat. Protenctiei consumatorilor avem o competenta teritoriala exclusiva (art.
121) dar art 126 alin (2) imi permite ca dupa ce s-a nascut litigiul partile sa deroge
de la norma de competenta de la art. 121.
In ce situatii pot partile sa deroge de la normele de competenta? Cand este
vorba de norme de competenta relativa, ca ele numai de la aceste norme relative
pot deroga. Care norme de competenta pot fi realitve? Numai cele de competenta
teritoriala, ca toate celelalte sunt absoulte: ca e comp. Internationala, materiala,
generala. Si dintre cele teritoriala doar de la cele relative fiindca de la cele absolute
nu. Si spune expres textul de la art. 126 alin (1) teza finala.

135

Dr. Pr. Civil

In ce materii pot partile sa deroge de la normele de competenta? Remarcati ca


textul vorbeste de pricini privitoare la bunuri ceea ce te duce la o clasificare a
actiunilor in: act. referitoare la bunuri si alte actiuni care pot fi cu privire la persoane
dar nu neaparat cu privire la persoane (de ex. plangerile contraventionale pt
incalcarea unor norme de circulatie rut. Nu intra nici la bunuri nici la persoane).
Trebuie sa fie vorba despre drepturi de care partile pot dispune. In principiu daca as
avea si pricini cu privire la persoane sit in care legea spune expres ca partea poate
adresa oricarei instante sau ca poate renunta la acel drept subiectiv, ar putea
teoretic sa deroge si de la norma de competenta.
Care sund conditiile pentru incheierea unei conventii de prorogare a
competentei? Este o conventie ca si orice alta, pe care o cunoastem din dreptul
substantial. Trebuie sa aiba conditiile de valabilitate ale oricarei conventii sub
aspectul conditiilor de fond: capacitate, consimtamant, obiect, cauza. Nu se cere
vreo conditie de forma, asadar poate sa imbrace forma scrisa sau poate sa fie si
orala, pentru ca daca vin partile in fata instantei sau numai paratul si spune: sunt
de acord sa se judece de aceasta instanta atunci vorbim de o prorogare
conventionala de competenta. Sa nu confundam porogarea conventionala de comp
cu decaderea din dreptul de a mai invoca exceptia de necompetenta teritoriala
relativa. Pentru ca daca ai fost decazut nu mai ai ce sa convii, ca oricum nu mai
conteza. In materia protectiei consumatorilor art 121 este de fapt o norma de
competenta teritoriala exclusiva, in sensul ca instanta poate invoca din oficiu
necompetenta ei teritoriala.Asadar exceptia de necompetenta chiar daca nu este
invocata prin intampinare, exceptia de necompetenta teritoriala realtiva trebuie
invocata in intampinare daca intampinare este obligatorie, in marea majoritate a
cazurilor e asa, si daca nu e obligatorie pot incova la primul termen de judecata. Nam invocat-o prin intampinare, exceptia e relativa, nu o mai pot incova, degeaba vin
la primul termen si spun sunt de acord, nu are nicio valoare acest acord, eu sunt
deja decazut din drept n-am cum sa mi-l exercit, decadere inseamna pierderea
dreptului.
Prorogarea conventionala trebuie sa aiba loc fie inainte de a se naste procesul
fie in situatii cum este art. 121 cand am putea si la primul termen sa invocam
exceptia de necompetenta, dar pot spune: eu sunt de acord ca aceasta instanta sa
judece, si atunci prorogarea poate avea loc si in aceasta forma.

136

Dr. Pr. Civil

Care sunt efectele unei astfel de conventii? Stabilesc printr-un contract ca


eventualele litigii nascute din neexecutarea acestu contract se vor judeca de Jud.
Constanta, si aceasta nu are nicio legatura cu cazul. Reclamantul se adreseaza
instantei de la domiciliul paratului. Poate invoca paratul necompetenta teritoriala?
Daca noi am derogat de la norma de competenta de la art. 107 prin vointa noastra,
pt. ca asta inseamna prorogare de competenta conventionala si am stabilit o alta
instanta competenta, te mai poti tu adresa instantei competnente prev. de lege?
NU, fiindca a operat prorogarea conventionala de competenta. Paratul va putea
invoca exceptia de necompetenta, prin ce? Prin intampinare, pentru ca, daca n-a
invocat prin intampinare pierde dreptul sa o mai invoce.
Prorogare conventionala inseamna ca acolo unde am norme de competenta
teritorala relativa partile pot alege orice alta instanta care este competenta material
(ca de la aceste norme nu pot deroga)
Prin contractul prin care partile deroga de la norme de competenta teritoriala
poate sa rezulte o vointa diferita apartilor. De ex. prorogarea de competenta a fost
prevazuta in favoarea ambelor parti, si atunci ele sunt tinute sa respecte contractul.
Daca prorogarea s-a facut doar in favoarea reclamantului si este prev. de ex. el se
poate adresa si instantelor prevazute de cod saun Jud. Constanta si el se adreseaza
Jud. Cluj-Napoca care e cel de la dom paratului. Mai poate invoca paratul exceptia
de necompetenta? Daca este doar in fac. reclamantului el este liber sa aleaga intre
cele potrivit legii si cele prevazute in contract. Dar daca este in favoarea ambelor
parti sau numai paratului, paratul poate invoca exceptia daca reclamantul nu a
respectat contractul si s-a adresat unei alte instante.

137

EXCEPTIA DE NECOMPETENTA

am facut deja implicit o clasificare a normelor de competenta in norme


imperative de la care nu se poate deroga si norme dispositive de la care
se poate deroga de catre parti .

o clasificare a normelor de competenta o gasim in art.129 care vorbeste


despre exceptia de necompetenta si din care se desprind cazurile in care
necompetenta este de ordine publica , implicit care sunt normele care
reglementeaza competenta de ordine publica, si cand vorbim despre o
competenta de ordine private de la care partile pot deroga in conditiile
art.126 alin (1) .

Dr. Pr. Civil


-

art.129 alin.2 prevede cazurile in care necompetenta este de ordine


publica : 1) in cazul incalcarii competentei generale cand procesul nu
este de competenta instantelor judecatoresti . Dar necompetenta
generala se poate referi si la cazul in care competenta apartine unui alt
organ cu competenta jurisdictionala si diferenta de regim juridic dintre
cele doua consta in solutionare a exceptiei , in cazul necompetentei
generale pentru ca ar apartine competenta unui alt organ cu activitate
jurisdictionala se poate declina competena cand nu e deloc de
competenta unui organ cu activitate jurisdictionala trebuie respinsa
pentru incalcarea normei de competenta generala .

2) in cazul incalcarii competentei materiale cand procesul este de competenta unei


instante de alt grad textul de la art.136 care vorbeste despre dispozitii speciale
spune ca dispozitiile prezentei sectiuni privitoare la exceptia de necompetenta si la
conflictul de competenta se aplica prin asemanare ( nu analogie ) si sectiilor
specializate ale aceleiasi instante si alin .4 al aceluiasi articol spune ca se aplica si
completelor specializate . Exemplu : in raza Curtii de Apel Cluj sunt 5 tribunale si
unul specializaet in anumite categorii de cauze ( societati , registrul comertului ,
insloventa ) legea de punere in aplicare a noului cod civil care abroga fostul cod
commercial prevede exemplificativ ce cauze ar mai ramane in competenta
tribunalelor specializate , care inainte judecau si litigiile dintre profesionisti sau in
care una din parti era comerciant ( pe vechiul cod era o prezumtie de comercialitate
conform caruia daca una din parti era comerciant litigiul avea o natura
comerciala ) .Dupa ce nu a mai existat drept comercial s-a pus problema ce mai
judeca tribunalul comercial si legea de punere in aplicare a noului cod civil arata ce
cauze au mai ramans in competenta tribunalului specializat si in practica s-a pus
problema daca acea enumerare e exemplificativa si tribunalele raman sa judece in
continuare ce judecau si inainte , bineinteles sub regimul noului cod profesionist are
o cu totul alta conotatie si e o intreaga discutie cu privire la competenta acestor
tribunale specializate.Aceeasi problema se pune in cadrul sectiilor specializate sau
ale completelor specializate . Revenind la exemplul dat , in Cluj exista un tribunal
normal si un tribunal specializat care are o competenta partial stabilita de legea
de punere in aplicare a noului cod civil , dar de exemplu la Tribunalul Bistrita are o
sectie civila II care judeca fostele cauze care ar fi fost defapt comerciale si care in
Cluj ar fi fost de competenta tribunalului specializat . In judetul Salaj exista o sectie
civila si una penala si in cadrul sectiei civile exista complete specializate pe problem
de societati si de registrul comertului.Exista 3 situatii care aparent sunt diferite dar
defapt unde dosarele urmeaza regului de competenta bazate pe specializarea unor
judecatori in solutionarea anumitor cauza si atunci nu se poate distinge intre
situatia tribunal specializat , sectie specializata , complet specializat ? Nu caci e
vorba despre acelasi lucru , sa fie judecat de un specialist . Problema cu
necompetenta acestor sectii : - art.136 se asimileaza sectiile si completele
specializate instantelor specializate .Dar art.129 cand vorbeste despre competenta
materiala ( competenta tribunalului specializat se raporteaza la natura litigiului )
spune ca incalcarea normelor de competenta materiala atrage o necompetenta de
ordine publica , cand competenta apartine unei instante de alt grad . In toate
138

Dr. Pr. Civil


exemplele date competenta apartine instantelor de acelasi grad ( tribunal tribunal
specializat ; sectie sectie specialziata sau complet complet specializat in cadrul
aceleiasi sectii ) .Daca s-ar declina competenta s-ar face intre 2 instante de acelsi
grad sau de la o sectie la alta ( exemplul cu tribunalul Bistrita ) sau intre 2 complete
diferite ale aceleiasi instante ( exemplul cu tribunalul Salaj) .E important in a stabili
daca norme e de ordine publica sau nu , in ceea ce priveste posibilitatea invocarii :
daca e de ordine publica poate fi invocate si de instanta din oficiu ( bineinteles in
limite litis , deci prea mult timp nu se castiga ) si mai ales in caile de atac se poate
anula sau casa o hotarare pentru ca nu s-a judecat de instanta ompetenta sua
sectia competenta sau completul specializat competent . De exemplu daca apreciez
ca , Curte de apel , ca litigiul era de competenta tribunalului specializat si a fost
judecat de tribunalul obisnuit si se invoca acest lucru ca motiv de apel sau de recurs
trebuie sa se caseze sau anuleze hotararea sis a se trimita spre competenta
solutionare tribunalului specializat in prima instanta . Daca spun ca la tribunalul
Bistrita s-a judecat grasit de sectia 1 civila inloc de sectia 2 civila daca merg pe idea
ca competenta e de ordine publica ar trebui anulata hotararea data de sectia civila
1 si sa o trimit spre rejudecare sectiei specializate si tot asa la tribunalul Salaj
,cazua va fi trimisa completului specializat .Exista deja o serie de discutii in doctrina
raportat la ace text pentru ca , legiuitorul a preluat in linii mari fostul text al CPC
care nu recunoste competenta completelor specialzat si a sectiilor specializate ,
merge doar pe competenta instantei si desi existau tribunal specializate in materie
de necompetenta nu vorbea despre competenta tribunalului specializat .Dar pe
vechea reglementare , cal putin unde aveam tribunal specializat se merge ape idea
ca necompetenta materiala e de ordine publica .Asadar instanta poate invoca
necompetenta in exemplele aratate , si din oficiu chiar daca nu e necompetenta
intre instante de grade diferite .SI necompetenta sectiei sau necompetenta
completului este motiv de nulitate a hotararii si de trimitere a cauzei spre
rejudecare tribunalului specializat , completului specializat sau sectiei
specializate .Ramane o discutie si e posibil sa intalnim opinii diferite in doctrina
.Pentru ca din ce am discutat pana acum , ne gandim la competenta materiala intre
judecatorie si tribunal sau intre tribunal si curte de apel dar in realitate competenta
este raportata la natura litigiului si se poate distribui si intre o instanta si o instanta
specializata ( instante specializate exista la nivel de tribunal ) sau competenta
poate sa apartina tribunalului specializat si in apel ,caci pe veche reglementare
litigiile intre un comerciant si o alte persona fizica necomerciant sub o anumita
valoare proneau de l judecatorie si in apel se punea problem instantei competente :
tribunalul cluj sau tribunalul specializat cluj .Problema ar putea sa ramana deschisa
pe anumite litigii dupa cum determinam competenta tribunalului specializat .
Necompetenta materiala are si acesta valenta care reiese si din textul art.136
, poate ca se va isca si o problema de constitutionalitate pentru ca daca nu exista o
competenta previzibila , caci competenta trebuie reglementata prin lege nu putem
lasa partile sa ghiceasca dupa natura cauzelor care ar fi de competenta unei
instante , sectii sau complet .Cel putin pe caile de aac sip e motive de nulitate ale
hotararii ar trebui mers pe idea ca nu ar fi un motiv de nulitate al hotararii si de
trimitere la o alta sectie sau complet .

139

Dr. Pr. Civil


Pot exista si complete specializate pe litigii de munca , sectia tribunalului Cluj
de contencios si litigii de munca .Mai ales in cazul litigiilor de munca ar trebui sa fie
si asistenti judiciari iar daca un litigiu nu a fost calificat ca fiind civil ci a fost calificat
ca un litigu de munca , nereguraritea in compunere e un motiv de anulare si
retinere spre rejudecare pe cand necompewnta ar fi motiv de trimitere spre
rejudecare . A judecat un complet care nu era specializat , daca se aplica regulile de
la competenta ar trebui sa se anuleze si sa se trimita spre rejudecare completului
specializat .Daca nu se aplica regulile de la art.136 si in caile de atac pentru ca
art.129 pc.2 vorbeste doar de instantede grade diferite inseamna ca nu este motiv
de nulitate a hotararii faptul ca nu s-a respectat specialitatea unui complet .
Pot exista complete specializate pe litigii de minori si families i o cauza de
divort se judeca de un complet care nu e specializat pe litigii de minori si familie . In
apel nu se poate invoca necompetenta completului sis a se ceara anularea hotararii
si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta dar la un complet diferit
.Acesta este sensul in care se coroboreaza textul art.129 alin.2 cu art.136 . Astfel ,
se poate invoca si din oficiu necompetenta unui tribunal specializat sau a unui
tribunal obisnuit fata de tribunalul specializat sau a unei sectii specializate fata de o
alta sau a unui complet fata de altul dar nu e motiv de nulitate a hotararii care sa
determine trimiterea spre rejudecare .
Desi VCPC nu vorbea de sectii specializate si de complete specializate ,
existau solutii chiar de la ICCJ care spuneau ca sectiile specializate si completele
specializare nu sunt decat niste antemergatori ai instantelor specializate si nu se
poate distinge intre instanta specializata sectie specializata-complet specializat
pentru ca la toate se are in vedere judecarea de un judecator care e specialist in
acele categori de cause si considerau motiv de nulitate a hotararii si trimiteau spre
rejudecare .
pe noul cod , care desi reglementeaza sectiile si completele specializate , fata
de acesta dispozitie care a ramas si care se refera doar la competneta materiala
intre instante de grade diferite nu se mai poate anula si trimite spre rejudecare unui
alt tribunal , sectie sau complet .

-pc3 al art.129 vorbeste despre competenta teritoriala exclusive desi sunt instante
de acelsi grad , situatia difera de cea a instantelor normale si cea a instantelor
specializate , caci acolo e vorba despre competenta materiala care se determina
dupa natura litigiului dar competenta teritoriala e aceeasi ( ex.Tribunalul cluj si
tribunalul specializat cluj ).

Importanta clasificarii facuta de art.129 alin (2) : 1) cine poate invoca


exceptia de necompetenta 2) in ce termen se poateinvoca si 3) care sunt solutiile
asupra acestei exceptii si 4) caile de atac impotiva hotararii de admitere sua
respingere a acestei exceptii .

140

Dr. Pr. Civil

art.130-necompetenta generala poate fi invocata in orice stare a pricinii de aici


reiese ca o astfel de necompetenta poate fi invocate si in caile de atac .Insa , in
caile de atac exista o reglementare care prevede ca motivele care se puteau invoca
in apel nu se mai pot invoca in recurs conform art.488 alin.2. Astfel desi textul art.
130 spune ca necometenta generala se poate invoca oricand dar , daca s-a pornit
de la tribunal si in fata tribunalului nu a fost invocate , nu s-a invocate nici in aple
judecat de curtea de apel nu se mai poate invoca direct in recurs pentru ca
interzice art.488 alin2.

art.130 alin (2)-necompetenta material si teritoriala de ordine publica pot fi invocate


la primul termen de judecata in care partile sunt legal citate in fata primei
instante .Primul termne de judecata este primul termen la care exista procedura de
citare cu toate partile. Exceptia de necompetenta ca orice exceptia trebuie pusa in
discutia contradictorie a partilor , iar pentru a realiza acest fapt , e necesar ca
partile sa fi fost legal citate daca vin sau nu e indifferent dar instanta trebuie sa le
asigure posibilitatea de a-si exprima un punct de vedere .Acesta e motivul pentru
care se invoca la primul termen cu procedura complete .Daca la primul termne de
judecata fixat exista o lipsa de procedura cu privire la una din parti , inseamna ca la
urmatorul termen se poate invoca exceptia de necompetenta materiala sau
teritoriala exclusiva.
art.130 alin.3-in marea majoritate a cauzelor intampinarea este obligatory , ea
trebuie depusa in etapa scrisa in termne de 25 de zile de la data cand paratului ii se
comunica cererea de chemare in judecata si daca nu paratul nu depune intampinare
in 25 de zil nu mai poate invoca exceptia de necompetenta teritoriala relative la
primul termne de judecata .In cazurile expres prevazute de lege , cand
intampinarea nu e obligatorie , atunci exceptia de necompetenta teritoriala poate fii
invocate si al primul termen - de exemplu in procedura speciala a ordonantei
presedentiale .
art.130 alin.4 - daca necompetenta nu e de ordine publica , partea care a facut
cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei
.Daca un reclamant in cazul unei actiuni in revendicare se adreseaza instantei de la
domiciliul paratului si nu celei de la locul situarii imobilului , exceptia de
necompetenta poate fii invocate de parat sau reclamant , spre deosebire de cazul in
care necompetenta e de ordine publica care poate fi invocate inclusive de catre
reclamant chiar daca el e cel care a sesizat gresit instanta .
-textul , la fel ca si VCPC , nu vorbeste pana cand poate fi invocate acesta
exceptie .Daca theoretic la primul termen s-a inchis faza cercetarii judecatoresti ,
judecatorul a intrebat pe toata lumea daca mai exista vreo cerere sau exceptie si
nimeni nu invoca nimic si astfel se da cuvantul asupra fondului cauzei .VCPC spunea
clar ca exceptia nu se poate invoca mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra
fondului , desi actualul CPC nu prevede nimic in acest sens , implicit a ramas la fel ,

141

Dr. Pr. Civil


pentru ca trebuie respectati niste pasi : primul lucru verific competenta , indifferent
daca partile invoca sau nu vreo exceptie instanta isi verifica competenta si in acest
moment partile pot sa spuna ca instanta e necompetenta .Daca nu au facut-o se
trece mai departe si nu se mai poate invoca .
art.131-incheierea are caracter interlocutoriu ceea ce inseamna ca se dezleaga o
problema litigioasa si nu mai poate sa revina asupra sa instanta .
-si sub imperiul vechiului cod era o intreaga discutie daca dupa verificarea
competentei partil mai pot invoca exceptia de necompetenta ( bineinteles nu se
pune problema competentei relative care trebuia invocate deja prin intampinare )
.De regula instanta , in cazul in care are indoieli cu privire la competenta sa va
invita partile la verificarea competentei , intreband partile ,daca considera ca
instanta e competenta , bineinteles daca partilear mai fi in termen sa invoce
exceptia necompetentei. In acest caz daca partile nu invoca exceptia de
necompetenta , acesta poate fi invocate de instanta din oficiu de exemplu : exista
un litigiu patrimonial de pana la 200000 lei , dar e un litigu de exproriere sau e un
litigu patrimonial dar e si un litigiu real imobiliar si atunci e de competenta exclusive
a instantei de la locul situarii imobilului. Chiar daca instanta ridica din oficiu
exceptia de necompetenta nu e obligatoriu sa admita aacesta exceptie caci partile
pot sa o convinga ca nu a calificat correct valoarea sau litigiul .Daca instanta are
nevoie de lamuriri alin.2 prevede posibilitatea acoradarii unui termen in acest
scop.Conform legii micii reform importanta de a fi judecat intr-un termne optim si
previzibil a devansat importanta instaei care judeca , in acest sens fiind si
prevederea confor careia se poate acorda doar un singur teren ( pe vechiul CPC
putea dura si un an ) .S-ar mai putea administra probe si in situatia in care vine
paratul si sustine ca i-a fost viciat consimtamantul in semnarea conventiei de
prorogare a competentei si invoca nulitatea acestei conventii si invoca exceptia de
necompetenta a instatei cerand sa se decline competenta la instanta de la
domiciliul sau sediul sau .In acesta situatie instanta ar trebui sa faca o verificare
minimala a valabilitatii conventiei de prorogare a competentei .
- instanta isi poate verifica doar prorpia competnete astfel nu poate spune ca
instanta de fond nu a fost competenta in lipsa unei exceptii de necompetenta
invocate in apel ; nu poate spune ca instanta de fond a fost necompetenta nici in
cazul in care acesta a respins exceptia de necompetenta ridicata in fata sa .De ex
impotriva hot judecatoriei cluj napoca se face apel la tribunalul bistrita , acesta din
urma va putea spune ca nu e competent sa jude acest apel nefiind instanta ierarhic
superioara jud. cluj napoca dar e vorba de propria sa necompetenta.
exemplu: -s-a invocate exceptia de necompetenta in termen si s-a respins de prima
instnata in mod gresit , aceasta exceptie nu poate fi invocate din oficiu de instanta
de control judiciar si atunci hotararea ramane asa.Partile trebuie sa invoce
necompetenta instantei de fond ca motiv de exercitare a apelului. E discutabil daca
in caile de atac se mai poate discuta despre natura litigiului de exemplu am
calificat un litigiu ca fiind civil si ar fi fost un litigiu de contencios pentru acesta din
urma calea de atac e cea a apelului nu a recursului .Deci sunt multe implicatiii

142

Dr. Pr. Civil


practice a faptului ca exceptia de necimpetenta poate fi invocate doar in limine
litis .
-cand s-a respins exceptia ( oricare ar fi fost , inclusive cea de
necompetenta generala ) cand se ataca hotararea care solutioneaza
fondul trebuie specificat daca se atatca si hotararile premergatoare ,caci
calea de atac impotriva hotararii nu se considera automat facuta si
impotriva incheierilor premergatorare .Daca nu se ataca incheierea de
respingere a exceptiei instanta de control judicar nu o mai poate invoca
.Ar putea sa o invoce doar in cazul in care nu a fost niciodata invocate sau
a fost invocate si instanta de fond a omis sa se pronunte. Cand vom
studia completarea hotararilor judecatoresti vom vedea ca daca instnanta
omite sa se pronunte pe ceva avem procedura completarii dar numai
cand omite sa se pronunte pe un capat de cerere nu cand omite sa se
pronunte asupra unei exceptii , pentru ca , in situatia in care omite sa se
pronunte pe o exceptie exista 2 variante : a) se exercita o cale de atac in
care se arata ca desi a fost invocate exceptia instanta a omis sa se
pronunte sau b) se invoca inca odata pentru ca nu a fost solutionata . Dar
in cazurile in care exceptia trebuia invocate in limine litis in fata primei
instante ,cum e de exemplu exceptia de necompetenta teritoriala ,
exceptia trebuie invocate ca motiv de aple . Asa functuioneaza in orice
cazuri exceptiile.

-exemple : 1) judecatoria Cluj Napoca prima instanta


2) tribunalul Cluj apel

a) exceptia de necompetenta generala se poate invoca si in prima instanta


si in apel .Daca nu s-a invocate in prima instnata se poate invoca doar in
apel si se va pronunta tribunalul aspura sa si poate sa respinga actiunea
ca nefiind de competenta instantelor . Dar daca s-a invocate in fata
primei instante si s-a respins , la primul termen de judecata printr-o
incheiere , si nu s-a atatacat incheierea de respingere ci s-a atacat doar
solutia finala ( solutia pe fond ) , in acest caz instanta de apel nu o mai
poate invoca , caci exista in acest caz o incheiere a judecatoriei care a
statuat asupra sa , iar exceptia se invoca o singura data . Daca se doreste
ca si tribunalul sa statueze asupra sa trebuie invocate ca motiv de apel .
Motivele de apel pot fi invocate de instanta din oficiu dar e necesar ca
incheierea respective sa fi fost atacata , instanta fiind tinuta de ce ataca
partea . Daca teoretic s-a respins exceptia de necompetenta si prin
aceeeasi hotarare s-a judecat cauza , in acest caz instanta de apel este
investita pentru a se pronunta asupra exceptiei . Exista deci acesta
distinctive dupa cum cauza se judeca la mai multe termene sau se judeca
la un singur termen .Daca se judeca la mai multe termene , la primul

143

Dr. Pr. Civil


termen se respinge exceptia si se da o incheiere , pe urma se
administreaza probe si sa da o solutie finala .Daca in acest din urma caz
partea atataca doar solutia finala nu si exceptia de necompetenta , atunci
competenta ramane asa , instanta de apel nu se poate pronunta decat pe
solutie .Daca theoretic se intampla ca la primul termen de judecata sa se
judece cauza , se respinge exceptia de necompetenta generala se mai
administreza unele probe si se trece la judecarea fondului . In acesta
situatie , hotararea cuprinde mai multe solutii si solutia data exceptiei de
necompetenta cat si Solutia pe fond , in acesta a doua situatie pentru ca
se ataca sentinta care respinge exceptia de necompetenta iar pentru ca
motivele de ordine publica se pot invoca si de instnata din oficiu in acesta
situatie instanta de apel ar putea sa invoce cnecompetenta ca motiv de
ordine publica . Daca se invoca exceptia de necompetenta in fata primei
instante si acesta omite sa se pronunte , de exemplu se invoca prin
intampinare de catre parat , instanta si reclamantul nu o observa iar
paratul nu vine , chiar daca nu ar constitui motiv de aple , exceptia s-ar
putea invoca in fata tribunalului pentru ca nu exista o solutie cu privire la
acesta .
b) necompetenta materiala este necesar sa fie invocate la primul termen
fie de parti fie de instanta din oficiu .Daca nu se invoca atunci nu mai
poate fi nici motiv de aple .Daca se invoca in termen si se respinge in
mod gresit , instanta de apel nu o mai poate invoca ca motiv de ordine
publica si trebuie ca partile sa o invoce pentru ca instanta de apel isi
poate invoca doar propria competenta .Acest mechanism al exceptiei de
necompetenta se explica prin faptul ca , legiuitorul a pus intr-un plan
second competenta si in prim plan solutionarea proceselor intr-un termen
optim si previzibil.
c) necompetenta teritoriala relative si o cauza care porneste de la tribunal ,
se respinge gresit exceptia de necompetenta de catre tribunal se face
apel la Curtea de apel si acesta in mod gresit spune ca tribnualul care a
judecat in prima instanta era competent teritorial
-

necompetenta teritoriala nu poate fi invocate in recurs pentru ca in


recurs se poate invoca doar inclacarea normelor de competenta absoluta
art.488 alin 1 pc.3 .Daca s-a invocate in fata primei instante si s-a
respins gresit se poate invoca in apel dar daca s-a respins si in aple nu se
mai poate invoca in recurs .

necompetenta materiala se poate invoca in recurs daca si in apel s-a


respins gresit .Dar daca nu s-a invocate in apel desi era gresit
solutionata nu se poate invoca omisio medio in recurs.

Exceptia de necompetenta este o exceptie de procedura ( nu vizeaza conditiile de


exercitare ale actiunii civile pentru a fi o exceptie de fond ) ; dilatorie sau
peremtorie dupa caz , pentru ca daca de exemplu se constata ca nu e competenta
judecatoria Cluj ci tribunalul CLuj se va declina competenta in favoarea tribunalului

144

Dr. Pr. Civil


Cluj si acest lucru va duce la amanarea cauzei deci va fi o exceptie dilatorie , dar
daca se invoca exceptia de necompetenta generala sua international si se admite
actiune va fi respinsa exceptia fiind peremtorie sau dilimanta ; exceptie aboluta sau
relative dupa cum necompetenta este de ordine publica sau privata cu specificul
privind invocarea in limine litis .
Hotararea judecatoresca prin care se solutioneaza exceptia art.132 CPC din alin (1)
reiese ca vorbeste de 2 tipuri de competenta generala : 1) competenta unui organ
din afara instantelor dar cu atributii jurisdicionale , situatii in care se declina
competenta si competenta unui organ fara activitate jurisdictionala situatie in care
se respinge .Exemplu : daca a fost sesizata instanta de judecata direct de catre
inspectia judiciara care functioneaza pe langa Consiliul superior al magistraturii sa
judece o aciune disciplinara impotriva unui judecator .Se invoca exceptia de
necompetenta generala pentru ca nu ICCJ e instanta competenta sa judece actiunea
disciplinara .In urma admiterii exceptiei se declina competenta in favoarea sectiei
de judecatori ai CSM care functioneaza ca instanta disciplinara .ICCJ poate sa judece
contestatia impotriva hotararii sectiei CSM dar nu poate sa judece direc actiunea
disciplinara .
-dar daca se ataca hotararea prin care unu professor a notat o
lucrare si se cere instantei sa cenzureze modul in care profesorul a notat raspunsul.
In acest caz , instanta nu e competenta sa cenzurereze o astfel de hotarare.Este o
necompetenta generala pentur ca in acest caz , competenta apartine unui organ
care nu are activitate jurisdictionala si in acesta situatie se respinge ca nefiind de
competenta instantelor si nu se declina competenta . Atunci cand declin
competenta se pronunta o sentinta pentru ca instanta se dezinvesteste , sentinta
astfle pronuntata este definitiva nu are cai de atac .Cai de atac exista doar in cazul
in care s-a respins declinarea competentei , daca de exemplu se sesizeaza
judecatoria recursul se judeca de tribunal fiiind un caz expres prevazut de lege . In
situatia in care cauza nu e de competneta instnatelor in general nu se declina
competneta ci se respinge ca nefiind de competenta instnatelor , in acesta situatie
recursul poate fi judecat de Curtea de aple , daca hotararea apartine tribunalului.
In cazul necmpetentei material sau teritoriale , nu se poate respinge ca nefiind de
competneta instnatelor si in toate cazurile vom avea un declinator de competenta ,
deci o sentitna care nu are o cale de atac de reformare .
in caz de declinare a competentei la un alt organ cu ativitate administrative
jurisdictionala sau la o alta instanta , declinatorul de competenta este definitive si
nu are cai de atac si de exemplu daca se declina competenta de la judecatoria Cluj
la judecatoria Turda , acesta din urma isi verifica competenta si poate consta ca nu
e competenta si declina competenta fie inapoi judecatoriei Cluj fie unei alte instante
care la randul ei isi va verifica competenta .Daca se declina competenta inapoi la
judecatoria Cluj suntem in situatia unui conflict negative de competenta .Deci
solutia prin care o instanta constata ca nu e competenta este definitive numai in
ceea ce priveste competenta sa si posibilitatea de a o mai verifica , cealalta
instanta nu e legata de acesta hotarare si poate sa isi verifice competenta si in caul
in care apreciaza ca nu e o cauza de competenta sa trimita cauza fie aceleiasi
145

Dr. Pr. Civil


instante fie unei instante de grad diferit. In primul caz exista un conflict negative de
competenta in al doilea caz nu .
-exemplu: daca se declina competenta de la instnata
A la instanta B , acesta din urma verificandu-si competenta declina la instanta C ,
acesta daca se consdera competneta nu se mai poate discuta exceptia de
necompetenta .Dar daca instanta C spune ca nu e competenta si trimite cauza
instantei A , in acest caz exista un conflict negative de competneta. Conflictul
negative de competenta nu inseamna neaparat A trimite lui B si B trimite lui A
inapoi si se poate ivi si in cazul uneor declinari successive cand ultima instnata
declina competenta unor instante precedente . Conflictul negative de competenta
se poate ivi si intre o instanta si un organ cu activitate administrative
jurisdictionala , cand e vorba despre necompetenta genrala .; intre instante de
acelasi grad in cazul competentei teritoriale sau necompetenta materiala cand
vorbim despre tribunal specializate / complete specializate /sectii specializate
art.136 permitand conflictul negative de competenta si intre sectii si intre complete
specializate sau instante de grad diferit- in cazul competentei material .
Conflictul negative de competenta se judeca cand se constata un conflict
negative de competenta ,chiar in lipsa art.134 ar fi logic sa se supende cauzele caci
instnatele se considera necompetente si oricum nu efectueaza niciun act. Ultima
instanta care se considera necompeteta suspenda cauza si sesizeaza instanta
competenta sa solutioneze conflictul negative de competenta care asa cum
rezulta din art.135 este instanta imediat superioara si comuna instnatelor aflate in
conflict . Exemple:
-

un conflict negative de competenta dintre judecatoria Cluj Napoca si


Judecatoria Constnata se judeca de catre ICCJ

un conflict de competenta intre tribunalul Bistrita si tribunalul cluj se va


solution de Curtea de Apel Cluj

un conflict intre tribunalul Cluj si judecatoria Cluj se va solution de


CUrtea de apel Cluj

un conflict intre Curtea de Apel CLuj si Curtea de APel Oradea se va


solution de ICCJ

In cazul unui conflict intre un organ cu activitate administrative


jurisdictionala si o instanta de judecata se va solution de instate
superioara instatei aflate in conflict .

Conflictul negative de competneta se judeca in Camera de Consiliu , fara


citarea partilor iar htararea instantei nu e supusa vreunei cai de atac
( art.135 alin.4) . Nu exista nici macar cai de atac de retractare .

146

Dr. Pr. Civil

Exceptia de necompetenta mai poate constitui obiect al cailor de atac


atunci cand :
1) se respinge exceptia de necompetenta in mod gresit poate constitui
obiect al cailor de atac in conditiile expuse
2) daca se admite , declinatorul de competenta nu mai are cale de atac
dar se poate ajunge la un conflict negative de competenta .Conflict
care se solutioneaza prin regulator de competenta care iarasi nu are
cale de atac .In acesta situatie regulatorul stabileste instanta
competenta si nu se mai discuta competenta in caile de atac .
-

in urma discutiilor existente sub regimul VCPC , art.135 alin (2) prevede
in mod expres ca nu se poate crea conflict de competenta cu ICCJ . Est
De greu de imaginat un astfel de conflict intrucat ICCJ nu judeca in prima
instanta , s-ar putea discuta in cazul altor cause date prin lege in
competenta sa . Daca s-ar face conflict de competenta cu ICCJ ar fi
abatere disciplinara pentru ca au fost inculcate normele de procedura .
conform art.99 lit.h din legea statutului si ICCJ ar trimite cauza pe cale
administrative .

conflictele de competenta dintre sectiile ICCJ conform alin.3 al art.136 se


judeca de completul de 5 judecatori .S-ar putea sa fie un conflict intre
sectia I civila si sectia de contencios , dar in judecarea in caile de atac .

CONFLICTUL INTRE 2 SECTII SI CONFLICTUL INTRE COMPLETELE


SPECIALIZATE

-ex: conflict intre tribunalul specializat si


tribunalul Cluj , conflictul va fi judecat de sectia II civila sau sectia I civila
a CUrtii de Apel depinzand de la caz la caz de completul sau sectia in
fata careia se iveste conflictul negative de competenta , in acest sens
fiind si dispozitiile art.136 .Daca prima data a fost sesizat tribunalul Cluj
si acesta a spus ca e competent tribunalul specializat cluj , iar acesta din
urma spune ca nu e insoventa sau o alta cauza care sa ii atraga
competenta si astfel csuza ar fi de competenta Tribunalului Cluj ,
conflictul negative de competenta se iveste in fata tribunalului
specializat si atunci solutionarea conflictului negative de competenta se
face de sectia a 2a civila , fosta sectie comerciala care ar fi specializata
in aceelasi category de cause ca si tribunalul specializat , ea urmand sa
judece apelul sau recursurile impotriva hotararilor trib specializat. Dar
daca prima data este sesizat tribunalul specializat si aesta isi declina
competenta la tribunalul Cluj si acesta spune ca nu e competent ,

147

Dr. Pr. Civil


conflictul va fi judecat de sectia I a Curtii pentru ca ea e sectia care care
ar cenzura hotararie tribunalului . Tot astfle se procedeaza si la complete
sau sectii specializate . In exemplu dat cu tribunaul Bistra daca de la
sectia civila I se declina competenta la sectia civila II sau invers ,
conflictul se va judeca de sectia civila I sau II a Curtii dupa sectia in fata
caruia se iveste conflictul negative de competenta .
-tocmai pentru ca regulatorul nu mai are cale
de atac , jurisprudenta in aceste materii este una previzibila .Cand se
ivesc problem de calificare a unor category de actiuni se fac sedinte de
uniformizare a jurisprudentei , se intalnesc sectiile vizate de litigiile
privind acel obiect si se inteleg cu privire la calificare .

CONFLICTUL POZITIV DE COMPETENTA art.133 pc.1


-prin acelasi litigiu se sesizeaza 2 instante deopotriva
competente , caci la conflictul negative o singura cere se tot muta de la
o instanta la alta , pe cand in cazul conflictului pozitiv sunt necesare mai
multe cereri identice .Conflictul pozitiv de competenta se solutioneaza
prin litispendenta . In majoritatea doctrine se sustine ca , intai se invoca
exceptia de litispendenta si daca este respinsa se va constata conflictul
pozitiv d ecompetenta care se va trimite spre judecare instantei
competente ca la conflictul negativ. Dar ca rationament nu e posibil ca o
instanta care nu recunoaste litispendenta sa recunoasca conflictul pozitiv
. In concluzie conflictul pozitiv trebuie sa se resolve prin litispendenta ,
caci altfel nu este nicio posibilitate de a se ajunge la un conflict pozitiv .

Curs 10, ora 1.

148

Dr. Pr. Civil

ntrebare:cererile ce privete drepturi de care prile nu pot dispune, ce va face instana?


Rspuns: Pi uitai cum scrie n cod, ce va face instana n aceast situa ie, unde gsim rspunsul?
I: 22 alin 5
R: Ce spune art. 22 alin. 5? Deci odat s citim alineatul 4. ntrebarea era legat de o tem din principii,
de rolul judectorului n procesul civil, i respectiv despre calificarea juridic a cererii, da? ine i minte
c am discutat unde poate s intervin judectorul: poate s intervin pe starea de fapt, pe calificarea
juridic sau pe probe sau pe care dintre acestea. Am spus c pe starea de fapt nu, dect dac este vorba de
aprri, pe calificarea juridic n anumite limite i pe probe chiar mpotriva voin ei pr ilor. i ce am
spus? C el stabilete calificarea juridic a cererii, conform alineatului 4, i nu pr ile. Deci indiferent ce
spune reclamantul n cererea de chemare n judecat, judectorul poate s spun n-ai dat calificarea
juridic corect, nu este o rspundere contractual este o rspundere delictual sau invers, nu este o
rspundere delictual, este una bazat pe un contract de transport, de exemplu, n cazul unul accident de
circulaie. Bun! Cu toate acestea, nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic al cererii n cazul n
care prile, n virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit
calificarea juridic i motivele de drept asupra crora au neles s limiteze dezbaterile, dac astfel nu se
ncalc drepturile sau interesele legitime ale altor persoane.
: i ntrebarea mea era c dac se ncalc drepturile, instan a va respinge sau va continua s judece pe
ncadrarea corect?
R: Pe ncadrarea corect va continua s judece, sigur, pentru c acordul expres se refer la situa ia n care
vorbim de drepturi de care prile pot dispune i pn n controlul judiciar, ar putea s se spun da, pr ile
au avut dreptate i aa este cum spui, i v-am spus care sunt drepturi de care pr ile pot dispune i care
sunt drepturi de care prile nu pot dispune. De exemplu, ntr-o ac iune n stabilirea filia iei nu tu spui c e
stabilire sau contestare de filiaie, pentru c nu este un drept care depinde de dispozi ia ta. n schimb, dac
spui este o aciune n revendicare sau este o aciune n evacuare i chiar dac judectorul spune pi
nu este o simpl aciune n evacuare, este o aciune n revendicare dar fiind vorba de dreptul de
proprietate, fiind un drept de care prile pot s dispun pana la urma, po i sa renun i la dreptul de
proprietate pe codul civil, pe baza acordului expres, judectorul va trebui s in seama i nu va putea
trece peste voina lor, ns el in complet dac va aprecia c nu va fi o ac iune n evacuare ci o ac iune n
revendicare, va respinge aciunea ca inadmisibil. Sigur c am limitat acest lucru doar la calificarea
juridic data de pri n cererile de sptmna trecut, dar remarca i c se refer la orice tipuri de cereri,
noi nc nu am fcut foarte multe tipuri de cereri in dosar, urmeaz s facem actele participan ilor, po i s
clarifici o intervenie accesorie ca fiind una principala, sau o form de interven ie for ata ca fiind alt
form de intervenie forat sau o cale de atac ca fiind o alta cale de atac, dar acestea le vom discuta pe
msura ce vom facem acele instituii s vedem in ce msur pot pr ile pe baza acordului lor expres s
deroge de la acele prevederi sau dimpotriv este ceva ce tine de atribu iile judectorului pentru ca nu este
vorba de drepturi de care prile pot dispune.
Alte ntrebri?
Ultima oara am discutat despre competen, am terminat competena, rmne s discutm despre actele de
procedur i termenele procedurale, termenele procedurale, de i sunt tratate cu titlu diferit se refer tot la
actele de procedur pentru c sunt perioadele de timp n interiorul crora se pot efectua actele de
procedur sau dimpotriv n interiorul crora este interzis s se efectueze anumite acte de procedur, de

149

Dr. Pr. Civil


aceea eu le tratez la teoria general a actului de procedur, i vom discuta n legtur cu actul de
procedur i despre citare i comunicarea actului de procedur dar asta n cursul urmtor.
Ce este actul de procedur? Deja din dreptul substanial ti i ce este actul juridic civil. Ce este
actul juridic civil? O manifestare de voin dar ce manifestare de voin ? Fcut cu scopul de a produce
efecte juridice. i dac v uitai la unele defini ii n dreptul substan ial cred c are trei pr i: a deosebi
actul juridic de anumite fapte juridice licite cum ar fi gestiunea de afaceri pentru c i acolo se incheie
acte juridice n numele celui ale crui afaceri sunt gestionate de altul. Mai se adaug uneori la aceast
definiie efecte juridice care nu s-ar fi produs dac aceast manifestare de voin n-ar fi existat , pentru
c la faptele juridice licite legea leag de ele anumite efecte juridice chiar daca ele sunt manifestri de
voin nu se produc numai n baza lui, nu angajeaz cel a crui afaceri sunt gestionate numai n baza
voinei celui care ncheie acte juridice n numele lui.
n materia dreptului procesual civil vorbim iari de acte de procedur dar ele nu se limiteaz la
sensul din dreptul substanial. Actul juridic civil, n definiia pe care am dat-o, are sensul de negotium
iuris, o manifestare de voin cu scopul de a produce efecte juridice, dar poate avea si sensul de
instrumentum probationis, nscrisul care cuprinde aceast manifestare de voin. Aceste dou sensuri le
are i actul de procedur, care are ntrnsul i un alt sens pe care nu l ntlnim n dreptul substan ial , i
anume i de operaiune juridic, care este de fapt un act material legat de ndeplinirea unui alt act de
procedur . Dac vorbim de un act de procedur ca o manifestare de voin ne putem la diver i
participani din procesul civil pe care i cunoatem deja, am vorbit deja despre participan i, de exemplu
dac ne gndim la instan, care sunt actele de procedur ale instan ei? Hotrrea judectoreasc, care
poate s mbrace mai multe forme, n-am fcut nc hotrrea judectoreasc dar ti i din procesul penal:
ncheierea i hotrrea final care poate fi o incheiere, o sentin , o decizie, n func ie de etapa procesual
n care este pronunat. Actele procedurale ale prilor, de exemplu al reclamantului, cel mai cunoscut act
de procedur este sesizarea instanei sau cererea de chemare n judecat, poate s efectueze i alte acte de
procedur, cum ar fi renunarea la judecat, este tot un act de procedur, doar reclamantul poate s
renune la un drept subiectiv supus judecii. Acte de procedur ale prtului: ntmpinarea, cererea
reconvenional. Acte de procedur ale celor care intervin voluntar sau for at: interven ia principal,
intervenia accesorie, le vom face in continuare (participan ii) la cursurile ce urmeaz.
nscrisul constatator este, evident, toate nscrisurile care constat aceste acte juridice, da?, n
sens de operaiune juridic, n-am fcut nc citarea i comunicarea actelor de procedur dar le ti i deja
din dreptul procesual penal, da? Actul de procedur este citaia, care este un act de procedur emis de
grefier! Grefierul este cel care ntocme te citaiile n proces, avem i un nscris constatator al cita iei, i
mai avem i operaiunea de predare efectiv a acesteia, opera iune material care se consemneaz la rndul
ei ntr-un nscris care este procesul verbal ce dovedete ndeplinirea procedurii de citare.
Deci iat c act de procedur nseamn mai mult dect ceea ce cunoa tem n dreptul substan ial
ca fiind act juridic pentru c are i sensul de manifestare juridic fcut cu scopul de a produce efecte
juridice, manifestare de voin ce eman de la diver i participan i ai procesului, nu numai pr i ci i al i
participani, am dat dou exemple deja: instana i grefierul, dar poate s fie i al i participan i: expertul
ntocmete raportul de expertiz, martorul d declara ia de martor, executorul judectoresc efectueaz
actele de executare silit, i aa mai departe. Are i sensul de nscris constatator, ca i n dreptul
substanial, deci instrumentum probationisdar are i sensul de operaiune juridic care este un act material
legat de efectuarea altor acte de procedur.

150

Dr. Pr. Civil


Care sunt condiiile pentru ntocmirea actelor de procedur? Avem un text general, art. 148 care
vorbete despre forma cererilor. Sigur c se refer la pr i n mare parte sau la al i participan i dect
instana,pentru c instana nu formuleaz cereri, instana se pronun printr-o hotrre judectoreasc
(sentin, decizie, ncheiere am spus deja), ns n cazul acestora avem iar i texte speciale: n materia
hotrrii judectoreti avem texte n codul de procedur civil care ne arat ce trebuie s cuprind o
hotrre judectoreasc (evident, nsemn c trebuie s fie n form scris). Deci iat ce spune art. 148,
dac deschidem codul de procedur civil, referitor la cereri: Orice cerere adresat instanelor
judectoreti trebuie s fie formulat n scris.. deci este prima condi ie a ndeplinirii actului de procedur.
Cu toate acestea, sunt situaii n care anumite acte de procedur pot fi efectuate oral, ns aceste excep ii
trebuie s fie expres prevzute de lege i acest lucru rezult inclusiv din alineatul 4 al art. 148 i anume
n cazurile anume prevzute de lege, cererile fcute n edin, la orice instan, se pot formula i oral,
fcndu-se meniune despre aceasta n ncheiere. Ce nseamn formulare oral ? nseamn c formulezi
cereri n edina de judecat, n faa instanei judectore ti, dar ele n cele din urm vor mbrca forma
scris. Am discutat deja despre acest lucru cnd am discutat despre principiul oralit ii i am spus c
anumite acte de procedur pot fi ndeplinite i oral n faa instan ei dar ele vor fi ntotdeauna consemnate
ntr-un act scris. De exemplu, cer recuzarea judectorului. Pot s o fac i oral, ns se va trece i n
ncheierea de edin inclusiv motivele pentru care solicit acest lucru. O s vede i cnd vom face
reprezentarea judiciar, pot s mi desemnez un mandatar conven ional. Mandatul judiciar trebuie s
mbrace forma scris. O s vedem care este aceast form ns dac vin n fa a instan ei i spun n eleg s
l mandatez pe soul meu care este jurist, chiar dac nu este avocat, s m reprezinte n proces , pot s fac
acest act de procedur oral n faa instanei, este valabil pentru c am un text care prevede acest lucru, ns
se va consemna finalmente n ncheierea de edin. Toate actele de procedur orale se consemneaz n
ncheierea de edin pentru a putea face obiect al controlului judiciar atunci cnd este cazul.
Deci regula este c actele de procedur din start trebuie ntocmite n form scris, cu titlu de
excepie ele pot s fie formulate i oral, conform alineatului 4 rezult cnd pot s vorbesc despre o cerere
formulat oral, numai dac o fac n faa instanei, adic n edin a de judecat, care ti i c poate fi
public, poate fi n camera de consiliu sau secret, dup caz, dar care finalmente ntotdeauna se va
consemna ntr-o ncheiere de edin.
Prin ce se trimit aceste cereri, o s vedei n 148, sau ce form pot s mbrace aceste cereri?
Atunci cnd spunem nscris, ne gndim la ceva scris de mn sau pe calculator dar cel pu in semnat de
parte, ns art. 148 permite trimiterea cererilor i n form electronic i o s vedem c atunci cnd
vorbete de form electronic (148 alin. 3), nu tim nc ce nsemn nscris n form electronic, dar dac
ne uitm la proba cu nscrisuri, se fac distincii care nu existau n vechiul cod de procedur, n ceea ce
privete nscrisurile pe suport informatic i nscrisurile n format electronic, art. 266 i 267 nscrisul pe
suport informatic este admis ca prob n aceleai condiii ca nscrisul pe suport hrtie, dac ndeplinete
condiiile prevzute de lege, vom vedea ce nseamn acest lucru, i nscrisurile fcute n form
electronic sunt supuse dispoziiilor legii speciale , este vorba de semntura electronic reglementat de
L455/2001.
Semntura electronic este de fapt ca un cod, deci care e diferen a ntre semntura electronic i
nscrisul pe suport informatic? nscrisul pe suport informatic este un mail simplu, la care po i s ata ezi
un document scanat, o s vedei c la cererea de chemare n judecat, de exemplu, trebuie s ata ez i
nscrisurile pe care doresc s le propun n proba iune, certificate cu originalul, pentru a fi depuse la dosar
i a fi comunicate celorlalte pri. Scanez acele nscrisuri atunci cnd trimit cererea de chemare n
judecat prin e-mail. Acela este un nscris pe suport informatic trimis prin po t electronic. Dar nscrisul

151

Dr. Pr. Civil


n form electronic este nscrisul sub semntur electronic care se ob ine cu respectarea unor cerin e
speciale, dac avei curiozitatea vom discuta mai pe larg atunci cnd vom face proba cu nscrisuri n legea
455/2001 care sunt condiiile pentru obinerea unei semnturi electronice sau a unei semnturi electronice
extinse, ce fel de form se consider c are actul ce cuprinde aceast semntur, dac e un nscris sub
semntur privat sau un nscris autentic, i este de fapt, repet, un cod, deci nu este un text cum l
cunoatem pe cel de pe mail.
Aadar form scris nu nseamn neaprat forma clasic aa cum o tim noi ci i nscris n
form electronic, n acest format, prin utilizarea semnturii electronice simple sau extinse. Nu ine
neaprat de condiiile actului de procedur ns o s vede i c pornindu-se de la textul art. 148 s-a spus c
nu pot fi primite la instan dect cele care sunt nregistrate de parte sau trimise prin po ta obi nuit sau n
condiiile pe care le cunoatem de la 183. inei minte c am discutat momentul nceperii procesului, deci
poi s trimii prin pot cu scrisoare recomandat cu confirmare de primire sau prin curier, sau de la
unitile militare ori locurile de detenie i se consemneaz n anumite registre speciale, dar toate acestea
sunt nscrisurile pe care le cunoatem n mod tradi ional, textul art. 148 alin. 3 vorbind de nscris n form
electronic se spune c mai poate s mbrace aceast form i am discutat dac poate fi trimis n instan
o cerere de chemare n judecat printr-un simplu mail, pentru c mailul nu este nici un nscris n sensul
acesta, cu semntura prii, nici un nscris n form electronic, o s vedem cnd vom face termenele de
procedur momentul din care curge termenul dac se consider totu i c poate fi trimis un nscris i prin
mail, avem texte care fac referire la acest aspect vi le-am i indicat, art. 149 alin. 4 i 199 n materia
cererii de chemare n judecat, care vorbesc de posibilitatea trimiterii unor nscrisuri prin po t
electronic, ori pota electronic nseamn inclusiv mailul obi nuit pe care l cunoa tem. Aadar pot s
trimit n instan o cerere de chemare n judecat printr-un mail care poate fi scanat i ata at unui mail.
i vom vedea la termene, pentru c termenele ncep s curg de regul de la momentul comunicrii unui
act de procedur, dac cererea de chemare n judecat trimis n aceast modalitate poate fi luat n
considerare ca fiind efectuat n termen sau nu.
Alte acte privind forma scris a unui act de procedur vi le-am indicat deja i am fcut referire
la ele, am spus c nu numai cererile ci i alte acte, cita ia, procesul verbal de ndeplinire a procedurii de
citare, expertiza (sigur c expertul poate s formuleze i el cereri la dosar dar expertiza nu este o cerere;
ce fel de cereri ar putea s formuleze expertul? Mai da i-mi un termen pentru c nu am putut s finalizez
expertiza n timp util - este o cerere care trebuie formulat fie n scris, n baza lui 148 alin. 1, fie dac se
prezint expertul personal n faa instanei i cere un termen n acest scop se va consemna n ncheierea de
edin. Deci aceea este o cerere, raportul de expertiz ns nu este o cerere. Dac cere s i se majoreze
onorariul pentru c de fapt costurile au fost mai mari dect cele stabilite de instan ca onorariu
provizoriu, atunci cnd a stabilit i obiectivele expertizei, iar i face o cerere scris sau se prezint n
instan i cere acest lucru i se consemneaz n ncheierea de edin . Deci iat c nu numai cererile
trebuie s mbrace forma scris ci i finalmente orice act de procedur, am vorbit deja despre hotrrile
judectoreti.
O alt condiie:s constate chiar n cuprinsul su c sunt ndeplinite condi iile prevzute de lege
pentru valabilitatea sa. De exemplu, o hotrre judectoreasc trebuie s aib exact elementele prevzute
de codul de procedur civil privind hotrrea judectoreasc, inclusiv men iunea c s-a pronun at n
edin public. Dac nu cuprinde aceast meniune, c a fost pronunat n edin public nu pot s
completez actul de procedur, hotrrea judectoreasc cu o prob extrinsec acesteia i s fac dovada c
totui pronunarea s-a fcut n edin public, dac nu am o situa ie dintre cele prevzute de cod care, o
s vedei cnd vom face hotrrea judectoreasc, este un element de noutate n cod, permite ca n situa ia

152

Dr. Pr. Civil


n care este amnat pronunarea, hotrrea judectoreasc s fie pus la dispozi ia persoanelor interesate
prin mijlocirea grefei. Cu alte cuvinte, poi s vin s m interesez n instan de hotrre, sau s verific pe
portalul instanelor, asta nseamn prin mijlocirea grefei i n aceast situa ie nu trebuie s pronun
hotrrea n edin public dar este o situaie cu totul i cu totul de excep ie, i numai n caz de amnare
a pronunrii.
Deci revenim: trebuie s mbrace forma scris, indiferent c este vorba de o cerere sau de
oricare alt act de procedur ntocmit de oricare dintre participan ii din proces, i trebuie s constate chiar
n cuprinsul su faptul c ndeplinete toate elementele prevzute de lege pentru valabilitatea sa, vom
vedea imediat care sunt condiiile de valabilitate ale actului de procedur, cnd vom face unitatea actului
de procedur. Sigur c n afar de acestea mai sunt anumite situa ii de echipolen , re vom relua cnd vom
discuta despre termene, de exemplu cererea de chemare n judecat trebuie semnat sau orice cerere care
este formulat n scris, 148 vorbete despre cuprinsul cererilor. Alineatul 1: ce trebuie s cuprind orice
cerere: n primul rnd, este i logic, trebuie s cuprind instan a creia m adresez, nu? Trebuie s
cuprind numele meu, unde locuiesc, dac e cazul s mi se comunice rspunsul la cererea mea, trebuie s
mai cuprind ce cer, adic obiectul cererii i de ce cer. Nu trebuie s ne gndim la cererea de chemare n
judecat, ea trebuie s cuprind o alt serie de elemente prevzute de 194 dar pot sa am o cerere de
eliberare a unei copii de pe o ncheiere n dosar, deci spun a a:
Ctre Judectoria Cluj-Napoca,
Subsemnatul domiciliat n calitate de reclamant solicit s mi elibera i o copie din
ncheierea edinei Am nevoie de aceasta pentru a ti cu certitudine care au fost obliga iile stabilite de
instan n sarcina la acel termen de judecat.
De exemplu, mi-a pus n vedere s pltesc o anumit tax de timbru, s depun anumite
nscrisuri, cu ct timp nainte i aa mai departe.
Deci iat, orice cerere adresat instanei trebuie s cuprind aceste elemente: cui m adresez,
cine sunt, ce cer, de ce cer i, evident, semntura. Ce se ntmpl dac nu pot s semnez? Dac nu pot s
semnez am aceast situaie de echipolen prevzut de art. 148 alin. 5 care spune c Dac, din orice
motive, cererea nu poate fi semnat la termenul cnd a fost depus sau, dup caz, la primul termen ce
urmeaz, judectorul va stabili identitatea prii prin unul dintre mijloacele prevzute de lege, i va citi
coninutul cererii i i va lua consimmntul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face
meniune n ncheiere. De ce spune c dac cererea nu se poate semna chiar la termenul de judecat sau
la primul termen de judecat ce urmeaz dup, o s vedei c lipsa semnturii poate s fie suplinit
oricnd pe parcursul procesului. Dar dac reclamantul este prezent sau n cazul oricrei alte cereri, cererea
reconvenional, cererea de intervenie voluntar sau for at, este depus la dosar dar nu este semnat,
dac partea care a nu semnat cerea este prezent n fa a instan ei i poate s semneze, nu este n
imposibilitate fizic i tie s scrie, ea trebuie s semneze n fa a instan ei. Dac nu este prezent se d un
termen i va fi citat cu meniunea s vin i s semneze cererea ca instan a s verifice c de la ea eman
aceast cerere. Semntura este o condi ie de valabilitate a cererii i trebuie s cuprind toate aceste
elemente. Dac partea nu vine, cererea va fi anulat. Dac pur i simplu tie s scrie i nu are nicio
infirmitate fizic, n-are chef s vin sau dac vine refuz s semneze, aceea nu este o situa ie de
echipolen prevzut de art. 148 alin. 5, n aceast situaie cerea se va anula pentru c nu cuprinde o
condiie. Acestea sunt condiiile actului de procedur.

153

Dr. Pr. Civil


Dac ns nu are mini, sau este paralizat, sau nu tie s scrie (nu se prevede c poate s pun
degetul n loc de semntur) atunci instana va constata aceast mprejurare, o va trece n ncheierea de
edin i aceast mprejurare echivaleaz cu semnarea cererii. Apropo, revenim de unde am pornit. Actul
de procedur, trebuie s fie ntocmit n form scris i trebuie s cuprind chiar n con inutul su faptul c
ndeplinete condiiile prevzute de lege, n exemplul dat inclusiv semntura. Dar avem aceast situa ie de
echipolen dac partea nu poate s semneze, se va putea face acest lucru n modalitatea lurii
consimmntului de ctre instan i n consemnarea acestui lucru n ncheierea de edin i aceast
mprejurare este asimilat cu semntura. Deci este o situa ie de echipolen .
Alte situaii de echipolen: procedura se consider ndeplinit numai dac cita ia are elementele
prevzute sub sanciunea nulitii de codul de procedur civil i ea a fost nmnat pr ii sau
participantului cu un anume termen nainte de termenul de judecat. O s vede i cu ct timp nainte
trebuie nmnat citaia prii pentru ca procedura s se considere ndeplinit. Bun, nu am deloc cita ie la
dosar sau am citaie dar nu au fost ndeplinite toate condi iile prevzute de lege sau nu a fost nmnat
prii n termenul prevzut de lege ci ntr-un termen mai scurt poate chiar n ziua edin ei de judecat.
Dac partea se prezint personal n faa instanei acest lucru acoper viciul de procedur deci este
asimilat aceast situaie cu o regulat comunicare a cita iei. Sigur, vom vedea c n aceast situa ie, dac
ea nu a aflat n termenul prevzut de lege de existen a procesului, poate s cear (ce? Care e rostul
citaiei? S am timp suficient s mi pregtesc aprarea), deci dac nu mi s-a nmnat n timp suficient eu
o sa spun bun, am aflat, mi-a venit n cutia potal chiar dac nu s-a ndeplinit procedura, dac n-a ajuns
napoi la dosar procesul verbal de ndeplinire a procedurii de citare ns n-am avut timp s mi pregtesc
aprarea aadar cer un termen.
Cererea de comunicare a actului de procedur ctre cealalt parte, deci n principiu,
comunicarea unui act de procedur se dovede te cu procesul verbal de ndeplinire a acestei proceduri.
Comunic hotrrea judectoreasc, am un proces verbal dovad a comunicrii. Comunic cererea de
chemare n judecat prtului am un proces verbal dovad a comunicrii. Totu i legea prevede anumite
situaii de echipolen dac ne uitm la 184 alin. 2, cnd partea cere ca actul de procedur s fie
comunicat celeilalte pri. De exemplu, n-am nicio dovad de comunicare a hotrrii judectore ti n
dosar. N-a fost comunicat potrivit dosarului nici reclamantului, nici prtului. Dar vine reclamantul cu o
cerere i spune v rog s comunicai hotrrea prtului . Ce nsemn acest lucru? Chiar dac n-am
procesul verbal dovad a comunicrii ctre reclamant, faptul c el cere ca hotrrea s i fie comunicat
prtului nseamn c a luat la cunotin despre ea i aceast situa ie echivaleaz cu actul de procedur al
comunicrii nsi.
O sa mai vedei la cile de atac sunt nite texte speciale atunci cnd declar o cale de atac nainte
de comunicarea hotrrii atunci cnd termenul ar curge de la comunicare nseamn c am luat la
cunotin despre cuprinsul hotrrii c de aia am declarat cale de atac c sunt nemul umit de ea i
declararea cii de atac echivaleaz cu actul de procedur procesul verbal dovad de comunicare a
hotrrii. De asemenea, cnd o hotrre judectoreasc se pune n executare fr s fi fost titlu executoriu,
nu se observ c nu exist la dosar dovad de comunicare ctre una dintre pr i, s lum un exemplu: am
o hotrre pronunat de judectorie n prim instan, e susceptibil de apel la tribunal, apelul este o cale
de atac suspensiv de executare, ca regul. Deci pn cnd nu am dovada de comunicare a hotrrii, i
raportat la care s verific faptul c s-a ndeplinit termenul de exercitare a cii de atac pentru toate pr ile,
hotrrea nu devine titlu executoriu i nu poate fi pus n executare. De ce? Am o hotrre pronun at
astzi, motivat peste o sptmn i comunicat pr ilor. Trebuie s a tept s se mplineasc termenul de
exercitare a apelului i abia apoi partea interesat, care a c tigat procesul, poate s porneasc procedura

154

Dr. Pr. Civil


de executare silit. Dac totui se face acest lucru fr s se observe c n-am dovada de comunicare a
hotrrii ctre una dintre pri i c astfel ea era n termenul de a exercita calea de apel, dac executorul
judectoresc comunic aceast hotrre odat cu ncheierea de ncuviin are a executrii silite, se consider
c i aceast comunicare fcut de executorul judectoresc n aceast faz este asimilat cu comunicarea
fcut de instan prin agentul procedural i din acest moment partea poate s exercite apel.
Revenim. Actul de procedur trebuie s aib form scris, cu excep iile prevzute de lege, i
chiar cuprinsul su trebuie s constate ndeplinirea tuturor condi iilor prevzute de lege, o s vedem
imediat la clasificarea nulitilor c se refer la condi ii extrinseci sau intrinseci, deci a tuturor condi iilor
prevzute de lege pentru valabilitatea sa, cu excepia situa iilor n care legea asimileaz alte acte de
procedur cu acest act de procedur, de aceea v-am dat aceste exemple de echipolen , i n fine toate
actele de procedur trebuie s fie ntocmite n limba romn, tim deja de la principiile fundamentale ale
procesului civil c el se desfoar n limba romn, c anumite pr i care nu cunosc limba romn sau
care au alt limb matern pot s se adreseze n acea limb instan ei ns toate actele de procedur trebuie
s fie ntocmite n limba romn.
ntrebare din sal: n cazul n care se face apel dup pronunarea hotrrii de ctre instan , dar
nainte de motivare, mai exist obligaia comunicrii hotrrii motivate?
Rspuns: Ce prere avei, din ce tii din penal? Dac am declarat apel nainte de a mi se
comunica hotrrea, nseamn c eu cunosc solu ia, nseamn c cunosc i motivarea. Deci termenul de
motivare curge de la data cnd se comunic hotrrea, pentru c n acel moment iau cuno tin despre
coninutul ei, despre soluie pot s iau cunotin dac sunt prezent la pronun are, sau dac mi se pune la
dispoziie prin mijlocirea grefei, i pot s exercit aceast cale de atac. Apelul, o s vede i, de foarte multe
ori am interesul s l exercit pentru c nemotivarea lui nu atrage sanc iunea nulit ii i instan a va trebui s
in seama de ceea ce am invocat n faa primei instane. i poate vreau s m duc n concediu, risc s
pierd termenul de apel, s mi se comunice hotrrea tocmai n acea perioad i atunci, cunoscnd c mi
este nefavorabil, voi declara oricum calea de atac i rmne s vd dac o motivez sau nu dup ce cunosc
i coninutul ei. Deci practic se prezum cnd tiu soluia, nu neaprat i motivarea instan ei. Sub acest
aspect ntlnim aceast situaie de echipolen.
n ceea ce privete clasificarea actelor de procedur tim deja din ceea ce am discutat pn acum
c n funcie de coninut pot s fie nscrisuri care constat fie manifestri de voin fie opera iuni juridice,
n funcie de participanii de la care eman. Pot fi acte ale pr ilor, ale altor participan i, martori, exper i,
executori judectoreti i aa mai departe. Dup cum sunt ntocmite n cadrul unui anumit proces sau nu,
sunt acte judiciare i acte extrajudiciare, s nu confundai, n unele manuale o s gsi i dup cum sunt
ntocmite n faa instanei sau nu, pi expertiza nu se face n fa a instan ei dar rmne un act de procedur
judiciar. De ce? Pentru c este dispus de instan, punerea numirii lui n discu ia contradictorie a pr ilor,
stabilirea obiectivelor este pus n discuia contradictorie a pr ilor i a a mai departe. Cnd am o
expertiz extrajudiciar? Atunci cnd ar fi fcut de o parte. Deci eu cer unui expert s mi fac o
expertiz care cred eu c mi-ar folosi ntr-un proces. Ea nu este o expertiz judiciar pentru c n-a fost
dispus de instan, n-a fost pus n discuia celeilalte pr i.
De exemplu, vreau s stabilesc ntr-o aciune n revendicare dac prtul mi ocup o por iune
de teren. Eu sunt proprietarul tabular al acestui imobil, depun eu un extras de carte funciar, este undeva
un teren extravilan i prtul l cultiv. De unde s tie instan a c prtul ocup sau nu terenul
reclamantului? Dac ar merge n cercetare la fa a locului ar putea s tie acest lucru? M ndoiesc, fiind
vorba de un teren extravilan, fr limite exterioare. Instan a dispune s se fac acest lucru printr-o

155

Dr. Pr. Civil


expertiz topografic. Cnd este aceast expertiz judiciar? Cnd instan a nume te expertul, pune n
discuia prilor credei c este cazul s se fac o expertiz topografic, prtul nu recunoa te c a ocupat
terenul, ce obiective s aib expertiza? Pai una din pr i spune s se identifice terenul. Este suficient?
Nu! Deci trebuie s mergi s spui s vedem care este terenul conform cr ii funciare, s mearg expertul
la faa locului s identifice terenul indicat de pri ca fiind ocupat de prt i s ne spun n concret dac
acel teren, raportat la cartea funciar, este sau nu terenul reclamantului. Toate aceste obiective se pun n
discuia contradictorie a prilor, atunci cnd expertiza este judiciar. Dar cnd vin eu reclamant, i mi
comand un expert topograf de la o societate de topografie i vin cu o expertiz care n-a fost pus n
discuia prtului, la care prtul nu a fost citat, o s vede i c la expertizele topografice toate pr ile
trebuie citate sub sanciunea nulitii expertizei, aceea este o expertiz extrajudiciar. Deci s nu
confundm expertiza ntocmit n afara instanei, c expertiza se ntocme te ntotdeauna n afara instan ei,
cu expertiza ntocmit n afara procesului pendent.
Act judiciar nseamn act ntocmit n cadrul unui proces (c-i n fa a instan ei, c nu-i n fa a
instanei), pe cnd actele de procedur extrajudiciar nseamn c este ntocmit, de exemplu o mrturie
extrajudiciar consemnat ntr-o declaraie autentic notarial, o mrturisire extrajudiciar la care au
asistat martori, mrturisirea cnd este judiciar? Cnd vine partea n fa a instan ei i recunoa te spontan
preteniile celeilalte pri. Sau o face n scris rspunznd la un interogatoriu scris. Sau o face prin
ntmpinare: spune da, sunt de acord cu tot ce susine reclamantul, i datorez acea sum de bani, nu am
avut posibilitile financiare s mi execut aceast obliga ie , nu contest, acesta este un act fcut n cadrul
procesului. Dac declar de fa cu martori mi-a dat Popescu o sum de bani i nu i-am restituit-o aceasta
este o mrturisire extrajudiciar chiar dac se face n timpul n care acesta are un proces pe rol, dar nu se
face n faa instanei. O s vedem c sub aspectul proba iunii conteaz de care acte de procedur ine
seama instana. Cnd ine seama de acte efectuate n afara procesului? i acum vede i, cnd vom discuta
despre probe, c exist situaii n care probele s fie administrate n cadrul unui alt proces. n ce msur
aceste probe sunt opozabile prii care a participat n acel proces? Dac am un dosar care a fost perimat,
am discutat puin despre sanciunea perimrii dac inei minte, lsarea unui dosar n nelucrare i fr s
dea o soluie prima instan se nchide, dac s-au administrat probe n acel dosar, i se nchide fr s se
dea o soluie, se exercit o nou aciune, se nregistreaz o nou cerere de chemare n judecat n
interiorul termenului de prescripie sau fr ca prtul s invoce prescrip ia extinctiv, ti i c prescrip ia
este o instituie de ordine privat, deci iat, poate s o invoce prtul debitor sau nu mplinirea termenului
de prescripie extinctiv, deci iat cum dincoace se perim dosarul, nregistrez o cerere de chemare n
judecat identic, n aceast situaie, o s vede i, am un text expres care mi permite s folosesc probele
administrate ntr-un alt proces i au aceeai for ca i probele pe care le-am administrat n al doilea
proces, n exemplul dat. Revenind la aceast clasificare, acte judiciare nseamn acte ntocmite n cadrul
unui anumit proces, i extrajudiciare, n afara procesului chiar dac ar fi fost ntocmite ntr-un alt proces.
Dup modul de efectuare, pot fi scrise sau orale, n-am s mai dau exemple pentru c am dat
atunci cnd am vorbit despre actele de procedur i condiiile actelor de procedur.
Nulitatea actelor de procedur. tim deja din dreptul substanial ce este nulitatea actului de
drept substanial. Este o cauz de ineficacitate a actului juridic care se datoreaz nendeplinirii unor
condiii de fond sau de form i care const n desfiinarea total sau par ial a actului juridic fcut cu
nerespectarea acestor cerine prevzute de lege pentru valabilitatea sa. n noua reglementare cuprins n
noul cod de procedur civil avem o definiie legal a nulitii, de i unii doctrinari spun c este
insuficient, ea exist, n art. 174 alin. 1 care spune c Nulitatea este sanciunea care lipsete total sau
parial de efecte actul de procedur efectuat cu nerespectarea cerinelor legale, de fond sau de form.

156

Dr. Pr. Civil


Definiia ne duce automat cu gndul la nulitatea cunoscut din dreptul substan ial, unde tiu clasificarea
condiiilor de valabilitate, n condiii de fond i condi ii de form. Oare acea clasificare e valabil i n
materia dreptului procesual civil? Nu exist o diferen ntre, dac am admite c exist nulit i de fond i
nuliti de form, dac vei citi n foarte multe manuale nu se spune exact ce nseamn nulitate de fond i
ce nseamn nulitate n ce privete forma actului juridic. tim din dreptul substan ial c condi iile de
valabilitate de fond se refer la capacitate, consimmnt, obiect i cauz. Oare putem s le aplicm i n
materia actelor de procedur? Sau din ce tim deja de la condi iile de exercitare ale ac iunii civile, am
putea vorbi de nuliti ce privesc fondul atunci cnd vorbim despre nulit i ce privesc capacitatea, care
poate fi de folosina i atrage nulitatea absolut a actului de procedur , sau de exerci iu, i n legtur cu
capacitatea de exerciiu, condiiile reprezentrii, cine este reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea
de exerciiu sau cu capacitatea de exerciiu restrns, i o s vede i, nc n-am fcut reprezentarea n
general n proces, am vorbit foarte puin despre reprezentarea legal la condi iile de exercitare ale ac iunii
civile, i n cazul reprezentrii convenionale trebuie s se fac dovada calit ii de reprezentant, avocatul
trebuie s depun mputernicirea avocaial, dac nu o depune, nseamn c nu a fcut dovada calit ii de
reprezentant i cererea sa poate fi anulat. n concret, cnd vom face reprezentarea, ve i vedea c nu se
anuleaz automat ci instana va da un termen s se fac aceast dovad, dac nu este depus dovada la
termenul acordat de instan, cererea va fi anulat ca fiind fcut de o persoan care nu i-a dovedit
calitatea de reprezentant.
Aceste exemple sunt date n procedur ca innd de condiii de fond sau nulit i de fond n
sensul art. 174 alin. 1. Este preluat, cred eu, din codul de procedur francez, unde se face o distinc ie clar
ntre condiii de fond i condiii de form ale actului de procedur, i se spune chiar i ce nseamn
condiiile de fond i spune condiiile de fond vizeaz capacitatea de a exercita ac iunea civil, care se
refer la regulile privind capacitatea, actul de procedur este unul din multiplele mijloace procedurale ce
compun aciunea civil, ca s revenim i la alte definiii pe care le gsim, i regulile referitoare la
reprezentarea prii n proces, ns n codul nostru de procedur, orict a cuta, nu se prevede ce
nseamn condiii de fond i care ar fi, n consecin prin eliminarea acestora, condi iile de form ale
actului juridic, mai mult dect att, o s vedei c i noi am preluat un text despre invocarea excep iilor de
nulitate n acelai timp, din codul de procedur civil francez dar acela se refer doar la anumite tipuri de
excepie, respectiv la excepiile de procedur care trebuie invocate n acela i timp. Codul nostru de
procedur nu face acest lucru deci rmne oarecum n sarcina jurispruden ei s stabileasc ce nseamn
condiii de fond i condiii de form, o s vedei ns c sub aspectul regimului juridic al nulit ii, nu
exist diferene ntre condiiile de fond i condi iile de form. Cnd vom mai discuta alte dispozi ii o s
vedei c pot s vorbesc teoretic i despre alte condi ii ce m duc cu gndul la condi iile de fond din
dreptul substanial, de exemplu am renunat la judecat sau am renun at la dreptul subiectiv dedus
judecrii ns consimmntul meu a fost viciat. Este un act unilateral care nu ar putea fi revocat, deci nu
pot s revin asupra lui ns pot s cer constatarea nulit ii relative pe motiv c am fost indus n eroare sau
am fost n eroare, sunt n eroare i dol. i n dreptul procesual a putea s vorbesc despre alte motive de
nulitate privind condiiile de fond ale actului de procedur.
Cea mai important clasificare este acea n condiii intrinseci i extrinseci ale actului de
procedur. Condiiile intrinseci, revenind la forma actului, trebuie s con in n cuprinsul su faptul c
ndeplinete condiiile prevzute de lege. Ai vzut, n ceea ce prive te forma actului, trebuie s mbrace
forma scris iar legea mi spune ce trebuie s cuprind acea form scris. O cerere trebuie s cuprind
instana creia i se adreseaz, partea care formuleaz cererea, ce cere, de ce cere i semntura. Acestea
sunt condiii intrinseci ale actului de procedur, deci iat forma scris i ce anume trebuie s cuprind acel
nscris n funcie de actul de procedur despre care vorbim. La cereri avem 148, la cererea de chemare n

157

Dr. Pr. Civil


judecat avem 194, la hotrrea judectoreasc avem un alt text care spune ce trebuie s hotrrea
judectoreasc. Toate acestea sunt condiii intrinseci ale actului de procedur.
O s vedei c n ceea ce privete forma, revenind la nulit i de fond i de form, forma se refer
i la forma nscrisului sub semntur privat sau a nscrisului autentic, pentru c, de exemplu, renun area
la judecat poate fi fcut prin nscris sub semntur privat nregistrat la dosar, ns renun area la dreptul
subiectiv dedus judecii poate fi fcut numai prin nscris autentic, pentru c are consecin e deosebit de
grave. Dac am renunat la dreptul subiectiv dedus judec ii ce nseamn? C nu mai sunt titularul acelui
drept. Mi se va respinge aciunea pe fond, inei minte la condi iile de exercitare ale ac iunii, mi se va
respinge aciunea pe fond dar de fapt dreptul exist dar eu nu sunt titularul lui i atunci pe ce ar trebui
respins? Pe lipsa calitii procesuale active. Deci forma nseamn i forma pe care o tim din dreptul
substanial (nscris autentic, nscris sub semntur privat, dar nseamn i con inutul acelui nscris, i
acestea sunt condiii intrinseci ale actului de procedur i vorbim de o nulitate intrinsec.
Care sunt condiiile extrinseci? De exemplu capacitatea de folosin este o condi ie extrinsec a
actului. Capacitatea de exerciiu este o condiie extrinsec a actului, dovada calit ii de reprezentant,
publicitatea edinei de judecat (ntr-adevr, ncheierea trebuie s mi arate c s-a ndeplinit judecata n
edin public, n camera de consiliu sau n edin secret dar publicitatea este o condi ie extrinsec
pentru c ne arat modalitatea n care s-a ndeplinit, nu forma i ce trebuie s cuprind). Art. 176 n ir o
serie de condiii extrinseci, competena instanei de judecat este o condi ie extrinsec pentru c hotrrea
judectoreasc trebuie s aib form scris ca s fie valabil din punct de vedere al nulit ilor intrinseci
ns cuprinde elementele prevzute de lege. Dar dac a fost pronun at de o instan necompetent este
valabil? Nu, dar necompetena ine de condiiile extrinseci ale actului. E adevrat c n cuprinsul actului
se arat instana de la care eman dar asta ca s pot s verific dac ea a fost competent sau nu, verificare
pe care pot s o fac n cile de atac, tii cum se poate invoca excep ia de necompeten . Compunerea i
constituirea instanei este un element extrinsec. n prima instan a fost un singur judector sau dac a fost
un litigiu de munc i pornea de la tribunal trebuia s mai participe i doi asisten i judiciari, dac n-au
participat doi asisteni judiciari am o neregularitate ce prive te constituirea completului de judecat. Sau
dac trebuia s participe i procurorul i s pun concluzii pentru c este un proces n materie de
expropriere i n-a fcut-o, ine de constituirea completului de judecat. Dac n apel am judecat n
complet de trei judectori n loc de doi judectori, de unde ti i aceste lucruri, de la primul curs cnd am
vorbit de clasificare normelor, norme de organizare judiciar, ine i minte c atunci am vorbit despre
constituirea completului, compunerea completului sub aspect cantitativ i calitativ. Sigur c vom reveni
asupra acestor mprejurri cnd vom face participan ii dar ti i deja de la clasificarea normelor .
Deci compunerea i constituirea completului de judecat este o condi ie extrinsec actului
juridic. E adevrat c respectarea ei va trebui s fie artat n cuprinsul actului pentru c se arat n
hotrrea judectoreasc cine a participat n constituirea sau n compunerea completului, cum se arat i
n practicaua sau n partea introductiv dar se arat i la final unde trebuie semnat de judectorii care au
participat i de grefier, cnd este cazul, i alte cerin e legale extrinseci actului de procedur, dac legea nu
dispune alte condiii extrinseci, enumerarea de la 176 este doar exemplificativ. Care ar fi alte condi ii
extrinseci ale actului de procedur? Cererile, avem un text general care spune cererile adresate
instanelor judectoreti se timbreaz, bun, dar dovada timbratului este o condi ie extrinsec a nsu i
actului de chemare n judecat.
Este cea mai important distincie de fapt aceasta. Nu n condi ii de fond i de form, ci n
condiii intrinseci i condiii extrinseci ale actului de procedur. Repet: condi iile intrinseci nseamn
forma i coninutul actului, condiiile extrinseci sunt condi ii exterioare chiar dac sunt constatate intr-un
158

Dr. Pr. Civil


nscris, cum ar fi: competena instanei, compunerea sau constituirea completului de judecat, publicitatea
sau nepublicitatea edinei de judecat, i alte condi ii extrinseci cum ar, de exemplu, dovada pl ii taxei
judiciare de timbru.
Facem o pauz i relum dup aceea.

Curs 10, ora 2

Am discutat asadar ce inseamna actul de procedura, care sunt conditiile actului de procedura, am
ajuns la nulitatea actului de procedura, am discutat despre posibila clasificare in conditii de fond
si forma si cea mai importanta clasificare in conditii intrinseci si extrinseci actului de procedura.
De ce este foarte importanta aceasta clasificare (conditii intrinseci/extrinseci)? O sa vedeti daca
va uitati prin comparatie la art. 175 si 176 si acuma cu ocazia asta trecem si la urmatoarea
clasificare: nulitati conditionate sau neconditionate de existenta unei vatamari. In cazul nulitatilor
extrinseci nu se pune problema conditionarii acestora de existenta unei vatamari daca legea nu
prevede altfel, in timp ce in cazul nulitatilor intrinseci partea trebuie sa dovedeasca o vatamare,
faptul ca a suferit un prejudiciu prin lipsa acelui element al actului de procedura, prejudiciu care
nu poate sa fie inlaturat altfel decat prin anularea actului pt ca daca ne uitam la art. 175 vorbeste
de nulitate conditionata de existenta unei vatamari actul de procedura este lovit de nulitate
daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o vatamare care nu poate fi inlaturata
decat prin desfiintarea acestuia si-n cazul nulitatilor exprese (imediat incep si alta clasificare)
vatamarea este prezumata, partea interesata putand face insa dovada contrara si art. 176
vorbeste de nulitatea neconditionata nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari
in cazul incalcarii dispozitiilor legale referitoare la capacitate,reprezentare, competenta
instanei, compunerea/constituirea instantei, publicitatea sedintei de judecata si alte cerinte
extrinseci ale alctului de procedura daca legea nu prevede altfel si care sunt de fapt toate
cerinte legale extrinseci actului de procedura asa cum rezulta din pct. 6. Ce inseamna
conditionata sau neconditionata de existenta unei vatamari? De ex: lipsa procedurii de citare la
un termen de judecata- vine partea la termenul urmator si spune: s-a desfasurat judecata in lipsa
mea, invoc lipsa procedurii de citare, invoc nulitatea incheierii de sedinta. Bun, da daca nu s-a
administrat nicio proba, daca nu s-a solutionat nicio exceptie, am vreo vatamare? S-a amanat
cauza poate din alt motiv, nu s-a obs lipsa de procedura cu mine dar o alta parte a cerut amanare
pt lipsa de aparare, este nula acordarea termenului pt lipsa de aparare? Deci trebuie sa se
produca o vatamare, regula este ca nulitatea nu opereaza, chiar daca s-a incalcat, am un text de
lege care prevede... (nu termina ideea); o sa vedeti ca nulitatea, deja stim din lectura art. 175 alin.
2 ca nulitatea poate fi expresa sau virtuala, nu in toate situatiile stim ca incalcarea unui text de
lege atrage nulitatea, deci nu intotdeauna in textul de lege se prevede expres ca incalcarea lui
atrage sanctiunea nulitatii dar avem si situatii in care legea spune expres, de ex daca ne gandim la
cererea de chemare in judecata art. 194 prevede o serie de elemente pe care trebuie sa le cuprinda
cererea (numele partii, CNP, domiciliu, cont bancar daca e cazul, codul de inregistrare fiscala in
cazul pers. juridice, obiectul, pretentia concreta a reclamantului fata de parat, evaluarea lui dupa
pretuirea reclamantului, indicarea proprietarului tabular daca e vb de o actiune reala imobiliara

159

Dr. Pr. Civil

petitorie, motivele de fapt si de drept ale cererii, probele, dovada calitatii de reprezentant daca-i
facuta printr-un reprezentant si semnatura- toate acestea sunt conditii intrinseci cererii de
chemare in judecata.). Dar art. 196 spune ca aceasta cerere este nula numai daca-i lipsesc o
parte din aceste elemente care nu cuprinde numele unei parti, obiectul cererii, motivele de fapt
si semnatura partii/a reprezentantului, este nula. Deci iata, din toate conditiile de la 194 am o
nulitate expresa doar in cazul a 4 conditii: cine cu cine se judeca, ce anume cere, de ce cere si
semnatura numai aceste 4 motive sunt prevazute sub sanctiunea unei nulitati exprese.Ce
inseamna?lipsa celorlalte motive nu atrage sanctiunea nulitatii?Ba da, dar trebuie sa dovedesc
vatamarea, iata ca revin la nulitate expresa/virtuala, in cazul nulitatilor exprese vatamarea se
prezuma, nu mai trebuie s-o dovedesc, este clar, pai ce sa mai dovedesc daca n-a trecut numele
paratului de unde sa stiu ca se judeca cu mine sau cu altcineva? Daca nu imi spune ce cere, eu de
unde sa-mi formulez apararile pt ca eu nu stiu ce cere? Daca nu-mi spune de ce cere, da imi cere
o suma de bani, da nu stiu e imprumut nerestituit, pretul unui imobil, chirie restanta? Pt ca eu cu
acest reclamant, eu parat, am mai multe raporturi juridice, nu stiu din care cere suma de bani pe
care o cere. N-a semnat cererea de chemare in judecata, de unde sa stiu eu ca el e cel care-mi
cere si nu o persoana oarecare ce a format o cerere pe care a inregistrat-o la instanta? Poate are
chef vecinu sa se judece in numele meu cu un alt vecin si ma trezesc ca ma citeaza instanta.
Deci acestea sunt nulitati expres, in cazul lor vatamarea se prezuma, nu trebuie dovedita, de
aceea v-am dat aceste exemple ca este atat de evidenta incat oricum, legea o prevede. Dar se
poate face dovada contrara de catre partea care are interes, sa spuna: bun e adevarat ca legea
prezuma vatamarea, dar in concret nu exista una.
In cazul nulitatilor virtuale, celelalte elemente ale unei cereri, vatamarea nu e expresa pt ca
nulitatea nu e expres prevazuta de lege , deja vorbim de o alta clasificare dar care rezulta tot din
textul lui 175. In aceasta situatie cel care invoca nulitatea trebuie sa faca dovada unei vatamari.
Bun, n-ai indicat calificarea juridica acererii, dar rezulta clar ca e chirie restanta, pai care-i
vatamarea mea? Am o vatamare? Da, revenind la conditiile intrinseci, trebuie sa trec in cerere si
temeiul juridic. Nu l-am trecut, este motiv de nulitate? Spune partea ca este motiv de nulitate dar
hai sa vedem de ce ar fi motiv de nulitate, nu stii pe ce sa te judeci cand spune ca-i chirire
restanta? Ai o vatamare? N-ai. Ai putut s-o dovedesti? Nu. deci la nulitatile expresevatamarea se
prezuma dar cealalta parte poate sa faca dovada ca nu a existat, pe cand in cazul nulitatilor
virtualevatamarea trebuie sa fie dovedita. Repet, expres si virtual ce inseamna? O sa vedeti ca
nu orice incalcare a unui text de lege ce constituie o norma de drept procesual civil iti atrage o
nulitate, sa nu ne gandim ca ce nu-i nulitate expresa e automat virtuala, deci nu incalcarea
oricarui text imi atrage sanctiunea nulitatii pt ca pot sa fie alte sanctiuni sau pot sa fie texte lipsite
de sanctiune. Dar acolo unde am o nulitate virtuala trebuie sa dovedesc o vatamare. Sigur ca
uneori e atat de evidenta aceasta vatamare ca uneori si pe calea unei prezumtii judiciare poate sa
ceara partea judecatorului ca pe calea unei prezumtii judiciare sa constate vatamarea.
Revenind la nulitati conditionate si neconditionate de existenta unei vatamari, nulitatile
extrinseci nu sunt conditionate de existenta unei vatamari. Spun: s-au incalcat regulile privind
publicitatea sedintei de judecata, nu conteaza ca am suferit/nu o vatamare din acest punct de
vedere, nulitatea este una neconditionata. Vom vedea imediat in schimb daca nulitatea este una
absoluta sau relativa, tineti minte ca am ramas cu aceasta intrebare de la publicitatea sedintei de
judecata? Cine poate invoca incalcarea normelor privind publicitatea care e un principiu
fundamental al procesului civil si daca o poate face si instanta din oficiu, daca este o nulitate

160

Dr. Pr. Civil

conditionata sau neconditionata de existenta unei vatamari? Iata fiind o conditie extrinseca a
actului de procedura, nu trebuie sa dovedesc nicio vatamare atunci cand o invoc , atrage automat
nulitatea actului. O sa vedem ca avem un remediu totusi in cod, dar il vedem un pic mai incolo.
Deci ideea nu e legata de vreo vatamare. Compunerea completului de judecata- invoc in calea de
atac faptul ca completul de judecata n-a fost legal constituit, n-a paticipat procurorul, n-a
participat grefierul, au aprticipat mai multi/mai putini judecatori, sau mi s-a respins gresit cererea
de recuzare si a participat un judecator care avea un interes in cauza, nulitatea aceasta nu e
conditionata de dovada unei vatamari; eu nu trebuie sa dovedesc in ce a constat pt ca simplul
fapt ca a pierdut procesul deja si am un interes sa exercit calea de atac este suficient in aceasta
situatie. In toate celelalte situatii, in cazul nulitatilor intrinseci faptul ca lipseste un element (vam dat exemplu cu elementele cererii) nu nulitatea nu-si va produce efectele decat daca dovedesc
o vatamare si mai mult decat atat spune textul lui 175 ali. 1 vatamarea sa nu poata fi inlaturata
decat prin desfiintarea actului juridic deci iata f important in cazul nulitatilor conditionate am
asadar 3 conditii de indeplinit ca sa se produca acest efect al nulitatii de desfiintare a actului
prevazut de 175 alin. 1 si anume :
sa se fi incalcat o norma, a carei incalcare sa-mi atraga sanctiunea nulitatii; nulitate

care poate fi expresa sau virtuala; v-am dat exemplul cererii de chemare in judecata, am
nulitatile exprese de la 196 dar pot sa am si nulitati virtuale (nerespectarea oricaror
celelalte conditii de la 194).
Deci am incalcat o norma de procedura, trebuie sa dovedesc o vatamare, e o vatamare

intrinseca pt ca tine de cuprinsul actului, ramanem la acest exemplu (cu cererea de


chemare in judecata) ca sa intelegem. Este o nulitate intrinseca, nu cuprinde toate
elementele prevazute de 194. Daca este expresa vatamarea se prezuma , 196 , dar se poate
face dovada contrara ca nu exista, iar daca este virtuala trebuie sa fac dovada vatamarii.
Ce inseamna vatamare, apropos?Vatamare inseamna ca mi s-a produs un prejudiciu,
s-a amanat cauza in mod nejustificat, deci prejudiciul acesta poate sa fie unul material/
moral si poate sa atraga si alte sanctiuni, de ex pot sa cer si despagubiri pt ca s-a amant
cauza , pt ca un actde procedura n-a fost intocmit cum trebuie de una dintre parti. Deci
vatamarea inseamna ca am suferit un prejudiciu, sa nu confundati vatamarea cu interesul
de a cere nulitatea unui act juridic, da? Sigur ca in f multe situatii am interes sa cer
nulitatea actului, dar asta inseamna ca mi s-a si produs o vatamare? Deci sunt doua
chestiuni distincte. V-am dat deja exemplul nulitatii incheierii pt ca a fost viciata
procedura cu una dintre parti; am interesul sa cer nulitatea? Nu am. Uneori sunt legate
cele doua dar sunt doua chestiuni diferite. Sigur ca intotdeauna voi avea interesul sa cer
nulitatea dar interesul nu se confunda cu vatamarea insasi, vatamarea este o conditie
distincta.
Si a treia conditie, deci repet : incalcarea unui text de lege, existenta unei vatamari care

se prezuma sau trebuie dovedita si vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin


desfiintarea actului. Iata ca in cazul cererii de chemare in judecata, avem o procedura a
regularizarii care permite reclamantului sa completeze elementele lipsa, indif ca este vb
de elementele esentiale ale cererii indiferent ca e vb de elementele esentiale prevazute de
art. 196 sau elementele neesentiale prevazute de art. 194. Iata deci ca nu se ajunge la
anularea cererii daca exista posibilitatea sa se complineasca lipsurile prevazute sub
sanctiunea nulitatii si acest lucru indif ca e vb de o nulitate absoluta sau una relativa pt ca

161

Dr. Pr. Civil

o sa vedeti, nulitatile de la 196 sunt nulitati absolute, dar chiar si acestea pot fi complinite
pt ca legea permite acest lucru. Deci nu se va anula actul de procedura prin anulare, o sa
vedti terminologic ca prin anulare nu intelegem numai nulitatea relativa inseamna ca se
defiinteaza actul fie pt ca exista un motiv de nulitate relativa fie ca exista un motiv de
nulitate absoluta. Deci anulare= desfiintarea actului pe motiv de nulitate, sa nu
confundati anulare cu anulabilitate, da? Unde am discutat despre motive de nulitate
absoluta si motive de nulitate relativa? La conditiile de exercitare ale actiunii civile
fiindca atunci cand am vb despre sanctiunea pt lipsa capacitatii de folosinta am spus ca
avem un text expres, care spune care este aceasta sanctiune ? nulitatea absoluta. Unde se
prevede? Art. 40- sanctiunea incalcarii conditiilor de exercitare ale actiunii civile.
Si-acuma vorbim de unul din actele de procedura ce compun mijloacele procesuale din cadrul
actiunii civile si anume cererea de chemare in judecata. Lipsa capacitatii de folosinta atrage
nulitatea abslouta, lipsa capacitatii de exercitiu atrage nulitatea relativa. Cand spun: anulez
actul pt ca lipseste una din aceste conditii, nu inseamna neaparat ca e motivul de nulitate relativa
legat de capacitate de exercitiu ca poate sa fie si motivul de nulitate absoluta legat de capacitatea
de folosinta. Repet, terminologic vorbind, anulare inseamna desfiintare pt orice motiv de
nulitate nu numai pt nulitatea relativa. Si-n dreptul substantial aveti aceste distinctii:
anulabilitate cand te gandesti la un motiv de nulitate relativa si nulitate cand te gandesti ca ar fi
un motiv de nulitate absoluta si atunci te-ai gandi automat ca spui constata nulitatea absoluta si
anuleaza actul, da nu-i asa deci anularea se refera la desfiintarea actului pe motiv de nulitate
absoluta/relativa, anulare nu inseamna neaparat anulabilitate in procedura sub aspect
terminologic si vom vedea imediat de ce.
Revenind asadar la nulitatile conditionate de existenta unei vatamari, trebuie sa am un text de
lege incalcat, o vatamare care se prezuma sau trebuie dovedita si trebuie ca actul sa nu poata fi
salvat altfel si sa fie obligatorie anularea acestuia. V-am dat exemplu materia cererii de chemare
in judecata, ca pot sa fie complinite lipsurile cererii si numai daca nu sunt complinite va fi anulat
actul. Putem da ex si-n materia hotararii judecatoresti. Pot sa complinesc anumite mentiuni din
cuprinsul hotarari sau nu le pot complini ca sa atrag nulitatea actului de procedura? Hai sa vdm
cuprinsul hotararii judecatoresti, ca tot am amintit de mai multe ori si n-am vazut textul expres,
art. 425 continutul hotararii judecatoresti o sa vedeti ca, apropos de nulitati
intrinseci/extrinseci, exprese/virtuale, la minuta am un text expres care-mi vorbeste despre (nu
termina ideea) art 401 dupa ce a fost luata hotararea se va intocmi o minuta care cuprinde
solutia in care se va arata cand este cazul opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate
alin. 2 prevede o sanctiune expresa minuta sub sanctiunea nulitatii hotararii se va semna pe
fiecare pagina de judecator, daca este cazul de magistratul asistent dupa care se
consemneaza... deci iata, sub sanctiunea nulitatii hotararii spune textul deci este o nulitate
expresa. Art. 425 vorbeste de continutul hotararii dar remarcati ca nu spune ce se intampla daca
lipseste un element din acest continut. Este o nulitate virtuala, dar nu inseamna ca eu nu trebuie
sa respect acest continut.
Imediat ajungem la clasificarea nulitatilor in functie de caracterul normei incalcate si in functie
de acte caracter pot fi nulitati absolute si relative. Nulitatea absoluta este intotdeauna o nulitate
expresa sau poate sa fie si una virtuala? V-am dat exemplu, cazul minutei spune clar : lipsa
semnaturii judecatorilor este motiv de nulitate, dar la hotararea judecatoreasca da spune ca
trebuie sa cuprinda semnaturile membrilor completului de judecata. Spune ca lista semnaturii e

162

Dr. Pr. Civil

motiv de nulitate? Deci n-am o nulitate expresa. Inseamna ca nu-i motiv de nulitate? Este o
nulitate virtuala, dar ce fel de nulitate, absoluta sau relativa? In cazul cuprinsului hotararii
judecatoresti pot sa vorbesc de nulitati relative? Deci trebuie sa cuprinda toate aceste mentiuni si
lipsa lor atrage... (nu termina ideea). Ceea ce am vrut sa va atrag atentia e ca aceste clasificari nu
se suprapun, deci pot sa am nulitati absolute virtuale, nulitati absolute exprese, nulitati relative
exprese, nulitati relative virtuale, deci toate combinatiile sunt posibile. Si revenind la nulitatea
conditionata de existenta unei vatamari, iata ca ea nu intervine decat daca actul nu mai poate fi
salvat si am dat exemplu in cazul cererii de chemare in judecata ca actul poate fi salvat, in cazul
hotararii judecatoresti problema nu mai e atat de simpla, actul nu mai poate fi salvat atunci cand
lipsesc anumite mentiuni esentiale daca nu ma incadrez in niste sit care permit salvarea lui cum
ar fi de ex indreptarea erorii materiale, am trecut gresit numele judecatorilor dar au semnat de
fapt cei care au participat la pronuntarea hotararii insa grefierul din greseala a trecut numele unui
alt judecator- este motiv de indreptare a erorii materiale. Deci vatamarea, trebuie sa am un text
de lege incalcat, o vatamare si trebuie ca vatamarea sa nu poata fi indepartata decat prin
desfiintarea actului. Iata ca in unele situatii actul poate fi salvat in alte situatii actul nu poate fi
salvat. Daca vorbim de cererea de chemare in judecata actul poate fi salvat, la hotararea
judecatoreasca este o discutie daca in anumite situatii actul poate fi salvat, in altele nu, atunci
acolo unde avem de exemplu eroare materiala, o sa vedeti ca hotararea judecatoreasca, nu vreau
sa intru f mult in detalii pt ca vom relua aceasta discutie cand vb despre caile de atac- lipsa
semnaturilor judecatorilor de pe hotarare daca poate fi complinita sau nu sigur ca n-ai semnat
hotararea pana s-a comunicat partilor, este motiv de abatere disciplinara la grefier pt ca el nu
poate sa comunice hotararea pana n-au semnat-o toti membrii completului de judecata, de ce? Pt
ca inseamna acordul lor cu privire la continutul hotararii inclusiv sub aspectul considerentelor
care sunt redactate numai de un membru al completului. Cand completul e compus de ex de 3
membrii in recurs, unu singur redacteaza hotararea; sunt sanse sa am o opinie separata sau pot sa
am o opinie concurenta, unul dintre cei 3 judecatori e de acord cu solutia dar are o alta motivare,
cunoastem deja opiniile concurente de la hotararile Curtii Europene , deci iata in principiu n-ar
putea sa fie comunicata aceasta hotarare de grefier pana cand n-au semnat-o toti membrii
completului de judecata. Daca insa pana merge dosarul in calea de atac, hotararea e semnata de
toti membrii completului, ca nu atrage nulitatea hotararii faptul ca un element ulterior ca
grefierul intai comunica partii si dupa aceea vine la judecator sa semneze, e motiv de nulitate?
Daca judecator a semnat hotararea, si-a insusit-o si dosarul pana ajunge in calea de atac are deja
semnatura judecatorului pe hotarare, nu este motiv de nulitate, pt ca nu mai am vatamare. Deci
iata, nulitate absoluta virtuala, vatamarea trebuie dovedita, continut intrinsec, dar care poate fi
inlaturata in aceste conditii. Daca dosarul a ajuns deja in calea de atac, desi unii zic ca mai poate
fi complinita, eu zic ca nu mai poate fi complinita, deci in momentul in care s-a trimis m-am
desesizat, a plecat de la mine. Deci iata ca, revenind este foarte importanta aceasta clasificare
repet, nulitati intrinseci/extrinseci pt ca in cazul nulitatilor extrinsecinulitatea nu este
conditionata de existenta unei vatamari, in cazul celor intrinseci este conditionata de
existenta unei vatamari. Daca nulitatile sunt exprese vatamarea se prezuma, daca sunt
virtuale trebuie dovedite. Ca sa opereze nulitatea nu este suficient sa am un text de lege care
atrage sanctiune nulitatii incalcat si sa am o vatamare, ci trebuie ca actul sa nu poata fi salvat
intr-o alta modalitate si am dat deja cateva exemple (cerere de ch in judecata si hotararea
instantei). Si iata ca, cu ocazia asta am facut deja si clasificarea nulitati exprese si virtuale,
absolute si relative. Care e importanta clasificarii in nulitati absolute si relative? Cine poate sa
invoce nulitatea, pt ca in cazul nulitatii relative ea poate fi invocata doar de partea care a suferit o

163

Dr. Pr. Civil

vatamare daca e nulitate conditionata, poate fi nulitatea neconditionata la relativa? Ramane tema
de casa, ca am dat-o de mult, da ca sa apucati sa parcurgeti tot ce am discutat despre nulitate si sa
procesati informatia, daca nerespectarea cerintelor privind publicitatea hotararii este nulitate
conditionata/ neconditionata, absoluta/relativa? Pt ca observati ca pct. 6 spune alte conditii
extrinseci la nulitatea neconditionataart 176 alte cerinte extrinseci actului de procedura daca
legea nu dispune altfel si atunci va intreb de exemplu daca spun asa ca dezbaterile pe fond au
avut loc in camera de consiliu si nu in sedinta publica, tineti minte de la etapele procesului am
spus ca pe noul cod, e adevart ca dispozitiile au fost prorogate, dar pe noul cod cercetarea
judecatoreasca din 1 ianuarie 2016 ar trebui sa se desfasoare in fata primei instante in camera de
consiliu si dezbaterile pe fond in sedinta publica, insa de la aceasta norma privind dezbaterea pe
fond in sedinta publica, partile pot sa deroge si pot sa ceara ca si dezbaterile sa aiba loc tot in
camera de consiliu,apropos de echipolenta ca daca cer judecata in lipsa inseamna ca s-au aratat
implicit de acord cu dezbaterea in camera de consiliu. Asadar, publicitatea, incalcarea normelor
privind publicitatea este o nulitate extrinseca clar, este o nulitate neconditionata de existenta
unei vatamari dar este o nulitate absoluta sau relativa din moment ce partile pot deroga de la acea
norma privind dezbaterea procesului? Tineti minte ca aceasta intrebare o avem de la al doilea
curs. Va ganditi pana saptamana viitoare sau va ganditi la situatii posibile pt ca bunaoara
amintiti-va la alte nulitati neconditionate cum ar fi necompetenta care e o nulitate neconditionata,
printre cele expres prevazute la 176 , pt necompetenta teritoriala am un parat consumator, tineti
minte ca am o competenta teritoriala exclusiva, adica ca instanta poate sa invoce din oficiu
incalcarea normei, da? Dar daca vine consumatorul si spune expres: nu vreau sa ma judece alta
instanta 126 alin. 2, instanta va trebui sa ia act de aceasta manifestare de vointa. Deci practic
incalcarea normei poate fi invocata din oficiu de instanta dar poate fi acoperita in anumite situatii
cand legea permite acest lucru. Iarasi la publicitatea dezbaterilor, daca partile n-au cerut sa se
faca si dezbaterile in camera de consiliu si partea lipsa n-a cerut judecarea in lipsa sa de la
dezbateri, instanta poate sa spuna daca encealalta parte prezenta: haideti sa facem si dezbaterea
la acest termen si in camera de consiliu, poate instanta din oficiu sa spuna pai nu ca cealalta parte
nu s-a aratat de acord chiar daca nu-i prezenta? Ramane tema de casa, de ce v-am dat exemplul
cu protectia consumatorului? Instanta trebuie sa respecte aceste reguli dar odata ce s-au incalcat
cine poate invoca incalcarea lor in calea de atac? Pai din moment ce partea putea sa deroge, daca
ea n-o mai invoca in calea de atac nu este motiv de ordine publica care ar putea sa fie invocat de
instanta de control judiciar, deci da instanta trebuie sa faca tot posibilul ca judecata sa se
desfasoare cu respectarea conditiilor prevazute de lege, legea spune dezbaterea procesului pe
fond are loc in sedinta publica si atunci instanta va spune, degeaba ceri tu daca cealalta parte n-a
fost de acord chiar daca nu e prezenta eu stabilesc un alt termen etc. Bun, dar daca trece peste
asta, nu observa, judeca in camera de consiliu si etapa aceasta a dezbaterilor pe fond, in calea de
atac cine trebuie sa invoce incalcarea normei? Cine putea sa deroge de la ea, partea, pt ca
instanta n-o poate face din oficiu. O sa vedeti in caile de atac ca motivele de ordine publica pot fi
invocate de instanta si din oficiu dar in aceasta situatie nu este un motiv care sa poata fi invocat
de catre instanta pt ca partea putea sa deroge. Unele regimuri de nulitate sunt mixte, de aceea vam dat si exemplu cu protectia consumatorului si apropos si de lipsa capacitatii de exercitiupoate fi invocata in orice stadiu al procesului, (revenim imediat nu chiar in orice stadiu) dar
poate sa fie acoperita. Lipsa procedurii de citare, o sa vedeti saptamana viitoare cand vom face
procedura de citare, la acest termen de judecata e lipsa de procedura cu reclamantul, cine poate
sa invoce lipsa de procedura? Este prezent paratul si instanta evident, cine poate invoca lipsa de
procedura? Textul codului spune ca judecata nu se poate desfasura in lipsa partilor care n-au fost

164

Dr. Pr. Civil

regulat citate. Si daca paratul n-o face, poate instanta din oficiu? Ca in cazul nulitatilor absolute.
Bun, nu s-a observat lipsa de procedura, s-au audiat martori, s-a stabilit o expertiza, la termenul
urmator este indeplinita procedura de citare cu reclamantul, el vine si nu invoca acest lucru,
poate sa mai inovoce instanta din oficiu? NU, deci iata sunt norme care au acest caracter mixt,
instanta poate sa invoce dar intr-un anumit moment procesual iar incalcarea poate fi ulterior
acoperita de partea a carei interes este vatamat in concret daca se pune problema unei vatamari se
este vb de o nulitate intrinseca pt ca la nulitatile extrinseci nu se pune problema unei vatamari,
apropos de publicitate e neconditionata de existenta unei vatamari, dar este nulitate , poate fi o
nulitate relativa ori nulitatea relativa se invoca numai de catre partea al carei interes e ocrotit de
textul de lege. Deci culmea, am o nulitate neconditionata , apropos de distinctia interes-vatamare,
pt ca nu ma intereseaza la nulitatle neconditionate, de aia v-am dat atatea exemple ca sa
intelegeti foarte clar aceste disctinctii , deci e f important sa vedeti ca aceste clasificari nu se
suprapun, exista posibilitatea oricaror combinatii, deci pot sa am o nulitate neconditionata
relativa de aia v-am dat acest exemplu cu publicitatea sedintei. Dar pot sa am in md exceptional
conditii extrinseci ale actului de procedura conditionate de o vatamare. Observati textul de la 176
pct.6 spune: alte conditii extrinseci ale actului de procedura daca legea nu prevede altfel,
ramanand la desf sedintei de judecata si intorcandu-ne la textul de lege despre care am vb deja
cand am facut publicitatea sedintei de judecata ca si principiu fundamental al procesului civil, la
art 213 desf procesului fara prezenta publicului- aici avem mai multe ipoteze in fata primei
instante cercetarea se desfasoara in camera de consiliu daca legea nu prevede altfel , deci
cercetarea in camera de consiliu, dezbaterea pe fond in sedinta publica, dar daca dezbaterea pe
fond in sedinta publica ar aduce atingere ordinii publice, intereselor minorilor, vietii private a
partilor ori intereselor justitiei dupa caz, instanta la cerere sau din oficiu poate dispune ca aceasta
sa se desfasoare in intregime/parte fara prezenta publicului. Cerinta unei sedinte secrete este o
cerinta intrinseca sau extrinseca actului? Extrinseca, dar daca nu se respecta aceasta dispozitie
este o nulitate conditionata sau neconditionata de existenta unei vatamari, ca iata textul spune,
pai cand dispun sedinta secreta? Fie din oficiu fie la cerere, deci apropos pot sa am vatamare
invocata de instanta din oficiu, nu numai de una dintre parti, cand e vb de interesele minorilor,
ordinea publica, deci e o vatamare pe care instanta o invoca din oficiu ca sa dispuna sedinta in
carema de consiliu, iata deci trebuie sa am conditia unei vatamari sau nu? daca partea cere sa se
faca dezbaterile in camera de consiliu si instanta respinge aceasta cerere si exercita cale de atac
invocand nulitatea hotararii pe motiv ca dezbaterile au avut loc in sedinta publica si trebuia sa se
desf in sedinta secreta si ca instanta in mod gresit a respins cererea sa de a se desfasura in sedinta
secreta. Este o nulitate neconditionata/ neconditionata? Este conditionata, deci iata ca de regula
nulitatile extrinseci nu sunt conditionate de existenta unei vatamari dar 176 pct 6 prevede ca daca
legea nu prevede altfel si v-am dat acest exemplu al sedintei secrete unde ab initio ca sa pot sa
dispun sedinta secreta trebuie sa constat existenta unor vatamari ale intereselor minorilor, ordinii
publice etc. Deci iata o nulitate extrinseca conditionata totusi de existenta unei vatamari.
Am facut deja toate clasificarile. Totale/ partiale o stitit deja din dr substantial, lipseste in
totalitate sau numai in parte actul de procedura de efecte, destul de rare situatiile in care poti sa
aplici nulitatea partiala dar vedeti si in vechea doctrina ca partial poate sa existe, codul spune
expres ca poate sa existe nulitate partiala inca de la definitia nulitatii de la 174 alin. 1 care spune
ca lipseste total sau partial actul, deci ne duce cu gandul la aceasta clasificare in nulitati
partiale/totale.

165

Dr. Pr. Civil

Si in fine mai avem o ultima clasificare: nulitati proprii si derivate actului de procedura: 179
alin. 3 desfiintarea unui act de procedurta atrage si desfiintarea actelor de procedura
urmatoare daca aceste nu pot avea o existenta de sine statatoare. Sa nu confundati nulitatea
derivata cu nulitatea extrinseca, de exemplu nulitatea procedurii de citare pt termenul de judecata
la acre au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei, ce fel de nulitate e in ce priveste procedura de
citare? E o nulitate proprie, dar in ce priveste hotararea judecatoreasca pronuntata in lipsa partii
care n-a fost regulat citata? E o nulitate derivata. Bun, am audiat un martor, este nula declaratia
lui din diverse motive si in aceeasi sedinta de judecata audiez un alt martor, este nula si declaratia
celuilalt martor? N-are nicio legatura,deci atunci cand intre cele doua acte de procedura exista o
legatura, de aia v-am dat acest exemplu cu lipsa procedurii de citare si pronuntarea hotararii in
absenta partii care n-a fost regulat citata. Exista sau nu nulitati de drept? Toata doctrina veche
spunea ca nu exista nulitati de drept pt ca nulitatae daca n-a fost constatata de instanta
judecatoreasca n-are cum sa-si produca efectele. In realitate, v-am dat acest exemplu de la
stramutare pe care-l cunoastem deja si care e o nulitate de drept, de ce? Se admite stramutarea si
intre timp s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca inainte de a se admite cererea de stramutare, ce
spune textul codului? Ca ea e desfiintata de plin drept prin efectul hotararii de stramutare. Asadar
chiar daca hotararea de stramutare nu spune ca se desfiinteaza hotarea judecatoreasca ce a fost
pronuntata (aporpos de nulitate constatata printr-o hotarare) este un efect pe care-l leaga legea de
hotararea de stramutare. Deci iata ca din acest punct de vedere se poate sustine ca exista totusi
nulitati de drept, pt ca repet nulitatile in mod obisnuit trebuie sa fie constatate de instanta
judecatoreasca, hotararea de stramutare nu obligatoriu constata ca s-a pronuntat deja o hotarare,
poate ca instanta care dispune stramutarea nu stie, ea n-a dispus suspendarea, merge mai departe.
Instanta care judeca cererea de stramutare nu mai verifica ce acte de procedura s-au efectuat in
continuare putandu-se ajunge inclusiv la pronuntarea unei hotarari,deci la finalul judecatii din
perspectiva acelei instante. Deci iata hotararea de stramutare chiar daca nu spune ca se
desfiinteaza/nu aceasta hotarare, are acest efect de drept al desfiintarii de drept a hotararii
pronuntate inainte de admiterea cererii de stramutare.

Curs 10, ora 3

Mijloacele prin care se poate invoca nulitatea unui act de procedura:


Cand se invoca nulitatea unui act de procedura pe parcursul judecarii cauzei,se face
pe baza exceptiei de nulitate relativa sau absoluta.
Se mai poate invoca sub forma motivelor dintr-o cale de atac.Diferenta intre
invocarea pe cale de exceptie si invocarea pe cale de atac:de ex pt nulitatea
hotararii
avem un text care spune ca poate fi invocata doar prin intermediul cailor de atac,se
refera la hotararea finala si nu la orice incheiere.

166

Dr. Pr. Civil

Nulitatea hotarari finale numai prin calea de atac,dar a incheierilor de pe parcursul


judecatii se poate invoca si pe cale de exceptie.
Daca s-a invocat pe calea exceptiei o nulitate si instanta a respins-o sau nu s a
pronuntat asupra ei,in caile de atac putem reinvoca acea exceptie sau trebuie sa
formulam ca motiv al caii de atac?!
ex:Lipsa competentei materiale a instantei:exceptia de necompententa materiala a
instantei s-a invocat la primu termen de judecata si instanta a respins-o
putem reinvoca ca exceptie in calea de atac sau ca motiv al caii de atac?ca
motiv.Daca instanta nu s a pronuntat asupra ei in termen,suntem obligati sa o
invocam
tot prin calea de atac.Daca este o exceptie de necompetenta generala?am invocat-o
in fata primei instante si aceasta nu s-a pronuntat deloc asupra ei.Pt ca poate fi
invocata in orice stadiu al procesului,pot sa o reinvoc pe calea de atac fiindca,daca
nu s -a pronuntat asupra ei e ca si cand niciodata n-as fi invocat-o
Deci o putem invoca fie ca motiv de exercitarea caii de atac impotriva
hotararii,findca desi am invocat-o nu s-a pronuntat asupra ei,fie daca nu s-a
pronuntat, o putem invoca direct
in calea de atac.

La exceptia de necompententa generala a instantelor-nu spunem ca instanta de


apel nu este competenta sa judece apelul impotriva unei hotarari,deoarece ea este
comeptenta sa judece apelul.
Se invoca nulitatea hotararii primei instantei si tot ramane un motiv de exercitare al
caii de atac.

S-ar putea spune daca nu cel care exercita calea de atac este cel care invoca
nulitatea hotararii dar o poate face instanta din oficiu,acela este un motiv de
invocare din oficiu
motiv de exercitare al caii de atac.
Partea adversa ar avea interes sa invoce exceptia de necompetenta generala in
faza de apel.S-ar putea invoca?Nu exercita acte,nu se pune problema ca ar fi motive
de apel.

167

Dr. Pr. Civil


In aceasta situatie ar fi o exceptie.In mod exceptional, s-ar putea reinvoca si pe cale
de exceptie,in principiu pe cale de exceptie, nulitatea se invoca in procesul
pe nivel,iar in rest daca s-a invocat si s-a respins exceptia sau nu s a pronuntat
instanta asupra ei,se invoca in calea de atac.Nulitatea hotararii-act final
al judecatii nu poate fi invocata decat in caile de atac.
In calea de atac,nu pot fi invocate exceptii de nulitate ce vizeaza judecata in fata
primei instantei,pt ca acestea se invoca prin motivele de exercitare a
caii de atac,dar se pot invoca ,de ex:necompenta materiala a primei instantei.se
poate invoca pe cale de exceptie in fata primei instante.In fata instantei de apelnumai
ca motiv al caii de atac.Dar necompenta instantei de apel se invoca pe cale de
exceptie.Nesemnarea declaratiei de apel,care ar atrage nulitatea apelului-se invoca
pe cale de exceptie
in calea de atac.

Daca s-a admis exceptia de necompetenta,mai putem invoca in calea de atac,gresit


admitere?Daca s-a admis hotararea de declinarea a competentei,nu are cale de
atac.
Dar ea leaga instanta care si-a declinat competenta si instanta la care s-a declinat
competenta,isi mai verifica competenta,in fata ei se poate ridica din oficiu
exceptia de necompetenta .Hotararea este definitiva si leaga instanta care si-a
declinat competenta si nu cea la care s a declinat competenta.
In aceasta situatie se ajunge la regulator de competenta care este definitiv,nu mai
are cale de atac.Asadar admiterea exceptiei de necompetenta are cale de atac?
Gresita admitere a exceptiei de necompetenta poate fi invocata ca motiv de
exercitare a caii de atac?

Daca s-a respins,instanta a dat o solutie,e logic ca in aceasta situatia pot invoca
gresita solutionare a exceptie de necompetenta prin calea de atac.
Daca se invoca exceptia de necomeptenta materiala si se declina
comeptenta,hotararea asta nu are cale de atac.Putem reinvoca necompetenta in
fata instantei
la care s a declinat,care daca o respinge,am avea cale de atac(la respingere
este).Dar daca o admite,hotararea acea nu are cale de atac.Se ajunge la regulator

168

Dr. Pr. Civil


de competenta ,acesta nu are cale de atac.In aceasta situatie nu se mai poate
invoca gresita solutionare a exceptiei de necompetenta in calea de atac.
Declinarea de compt admisa,daca o consider gresita,reinvoc exceptia de necomp in
fata instantei la care s-a declinat.Daca mi-o admite nu mai avem cale de atac.

In functie de regimul juridic al nulitatii,cine poate invoca nul absoluta sau cea
relativa?!
Stim de la clasificarea normelor,si ne o spune expres textul de la art178 privind
mijloacele de invocare a nulitatii,"nul abs poate fi invocata de orice parte din proces
de judecator,de procuror in orice stare a judecatii cauzei daca legea nu prevede
altfel".
Regula este ca incalcarea unei norme imperative poate fi invocata in orice stadiu al
procesului,daca legea nu prevede altfel.Din ce am facut deja la necompetenta,
legea prevede altfel,trebuia sa o invoc "elimine ibis"?!?!?ceva de genu.La recurs
avem 482.Degeaba e nulitate absoluta.

Nulitatea relativa poate fi invocata doar de partea interesata si doar daca


neregularitatea nu a fost cauzata prin propria sa fapta.Am zis la lipsa procedurii de
citare,
ca e o norma mixta,ca la termenu de judecata,oricare dintre parti sau instanta din
oficiu,dar daca s-a judecat cu lipsa de procedura ,la un termen de judecata s-au
administrat probele,
la termenul urmator poate invoca doar partea lezata.Dar daca lipsa de procedura se
datoareaza faptului ca ea s-a mutat de la domiciliu pe care l-a declarat in cerere de
chemare in judecata,in intampinare
s.a.m.d este o nulitate cauzata de fapta proprie,asadar nu poate invoca nulitatea.
Daca lege nu prevede altfel,nul relativa trebuie invocata pt neregularitatile savarsite
pana la inceperea judecatii prin intampinare sau daca intampinarea nu este
obligatorie la primul termen de judecata,
Daca intampinarea este obligatorie,exceptia de necompetenta teritoriala trebuie
invocata prin intampinare,daca nu o invocam asa,nu o mai putem invoca.Suntem
decazuti din dreptul de a o invoca.
Daca intampinarea nu este obligatorie,putem face acest lucru ca in cazul unei
compt materiale sau teritoriale exclusive la primul termen de judecata ,n am facut-o
la primul termen,nu o mai putem face.

169

Dr. Pr. Civil


Nulitatea rel se invoca doar de partea interesata si numai limine ibis?!?!iar pt
neregularitatile savarsite in cursu procesului,dupa stabilirea primului termen de
judecata vorbim deja despre un proces care
a inceput sa se judece.Procesul civil incepe de la inregistrarea de chemare in
judecata sau de la depunere in conditiile de la 183.Dar cauza incepe sa se judece
din momentul in care se stabiliste primul
termen.Dupa stabilirea termenului vorbim despre un proces in care a inceput sa se
judece.Cauza incepe sa se judece din momentul in care se fixeaza primul termen de
judecata,atunci incepe etapa
cercetarii judecatoresti.Pentru nulitatile intervenite in aceasta etapa,neregularitatea
se invoca chiar la termenul la care a fost savarsita daca partea este prezenta.Daca
partea este prezenta trebuie sa invoce
de indata si daca nu este prezenta la termenul de judecata urmator si inainte de a
pune concluzii pe fond.

Pentru nulitatile relative care intervin pe parcursul judecarii cauzei,incepeand cu


faza de cercetare judecatoreasca,daca partea lezata prin incalcarea normei
dispozitive este prezenta la termen trebuie sa invoce
chiar la acel termen de judecata, cand s a produs nulitatea ,daca nu o face,nu o mai
poate face.Este decazuta din acest drept.Daca nu a fost prezenta la primul termen
de judecata evident cu procedura completa de citare
Daca a avut termen in cunostiinta si este emisa tot se va da un termen.Nu se va
cita:acum vrei sa invoci nul rel ?!?!nu.astept termenul urmator,daca e cazu si chiar
daca nu se prezinta la urmatorul termen,acest
nul se acopera deoarece se decade din dreptu de a invoca nul.

Daca la acel termen de judecata,chiar la termenul de judecata cand s a produs


incalcarea,sau la termenul imediat urmator cu procedura completa,nu se invoca
aceasta exceptie si se ajunge sa se puna concluzii pe fond,
dupa ce au inceput dezbaterile,(cercetare jud-dezbaterii-concluzii pe fond),nu se
mai poate invoca nul relativa cand avem o ordine de efectuare de acte de
procedura,prima data invocam nul rel,dupa ce instanta se pronunta
asupra aceste exceptii,se inchide faza cercetarii judec,incep dezbateriile asupra
fondului-de aici nu se mai poate invoca nul.

170

Dr. Pr. Civil


Al 4(482) permite partii sa renunte tacit sau expres la dreptul de a invoca nul
rel.Renuntarea tacita,partea se poate opune sa fie audit ca martor de ex sotul partii
care a propus martorul,pt ca este o pers interesata.
Marturia luata cu incalcarea acestor conditii este lovita de nul rel.Partea a carei
interese sunt ocrotite trebuie sa invoce nul.Partea este prezenta si nu invoca nul
,pune direct intrebari,inseamna ca a renuntat
tacit la dreptul de a invoca nul rel.

Textul de la 178,al 5:"...."Textul se refera numai la nulitatatile relative sau si la


abs?! .Observam ca la nul rel ,din moment ce trebuie invocate chiar la termenul la
care s a produs daca partea e prezenta sau
la termenul imediat urmator cu procedura completa,textul spune ca trebuie
invocate deodata.Textul nu ar avea sens daca s ar referi doar la nul rel.La termenul
de judecata,trebuie invocate toate motivele deodata.
Al 1:"nul abs in orice etapa a procesului...."Pornind de la aceasta aparenta
contradictie intre al 1 si al 5,al 5 ar putea spune ca legea prevede altfel.Vorbim doar
de exceptiile de nulitate.Daca ne ducem la un text general
privind exceptiile,cum este textul art 247,la invocarea exceptiilor procesuale este un
text general in materia exceptiilor procesuale.nu se refera doar la exceptia de
nulitate
Exceptiile pot fi invocate de o parte .....ele pot fi ridicate inainte instantei de refux
numai daca pt solutionare lor nu sunt necesare alte probe,decat inscrisurile-din start
este inadmisibila daca trebuie alte probe.
Motivile de casare nu pot fi primite decat daca ele nu au putut fi invocate pe calea
apelului sau in cursul judecarii apelului ori desi au fost invocate au rost respinse de
instante de apel.sau aceasta a omis sa
se pronunte asupra lor.Nu pot viza motive care pot fi dovedite prin alte probe decat
inscrisurile.REgula pare sa fie ca exceptiile absolute pot i invocate in orice stadiu al
procesului iar cele relative(178) la primul
termen de judecata ,dupa savarsirea nergularitatii si inainte de a se pune concluzii
in fond.
Al 3:partile pot invoca toate mijloace de aparare...de indata ce sunt cunoscute...dar
sanctiunea este :in caz contrar ele vor raspunde pt pagubele pricinuite partii
adverse(189-191)

171

Dr. Pr. Civil


Daca alte exceptii decat cea de nul nu au fost invocate,toate deodata,textul de la
247 nu ar duce direct la sanctiune decaderii ca cel de la al 178(5) ci vine cu
sanctionarea abuzului de dr procesual
sub textul 189, forma posibilitatii de a cere despagubiri pt amanarea procesului sau
pt a stabili anumite amenzi.
Daca este o exceptie care nu vizeaza nul abs a unui act de procedura,abuzul de
drept se sanctioneaza potrivit 189-191.Problema se pune cand vorbim de o exceptie
absoluta ce vizeaza
nul abs a unui act de procedura fiindca 178 al 5,fara sa distinga intre nul abs si cele
relative,introduce sanctiunea decaderii.In doctrina s-au conturat deja 2 puncte de
vedere
intr-o prima faza,toata lumea a spus,ca trebuie sa mergem la 247 al 3 -vorbeste
doar de nul rel fiindca doar in cazul lor putem fi decazuti.Daca e nul abs -178(1)poate fi invocata oricand sau daca prevede legea altfel
cu niste limitari(ex exceptia de necomp mat) si eventual s-ar putea aplica
sanctiunile de la 189-191.
Exista doctrina minoritara care isi face din ce in ce mai mult loc,care spune ca 178
nu distinge.Din perspectiva partilor,daca ele au cunoscut toata motivele de nulitate,
(daca nu le au cunoscut pot fi invocate in alta
etapa a procesului.)Din perspectiva partilor,opereaza decaderea prev de 178(5),insa
decaderea nu se refera la instanta,instanta ar putea teoretic sa invoce anumite
nulitati ascunse(ex exceptia de necomp mat nu o mai poate
invoca nici instanta desi ar fi un motiv de nul abs a hotararii primei instantei)
Ambele opinii duc la aceiasi solutie:decad partea din dreptul de a mai invoca
exceptia de nulitate abs pentru ca nu ai invocat o atunci cand a cunoscut-o,odata cu
alte exceptii.
Vine la un termen ulterior partea si spune instantei ca mai are un motiv de nul
abs.Instanta spune ca esti decazut din dreptul de a o invoca,dar instanta nu este
decazuta,numai partea.Si partea ii releva un motiv de nul
abs pe care ea ar putea teortic sa l invoce din oficiu,pt ca la instanta nu se refera
textul.Acolo unde judecatoru are posibilitate de apreciere ,de ex in recurs sau in
caile de atac,motivele de ordine publica,
normele imperative si dispozitive-unele norme sunt formulate cu "poate" sugereaza
ca ar fi o norma supletiva. Instanta in caile de atac poate invoca motivele de ordine
publica din oficiu.
Poate inseamna ca daca vrea bine.daca nu -nu.O poate invoca daca nu a facut-o
partea,acesta este sensul normei.

172

Dr. Pr. Civil


Daca instanta poate,atunci am ajunge la aceiasi concluzie,cum ca nul abs pot fi
invocate oricand.Cumva tot acolo ne-am invarti ca si solutie.Ajunge instanta sa se
pronunte pe aceasta exceptie de nul abs,invoca decaderea partii
si zice pas sau zice ca esti decazut dar eu oricum analizez din oficiu.178(5)

Actele de procedura prin care se solutioneaza exceptiile de nulitate,pe parcursul


judecatii poate fi solutionata prin incheiere,respinge exceptia nul procedurii de
citare,respinge exceptia nul raportului de expertiza.
Daca acest lucru se produce,este un act de incheiere.Daca la ultimul termen de
judecata,respinge acest termen de judecata si da solutia pe fond,atunci se va
pronunta prin sentinta.
De regula ,incheierile premergatoare fondului se pot ataca numai odata cu fondul
dar daca a respins exceptia nul raportului de expertiza,nu avem cale de atac,trebuie
sa asteptam sa se incheie procesul,sa exista o solutie
si sa pot invoca dupa nul raportului de expertiza si in caz de admitere poate sa
ramana in continuare investita sau se poate dezinvesti.Daca de ex ,exceptia de
necomp mat,se dezinvesteste,daca admite exceptia nul raportului
de expertiza ramane in continuare investita si dispune refacerea raportului de
expertiza cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege.Poate ramane investita in
continuare si cand admite exceptia si cand nu admite.

Solutionez prin incheiere pt ca am respins exceptia nulitatii,raman investita,ma duc


administrez alte probe la raportu de expertiza.Daca la ultimul termen ni se invoca o
nulitate relativa si o resping prin sentinta si
atunci ma dezinvesteesc si va constitui modul de solutionare al exceptiei obiect al
caii de atac.Daca la ultimul termen am admis o exceptie de nul,si dau solutia
finala,iar este motiv de exercitare a caii de atac,
si ma dezinvestesc,instanta care am solutionat aceasta exceptie.

Pe scurt,poate sa solutioneze exceptia prin admitere sau respingere,prin incheiere


sau hotarare-act final al judecatii.

Efectele nulitatii

173

Dr. Pr. Civil

Ca sa se produca nulitatea,cand am discutat de la nulitatea conditionata de


existenta unei vatamarii,desfintarea actului trebuie sa fie ultima ratio,sa nu pot sa
salvez actul.177 imi permite sa salvez actul cand este posibil
si daca salvarea actului este posibila,nu se mai ajunge la nulitate.Si atunci primul
lucru sa vedem daca se produce nulitatea,este sa verificam daca actul poate fi
salvat.177 ne spune conditiile generale,in care actul poate fi salvat.
Ori de cate ori este posibila inlaturarea vatamarii ,ne duce la nulitatea conditionate
de existenta unei vatamari 175,la nul intrinseca a actului juridic sau in situatii cu
totul exceptionale(ex sedinte secrete)
Ori de cate ori este posibila inlaturarea vatamarii ,fara anularea actului,judecatorul
va dispune indreptarea neregularitatilor actului de procedura.Nulitatea nu poate fi
acoperita daca a intervenit decaderea ori o alta sanctiune
procedurala sau daca se produce ori subzista o vatamare.
De ex in materia regularizarii cererei de chemare in judecata s a pus problema
daca,nu se complinesc lipsurile cererii in termenul de 10 zile prev de cod.In etapa
regularizarii,judecatorul veriica daca cererea de chemare
in judecata are acele elemente de la 194,daca nu are face cerere reclamantului sa
le complineasca.Judecatorul poate da un termen de max 10 zile.Daca nu le
implineste in acest termen,este decazut din dreptul de a le mai complini.
Daca instanta nu se pronunta asupra nulitatii cererii
Actul de procedura nu va fi anulat daca pana la momentul pronuntarii asupra
exceptiei de nulitate a disparut cauza acesteia.Esti decazut din dreptul de a mai
complini actul dar instanta nu se pronunta asupra cererii tale fix cand se implinesc
cele 10 zile,ci dupa o saptamana rastimp cand tu depui toate actele,si complinesti
neregularitatea actului.Iti permite sa salvezi valabilitatea actului dar nu este
respectat termenul de decadere .Pana sa se pronunta instanta asupra
exceptiei decaderii dreptului tau de a mai depune acte si nulitatii actelor de
procedura pentru ca nu le ai complinit neregularitatile,nu mai exista de fapt motivul
de nulitate.

Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda toate elementele de la


194.Instanta poate indrepta neregularitatile?!ca sa se produca nulitatea trebuie sa
vedem daca nu putem salva actul pe 177-175(1),conditia nulitatii-conditionata de
o vatamare-sa nu pot salva actul.Incercam sa salvam actul,facem o adresa care sa
complineasca aceste lipsuri-art 200

174

Dr. Pr. Civil

VErificarea cererii si regularizarea ei-completul de judecata careia i s a repartizat


cauza,verifca conditiile de chemare in judecata.Ramanem la 194-.Cand cererea nu
indeplineste toatte aceste cerinte,reclamantului i se comunica in scris
cu mentiunea ca in cel mult 10 zile de la primirea comunicarii,treuie sa faca toata
completarile sub sanctiunea nulitatii cererii.(196)

Daca nu respecta acest termen,o sa i anuleze cererea si degeaba depune dupa ce


am anulat cererea impotriva incheierii de anulare,reclamantul poate face
reexaminare care se va judeca in alt complet.Degeaba depunde dupa anularea
cererii ce i-a cerut
instanta.Cererea lui de reexaminare va fi respinsa si se va mentine masura anularii
cererii de chemare in judecata fiindca a intervenit decaderea.ESte decazut din
drept,prin implinirea termenului de 10 zile
Daca instanta ,s a implinit termenul de 10 zile si instanta nu apuca sa anuleze
cererea,ajung completarile trimise de reclamant prin care ar complini cerere,in
aceasta situatie daca nu mai subzista motivul de nulitate,instanta nu poate desfiinta
actul.

Distinctia dintre al 2 si 3 este dupa cum complineste aceste lipsuri,inainte sau dupa
pronuntarea incheierii de anulare.Pentru ca chiar daca nu respecta termenul de 10
zile si ar fi decazut din dreptul de a mai indrepta neregularitatile,daca instanta
nu a apucat sa pronunte nulitatea,aplicam 178(3).Posibilitatea de regularizare a
cererii nu mai are motiv de nulitatea,le-a complinit.Daca se implineste acel
termen,instanta se pronunta in procedura reexaminarii nu mai putem spune dupa
ce anulam
hotararea,vin si complinesc.Nu mai ai voie.Esti decazut.Merge al 2.
Regula este ca se incearca salvarea actului acolo unde este posibil.Cum putem
salva actul spune 177-ii dam un termen sa-i complineasca lipsurile,acest termen
este de decadere,daca nu complineste in termen nu mai are voie.Subzista motivul
de nulitate
anulam cererea.Daca desi s a implinit acest termen si nu am apucat sa anulez
cererea si complineste lipsurile-art 179.In momentul cand vreau sa regularizez
cererea nu mai avem motiv de nulitate-nu avem de ce sa pronuntam anularea.

175

Dr. Pr. Civil


Premisa ca sa opereze nulitatea este sa nu pot indrepta regularitatea actului de
procedura.Efectul nulitatii este ca si in dreptul substantial-desfiinteaza actul total
sau partial si retroactiv.
S-a desfiintat actul,cine il reface!?De la caz la caz difera.DE ex daca ramanem la
nulitatea raportului de expertiza fiindca s -a facut fara citarea uneia dintre parti la
fata locului,se invoca nuliatea raportului de expertiza,
daca instanta admite exceptia de nulitatea,instanta competenta sa dispuna
refacerea raportului este cea care a dispus admnistrarea probelor.Daca respinge
nulitatea raportului ,respinge gresit exceptia nulitatii raportului de expertiza si
formulez cale de atac si
prin aceasta invoc gresita solutionare a exceptiei nulitatii raportului de expertiza si
mi o admite instanta de apel si dispune refacerea expertizei in apel cu citarea
partilor,instanta care reface actul de procedura este instanta de apel.

Poate fi anulare cu retinere sau anulare cu trimitere.Daca e anulare cu


retinere,instanta de apel reface actele de procedura.DAca e anulare cu trimitere,le
va reface instanta de trimitere.
Actul depus in conditiile de la 183,se considera ca a fost depus in termen.

Desfiintarea actelor subsecvente:se refera la nulitatile derivate.Avem viciu de


procedura la termenul la care se judeca o cauza,atrage si nulitatea actului
subsecvent.derivat.Avem viciu de procedura la termenul de judecata cu
reclamantul.Nu-l observ.ii dau
paratului cuvantul.Pe fond judec.resping actiunea.Odata este viciata procedura de
citare(nulitate proprie procedurii de citare),dar hotararea este valabila ?!Aceasta
este o nulitate derivata.ESte un act subsecvent.
Conversiunea actului de procedura era recunoscuta de doctrina si in vechea
reglementare,acum se prevede expres o cerere de chemare in judecata este anulata
pentru ca reclamantul nu se supune dispozitiilor instantei si nu face completarile
necesare in sensul art194
dar reclamantul a recunoscut prin acea cerere existenta unui raport juridic intre el
si parat.Actul de procedura ramane valabil in ceea ce priveste aceasta
recunoastere.
Conversiunea este ca si in dreptul substantial.Poate sa produca efecte intr-un alt
sens.de ex conversiunea contractului in antecontract.

176

Dr. Pr. Civil

Curs 10, ora 4

In ceea ce priveste termenele procedurale, avem o definitie legala a termenului in


ACPC , in art 180, al 1, care spune ca termenele procedurale sunt stabilite de lege
sau de instanta ...reprezinta un interval de timp in care poate fi indeplinit un act de
procedura , sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de procedura. Deci
ideea e ca termenele , ca si in sens uzual, sunt intervale de timp, adica pana cand
trebuie sa indeplinesc un act de procedura sau pana cand nu am voie sa indeplinesc
un act de procedura.
Din acest text al alineatului 1, deja rezulta o serie de criterii de clasificare a
termenelor si anume:
-dupa cine anume le stabileste sunt
a.termene legale (de ex termenul in care trebuie exercitata calea de atac ,
termenul in care trebuie realizata cererea de chemare in judecata bine...termenul
in care trebuie complinite lipsurile cererii de chemare in judecata, termenul in care
poate fi exercitata cererea de reexaminare impotriva hotararii de anulare ,
termenul in care trebuie sa ajunga la dosar ...a...a...termenul cu cat inainte de
termenul de judecata trebuie sa fie citata partea, pentru a se considera procedura
de citare indeplinita acestea sunt termene legale )
b.termene judecatoresti sunt cele stabilite de instanta (de ex, termenele de
judecata...nu? sunt masuri de administrare ale procesului. Sau, instanta pune in
vedere partii ca intr-un anume termen sa indeplineasca un anumit act de procedura,
atunci cand este la latitudinea instantei ce fel de termen sa-i dea)
c.termene conventionale le intalnim in materie de arbitraj si o sa vedeti ca
nerespectarea lor poate sa atraga nulitatea hotararii arbitrale . Deci daca tribunalul
atrbitrar se pronunta in afara intervalului de timp stabilit de parti pentru ca sa dea
hotararea, ea este lovita de nulitate.
Deci iata, legale , judecatoresti si conventionale .
La termenele legale, se mai vorbeste de o subdiviziune nu o intalniti in toate
cartile:
-termene fixe de la care judecatorul nu poate sa deroge sau termene perfecte
- termene imperfecte
Termene fixe de ex, termenul in care trebuie exercitata calea de atac , dar o sa
vedeti ca anumite lipsuri ale cererii exercitate, depusa in termen, pot fi complinite
intr-un termen acordat de instanta, spune de ex la apel, in interiorul termenului de

177

Dr. Pr. Civil


apel pot sa complinesc lipsurile sau instanta paote sa-mi acorde un termen ce nu
poate sa depaseasca insa 5 zile.
Deci am termene fixe , daca spune...apelul se exercita in atata timp, apai acela e
termen fix. Dar spune, ar trebui motivat in interiorul termenului in care trebuie si
declarat, dar pentru motivare permite instantei sa-i mai dea un termen de pana in 5
zile. V-am indicat acolo niste texte, ca sa nu pierdem vremea citindu-le ,
In ceea ce priveste indeplinirea procedurii de citare , urmeaza sa facem citatiile si
comunicarea actelor de procedura, o sa vedeti cu cat timp inainte de termenul de
judecata se considera procedura de citare indeplinita ....de ex la...cu 5 zile
inainte....159 (banuiesc ca articolul): termenul de inmanare a citatiei , 5 zile inainte
si spune: in cazurile urgente judecatorul poate dispune scurtarea termenului. Deci
este un termen prevazut de lege dar instanta poate sa dispuna scurtarea lui pentru
ca ii permite acest lucru chiar legiuitorul . Deci iata, termene legale fixe sau
perfecte - termenul de declarare a caii de atac, imperfecte termenul in care
trebuie inmanata citatia, pentru ca poate sa-l scurteze instanta daca apreciaza ca
pricina este una de urgenta sau apelul trebuie motivat in termenul in care trebuie
declarat, dar cu toate acestea, textul codului permite judecatorului sa acorde un
termen de maxim 5 zile.
Art 471, al 3: daca intervalul ramas pana la expirarea termenului de apel nu este
suficient sa se complineasca lipsurile cererii , va acorda un termen de cel mult 5 zile
de la expirarea termenului de apel.
Deci iata dupa modul in care sunt stabilite .
- in functie de sensul de calculare sunt:
a. de succesiune
b. de regresiune
De ex, daca spun , calea de atac trebuie exercitata in termen de 30 de zile de la
comunicarea hotararii este un termen de succesiune, se calculeaza spre inainte,
adica de la data comunicarii hot judecatoresti inca 30 de zile.
Dar daca spun, citatia trebuiie inmanata partii cu 5 zile inainte de termenul de
judecata , este un termen de regresiune . O sa vedem imediat cum se calculeaza ,
pentru ca termenele pe zile, sunt pe zile libere, sa vedem ce inseamna termen de 5
zile in cazul termenului de succesiune si in cazul termenului de regresiune ca de
aici primiti la examen intotdeauna un subiect, de calcul al termenului , ca sa vad ca
stiti.
-dupa caracterul lor sunt:
a.imperative termene in interiorul carora trebuie sa fie efectuat un act de
procedura , de ex, termenul de declarare a caii de atac

178

Dr. Pr. Civil


b.prohibitive termene in interiorul carora , dimpotriva, nu pot fi efectuate acte
de procedura , o sa vedeti ca le intalnim in materia executarii silite .
Bunaoara, in functie de forma de executare , debitorul trebuie sa fie lasat, in
principiu , sa-si execute voluntar obligatia, ca este o sanctiune foarte drastica sa
ajung sa-i vand bunurile , sa-l evacuez din casa s.a.m.d., si atunci, o sa vedeti ca in
functie de forma de executare, i se acorda un anume timp dupa ce a fost somat, sa
isi execute voluntar obligatia. Acest timp depinde, dupa cum e executare mobiliara,
imobiliara, directa, in natura, deci sa fie evacuat, sa predea bunul mobil,sau
indirecta, sa se vanda casa si asa mai departe. In acest interval de timp, pe care
legea il acorda debitorului, ca sa-si execute voluntar obligatia, nu pot fi efectuate
acte de executare silita, pentru ca daca sunt efectuate, ele sunt lovite de nulitate.
- in functie de sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii lor, termenele sunt:
a. absolute termenele a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.
b. relative atrag alte sanctiuni.
De ex, nu am exercitat un recurs in termen, am incalcat termenul imperativ, sunt
decazut din dreptul de a exercita recurs, iar actul de procedura prin care am
declarat recursul, este lovit de nulitate este un termen absolut pentru ca atrage
sanctiunea nulitatii.
De ex, ppot sa am pronuntarea in 15 zile, si nu ma uit bine si spun ca o am in 16
zile, este motiv de nulitate a hotararii? Nu. Poate sa fie un motiv de sanctionare
disciplinara a judecatorului, ca nu cunoaste normele de procedura.
Trebuie sa motivez hotararea in 30 de zile, n-am motivat-o in 30 de zile, am
motivat-o in 3 luni, este motiv de nulitate a hotararii? Nu. Pentru ca nu-i de vina
partea....adica e o imprejurare ulterioara pronuntarii...deci este numai un motiv de
sanctionare disciplinara a judecatorului ...sa nu va imaginati ca faptul ca nu
motivezi o hotarare in 3 luni de zile inseamna ca automat ca ma sanctioneaza
cineva disciplinar; ca trebuie sa fie o regula sau trebuie sa fie amanarea de foarte
lunga durata, dar daca nu motivez o hotarare un an de zile , acolo clar poate fi
vorba de o abatere disciplinara chiar daca este un caz unic. Daca nu motivez , in
mod frecvent, hotararile , decat timp de 3 luni, atunci, iarasi este motiv de abatere
disciplinara.
Dar daca o singura hotarare, nu o motivez 3 luni, fiindca am ost bolnava, fiindca
este o problema de drept care n-a mai dezlegata vreodata de instante si am avut
nevoie de timp sa studiez doctrina si jurisprudenta ca sa motivez temeinic, nu
inseamna neaparat ca am abatere disciplinara.
- dupa durata lor:
a. pe ore
b. pe zile

179

Dr. Pr. Civil


c. pe saptamani
d. pe luni
e. pe ani
Si vom vedea imediat, cum se calculeaza in functie de aceasta clasificare.
Sa nu confundati termenele absolute si relative, cu termene a caror nerespectare
atrage nulitatea absoluta sau relativa a actului. Pentru ca termen absolut inseamna
ca atrage nulitatea actului, care poate fi absoluta sau relativa. Termen relativ
inseamna ca nu atrage nulitatea, ci atrage alte sanctiuni.
Da? Faceti aceasta distinctie terminologica; ca sa va dau un ex, in cazul
nerespectarii unui termen prohibitiv, s-a efectuat un act de procedura de catre
executorul judecatoresc , inainte de a expira termenul prevazut de lege , de la
trimiterea somatiei catre debitor. Este un motiv de nulitate absoluta sau relativa a
actului de procedura? Nerespectarea termenului prohibitiv. Cine ar putea sa invoce
faptul ca s-a pornit executarea cu nerespectarea acestui termen? Numai debitorul.
Si o sa vedeti pe calea contestatiei in executare . Asadar, este un motiv de nulitate
relativa. Nerespectarea termenelor prohibitive , atrage nulitatea relativa a actului de
procedura, ca regula, care poate sa fie invocata in exemplele date, de catre
debitor , pe calea contestatiei la executare. Deci iata, nu confundati termenele
absolute cu cele care atrag sanctiunea nulitatii absolute, pentru ca pot fi termene
absolute care atrag sanctiunea nulitatii relative. Termene relative inseamna ca nu
atrag deloc sanctiunea nulitatii , ci alte sanctiuni, cum ar fi , de ex, sanctionarea
disciplinara a judecatorului, sau a grefierului ca si grefierul are obligatia sa
intocmeasca incheierea de sedinta in termenul prevazut de regulamentul de ordine
interioara. Faptul ca n-a emis citatia in termenul in care il obliga regulamentul de
ordine interioara nu atrage nulitatea citatiei daca ea a ajuns la parte cu 5 zile
inainte , in termenul prevazut de cod; dar poate sa atraga sanctiuni disciplinare
asupra grefierului .
Calculul termenelor
Art 181, 182, v-am pus acolo niste intrebari si spuneti voi singuri raspunsurile .
Daca este vreo diferenta fata de modalitatea de calcul a termenelor din codul civil?
Stiti cum se calculeaza termenele pe codul civil.
Exista sau nu vreo diferenta ? V-am indicat si textele codului si raspundeti la aceste
intrebari saptamana viitoare, va las sa le lecturati singuri.
Cum se calculeaza termenele pe ore/zile/saptamani/luni/ani? Cred ca nu este foarte
dificil de inteles .
Termenul pe ore, nu este diferita reglementarea fata de codul civil, dar este mai
clara formularea, cred,sa vedem cum a formulat legiuitorul....inainte , pe VCPC, era
o reglementare destul de neclara a momentului in care incepe sa curga termenul

180

Dr. Pr. Civil


pe ore. Pentru ca...sa va lecturez vehea reglementare ...zice : termenele statornicite
pe ore, incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Pai zic, 24 de ore, cand
incepe sa curga? Azi, noaptea asta sau, daca ziua urmatoare este maine, nu? :)
atunci din miezul noptii zilei de maine? Si vine legiuitorul si repara aceasta
greseala , bine , ca acuma e logic , ca 24 de ore inseamna de azi pe maine, adica nu
trebuie sa fiu procedurist sa ma gandesc , dar tocmai pentru ca acest mod de
formare a fost deficitar, spune mai clar 181 , ca incepe sa curga de la ora 00 a zilei
urmatoare, adica miezul noptii zilei urmatoare-i acuma la ora 12 noaptea, da?
Acuma e mai clar sa spui ora 00 a zilei urmatoare ca as nu gandim ca 24 de ore
inseamna de fapt 48.
Acum, termenul pe ore , o sa vedeti daca nu are cumva, totusi, o reglementare mai
diferita in codul civil. Are sau nu? Ce spune la ore?
Student : cand termenul se stabileste pe ore, nu se iau in calcul prima si ultima..
Asa, avem o astfel de reglementare in codul de procedura? Nu. Deci iata ca, daca
incepe la miezul noptii astazi, se termina la miezul noptii maine.
Problema este ca daca actul de procedura trebuie efectuat la o anumita instanta,
trebuie sa ma incadrez in programul acelei instante; daca am trimis actul....de ex,
vreau sa inregistrez o intampinare. Pai degeaba ma lasa sa...nu...acuma
intampinarea nu-i pe ore, sa zicem, dar daca ar fi pe ore, deci n-as putea sa
inregistrez pana noaptea, pentru ca se termina programul de la instanta la ora 3
jumate si cred ca de la registratura la 12 sau la 1 sau la 2. Da? Deci dupa aceea nu
am cum sa inregistrez.
Dar daca il trimit prin posta, iarasi , pana cand se sfarseste programul postei. Sau
prin curierat rapid , pana cand i se sfarseste programul curieratului .
Sau la o unitate de detinere sau una militara pana cand are program registratura
acelei unitati.
Deci da, teoretic sunt 24 de ore, dar daca am niste programe ...Acuma , sigur,
aceasta problema, la termene in general, trebuie sa ajunga astazi, astazi este
ultima zi, ca-i termen pe zile, ca-i termen pe ore, ca-i pe luni...etc.
Dar azi e ultima zi. Bun. Si trimit astazi la ora 11 prin mail cererea, e in termen sau
nu? Tema de casa.
Deci imi permite codul sa trimit cereri prin mail? Am discutat, da? Si am spus ca o
sa reluam aceasta discutie la termene.
Spune ca, trebuie sa se incadreze in programul instantei ....182, al 2: daca este
vorba de un act ce trebuie depus la instanta sau in vreun alt loc, termenul se
implineste la ora la care inceteaza in acel loc, in mod legal, activitatea, si sunt
aplicabile dispozitiile de la 183, adica si acolo, daca le-ai trimis in termen, deci prin
posta, curierat rapid, s.a.m.d., deci se considera depuse in termen.

181

Dr. Pr. Civil


Deci iata, termenul pe ore incepe sa curga de la miezul noptii .
Termenul pe saptamani, luni sau ani, se implineste in ziua corespunzatoare din
ultima saptamana, sau luna, sau an si daca acea luna nu are zi corespunzatoare
celei in care termenul a inceput sa curga, se implineste in ultima zi a acelei luni. De
ex, daca a inceput sa curga in 29 feb si se implineste intr-un an care nu e bisect ,
cand se implineste termenul? In 28 feb, deci ultima zi a lunii corespunzatoare. Deci
asa trebuie sa intelegem , ca numai la februarie se pune problema acestui text.
Am spus asta prima data, pentru ca , termenul pe zile e mai complicat un pic. Ce
spune? Cand termenul se socoteste pe zile, nu intra in calcul ziua in care incepe sa
curga termenul si nici ziua in care acesta se implineste.
Sa luam niste ex concrete, art 999, calea de atac in materia ordonantei
presedintiale, zice este 5 zile, care incepe sa curga de la comunicare sau de la
pronuntare, dupa cum s-a dat, cu sau fara citarea partilor. Bun. Se pronunta astazi si
s-a dat cu citarea partilor. Sau se comunica astazi. Nu intra in calcul ziua in care
incepe sa curga. Adica ziua de azi. Ce este azi? 26...bun...deci cand incep sa
calculez 5 zile? 27, 28,29,30,1 dec ...acuma 1 dec pica duminica, dar daca n-ar pica
duminica, ar fi zi de sarbatoare legala si atunci ce spune codul? Daca pica intr-o zi
nelucratoare, oricum, 1 dec, 5, ar fi deja 2 dec ultimul termen, da? Deci in 2 dec
este ultima zi , ca 1 dec nu se ia in calcul. Dar daca ultima zi ar fi fost....daca ieri ar
fi inceput sa curga termenul, si ultima zi ar fi fost 1 dec in care puteam sa depun?
Dar daca ieri mi-a fost comunicat actul, da? Sau ieri s-a pronuntat ordonanta
presedintiala, luam si ziua de azi, 26,27,28,29,30....cand ar fi trebuit depus? In 1
dec. 1 dec e zi de sarbatoare legala, acuma anu asta pica duminica, dar si daca ii
duminica, pot sa depun duminica? Nu. Si atunci, se prelungeste pana la sfarsitul
zilei urmatoare , cu respectarea acelor reguli, pana cand e deschisa registratura
instantei, posta...etc.
Daca se comunica actul vineri, cand incepe sa curga termenul? Sambata incepe sa
curga. Sambata, duminica, luni, marti , miercuri, joi e ultima zi, da? Deci se
comunica vineri, nu se ia in calcul ziua cand incepe sa curga, da? Deci cand incepe
sa curga? Sambata, duminica, luni, marti , miercuri, joi....pana joi se poate depune.
Asadar, zilele de sarbatoare legala sau weekend-urile, se iau in calculul termenului,
atunci cand este vorba de inceputul termenului sau sunt in interiorul ...imaginati-va
de ex, ca se poate declara apelul in 30 de zile, pai cate weekend-uri am acolo? Deci
le iau in calcul, ca nu-s pe zile lucratoare , ci calendaristice, ma intelegeti?
Problema cu zile lucratoare se pune numai daca se implineste intr-o zi nelucratoare.
Nu conteaza ca incepe sa curga intr o zi nelucratoare, evident ea va fi luata in
calculul termenului, da?
Nu conteaza ca incepe sa curga in weekend sau ca weekend-ul intervine pe
parcursul termenului. Conteaza sa nu se implineasca in weekend sau intr-o zi de
sarbatoare legala.
Bun.

182

Dr. Pr. Civil


Termenele de regresiune . La citatie am dat acest ex. Tot asa, mai putem avea la
intampinare, fiindca o sa vedeti, de ex, caile de atac de retractare, intampinarea se
depune la dosar , ea nu se comunica, ci trebuie sa fie citita de intimat de la dosarul
cauzei, sau la modificarea cererii de chemare in judecata , la 204, spune ca se da un
termen, se da paratului posibilitatea sa depuna intampinare fata de cererea
modificata , intampinare pe care trebuie sa o depuna cum spune 204, cu 10 zile
inainte de termenul fixat de instanta in acest scop.
Art 204,al1
Ce fel de termen e? Asta e un termen de regresiune. Iau ala cu citatia ca-i mai scurt,
ca sa nu mergem cu 10 zile inainte , da? Dar am spus, astea-s exemple de termene
de regresiune.
Bun.
Astazi este termenul de judecata. Pana cand ma duc inapoi? Astazi este 26, nu se
ia in calcul in care se....deci, ma duc inapoi....25,24,23,22,21, cand a picat 21? Joi.
Bun,dar daca in termenul asta de regresiune , pica sambata sau duminica? Ma duc
inapoi. Ati vazut? Deci la cel de succesiune, ma duc inainte, s-a implinit duminica,
ma duc luni, iar aici daca se implineste duminica sau sambata , ma duc spre vineri,
da? Deci ma duc in urma. Ati inteles diferenta aceasta de viziune? Deci indiferent ca
ma duc inainte sau inapoi, merg pe zile libere, si daca se implineste intr-o zi in care
serviciul este intrerupt, ca-ii weekend, ca-i sarbatoare legala, la cel de succesiune
ma duc inainte, prima zi dupa weekend, iar la cel de regresiune ma duc inapoi,
prima zi inainte de weekend. Da? Logic?
Bun. Am terminat. Asta e cea mai mare problema cu calculul termenelor.
Punctul de plecare, stim deja regula, ca termenele incep sa curga de la data
comunicarii actului de procedura, daca legea nu prevede altfel. Nu reiau situatiile de
echipolenta, ca le-am discutat la nulitate , cu ce situatii se echivaleaza comunicarea
actului , daca partea a cerut comunicarea actului celeilalte parti, daca s-a comunica
o data cu incheierea de incuviintare a executarii silite, daca a declarat cale de atac
inainte de a i se comunica , s.a.m.d.Astea toate sunt situatii de echipolenta.
Am vrut sa discut o singura chestiune si ramane tema de casa. Pentru ca o
introduce codul cu element de noutate, chiar daca poate nu toata lumea observa de
la prima lectura.
Art 184,al 2: se considera ca actul a fost comunicat partii si in cazul in care aceasta
a primit sub semnatura copie de pe act, si in cazul in care ea a cerut comunicarea
actului celeilalte parti...asta stim.
Prima teza, primeste sub semnatura copie de pe act sa vedeti ca in toate carti vi se
da exemple, comunicarea actelor de procedura intre avocati , o sa vedeti ca actele
partilor pot fi comunicate si intre avocati sau consilieri juridici, atunci cand au o
reprezentare calificata in proces. Si atunci daca avocatul paratului depune
intampinarea , intampinarea ar trebui comunicata de instanta, dar, permite codul de

183

Dr. Pr. Civil


procedura, ca un avocat, deci avocatul paratului sa i-o comunice direct avocatului
reclamantului si acesta poate sa primeasca sub semnatura intampinarea si atunci
instanta nu mai trebuie sa comunice reclamantului fiindca semnatura data de
avocatul reclamantului, pe un exemplar de intampinare...cum face dovada paratul
in aceasta situatie? Depune la dosar o intampinare si pe exemplarul pe care-l
depune pentru instanta scrie , semnat de avocatul reclamantului, am primit un
exemplar de pe intampinare. Si atunci instanta nu mai comunica intampinarea,
pentru ca semnatura avocatului reclamantului de pe intampinare, este o situatie de
echipolenta, echivaleaza cu comunicarea intampinarii.
Acuma, o alta problema ar fi totusi, apropos de curgerea termenelor de exercitare a
cailor de atac . Caile de atac curg de la comunicarea hot judecatoresti sau in
situatiile de echipolenta cand am declarat calea de atac mai repede , cand am cerut
comunicarea hotararii celeilalte parti sau cand mi s-a comunicat o data cu
incuviintarea executarii silite. Dar, m-as putea incadra in aceasta situatie de
echipolenta , de la alineatul 2, daca n-am fost sa zicem, citata regulat, intr-un
proces unde s-a dat o hotarare si intr-un alt proces anexat intampinarii, mi se
depune hot judecatoreasca pronuntata in primul proces, dar care, repet, nu mi s-a
comunicat regulat. Eu primesc sub semnatura intampinarea si actele anexe
acesteia, inseamna ca din acel moment , incepe sa-mi curga termenul de atac
pentru hotararea pronuntata in primul proces? Ati inteles intrebarea? Deci iata, am
un proces, care s-a terminat. N-am stiut de el, ca n-am fost regulat citata. Daca nu
sunt regulat citat, nici nu se comunica regulat hotararea...in fine...sunt situatii
posibile, o sa vedem cand facem citatiile si comunicarea actelor de procedura. Deci
n-am stiut de proces deloc. Dar intr-un alt proces , mi se depune hotararea din
primul proces, pe care n-am atacat-o, ca nu mi s-a comunicat nimic, niciodata,
regulamentar. Da? Si primesc sub semnatura , reprezentantul meu primeste sub
semnatura , intampinarea, la care este anexat acest inscris. Da? Deci in celalalt
proces, hot judecatoreasca este o proba, mi-o depune ca inscris anexat intampinarii
sau cererii de chemare in judecata. Poate sa valoreze comunicarea actului de
procedura , in sensul lui 184, al2, pentru ca ai semnat ca l-ai primit? Sau nu? Tema
de casa.
Si, sigur, asta este regula, de la comunicarea actului de procedura sau situatiile de
echipolenta. Dar de la aceasta regula, exista exceptii, deci deja o exceptie am
vazut-o , in materia ordonantei presedintiale, termenul curge de la pronuntare,
termenul de apel de 5 zile , sau de la comunicare, dupa cum s-a dat cu sau fara
citarea partilor O sa vedeti in procedura necontencioasa ca termenul curge de la
comunicare sau de la pronuntare, dupa cum partea a fost prezenta sau nu la
pronuntarea hotararii s.a.m.d.
Sunt alte termene , in materia revizuirii de ex, revizuire pentru ca s-a pronuntat o
hotarare de catre Curtea Europeana sau s-a pronuntat o hotarare de catre Curtea
Constitutionala intr-o exceptie de neconstitutionalitate , este motiv de revizuire a
hotararii. Cand incepe sa curga termenul prevazut de lege pentru exercitarea caii de
atac a revizuirii in aceasta situatie? De cand se comunica hotararea Curtii

184

Dr. Pr. Civil


Europene , tradusa in Monitorul Oficial, sau hotararea Curtii Constitutionale se
publica in Monitorul Oficial , deci pot sa am tot felul de alte termene .
Poate sa fie de la data cand instanta dispune o anumita masura ...imi spune, pai
avanseaza cheltuielile legate de deplasarea martorilor ca sa-i audiem pentru
termenul urmator ...in termen de... si tu respecti sau nu respecti acest termen este
un teren dat de instanta si curge de la momentul cand s-a pronuntat incheierea de
sedinta. Da? Deci tot felul de alte puncte de plecare.
Punctul de implinire, se prevede expres, am discutat deja despre alineatul 2, ma
gandeam sa nu ne scape ceva....cand cade intr-o zi nelucratoare ..... si art 182 cu
explicarea programului de lucru al instantei .
Ce marcheaza implinirea termenului? Da? S-a implinit...ca-i pe ore, ca-i pe
zile/saptamani/luni/ani, ca a picat intr-o zi nelucratoare si s-a prelungit, inainte sau
inapoi, da? Ce marcheaza? Daca-i un termen prohibitiv, nu putea fi indeplinit actul
in interiorul lui, marcheaza dreptul de a efectua actul de procedura, deci de a
purcede la executarea silita, iar in cazul in care este vorba de un termen imperativ ,
actul de procedura trebuia sa fie savarsit in interiorul acestuia si n-a fost...ce
inseamna? Ca nu mai poate...pai apropos de invocarea exceptiilor, nu? Nu le-am
invocat pe toate deodata sau n-am invocat exceptia de nulitate relativa la termenul
la care s-a produs si am fost prezent , sau n-am invocat-o la termenul imediat
urmator, cu procedura indeplinita. Care e sanctiunea? Nu o mai pot invoca. In
concret, se numeste decaderea din dreptul de a mai efectua actul de procedura .
Acuma, in legatura cu incidentele referitoare la durata termenului, stiti inca de la
termenele de prescriptie extinctiva si termenele de decadere din dreptul
substantial, ca vorbim despre posibilitati de intrerupere si de suspendare.
Avem o reglementare cu caracter general in materia intreruperii cursului termenului
in general, in articolul 184, care vorbeste de partea lipsita de capacitate de
exercitiu, atata timp cat nu are un reprezentant legal, pentru ea , termenul nu
incepe sa curga, de ex, termenul de exercitare a caii de atac ....cum sa exercite
calea de atac un incapabil, daca el n-are reprezentant legal?
De ex, moare parintele copilului de 10 ani, nu? Curge termenul de apel? Nu . Trebuie
sa astept sa i se numeasca un reprezentant legal si s-ar putea pune problema,
eventual, a numirii unui curator special de catre instanta, in conditiile articolului 58.
De asemenea , se intrerupe prin moartea partii . Si sa ramanem la exemplul cu
exercitarea cailor de atac, desi acolo mai aveam si niste texte speciale . In vechiul
cod nu aveam o reglementare generala la intrerupere si aveam niste reglementari
speciale in materia cailor de atac. Acum, am pastrat si materia cailor de atac,
textele exprese, dar spun acelasi lucru. Moare partea, se comunica actul de
procedura la domiciliul ei procesual, care e ultimul domiciliu, si se intoarce cu
mentiunea ca e destinatarul decedat. Ce trebuie sa fac in aceasta situatie? O noua
comunicare. Caare cum o fac? Am de unde sa stiu cine ii sunt mostenitorii? Nu, nam de unde sa stiu. Fac o noua comunicare pe adresa mostenirii , deci spun, se

185

Dr. Pr. Civil


comunica mostenitorilor partii cutare decedate. Deci spune textul expres si avem
acele texte speciale, vi le-am indicat in paranteza, in materia exercitarii cailor de
atac. Se face o singura comunicare la ultimul domiciliu al partii decedate, pe
numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor, ca n-are
instanta de unde sa stie . Deci, se comunica hotararea , se intoarce dovada de
comunicare destinatar decedat, inseamna ca n-a inceput sa curga termenul de la
data acelei comunicari fiindca s-a intrerupt prin moartea partii. Deci trebuie sa fac o
noua comunicare pe adresa mostenirii, si abia de la data noii comunicari incepe sa
curga termenul. Pentru ca intreruperea ca si in dreptul substantial, imi determina
curgerea din nou a termenului si fata de incapabili....deci nici macar nu se pune
problema ....s-ar pune problema intreruperii, daca de ex ii moare reprezentantul
legal in interiorul termenului pentru exercitarea caii de atac ; daca moare inca
inainte de comunicarea hotararii , termenul nici macar nu incepe sa curga.da? Si tot
asa cand intervine moartea reprezentantului partii , daca partea si-a ales domiciliu
procesual la acel mandatar, pentru ca acolo se comunica actul mandatarului si se
intoarce cu mentiunea destinatar decedat. In aceasta situatie comunic diin nou
actul partii, personal.
Deci astea sunt cazurile generale de intrerupere , dar repet sunt cazuri generale, de
la acestea pot sa existe excceptii sau pot sa existe alte cazuri . De ex, o sa vedeti
cand vom face perimarea , termenul de perimare, curge si impotriva incapabililor ,
spune textul codului , cred ca vi l-am si indicat...asa...art 416 vi l-am indicat, deci
nu se aplica in materie de perimare , da? Pentru ca 416 este un text de exceptie,
care spune ca orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel , recurs,
revizuire, etc, se perima de drept chiar impotriva incapabililor, daca a ramas in
nelucrare din motive imputabile partilor, timp de 6 luni. Deci, termenul de perimare
nu este intrerupt pentru acest motiv general legat de lipsa capacitatii de exercitiu
sau capacitatea de exercitiu restransa a vreuneia dintre parti. De asemenea, avem
situatii speciale de intrerupere in materia perimarii, o sa vedem cand vom face
perimarea, efectuarea oricarui act de procedura in vederea judecarii cauzei ,
intrerupe cursul perimarii.
In doctrina s-a discutat, ca daca repunerea in termen este sau nu un motiv de
intrerupere a cursului termenului si va las asta ca tema de casa, sa nu uitam
saptamana viitoare , dupa ce facem repunerea in termen.
Daca las sa se implineasca termenul, pentru ca n-am putut, de ex, sa exercit calea
de atac, in termenul prev de L, dintr-un motiv justificat, spune textul, din motive
temeinice, pot sa cer repunerea in termen. S-a implinit termenul de apel sau recurs,
si imprejurarea care m-a impiedicat inceteaza, trebuie sa fac cerere de repunere in
termen, in 15 zile de la data cand a incetat impiedicarea, sau in cazul in care e
vorrba de exercitarea caii de atac, in acelasi termen in care ar fi trebuit sa declar
calea de atac.
Este cererea de repunere in termen, un motiv care intrerupe termenul de decadere?
Nu. Pentru ca , de fapt s-a implinit termenul de decadere si eu cer repunerea in
termen. Deci nu este un motiv de intrerupere a termenului de decadere.

186

Dr. Pr. Civil


Ordonanta privind ajutorul public judiciar si din legea taxelor de timbru
Bunaoara, o sa vedeti ca recursul poate fi redactat numai prin avocat. Bun, si daca
nu am posibilitatea sa platesc un avocat, si solicit ajutor public judiciar in materie
civila , termenul de recurs se intrerupe pana cand mi se solutioneaza cererea de
ajutor public judiciar, ca sa mi se dea avocat ca sa-l redacteze, inclusiv pana se
solutioneaza o eventuala cerere de reexaminare , daca cumva mi se respinge
cererea de acordare a ajutorului public judiciar, in aceasta forma.
Cererea de chemare in judeata trebuie timbrata, printre altele, sau calea de atac ,
trebuie timbrata, bun. Ati vazut ca legea spune, imi da 10 zile instanta sa platesc
taxa de timbru, bun, n-am din ce sa o platesc. Pot sa formulez mai multe cereri:
-fie cer reexaminarea cererii si sa spun ca instanta n-a stabilit bine taxa de timbru
-fie cer ajutor public judiciar
-sau pe amandoua
In perioada de timp, cat se formuleaza astfel de cereri, acel termen de decadere de
10 zile, pentru plata taxei judiciare de timbru, este intrerupt, dar numai ptr plata
taxei de timbru, da?
Are 10 zile sa complineasca lipsurile cererii de chemare in judecata; una din lipsuri
poate fi netimbrarea, pai daca el formuleaza cerere de reexaminare, sau ajutor
public judiciar, sau amandoua, aceste cereri intrerup acel termen de 10 zile. Dar,
care incepe sa curga din nou, numai dupa ce se solutioneaza definitiv , cererea de
reexaminare sau cererea de ajutor public judiciar.
Suspendarea termenului - o sa vedeti , de fapt textele se refera stric la perimare,
asa ca nu le discutam acum, ca o sa le discutam cand facem perimarea.
Care sunt sanctiunile pentru nerespectarea termenelor? Am aratat deja ca in cazul
termenelor imperative, partea decade din dreptul de a mai efectua actul de
procedura; ceea ce aduce nou, NCPC, este ca actul de procedura (art 185), efectuat
dupa implinirea termenului imperativ, este lovit de nulitate si de aici o serie de
discutii daca.

Bun, exercit recursul peste termen, se respinge ca tardiv, sau se anuleaza pentru ca
a fost declarat cu incalcarea termenului imperativ prevazut de lege?
In vechea reglementare nu exista un astfel de text care vorbea de nulitatea actului
pentru nerespectarea termenului imperativ, desi erau voci in doctrina care spuneau
acest lucru, dupa doctrina mai veche. Deci nerespectarea termenului imperativ
atragea sanctiunea decaderii, ce insemna? Ti se respingea de ex , in exemplul dat
cu calea de atac , recursul sau apelul, ca tardiv, sau cererea de reexaminare a taxei
judiciare de timbru, ca tardiva. Iar in cazul termenelor prohibitive, cand efectuai un
act de procedura in interiorul termenului cand erai oprit sa faci, intervenea
187

Dr. Pr. Civil


sanctiunea nulitatii. Deci, distinctia intre termenele imperative si cele prohibitive cele imperative atrag decaderea, cele prohibitive, atrag nulitatea.
Dar iata ca vine NCPC si spune ca si in cazul termenelor imperative, esti decazut din
dreptul de a mai efectua actul si daca totusi il efectuezi, este lovit de nulitate.
Intelegeti acest rationament? Adica bun, s-a implinit termenul dar nu mai pot sa fac
apel. Dar daca totusi fac, acea declaratie de apel este nula. Da? Deci asta e sensul
art 185.
In cazul termenelor imperative decadere + nulitate(absoluta sau relativa dupa
cum termenul este prevazut de o norma de ordine publica sau de o norma de ordine
privata ), daca totusi efectuez actul dupa termen.
In cazul termenelor prohibitive numai nulitate, va reamintesc ca termenele
prohibitive, se sanctioneaza cu nulitatea relativa . Sunt termene absolute, dar
nulitatea este una absoluta.
Si la cele conventionale, in materie de arbitraj, v-am spus ca sanctiunea este tot
nulitatea.
Care sunt conditiile decaderii - nu prea avem timp, o lasam pe saptamana viitoare,
e o chestiune foarte serioasa.

Curs 11, ora 1.

In fata carei instante se invoca exceptia conexitatii?


Cum scrie textul? V-am spus ca textul este foarte clar ca in vechea reglementare cum scrie
textul? In fata carei instante se invoca exceptia conexitatii? Deci in fata instantei ulterior
sesizate, care prin incheiere ... Si atunci care va fi problema interpretabila? V-am spus, pentru ca
vechea reglementare, daca va uitati pe codurile comparate nu exista o prevedere care sa specifice
care dintre instante se pronunta, astfel asa se intampla: se invoca in fata instantei ulterior sesizate
care trimitea dosarul la instanta prima sesizata care zicea bine sau nu. Dar se putea intampla si sa
trimita dosarul inapoi si atunci se trimitea dosarul de la o instanta la alta. Codul nou rezolva
aceasta problema si spune foarte clar: se invoca exceptia conexitatii in fata ultimei instante
sesizate si ea trebuie sa se pronunte, ma desesizez de dosarul meu sau nu. Practic nu cealalta
instanta trebuie sa spuna ma incarc cu un dosar in plus sau nu, pentru ca tocmai asta a vrut sa
evite legiuitorul ca nu cumva mai intai instanta sesizata sa spuna: nu am chef eu de dosarul asta
mai bine nu comentez. Am avut astfel de probleme in practica, bine ea nu are atat practica, deci
cam asta era idea codului si cred ca nu este interpretabila, adica unde e interpretabil e
interpretabil, dar aici textul mi se pare foarte clar.

Da. La art 178. alin 5 se refera si la nulitate absoluta sau nu?

188

Dr. Pr. Civil

V-am spus la curs ca sunt doua opinii posibile. Intr-o opinie care pare majoritara se refera doar la
exceptiile la nulitatiile relative, si v-am dat si exemple, ca acelea trebuie invocate deodata si ce se
intampla daca nu sunt invocate deodata chiar daca la acelasi termen una dupa alta, si am spus ca
este o opinie recenta care spune ca se refera inclusiv la nulitatile absolute, urmeaza chiar acum sa
facem sanctiuniile pentru nerespectarea unor termene de decadere, este vorba despre chiar de un
termen de decadere aici, ca este un termen imperativ in interiorul caruia terbuie indeplinit un act
de procedura sau invocata o exceptie, da? Si atunci sa vedeti ca termenele de decadere nu
vizeaza instanta de judecata, vizeaza partile, si atunci instanta poate sa invoce aceste exceptii
chiar cu depasirea termenului prevazut de lege, deci chiar si in aceasta opinie care spune ca 178
alin ultim s-ar aplica si nulitatiilor absolute, recunoaste ca numai in ceea ce priveste partiile si ca
instanta ar putea sa invoce oricand, sigur cu respectarea altor texte din Cod, cum ar fi 488alin 2
in materie de refuz care spune ca nu se pot invoca in refuz motive care putea fi invocate in apel si
nu au fost invocate. Aceasta nici macar de catre instanta. De exemplu exceptia lipsei calitatii
procesuale active sau pasive este o exceptie de fond, absoluta care poate fi invocata oricand pe
parcursul procesului, dar daca nu a fost invocata in fata primei instante si in apel, instanta de
recurs nu poate invoca omiso medio, deci chiar si instanta este tinuta de anumite texte ale
codului, dar in principiu ea nu este vizata da termenele de decadere. Si atunci instanta putea sa
invoce aceasta nulitate oricand, repet cu respectarea altor texte.
Si atunci eu va intreb, bun partile nu pot invoca, instana o poate invoca oricand si atunci mergem
inapoi la rolul judecatorului, nu? Daca vine partea si spune ar fi vorba de o nulitate absoluta pe
care instanta ar putea sa invocedin oficiu, am discutat si la motivele de recurs la rolul
judecatorului? Ca acolo spune, judecatorul poate invoca din oficiu motive de ordine publica. Si
ce am spus ce inseamna poate? Atunci cand nu a facut-o partea, dar daca partea invedereaza ca
bine eu nu am invocat un motiv de ordine publica, dar uite ca ar exista, instanta nu poate sa
ignore, acest motiv invocat de parte, chiar cu nerespectarea termenului de motivare a recursului.
Si asa tot aici, bun partea nu a invocat exceptia de nulitate absoluta atunci cand putea sa invoce,
dar invoca ulterior, ce poate sa faca instanta care ar trebui sa invoce din oficiu? Sa o ignore?
Deci un principiu in virtutea caruia ar trebui sa tina de a se pune in discutie si in masura in care
este fondata sa se pronunte asupra ei in sensul acesta. Deci indiferent care opinie o adoptam, de
fapt ajungem la acelasi concluzie in cele din urma, ca instanta trebuie sa se pronunte asupra ei.

V-am spus, atunci cand am vorbit despre nulitatea actului de procedura, codul face distinctie
intre nulati pentru nerespectarea conditiilor de fond si nulitati pentru nerespectarea conditiilor de
forma, si v-am spus ca este greu sa faca o similitudine cu normele de drept substantial si ca in
procedura in toate manualele o sa vedem dupa modelul codului civil francez ca se dau exemple,
care seamana cu nulitatile de fond din dreptul substantial. Cum ar fi cele vizand capacitatea de
exercitiu, capacitatea de folosinta, si reprezentarea, evident ca si in procesul civil am vorbit
despre reprezentarea in contextul capacitatii de exercitiu ca si conditie de exercitare a actiunii
civile. Si v-am spus ca s-ar putea discuta si chiar despre vicii de consimtamant ca si motiv de
nulitate de fond ale actului de procedura. Codul de procedura civila franceza in schimb defineste
exact ce inseamna nulitati de fond si ce inseamna nulitati de forma, si profitand de aceasta
clasificare spune ca nulitatile de forma trebuie invocate toate deodata si ca cele de fond ar putea
fi invocate per a contrario de fapt oricand dealungul procesului. Codul de procedura civila
franceza vorbeste despre aparari de fond, iar codul nostru nu vorbeste despre aparari de fond,
189

Dr. Pr. Civil

decat foarte putin (art. 71 si 72) , iar exceptii de procedura art 73 si 74 le defineste. Remarcati
exceptia nulitatii, si acolo vorbeste in sectiunea I despre nulitate actului pentru vicii de forma 112
si 116, si despre nulitati pentru neregularitati de fond. Face aceasta distinctie, pe care o face si
codul nostru, dar codul nostru nu defineste ce inseamna nuliate de fond si nulitate de forma, deci
sa deschideti codul la art. 174 alin 1 ca sa ne lamurim, unde avem o definitie legala a nulitatii;
dar nu-mi spune care sunt cerintele de fond si care sunt cerintele de forma pentru dreptul
substantial. Codul de procedura civila insa le defineste aceste cerinte de fond, care sunt de la
117-121 din codul de procedura civila francez: este vorba de capacitatea de a sta in justitie, care
este de ordine publica si puterea de reprezentare, este vorba de incapacitatile de folosinta si de
exercitiu.
Maincolo vorbeste de puterea unei parti de a figura in proces ca si reprezentant al unei persoane
morale. Si mai vorbeste despre incapacitati de exercitiu si de posibilitatea unei persoane de a
reprezenta o alta persoana in justitie. Deci reprezentarea tine tot de capacitate. Astea sunt
neregularitati de fond. Revenind, la nerespectarea unor neregularitati de forma, art 113 are o
reglementare asemanatoare cu 178 alin 5, care spune ca toate motivele de nulitate ale actelor de
procedura trebuie invocate simultan sub sanctiunea inadmisibilitatii. Dar se refera la nulitati
pentru vicii de forma, asadar pornind de la aceasta distinctie importanta acestei clasificari este
asta: nulitatiile pentru vicii de forma trebuie invocate toate deodata, sub sanctiunea
inadmisibilitatii. De fapt nu vor mai fi primite daca sunt invocate ulterior, este o decadere.

La noi desi face distinctia intre conditiile de fond si conditiile forma, nu le defineste si atunci
cand vorbeste la art.178 nu se raporteaza nici decum la aceasta distinctie ci discuta despre
distinctia intre nulitati absolute si nulitati relative. Dar ati vazut ca legiutorul francez , la
nulitatile de fond foloseste expresia ca sunt de ordine publica. Deci practic de aici s-a pornit
doctrina majoritara cand s-a spus ca acest articol vizeaza numai nulitatile relative, nu si cele
absolute DAR repet este o opinie recenta care spune nu pentru ca nu am preluat reglementarea
din codul de procedura francez. Textul de la art.178 al.5 nu face nici o distinctie intre nulitatile
relative si acelea absolute cum face art.113 din Codul francez intre nulitatile privind
neregularitati de fond si neregularitati de forma, asadar si nulitatile absolute trebuie invocate de
indata ce sunt cunoscute de catre parti, dar pentru ca acest text nu se aplica instantei revenim la
termene si la sanctiunea pentru nerespectarea lor.
Instanta ar putea sa le invoce oricand, si atunci, ajungand inapoi la principii, la rolul
judecatorului de a pune in discutie orice problema de fapt si de drept, el ar trebui sa puna in
discutie din oficiu exceptia nulitatii absolute, nefiind tinute de termenul de care sunt tinute partile
si daca nu a observat singur acea nulitate absoluta si atrage atentia deoparte, chiar cu
nerespectarea termenului prevazut de lege, nu poate sa ignore acest lucru.

Care sunt sanctiunile pentru nerespectarea termenelor?


Reamintesc clasificarea termenelor:
- in functie de caracterul lor: sunt imperative (deci termene in interiorul carora trebuie
efectuate anumite acte de procedura si prohibitive ( in interiorul carora nu pot fi efectuate
190

Dr. Pr. Civil

anumite acte de procedura)


dupa modul in care sunt stabilite: pot fi legale , judecatoresti sau conventionale
-dupa sanctiunea care intervine in caz de nerespectare: termene absolute sau relative
(ex.:nemotivarea de catre judecator in termen de 30 de zile nu atrage nulitatea hotararii dar
poate atrage sanctiuni disciplinare pentru judecator, deci termenele relative nu au ca sanctiune
nulitatea actului de procedura efectuat cu depasirea lor)

La sanctiuni ne intereseaza primele 3 clasificari.


Revenind la sanctiuni , observati art.185 nerespectarea termenului sanctiuni cand un drept
procesual trebuie exercitat intrun anumit termen (este vorba despre un termen imperativ),
nerespectarea acestuia atrage decaderea in exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea
prevede altfel si actul de procedura facut de peste termen este lovit de nulitate.

Sanctiunea pentru nerespectarea unui termen imperativ este decaderea din dreptul de a mai
efectua acel act de procedura, daca legea nu dispune altfel. Iar daca totusi efectuez actul de
procedura, acesta este lovit de nulitate.

In cazul termenelor prohibitive, art.185 al.2 in cazul in care legea opreste indeplinirea unui
act de procedura inauntrul unui termen, actul facut inaintea implinirea termenului poate fi anulat
la cererea celui interesat. este o nulitate relativa si ramane la latitudinea partii, ale carei interese
sunt ocrotite ,sa o invoce. Termenele prohibitive le intalnim, de regula, in materia executarii
silite, pentru ca acolo trebuie sa i se dea posibilitatea debitorului executat silit, chiar dupa ce a
pornit execuarea silita, sa-si execute singur/voluntar obligatia stabilita prin titlu executoriu si in
functie de forma de executare acest termen difera de la caz la caz. Daca totusi executorul
judecatoresc, la cererea creditorului efectuaza acte de executare in interiorul acestui termen,
acestea sunt anulabile de catre debitor pe calea contestatiei la executare (va trebui sa sesizeze
instanta de executare si sa ceara anularea actului de executare facat in interiorul termenului
prohibitiv. Asa se explica faptul ca nerespectarea termenelor prohibitive atrage anulabilitatea
actului de procedura, care se constata de instanta doar la solicitarea persoanei interesate care este
de regula debitorul, pe calea contestatiei la executare.

In ceea ce priveste termenele imperative, in iteriorul carora trebuie efectuat un anumit act de
procedura daca actul de procedura nu este efctuat cu respectarea termenului, el nu va mai putea fi
efectuat, daca leagea nu prevede altfel.

Este termen imperativ legal sau se refera la termenele judecatoresti sau conventionale?

191

Dr. Pr. Civil

In vechea reglementare se spunea expres in cod ca este un termen legal, in noua reglementare nu
se mai spune acest lucru. Doctrina recunoaste in mod unanim ca sanctiunea decaderii este atrasa
si de nerespectarea unui termen dat de catre judecator, adica nu numai termenul prevazut de lege.
Exemplu: trebuie sa exercit calea de atac intrun anumit termen, 15 zile de la pronuntare, nu am
exercitat calea de atac este termen imperativ fix prevazut de lege, nu mai pot sa exercit calea de
atac, sunt decazut din drepturi, daca totusi o fac actul de procedura este nul absolut.

Sanctiunea nulitatii si decaderea din dreptul de a mai face, daca exercit acte procedurale cu
termenul depasit este atrasa si in cazul termenelor judecatoresti. Daca nu respecti poate sa te
decada din dreptul de a face chiar daca el a stabilit termenul.

Am vazut ca nerespectarea termenului imperativ atrage sanctiunea nulitatii, decaderea partii din
exercitarea dreptului, si daca totusi efectuaza peste termen atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Cine poate invoca decaderea?


Nu confundati! Termenele imperative cu termenele stabilite in norme imperative!
Termenul imperativ poate fi reglementat de norme imperative sau dispozitive. Daca termenul
este reglementat de norme de ordine publica sanctiunea decaderii poate fi invocata de oricine
(inclusiv procurorul sau instanta din oficiu). Daca este vorba de termene dispozitive poate invoca
doar parte in favoarea careia curge acel termen.

Art.204 al.3
Am discutat deja despre etapele procesului: etapa scrisa (trebuie formulat o cerere de chemare in
judecata), procedura de comunicare a ei, depunerea intampinarii, raspunsul la intampinare si
fixarea primului termen de judecata. Si am spus atunci ca aceasta noua procedura are ca sens
faptul ca la primul termen de judecata si partile si instanta sa stie exact ce pretind , care sunt
probele, care sunt exceptiile pe care le ridica, apararile de fond daca este cazul, etc. Totusi, vine
codul la art.204 si spune ca la primul termen de judecata reclamantul isi poate modifica
actiunea (fara acordul paratului) se arunca tot ce a scris la partea de regularizare la gunoi!

Art.204 al.3 spune daca face acest lucru cu depasirea primului termen de judecata, mai poate sa
modifice in continuare actiunea doar cu acordul expres al tuturor partilor.
In aceasta situatie, cine poate sa invoce decaderea reclamantului din dreptul de a-si modifica
actuinea? De ce poate modifica neconditionat la primul termen de judecata? poate sa modifice
pana la primul termen
Art.204 al.1 reclamantul poate sa modifice cererea si sa depuna noi dovezi, sub sanctiunea
192

Dr. Pr. Civil

decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citata deci, chiar daca nu ar fi
procedura cu paratul, dar este procedura cu reclamantul, el poate sa modifice numai pana la acest
termen. Nu ma intereseaza nici principiul prioritatii, fiindca acest termen il vizeaza pe reclamant,
sigur, nu o sa judec cauza, o sa dau termen si o sa comunic paratului cererea modificata; dar daca
am cu reclamantul procedura de citare la primul termen, acesta este un termen de decadere, pana
aici poate sa-si modifice actiunea.

Art.204 al.4 poate sa faca si ulterior cu acordul paratului Este acesta un termen imperativ
reglementat de ordinea publica sau de ordinea privata?
Doctrina majoritara spune ca este norma de ordine privata Intrebare, dar judecatorul poate sa
invoce din oficiu decaderea?
In aceasta situatie judecatorul poate sa invoce decaderea din oficiu, daca paratul nu isi da
acordul expres! asemenator cu lipsa capacitatii de exercitiu ( se da un termen pana la care
poate sa fie acoperita de parat ) Instanta se va pronunta pe cererea initiala daca cererea
reclamantului nu este facuta in termen si nu isi da acordul expres nici paratul.

Termen imperativ de ordine privata si termen imperativ de ordine publica.


Art.193 sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile,
daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada procedurii prealabile se va anexa la cererea de
chemare in judecare.
Al.2 spune ca neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin
intampinare, sub sanctiunea decaderii acesta este un termen

4 conditii generale + conditii speciale

Din ce am invatat la clasificarea actiunilor:


Inadmisibilitatea actiunii in constatarea atunci cand as avea o actiune in realizare conditie
(speciala) ce tine de exercitiul actiunii civile.
Cine poate invoca nerespectarea ei? numai paratul si numai prin intampinare (trebuie depusa
de care parat, ca regula, dupa 25 de zile dupa ce i s-a comunicat cererea de chemare in judecata) ;
daca nu depune intampinare paratul nu mai poate invoca exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru
lipsa procedurii prealabile (este un termen de decadere de ordine
Poate instanta sa invoce din oficiu decaderea din dreptul de a invoca decaderea? lasam pe
saptamana viitoare cand facem cererea de chemare in judecata
Iata, este foarte important sa calific termenul; e greu sa spun daca este un termen imperativ legal
193

Dr. Pr. Civil

reglementat de o norma de ordine publica sau privata, ca sa stiu cine poate sa invoce decaderea si
in ce termen poate sa invoce decaderea. Art.193 si saptamana viitoare!

Sanctiunea in cazul nerespectarii termenului legal, care poate fi unul legal sau
judecatoresc, poate fi decaderea din dreptul de a mai efectua actul de procedura, dupa cum
norma care reglementeaza termenul este imperativa sau dispozitiva, aceasta sanctiune
poate fi invocata din oficiu sau numai de catre partea a carei interes este ocrotit.
Dupa cum este o norma imperativa sau una de ordine privata, poate fi invocata oricand pe
parcursul procesului (ca si nulitatile De ce? pentru ca efectuarea actului de procedura cu
depasirea termenului loveste acest act de nulitate, si atunci invocarea decaderii urmeaza regulile
invocarii nulitatii. Pe ce cale? pe cale de exceptie sau pe caile de atac daca a fost un termen de
decadere de oridine privata si s-a invocat in termen si instanta a respins gresit exceptia se
solutioneaza prin incheiere )
Poate sa invoce modul se solutionare a exceptiei ca motiv de exercitare a caii de atac. Iata prin ce
se solutioneaza exceptia: prin incheiere admis, respins sau poate fi o incheiere finala.
Daca spun: Invoc decaderea reclamantului de a exercita calea de atac a apelului pentru ca a
depus declaratia de apel cu depasirea termenului prevazut de lege Atunci daca instanta admite
exceptia se va si pronunta prin decizie, chiar la primul termen de judecata si ar respinge apelul ca
tardiv. Alta discutie: Il respinge ca tardiv sau anuleaza apelul pentru ca a fost efectuat actul de
procedura cu depasire termenului de decadere prevazut de lege? opinii diferite

Vechiul cod: La termenul de decadere respingi ca tardiv (in exemplul dat apelul) si daca nu este
timbrat, daca este facuta fara calitat, etc. este anulat.
Ai depasit termenul, esti decazut, calea de atac este respinsa ca tardiva.

Noul cod spune: decadere inseamna ca nu mai pot sa exercit daca a trecut termenul; daca totusi il
efectuezi trebuie sa fie nul.
Deci exceptia poate fi solutionata fie prin incheiere fie prin hotararea finala. Daca prin
incheiere se solutioneaza gresit, poate fi invocata de catre partea interesata in calea de
atac , ca motiv de exercitare a caii de atac.

Termen fix: ex.: apelul trebuie exerciatat in 5 zile de la momentul comunicarii nerespectare
atrage decaderea.
Stabilirea unui moment sau etape a procesului, am dat exemplu art.44 al.1 se refera la
formularea cererii de recuzare. Vorbeste de: inainte de inceperea oricarei dezbateri, deci practic
inainte de primul termen de judecata inainte sa se vorbeasca orice, vine partea interesata si spune

194

Dr. Pr. Civil

recuz completul de judecata, trebuie sa faca acest lucru inainte sa se discute orice! Daca stia
motivul de recuzare si nu a recuzat si a spus: formulez o cerere de ajutor public judiciar sa ma
scutiti de plata taxei de timbru deja este decazut din dreptul de a recuza , trebuia sa ceara
recuzarea inainte de a cere orice judecatorului. acest lucru nu este prevazut expres de lege.

Stabilirea unei anumite ordini in efectuarea actelor de procedura am discutat la invocarea


nulitatii relative si am spus ca se invoca fie chiar la momentul in care s-a produs , daca partea
este prezenta , fie la termenul urmator cu procedura completa cu partea care avea interesul sa
invoce nulitatea relativa, inainte de (art.878 al.3 lit.b) a pune concluzii pe fond. Deci iata
stabileste o anumita ordine in efectuarea actelor de procedura. Dar pot la termenul urmator , dar
nu oricand, inainte de a incepe sa pun concluzii pe fond, deci in etapa cercetarii judecatoresti
(dupa ce se inchide aceasta etapa si intram in dezbateri nu se mai poate invoca exceptia nulitatii
relative).
Exemplu: lipsa procedurii de citarea cu mine la termenul anteriorsi s-a administrat o serie de
probe si la termenul urmator cand este procedura cu mine ma prezint si stau linistit ; se inchide
faza cercetarii judecatoresti si incep sa se puna concluzii, atunci imi amintesc ca la termenul
anterior a fost viciu de procedura cu mine si toate probele administrate in absenta mea, fara sa fiu
legal citata, toate sunt nule. Mai pot sa fac acest lucru? sunt decazut din dreptul de a mai face!

Cand nu intervine decaderea?


Ipoteza 1: nu a fost constatata de instanta, am exercitat peste termen calea de atac, dar nu s-a
observat acest lucru si s-a judecat pe fond. Cand se renunta la dreptul de a invoca decaderea
daca este termenul de decadere stabilit prin norma dispozitiva, ex.:art.204 al.3.
Trebuie sa vad daca termenul este de ordine publica sau privata, daca poate partea care ar fi
ocrotita sa renunte sau nu la invocarea acelui drept.

Am dat exemplu cand am vorbit despre roulul judecatorului in procesul civil si am spus ca
probele trebuie propuse prin cererea de chemare in judecata sau prin intampinare de catre parti.
Daca nu au propus? Poate judecatorul sa le propuna din oficiu, cu depasirea acestui termen?
(sanctiunea decaderii nu vizeaza judecatorul!) Dar daca partea , exemplu reclamantul nu a propus
o anumita proba pentru cererea de chemare in judecata si o invoca tardiva, poate judecatorul sa
respinga ca tardiv, cand el are obligatia din oficiu sa administreze? NU si atunci am un text
de lege care inlatura sanctiunea decaderii ( in materie de proba sunt o serie se texte)
Nu am depus banii ca sa se deplaseze martorii la termenul de judecata, cand am martori din alta
localitate, ar trebui sa fiu decazut din dreptul de a mai administra proba testimoniala, dar daca
martorii totusi se prezinta desi eu nu am depus acea suma de bani, este inlaturata sanctiunea
decaderii.

195

Dr. Pr. Civil

In caz de solidaritate sau idivizibilitate, am facut deja cu participarea procesuala , la conditiile


de exercitare a actiunii civile am vorbit despre calitatea procesuala si despre coparticipare
(obligatoriu sau facultativa). In caz de solidaritate si idivizibilitate de ce nu functioneaza
decaderea? ex.:creditor care cheama in judecata mai multi debitori solidari sa fie obligati sa-i
plateasca un imprumut nerestituit si dintre acesti debitori solidari doar unul singur exercita calea
de atac impotriva hotararii prin care se admite actiunea creditorului. Ce am spus la efectele
coparticiparii procesuale? Actele favorabile profita si celorlalti! Deci daca este admis apelul
si instanta de apel schimba hotararea (ex.:titlul de care se prevaleza creditorul este nul) aceasta
hotarare va profita si celorlalti daca este favorabila.
Motive temeinic justificate din cauza carora partea nu a putut exercita acte de procedura in
aceasta situatie nu va opera termenul de decadere cu conditia sa ceara repunerea in termen.

Repunerea in termen, art.186 partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen
numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinice.
Despre ce termen poate sa fie vorba? nu am efectuat actul in termen, l-am pierdut, este un
termen imperativ

Ce inseamna motive temeinic justificate? Care este diferenta intre imprejurari mai presus de
vointa partii ( pe vechea reglementare: nu inseamna neaparat forta majora dar trebuie sa fie o
situatie care exclude culpa partii ) si motive temeinice?
Motive temeinice pare mai ingaduitor comparat decat imprejurari mai presus de vointa partii.
Spune asa: eu am ales domiciliul procesual la avocatul meu si acolo a fost comunicata hotararea
judecatoreasca, a fost redactata la limita vacantei judecatoresti si a fost comunicat la sediul
avocatului meu, plecat in vacanta judecatoreasca si am pierdut termenul de exercitare a caii de
atac. Este aceasta o imrejurare mai presus de vointa partii? Ea stia ca s-a solutionat cauza ei,
daca vroia putea sa stie si care este acea solutie, ca poti sa declari apel inainte de a sti motivarea
instantei (o sa vedeti ca apelul poate fi motivat si ulterior) ; nu este o imprejurare mai presus de
voint partii, dar ce se intampla cu motivul temeinic pe noul cod? se poate deja discuta
Pe noul cod nu mai poti sa motivezi apelul pana la primul termen de judecata, ca daca nu e
motivat se regularizeaza eventual ca si cererea de chemare in judecata si daca nu am invocat
motive nu mai pot sa invoc, chiar daca actul nu se anuleaza pentru nemotivare ci se au in vedere
doar motivele invocate in fata primei instante. Deci iata nerespectarea unui termen imperativ , ce
inseamna motiv intemeiat ramane se aprecieze judecatorul de la caz la caz in orice caz, mai
ingaduitor decat imprejurarea mai presus de vointa partii. Ca sa poata sa solicite repunerea in
termen, acea imprejurare trebuie sa fi avut loc in interiorul termenului de decadere, daca eu
puteam sa exercit apel in cele 15 zile in care ma obliga legea si nu am facut, degeaba in a 16-a zi
a intervenit o imprejurare care ma impiedeca sa o fac, nu ma intereseaza ca decaderea a intrat
deja. Deci, ca sa vorbesc de repunerea in termen, imrejurarea mai presus de vointa mea
trebuie sa intervina in interiorul termenului de decadere. Practic termenul de decadere asa se
196

Dr. Pr. Civil

intrerupe si eu pot cere repunerea in termen.


Cand trebuie sa cer repunerea in termen? Dupa ce inceteaza motivul care m-a impiedecat sa
exercit actul de procedura! In ce termen termen de la acest moment? 15 zile; daca este vorba
de exercitarea unei cai de atac atunci termenul prevazut de lege pentru exercitarea acelei cai de
atac.

Art.186 al.2 in acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15 zile, cerand
totodata repunerea sa in termen sau in cazul exercitarii cailor de atac aceasta durata este cea
prevazuta in cazul exercitarii caii de atac. Ce inseamna acest lucru? Nu ajunge sa cerem
punerea in termen, trebuie sa si efectuezi acte de procedura, nu ajunge sa efectuezi acte de
procedura, trebuie sa ceri si repunerea in termen!Deci sunt 2 acte de procedura care se fac
simultan sau in interiorul termenului de 15 zile sau de exercitare a caii de atac.
Teoretic as putea sa fac astazi cererea de repunere in termen si sa zic, hopa eu nu am facut si
apelul, dar daca inca sunt in acel termen prevazut de lege pentru exercitarea apelului, pot sa
exercit apelul. Daca fac numai cererea de repunere in termen mi se va respinge ca lipsita de
interes pentru ca nu am efectuat actul de procedura. Deci eu NU trebuie sa fac prima data cererea
de repunere in termen sa astept daca instanta ma repune sau nu, TREBUIE sa fac si actul de
procedura! Ce va face instanta? Va solutiona cererea de repunere in termen prima data si daca ma
repune in termen se va prununta si pe actele de procedura. In exemplul dat, am declarat o cale de
atac cu depasirea termenului, poate sa spuna instanta repunem reclamantul in termenul de
exercitare a caii de atac a apelului si solutionam apelul. Daca spune respingem cererea de
repunere in termen va constata ca apelul a fost tardiv exercitata si ca declaratia de apel este
lovita de nulitate. daca mergem pe Art.185 pas cu pas

Care este instanta competenta sa se pronunte asupra cererii de repunere in termen?


Instanta a carei hotarare se ataca sau instanta competenta sa solutioneze cererea de apel.

Prin ce se pronuta? In exemplul dat , daca admite cererea de repunere in termen poate sa o faca
prin incheiere si in alt termen poate sa dea decizie asupra apelului (spune ca mai are probe de
administrat) In aceasta situatie se pronunta prin incheiere.
Daca spune, admit cererea de repunerea de termen, nu mai sunt alte probe apelul se pronunta
prin decizie
Daca spune, resping cererea de repunere in termen categorica, constata tardivitatea apelului si
nulitatea actului facut cu depasirea termenului de decadere.
In functie de aceste distinctii, poate fi solutionata cererea de repunere in termen printr-o incheiere
sau printr-o sentinta sau decizie.
In masura in care partea apreciaza ca in mod gresit s-a solutionat cererea de repunere in termen
poate sa exercite calea de atac, in masura in care mai are cale de atac ( ca daca e vorba de recurs
197

Dr. Pr. Civil

nu se poate, sau daca o hotarare este susceptibila numai de apel si nu mai are recurs iarasi nu se
poate)

Curs 11, ora 2

Citarea i comunicarea actelor de procedur , care este reglementat, cu titlu de


dispoziii generale, n capitolul II, citarea i comunicarea acetlor de procedur, din titlul
IV actele de procedur , al crii I a codului, dispoziii generale. Aici ntlnim
dispoziiile generale n materie de citare, dar avem o serie de dispozi ii speciale, n alte
pri ale codului sau n legi speciale ( ex: legea insolveniei, dar tot la clasificarea
normelor am spus c regulile privind cuprinsul citaiei se aplic i n procedura
succesoral notarial L 36/1995, modificat, dar la meniunile de la citaie prevzute
de codul de procedur civil se adaug cteva meniuni specifice procedurii
succesorale prevzute de legea special ). Iat, ceea ce reglementeaz acest capitol II
sunt dispoziiile generale n materie de citare, de la care se poate deroga prin alte
dispoziii, fie din cod, fie din legi speciale.
De ce reglementeaz legiuitorul citarea i comunicarea actelor de procedur?
Pentru respectarea principiilor contradictorialitii i a dreptului la aprare
partea trebuie s tie de proces, urmnd s decid apoi dac vrea s- i fac aprarea
sau nu, care este o caracteristic a principiului disponibilitii. (Principiul dreptului la
aprare este mai puternic dect principiul disponibilitii i am amintit deja c exist un
text n cod, n materie de reprezentarea judiciar, care prevede c instana poate
desemna un aprtor din oficiu pentru partea care nu- i poate face singur aprarea,
chiar dac are mijloace financiare necesare. Chiar dac partea spune c nu vrea sa- i
angajeze avocat, dei ar putea, instana poate aprecia c partea nu este n stare s i
fac singur aprarea i va putea desemna un avocat pe cheltuiala prii.) Raiunea
reglementrii reprezint, aadar, respectarea principiilor contradictorialitii i a dreptului
la aprare prile trebuie s tie de existena procesului, i dac prile vor s se
apere trebuie s aib posibilitatea de a se prezenta i se pot prezenta doar dac le este
adus la cunotin termenul de judecat, care, la rndul si, va fi adus la cuno tin prin
citaie. Prile pot lua la cunotin calitatea sau poziia lor n proces tot din cauza
faptului c se comunic cererea de chemare n judecat formulat de reclamant, sau

198

Dr. Pr. Civil

aprrile invocate de prt, prin ntmpinare. Deci, raiunea reglementrii, n principal


este cea a respectrii principiilor contradictorialitii i a dreptului la aprare.
Cunoatem deja instituia termenului n cunotin din procedura penal i n
ceea ce privete instituia termenului n cunotin, este vorba i de respectarea
obligaiei prilor de a urmri finalizarea procesului am discutat tot la principii despre
obligaiile prilor un text similar era i n VCPC n art 129 (1), care vorbea despre
obligaiile prilor de a urmri finalizarea procesului, iar termenul n cuno tin este, de
fapt, o aplicaie a acestei obligaii ex: m-am prezentat la un termen i de acolo se
presupune c eu cunosc i termenele urmtoare, pentru c sunt obligat s urmresc
finalizarea procesului. De acolo judectorul s-a convins c eu cunosc existen a
procesului i nu am dect s cunosc aceast obligaie sau nu, a a cum este prevzut n
art. 10 (1).
Ce nseamn citare i ce nseamn comunicare? Exit o diferen ntre cei 2
termeni:

Citarea - tim din proc pen este mijlocul prevzut de lege pentru ncuno tinarea
anumitor participani despre existena procesului i a unui termen de judecat. Cine
anume se citeaz? Nu se citeaz numai prile, ci se citeaz i martorul i inclusiv
expertul, dac judectorul vrea sa-l audieze. Dac procurorul exercit o aciune civil n
numele prii o s vedem cazurile de participare ale procurorului n procesul civil, care
sunt reglementate n art. 92 i 93 NCPC , el poate porni orice aciune civil atunci cnd
este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, persoanelor
puse sub interdicie i ale persoanelor disprute, precum i n alte cazuri expres
prevcute de lege n aceste cazuri i procurorul va fi citat, va fi citat i atunci cnd
particip ca s pun concluzii, c el nu tie din oficiu c instana are pe rol un proces de
exprorpiere, trebuie s l citeze instana i sa-i aduc la cuno tin faptul c trebuie s
se prezinte la termen, s studieze dosarul i s pun concluzii, a adar se citeaz i
procurorul. Niciodat nu se va cita niciodat judectorul sau grefierul , dei exist
texte legale care ne-ar putea duce cu gndul la o posibil citarea a judectorului sau a
grefierului atunci cnd acetia sunt recuzai o s vedem c procedura de recuzare,
n proc civ, judectorul poate fi ascultat, la fel i grefiertul. Dac poate fi ascultat,
recuzarea se judec de un alt complet sau chiar de acel complet dac am mai mul i
judectori n compunerea lui i n-a fost recuzat dect unul singur ex: am 3 judectori
n recurs, este recuzat 1, rmn ceilali doi s judece recuzarea plus cel de pe lista de
permanen. Dac se recuz judectorul de la judectorie, compunere de unic
judector, judec un alt juidector. Deci e un alt complet eu de unde s tiu cnd
soluioneaz acel complet cererea de recuzare? Trebuie s m anune cineva i vom
vedea c ascultarea judectorului n aprare este facultativ atunci cum ajunge
judectorul s fie ascultat de completul care soluioneaz cererea de recuzare, cnt
vreme el nu tie exact cnd va fi soluionat acea cerere se judec n camera de
consiliu. Deci, n aceast ipotez, judectorul se citeaz? NU se aplic regulile de la
citare! El, teoretic, trebuie s fie la lucru i va fi chemat. Acum, dup ultima modificare a
regulamentului de ordine interioar a instanei, judectorul are un program flaxibil, poate
sa-i fac munca i de acas sau poate s vin la orice or la servici ca s- i
ndeplineasc atribuiile de serviciu cu excepia situaiei n care are edin de judecat
199

Dr. Pr. Civil

sau alte atribuii care fac obligatorie prezena sa la servici, cum ar fi edina de
uniformizare a jurisprudenei, de analiza soluiilor, un seminar profesional i a a mai
departe i atunci nu sunt absolut sigur c va fi colegul meu n instan atunci cnd judec
cererea de recuzare, dar n orice caz, nu se citeaz acas, nici nu exist adresa
judectorului la dosar er fi culmea s te poat cuta prile. Aadar, se anun prin
alte mijloace ex: prin grefa instanei care te sun i anun termenul de judecat i
grefierul face un proces verbal n practic,nici aceasta nu se ntmpl pentru c, de
regul, grefa instanei nu face proces verbal pentru c de obicei te cheam colegul care
ii aduce la cunotin cand trebuie s fii audiat n cazul n care ai fost recuzat.
Participanii din proces se vor cita, aadar, precum i procurorul, dar nu se vor cita
grefierul i judectorul, chiar cnd sunt recuzai. Prezena prii este facultativ, dar
exist situaii n care codul prevede prezena obligatorie i dac nu se respect acest
obligaie, exist anumite sanciuni. Ex: e ti citat la interogatoriu, nu te prezin i s
rspunzi, instana poate considera asta ca pe o mrturisire deplin sau nceput de
dovad scris. La divor, reclamantul este obligat s se prezinte la fiecare termen,
pentru a susine aciunea de divor

Citaiaeste actul concret care se d prii sau participantului ( c am spus c nu numai


prile se citeaz) i prin care el afl n ce calitate. Unde i la ce or este citat. Citarea
are un sens mai larg pentru c nu nseamn numai c i se aduce la cuno tin
procesul, ci nseamn c i se comunic i anumite acte, deci include i comunicarea,
nu sunt dou chelstiuni chiar total diferite. Comunicarea actelor de procedur este un
mijloc prevzut de lege prin care se aduce la cuno tina unei pri sau a unui alt
participant la proces, actul de procedur efectuat de o alt parte, de un alt participant,
cum ar fi instana, pentru c i unele acte ale istanei se comunic ex: hotrrea
judectoreasc prin care se soluioneaz procesul. Inclusiv cele din recurs. Ce altceva
se poate comunica, n afar de actele de procedur? nscrisurile ex: dac anexez, ca
reclamant, nite nscrisuri n probaiune, i acelea se comunic tot prin acest mijloc.
Dac depun ulterior nscrisuri n probaiune se va comunica tot prin comunicare a
actelor de procedur. Inclusiv expertiza se comunic, n sensul c partea, dac vrea,
vine i i-o ridic de la dosar. Deci comunicarea nu este numai ca citarea cnd este
adus de agent, ci comunicare poate reprezenta i permisiunea de a ridica actele de la
instan pentru a lua cunotin de ele. Citarea nseamn, deci, c, mi se aduce la
cunotin c am un proces i dac este cazul, mi se aduc la cuno tin i anumite acte
de procedur. Comunicarea actelor de procedur de fapt, este cuprins n no iunea de
citare, pentru c citarea nseamn aducerea la cuno tin a tot ceea ce este necesar.
Deci dac sunt citat n calitate de prt mi se va comunica i cererea de chemare n
judecat depus de reclamant pentru a putea depune ntmpinare. Noiunea de citare
este mai larg dect cea de comunicare. Uneori vorbim numai de citare i alte ori
numai de comunicarea actelor de procedur ex: nu am ce act de procedur s
comunic prii, vreau doar s o ncunotiinez despre existena urmtorului termen de
judecat dac am rmas n pronunare asupra aciunii i la deliberare, completul
constat c mai are probe de administrat sau c nu a pus n discuia prilor o anumit
mprejurare de drept sau de fapt i repune cauza pe rol, n aceast situaie trebuie s se
citeze prile, nu li se comunic niciun act de procedur, numai se citeaz, ca s li se
200

Dr. Pr. Civil

aduc la cunotin urmtorul termen de judecat. Sau este posibil ca partea s aib
termen n cunotin, deci nu mai este citat, ns totu i s i se comunice un act de
procedur comunicarea nu nseamn totdeauna deplasarea agentului cu citaia,
bunoar, are termen n cunotin, se depune la dosar expertiza cu 10 zile nainte de
termenul de judecat, ea trebuie s vin la arhiv, s verifice da expertul a depus sau
nu expertiza n termen i s i-o ridice de la dosar. Acesta este o form de comunicare
( numai comunicare, nu i citare) citarea este un termen mai general, pentru c
nseamn ncunotiinare a tuturor celor necesare, dac este cazul, i cu comunicarea
unor acte de procedur sau nscrisuri depuse n probaiune, ns uneori putem vb doar
de ncunotiinarea cu privire la un termen de judecat i alteori numai de comunicarea
unor acte de procedur sau a unor nscrisuri, dar s nu confundm aceste instituii cu
cererea de eliberare, contra cost, a unor copii de pe actele de la dosar. Ex: ncheiereile
de edin, ca regul, nu se comunic (hotrrea final se comunic, dar ncheierea nu
se comunic dect dac ntrerupe cursul judecii ex: am suspendat soluionarea
aciunii) ex: mpotriva ncheierii de suspendare am recurs, acea ncheiere se comuni,
dar cheierea prin care ncuviinez o prob i dau un nou termen de judecat nu se
comunic. Dac partea vrea s vad cu ochii ei, sau vrea s verifice dac grefierul a
consemnat cu acuratee cele discutate n instan, poate s cear o copie de pe
ncheiere, contra cost, dar aceea nu se confund cu comunicarea actului de procedur
care se face gratis i din oficiu, atunci cnd legea o prevede.
ntrebare la curs: dac instana trebuia s comunice din oficiu un act i nu a fcut
acest lucru i vine partea, cere copiile contra cost i semneaz, este o dovad de
comunicare? Da! Este o situaie de echipolen.
n principiu, una este citaia i alta este dovada de ndeplinire a procedurii de
citare. Una este comunicarea actelor de procedur i alta este dovada de comunicare,
pentru c citaia are mai multe pri avem o parte care rmne la participantul citat i
ai o parte care se ntoarce la instan. Acum avem o serie de acte, nu mai e att de
simplu cum era cand aveam doar proces verbal, uneori avem dovata comunicrii,
alteori avem proces verbal, alteori poate s existe n tiinare etc.
Iat ce nseamn citare, comunicare, citaie, dovad de ndeplinire etc. i nu se
confund cu eliberarea unor copii de la dosar, dar aceasta poate constitui o situa ie de
echipolen, pentru situaiile n care actul trebuia comunicat din oficiu dar nu a fost
comunicat.

Reguli generale n materie de citare i de comunicare a actelor de


procedur :
Regula general n materie de citare art. 153 - obligaia de a cita prile
instana poate hotr asupra unei cereri numai dac prile au fost citate, ori s-au
prezentat ( iat o situaie de echipolen chiar dac nu a fost citat partea, dar au aflat
din alte surse de existena litigiului (s-au uitat pe portalul instanei) i s-au prezentat.
Aceasta acoper viciul de procedur n anumite condiii.) Ori s-au prezentat personal
sau prin reprezentant, partea sau avocatul ei sau mandatarul neavocat ori

201

Dr. Pr. Civil

reprezentantul legal, n afar de cazurile n care prin lege se dispune altfel apropo de
sediul materiei, alte dispoziii din cod- deci regula este : procesul se desfoar cu
citarea prilor pentru asigurarea principiului contradictorialitii i a dreptului la aprare.
Care sunt excepiile de la aceast regul? Situaiile n care codul spune c nu se
citeaz - ex: n materie de sechestru asigurtor; sau codul spune c judectorul poate
s decid dac citeaz prile sau nu ( tim exemple de la cursurile precedente n
procedura necontencioas, judectorul poate s aprecieze dac citeaz sau nu
petiionarul; n alte situaii, la cererea de ndreptare material din hotrre, judectorul
poate decide dac are sau nu nevoie s citeze prile sau tie care este eroarea
material din hotrre; la ordonana pre edinial, este o procedur special care
reclam urgen, se poate da fr citarea prilor chiar n ziua n care este nregistrat
cererea de ordonan preedinial, deci, iat, de la aceast regul, exist excepii :
cnd legea prevede expres c o cauz se soluioneaz fr citare sau cnd las la
latitudinea judectorului s citeze sau nu prile. Dar cnd judectorul a spus c
aceast procedur o s o desfoare cu citarea prilor, procedura de citare trebuie
ndeplinit, nu poate s spun la termenul de judecat, dac e lips de procedur, c
va face citarea fr procedur.
ntrebare: exeplul concret al ordonanei preediniale -judectorul spune c vrea
s judece fr prezena prile, adic fr citare i ele totu i se prezint. Unii autori n
doctrin spun c judectorul trebuie s asculte prile, dar dac legea las la latitudinea
judectorului faptul c el poate decide dac are sau nu nevoie s asculte pr ile, nu mai
putem vorbi de nclcarea principiului contradictorialitii. Alii spun c ar trebui ascultate
prile, dac se prezint toate. Sigur c, n mod normal, dac se prezint reclamantul
care tie, c doar el a formulat cererea, dac vine i prtul, care a fost anunat pe o
alt cale i ambele pri cer s fie ascultate. O s vedem c legea leag anumite efecte
de citarea sau necitarea prilor, pentru c termenul de exercitare a cii de atac, curge
de la pronunare sau de la comunicare, n procedura ordonanei pre ediniale, dup
cum s-a dat cu sau fr citarea prilor, nu cu prezena sau fr prezena prilor
daci, iat, am efecte juridice legate de cu sau fr citare nu e acela i lucru dac mi
curge termenul de la pronunare sau de la comunicare dac se prezint pr ile cu
citare, ct vreme nu le-am citat. Andrea crede c dac ea a spus c nu are nevoie s
vin prile, nu e obligat s le asculte. Absolut teoretic, i n aceast situa ie se poate
cenzura n calea de atac, spunnd, partea, era o situaie n care ar fi trebuit s fie
ascultat i s dovedeasc o vtmare. De principiu, nu se poate spune c nu se poate
invoca drept motiv de exercitare a cii de atac, faptul c ar fi trebuit citat partea. Legea
las la latitudinea judectorului citarea sau necitarea, dar credem c aici citarea era
obligatorie pentru c fr citare se poate crea o vtmare ( nulitile sunt legate de
regulile de (... nu a continuat ceea ce voia s zic ) aici este o discuie dac nulitatea n
cauz este condiionat sau nu, n funcie de faptul dac elementul n discuie este
intrinsec sau extrinsec actului de procedur -> este necondiionat este de discutat
aici dac se poate vorbi despre nclcarea principiului contradictorialit ii, ct vreme
legea las la latitudinea judectorului citarea sau necitarea prii). De aceea mul i
judectorui accept s asculte prile ca s nu ajung n posibilitatea pronunrii unei
nuliti necondiionate, dac s-ar exercita calea de atac, pentru c atunci, de fiecare
dat, ar trebui s citez prile.

202

Dr. Pr. Civil

Pe slide avem o serie de texte care sunt doar aplicaii particulare ale regulii
protrivit cruia citarea este obligatorie, pentru c, dac deschidem la art. 154 alin (7),
spune c instana va verifica efectuarea procedurilor de citare i comunicare pentru
fiecare termen, pentru c dac nu sunt ndeplinite, va fi obligat s amne judecata i
s dispun citarea prrii cu care a fost lips de procedur. Art. 219 alin (2) , are un text
similar dac nu rspund la apel, inatna va verifica dac procedura de citare a fost
ndeplinit. Practic toate sunt aplicaii particulare ale principiului consacrat de art. 153.
Tot aa, la 241, care vb de celeritatea procesului, permite instanei s verifice procedura
i dac nu a fost ndeplinit s dispun s se refac n ceste condiii care permit urgena
fax, e-mail etc. la alin (3) se spune c vor dispune verificarea efecturii procedurii de
citare i comunicare pentru fiecare termen i cnd este cazul, ordon luarea msurilor
pentru refacerea acelei proceduri care permit o urgen fax, s sune partea la telefon
i s o anune de procesul de judecat etc.
Regulile generale n materie de citare: regula e citarea, excepia este necitarea,
fie c legea prevede expres c o procedur se desf oar fr citarea prilor, fie c
las la latitudinea judectorului s o dispun sau nu.
Termenul de nmnare a citaiei art. 159 i 167.
159 termenul de nmnare a citaiei trebuie s fie de cel puin 5 zile naintea
termenului fixat pentru judecarea cauzei, iar n pricinile urgente, judectorul poate s
dispun scurtarea acestui termen fr s spun cu ct.
167- vorbete de un termen de 15 zile. Sau mai poate s dea un termen mai lung
n cazul citrii prin publicitate. Nu trebuie confundat situaia n care d termen de
judecat mai lung, pt c partea are domiciliul n strintate, cu termenul cu ct nainte
de acel termen partea trebuie ntiinat despre existena termenului- ex: codul oblig
judectorul s fixeze un termen de maxim 60 de zile fixarea termenului de judecat de
la data depunerii rspunsului la ntmpinare, dar dac partea (prtul) domiciliaz n
strintate, judectorul poate oferi i un termen mai lung dar acest termen se refer la
termenul de judecat. Termenul de nmnare a citaiei se raporteaz la termenul fixat
pentru judecarea cauzei i trebuie s fie cu 5 zile nainte, cu 15 zile nainte, n cazul
citrii prin publicitate, sau termenul de 5 zile poate fi scurtat dup aprecierea instan ei,
n cazurile urgente.
Calculul termenului:
-

De la clasificare termenului spuneam c avem termene de progresie i cele de regresie,


dup sensul n care curg. Pn acum, am discutat, n mare parte despre termene de
progresie termenul de exercitare a cii de atac al apelului 5 zile de la pronun are
se pronun n data de 10 ( mari), de aici ncepe s curg i se mpline te n 16 care
este zi de lucru ( luni), aadar, 16 este ultimul termen. Dac ar fi fost o zi de smbt
sau de duminic, se prelungea pn luni. Dac am astzi termen de judecat, cu ct
timp trebuia s primeasc partea citaia pentru a fi respectat termenul de 5 zile ( ziua
curent, mari, nu intr i mai avem , luni, duminic, smbt, vineri, joi,) . Dar dac sar mplini termenul ntr-o zi de weekend, mergem napoi ex: vineri termen de judecat
joi-duminic ( duminica i smbta nu funcioneaz ) aa c, la regresie, merg napoi
203

Dr. Pr. Civil

( n sensul de curgere) deci ziua va fi vineri ziua n care va trebui s primeasc partea
citaia acesta poate fi subiect de examen!
-

Dac n materia citrii, regula e citarea i excepia este judecarea fr citare, n materia
comunicrii actelor de procedur, regula este c ele nu se comunic i cu titlu de
excepie ele se comunic atunci cnd legea prevede expres acest lucru.Ex: dintre
actele instanei, ncheierile de edin, legea nu spune nimic despre ele, deci ele nu se
comunic, ele se comunic doar cnd legea prevede expres acest lucru. La hotrrea
judectoreasc, act final al judecii, precum i la cererea de chemare n judecat
textele spun expres c se comunic, dar la rspunsul la ntmpinare, spune clar textul
de lege c nu se comunic. Regul: actele se comunic atunci cnd se prevede expres.
Asta nu nseamn c partea nu poate s ia de la dosar actele ex: rspunsul la
ntminare nu se comunic prii, ci partea va ridica de la dosar. Sau, vom vedea c
raportul de expertiz trebuie depus la dosar cu 10 zile nainte de termenul fixat pentru
judecarea cauzei partea care tie c s-a ncuviinat un raport de expertiz trebuie s
mearg la dosar i s verifice dac s-a depus sau nu raportul cu 10 zile nainte, pentru
c dac s-a depus cu 10 zile nainte trebuie s i-l ridice de la dosar, nu s i-l comunice
instana nainte de termen i s formuleze obieciuni dac are, pentru c dacu nu le-a
formulat pn la termen este deczut din dreptul de a le mai formula.

ntmpinarea, ca regul general, se comunic se comunic cererea de chemare n


judecat prtului, regula este c ntmpinarea este obligatorie, acesta va forumula
ntminare, ca regul n 25 de zile de la mom primirii cererii de chemare n judecat,
ntmpinare care se comunic reclamantului i care poate s forumleze rspuns la
ntmpinare n termen de 10 zile, dup care se stabile te primul termen de judecat. n
cile de atac, la fel, declaraia de apel, cererea de recurs, se comunic intimatului, care
depune ntmpinare care se comunic intimatului sau recurentului, n cele 2 exemple,
dar n cile extraordinare de atac de retractare, la revizuire i la contesta ia n anulare,
spune textul de lege expres, c se depune la dosar ntmpinare cu 5 zile nainte de
chemarea n judecat i intimatul trebuie s studieze ntmpinarea la dosar. Cum se
interpreteaz aceasta nu c nu mi s-ar da dac vin la termenul de judecat i spun
judectorului c n-am ridicat ntmpinarea, i judectorul va spune c ntmpinarea va fi
la dosar i i-o va da, dar nu se poate spune c nu s-a comunicat cu 5 zile nainte, pentru
c nu era obligat instana, era obligaia prii s mearg la dosar i s studieze ca s
zic dac are obieciuni ( ca la expertiz) dac nu a fcut acest lucru, este deczut din
dreptul de a o mai face. Deci, iat, dac la citare regula este citarea i excepia este
necitarea, la comunicarea actelor de procedur, regula este c nu se comunic, ele se
comunic doar cnd legea prevede expres i exist situaiile actelor de procedur, cum
este ntmpinarea, care uneori se comunic i alteori nu se comunic.

Nulitatea procedurii de citare i a actelor de procedur subsecvente:

204

Dr. Pr. Civil

O tratm aici, la reguli generale, de i vom face n detaliu procedura. Natura juridic a
acestei nuliti clasificarea nulitii actelor de procedur, regim juridic care mprumut
att din regimul nulitii absolute, ct i a celei relative. Am spus acest lucru pentru c
ex: la acest termen de judecat este lips de procedur cu reclamantul cine poate s
invoce lipsa de procedur? i prtul ( are interesul s nu se anuleze actele de
procedur efectuate la acel termen) i instana din oficiu i procurorul dac particip la
soluionarea cauzei. Dar dac nu s-a respectat termenului de 5 zile i vine chiar
reclamantul la termen, i spune c a primit citaia n chiar aceea i zi i nu a avut timp sai fac aprarea. Prezena prii acoper viciul de procedur, dar nu a avut timp sa- i
pregteasc aprarea, pentru c procedura n-a fost ndeplinit, acesta poate el, sau
chiar instana s invoce lipsa de procedur. Dac s-au administrat ni te probe n lispa
procedurii cu reclamantul, care nu a fost prezent, ex: s-au audiat 5 martori, la termenul
urmtoru numai reclamantul poate s mai invoce nulitatea procedurii de citare, n
condiiile de invocare ale nulitilor relative deci are un regim juridic mixt pentru c, la
termenul de judecare (aduce a nulitate absolut pentru c poate fi invocat i din oficiu
de ctre instan, aa cum am vzut, judectorul nu poate soluiona cauza cu lips de
procedur, el trebuie s verifice de fiecare dat procedura de citare) dac ar fi s o
calificm, s-ar ncadra att n regimul juridic al nulitii absolute, ct i al nulitii relative,
pentru c la termenul de judecat, la care este lips de procedur, poate fi invocat de
oricare dintre pri i din oficiu, dar dac n-a fost invocat la acel termen, nu mai poate fi
invocat dect de partea cu care a fost lips de procedur i numai in limine litia, la
primul termen urmtor cu procedur complet cu ea. Dac e chiar primul termen de
judecat. Dac ea nu a fost citat, poate nu a fost citat regulat deloc n fa a primei
instane, atunci invoc calea de atac a apelului- nulitatea hotrrii i a tuturor acetlor de
procedur pentru c partea nu a fost citat deloc, dar dac n-a fost citat la acest termen
i este citat pentru termenul urmtor, atunci trebuie s o invoce. Dac a fost citat doar la
ultimul termen de judecat, este nul hotrrea pronunat n lipsa sa, poate s invoce
nulitatea prin exercitarea cilor de atac prevzute de lege. Pentru lips de proc se poate
exercita apel sau recurs sau este i motiv de contestaie n anulare (dac hot primei
instane este susceptibil numai de apel i atunci, mpotriva hotrrii date n apel, dac
n apel partea n-a fost regulat citat, se poate face contestaie n anulare), dac aveam
i apel i recurs i n recurs partea nu a fost legal citat, poate face contesta ie n
anulare mpotriva hot. din recurs. Revenind, mprumut att din regimul de nulitate
relativ ct i absolut, sub aspectul posibilitilor de revocare.
Este o nulitate intrinsec sau extrinsec acum dovada de ndeplinire a procedurii de
citare trebuie s aib anumite meniuni ( vom vedea imediat ) lipsesc acele men iuni
este o nulitate intrinsec - dac e o nulitate intrinsec, este condiionat de existen a
unei vtmri. Vom vedea c lipsa unor meniuni este prevzut sub sanciunea nulit ii
i la lipsa celorlalte nu se prevede nimic.
Nulitatea poate fi expres sau virtual la nulitile exprese, vtmarea se prezum, la
cele virtuale, trebuie dovedit. Nulitile exprese pot fi invocate i de instan e din oficiu,
n aceat situaie, ( cele dou nu se confund nulit expres nu nseamn nulitate
absolut, sau nulitatea virtual nu nseamn neaprat nulitate relativ ) nulit ile
esprese sunt nuliti absolute, instana fiind obligat s verifice procedura de citare i
acolo unde spune textul clar c dac lipsete din donvada de comunicare o anumit
205

Dr. Pr. Civil

meniune ex: nu scrie exact pe ea termenul de judecat e nul nulitate care poate fi
invocat i de instna din oficiu. Respectarea prodcedurii de citare nu nseamn numai
ca ea s existe, ci i ca ea s fi fost ntocmit cu respectarea prevederilor legale. Pentru
alte meniuni, care nu sunt prevzute sub sanciunea nulitii exprese, acolo partea
chiar dac zile c i sa produs o vtmare, acolo avem deja o nulitate relativ care
trebuie invocat de partea prejudiciat i care trebuie sa- i dovedeasc vtmarea. Iat,
este o nulitate intrinsec, ce trebuie totdeauna condiionat de existena unei vtmri,
care prezum cnd nulitatea este expres i care trebuie dovedit cnd nulitatea este
virtual i este proprie n ceea ce privete procedura de citare este proprie actului. Dar
dac am acte de proc subsecvente, a cror valabilitate depinde de valabilitatea
procedurii de citare, vorbesc de o nulitate derivat deci iat, nu am dovada de
ndeplinire a procedurii de citare la dosar, sau este nul pentru c nu are o men iune din
cele prevzute de lege pentru valabilitatea ei, procedura de citare este lovit de nulitate,
nulitate intrinsec i proprie a acelui act, dar hotrrea pronunat cu lips de procedur
este o nulitate ( act subsecven) derivat.

Condiiile pentru a opera nulitatea condiionat:


-

S se ncalce o dispoziie legal care reglementeaz valabilitatea ntocmirii


actului

Dac este nulitate condiionat s existe vtmare

Vtmarea s nu poat fi probat prin anularea actului.

Se poate invoca pe cale de excepie sau ca exercitare a cilor de atac. Poate invoca
oricare dintre celelalte pri ( inclusiv partea care a zis c nu i-a putut pregti aprarea
pentru c nu s-a respectat termenul de 5 zile, sau instana din oficiu) dar la alte termene
numai partea vtmat poate s o invoce pe cale de excepie
Dac s-a pronunat hot. cu viciu de procedur cu una dintre pri, ex: se admite
aciunea i este lips de procedur cu reclamantul la ultimul termen, poate prtul s
exercite apel i s spun c hotrrea este nul pentru c reclamantul nu a fost citat i
nu s-a prezentat la ultimul termen de judecat? NU - i atunci cine poate s invoce ca
motiv de nulitate n cile de atac? Numai cel cu care a fost viciat procedura. Iat,
nulitatea procedurii de citare se invoc pe cale de excepie la termenul de judecat la
care s-a produs sau la primul termen cu procedura complet, sau ca motiv de exercitare
a cilor de atac.

Curs 11 procedura civila ora a 3-a


Termenul in cunostinta

206

Dr. Pr. Civil


Ce este termenul in cunostinta, ca tot am vorbit despre el inca de la ratiunea
reglementrii institutiei? Tot aceeasi ratiune, a urmaririi procesului, o satisface si
faptul, ca actele de procedura nu se comunica decat atunci, cand legea prevede
expres. Cand legea nu prevede, partea trebuie sa stie sa vina la dosar sa-si ridice
actul deprocedura si sa il studieze in termen.
Termenul de cunostinta este o institutie, care are la baza aceasta obligatie a partilor
consacrata ca principiu in titlul de introducere a Codului. Cum se ia termenul in
cunostinta? Art 229 sunt 2 modalitati in care partea ia termenul in cunostinta
(poate lua partea personal, sau prin alte persoane, reprezentant sau functionar
insarcinat cu privirea corespondentei):
fie ca s-a prezentat personal in fata instantei: vine reclamantul si instanta
spune, termenul de judecata ce urmeaza este 25 ianuarie, partile iau
termenul in cunostinta sau spune ca nu veti mai fi citati. Deci,fie prin
prezenta partii sau a altor persoane care au posibilitatea de a lua termenul in
cunostinta pentru parte sau
situatia in care partea personal sau reprezentantul ei vom vedea cine sunt
cei care pot semna pentru parte iau termenul in cunostinta prin
semnarea dovezii de indeplinire a procedurii de citare.
Deci acestea doua modalitati: fie ca iti aduce la cunostinta instanta ca te-ai
prezentat tu sau reprezentantul tau, fie ca ai semnat personal dovada de indeplinire
a procedurii de citare tu sau reprezentantul tau sau in cazul persoanelor juridice si
functionarul insarcinat cu privirea corespondentei, pentru ca de exemplu daca citezi
judetul prin presedintele consiliului judetean, el nu va sta la registratura sasemneze
citatiile,ci va semna dovada de indeplinire a procedurii de citare functionarul
insarcinat cu privirea corespondentei. Semnatura functionarului inseamna inclusiv
luarea termenului in cunostinta.
Art. 229(1):
Prima situatie (situatie de exceptie): Partea care a depus cerera personal
sau prin mandatar si a lut termenul in cunostinta. Am discutat deja
despre etapa scrisa, in marea majoritate a situatiilor nu pot fixa termen de
judecata atunci, cand se inregistreaza cererea de chemare in judecata, chiar
daca ea este perfecta din perspectiva textului de lege, are toate mentiunile
necesare, pentru ca trebuie sa o comunic paratului, care trebuie sa depuna
intampinare. Nu am facut inca actele partilor, dar veti vedea ca intampinarea
ca regula este obligatorie, numai atunci nu se depune, cand procedura
respectiva prevede expres ca se judeca o anumita cerere fara obligativitatea
de depunere a intampinarii. tot vorbeam astazi despreordonanta
presedentiala, in procedura ordonantei presedentiale in reglementarea
Noului Cod,intampinarea nu este obligatorie. Ei, in aceasta situatie, de
exemplu inregistrez o cerere de ordonanta presedentiala, intampinarea
nefiind obligatorie, teoretic pot sa fixez primul termen de judecata din
momentul in care se inregistreaza. Daca partea vine personal sau avocatul

207

Dr. Pr. Civil


partii sau reprezentantul legal al partii , parintele, si inregistreaza cererea de
ordonanta presedentiala la registratura judecatoriei, de exemplu, si
functionarul il introduce cererea in ECRIS si ea se repartizeaza aleatoriu la un
complet de judecata pa un termen de judecata, poate sa-I spuna partii, va
comunic termenul de judecata, care este in data de. Si atunci
reclamantul, ea personal sau prin reprezentantul sau legal sau conventional,
ia termenul in cunostinta in momentul in care inregistreaza cerera. Repet,
este o situatie cu totul si cu totul de exceptie, atunci cand cererea de
chemare in judeacata este perfecta formal, si cand depunerea intampinarii
nu este obligatorie, Fiindca daca ea nu este perfecta formal, urmeaza o
procedura de regularizare. Chiar daca e perfecta formal, dar depunerea
intampinarii este obligatorie, nu se fixeaza termen de judecata de la
registratura,ci mai intai in etapa scrisa se comunica cererea de chemare in
judecata paratului, acesta depune intampinare care se comunica
reclamantului, care depune raspuns la intampinare si abia dupa aceea se
fixeaza primul termen de judecata. Deci aceasta este o situatie, prima de la
art. 229, cu totul si cu totul de exceptie, repet, cand cererea este regulat
facuta si nu se depune intampinare.
A doua situatie: partea a fost prezenta la un termen de judecata, personal
sau prin reprezentant legal sau conventional. Reprezentant legal inseamna
parinte sau tutore, reprezentant conventional inseamna avocat su poate sa
fie un mandatar neavocat, chiar neinputernicit cu dreptul de a cunoaste
termenul. Nu trebuie sa spun expres avocatului, sa-i dau imputernicire
expresa sa ia termenul in cunostinta. Este reprezentantul meu conventional
in proces, poate sa ia termenul in cunostinta pentru mine. Deci fie ca
maprezint eu, fie ca se prezinta reprezentantul meu legal sau conventional in
fata instantei, daca instanta ii spune: urmatorul termen de judecata este
ecesta, ia termenul in cunostinta si nu va mai fi citat, pentru ca este obligat
sa urmareasca desfasurarea procesului in fata acelei instante. Evident,ca in
caile de atac o luam de la capat, pentru ca nu ai de unde sa stii de deinainte
ca se exercita, nu se exercita,la ce instanta si pentru ce data se fixeaza
termenul. Deci,functioneaza pentru o anumita instanta. Nu va mai fi citata
in tot cursul judecarii la acea instanta, spune codul expres. Nu ai cum sa iei
in cunostinta termenul pana in recurs, numai in fata primei instante,
deocamdata. La un termen de de judecata in apel daca te-ai prezentat tu sau
reprezentantul tau, nu vei mai fi citat in apel.
A treia situatie: Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii, careia personal ori
prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana
insarcinata cu primirea corespondentei, i s-ainmanat citatia pentru un
termen de judecata, considerandu-se ca, in acest caz, ea cunoaste si
termenele ulterioare, acelea pentru care citatia i-a fost inmanata. Deci
practic, fie personal, fie semnand personal citatia, fie eu, fie reprezentantul
meu,iar la persoanele juridice poate fi si functionarul sau persoana
insarcinata cu primirea corespondentei, v-am dat exemplul cu presedintele
consiliuliu judetean, el nu va sta sa semneze toate dovezile de comunicare.

208

Dr. Pr. Civil


Sau, imi aleg domiciliul procesual la avocatul meu. Daca este un cabinet
avocatial serios, are o secretara, el nu o sa stea toata ziua sa semneze
dovezi de indeplinire a procedurii de citare, vasemna secretaram care e
functionarul insarcinata sa primeasca corespondenta cabinetului avocatial si
atunci ia termenul in cunostinta. Deci fie personal si se consemneaza in
incheierea de sedinta, fie prin semnarea citatiei.
O sa vedem cine are dreptul de a semna citatia pentru ca procedura sa fie
indeplinita. Citatia poate sa o semneze, daca eu stau cu mama, si mama mea,
persoana majora cu care locuiesc. Dar ea nu va lua pentru mine termen in
cunostinta, daca eu nu i-am desemnat ca sa fie mandatarul meu in proces sau daca
nu este reprezentantul meu legal, pentru ca sunt major. Deci, nu orice persoana,
care a semnat citatia ia termenul in cunostinta, numai daca este vorba de parte
personal, reprezentantul legal sau conventional al partii sau functionaul
insarcinat cu primirea corespondentei. Aceasta este institutia termenului in
cunostinta.
Intrebare din sala Profa: ratiunea institutiei este, ca se ia temenul in
cunostinta pentru toata procedura in fata acelei instante,nu doar pentru termenul
urmator, cu exceptiile prevazute de lege, pe care acum le discutam. Deci, nu va fi
citata in tot cursul procesului la acea instanta. Pentru ca polul citatiei este sa-ti
aduca la cunostinta ca exista un proces si care este primul termen, ca poate
reclamantul stie de existenta procesului, dar nu stie care e primul termen. Dar
conform art. 10(1) tu esti obligat sa-l urmaresti. Deci daca o singura data am
dovada,in aceste conditii, ca stii de el, fie ca te-ai prezentat tu sau reprezentantul
tau si s-a consemnat in incheierea de sedinta,fie ca ai semnat tu sau reprezentantul
tau sau functionarul citatia,si v-am spus ca exista si situatia de exceptie foarte rara,
din acel moment tu nu vei mai fi citat, pana ce se judeca acea cauza in fata acelei
instante. Daca e in prima instanta, pana se da sentinta, daca e in apel, pana se
pronunta decizia din apel.
Cand nu se aplica institutia termenului in cunostinta?
1. In cazulreluarii judecatii dupa ce a fost suspendata. De exemplu s-a
suspendat pentru lipsa nemotivata a partilor, trebuie sa ceara ele repunerea
pe rol ca sa nu se perime, sau se repunde pe rol de instanta din oficiu am
multe situatii de unde sa stie toate partile ca s-a repus pricina pe rol? In
momentul in care s-a suspendat cauza, e pe o durata nedeterminata, in acel
moment se pierde termenul in cunostinta. Daca se repune cauza pe rol dupa
ce a fost suspendata,trebuie emise din nou citatii pentru toate partile din
proces.
2. In cazul cand procesul se repune pe rol.Cand se repune procesul pe rol?
La deliberare constat, ca mai trebuie sa administrezniste probe sau ca am
omis sa invoc o exceptie absoluta si repun cauza pe rol. Nu mai functioneaza
termeul luat in cunostinta, pentru ca partea s-a dus acasa linistita, ca nu mai
am ce sa urmaresc, ca s-a terminat procesul,urmeaza sa mi se comunice
hotararea acasa apropo de comunicarea actelor de procedura, hatararea

209

Dr. Pr. Civil


finala se comunica si atunci partea si-a luat gandul, ca aindeplinit obligatia
prevazuta de art. 10(1), a urmarit procesul pana la ultimul termen de
judecata, i s-a dat cuvantul, a pus concluzii si instanta s-a retras sa se
delibereze. Din acel moment ea sta si asteapta hotararea, nu are de unde sa
stie,nu este obligata sa urmareasca faptul ca instanta nu s-a decis cu ocazia
deliberarii si a repus cauza pe rol. In momentul in care a pus concluzii, s-a
pierdut termenul in cunostinta, daca se repune cauza pe rol, trebuie emise
noi citatii.
3. Cand partea este chemata la interogatoriu.O sa vedeti, ca legea leaga
de la absenta de la interogatoriu o serie de consecinte. Nu ma prezint, poate
sa considere judecatorul, ca am recunoscut pretentiile celeilalte parti,sau
poate sa considere ca e un inceput de dovada scrisa si celalta parte desi nu
are un inscris cu care sa dovedeasca,de exemplu, ca mi-a dat o suma in
imprumut,din acel moment poate sa administreze proba cu martori, caci
inceputul de dovada scrisa face admisibila proba cu martori, indiferent de
valoarea obiectului actului juridic. In aceasta situatie,tocmai pentru ca
prezenta partii este necesara si absenta ei are o sanctiune atat de grava, o
exclude legiuitorul din institutia termenului in cunostinta, si atunci can
dincuviintezi proba cu interogatoriu, partea terbuie sa fie anuntata, ca la
termenul care urmeaza,trebuie sa vina ca sa raspunda la niste intrebari. Dar,
la termenul care urmeaza daca el nu a fost citata cu mentiune despre
interogatoriu, procedura este indeplinita? Sa zicem, ca nu iau interogatoriu,
dar pot sa audiezmartori? Deci daca are termenul in cunostinta pentru alte
acte de procedura, el ramane valabil,numai pentru institutia interogatoriului
nu-i valabila. Adica, nu pot sa spun ca nu s-a prezentat,consider o marturisire,
pentru ca nu l-am citat expres, dar el avand termen in cunostinta, daca
pentru acelasi termen eu am incuviintat niste martori, acolo institutia
termenului luat in cunostinta functioneaza in continuare si pot sa le audiez, si
nu poate invoca lipsa de procedura la termenul urmator si sa ceara anularea
declaratiilor.
Se mai citeaza si atunci, cand se administreaza o proba in afara
instantei intre termene de judecata. De exemplu,la cercetarea la fata locului
cand ma duc, si acela o stabilesc intre termenele de judecata,nici nu va figura in
ECRIS, ca in ECRIS, daca partea se duce sa urmareasca procesul conform art. 10(1),
ce vede? Ia termenul in cunostinta, deci urmareste Se duce la portal si spune, pai
am termen peste o luna, ok, stau linistit. Dar eu trebuie sa fiu anuntat ca se face o
cercetare la fata locului, unde prezenta mea poate sa fie necesara, pentru acea
cercetare, repet, care se afla intre termene, trebuie sa fiu citat. Daca se ia o
declaratie de martori intre termene,la deplasarea instante la fata locului iarasi
trebuie sa citez partea, daca administrez si alte probe cu ocazia cercetarii la fata
locului. O sa vedeti cand facem probele, ca cercetarea la fata locului inseamna
constatatrea unei stari de fapt. Zice reclamantul: paratul a inchis cu poarta singura
cale de acces. Pentru aceasta nu-mi trebiue expertiza, ca ma duc eu si vad cu ochii
mei, daca este o poarta sau nu este, are pe unde sa intre in casa sau nu, ca sa nu o
pun sa plateasca. Dar daca spune: vreau cu ocazia cercetarii la fata locului sa-I

210

Dr. Pr. Civil


audiati ca martori si pe vecinii care stiu cand a montat poarta, ca ea nu exista, sigur
ca deja pentru cercetarea la fata locului trebuie sa citez partea. Dar daca ar spune:
vreau sa audiati un martor la domiciliul sau pentru ca este nedeplasabil si lucrul
acesta se intampla intre termene de judecata, iarasi trebuie sa citez partea, pentru
ca nu poate urmari acest lucru de pe portal, atunci cand urmareste termenul in
cunostinta. Deci, ca regula, sa va imaginati ca acestea sunt alte situatii in care nu
functioneaza termenul in cunostinta, cand se administreaza anumite probe:
interogatoriul, unde de lipsa partii legea leaga anumite efecte foarte grave si
administrarea unor probe in afara instantei intre termenele de judecata.
La interogatoriu, cum va explicati aceasta fraza finala: in afara de cazul in
care a fost prezenta laincuviintarea lui, cand s-a stabilit si termenul pentru luarea
acestuia.? Daca partea astazi este prezenta in instanta si eu incuviintez
interogatoriul si spun: vedeti, ca la termenul urmator urmeaza sa luam
interogatoriul, si pe al Dvs. Si al altor parti, pai o mai citez? Ar fi si absurd.. dar sa
stiti, ca in vechea reglementare nu era aceasta precizare expresa si unii spuneau
ca, chiar daca partea a fost prezenta,eu tot trebuie sa citez, ca altfel nu pot sa aplic
sanctiune prevazuta de fostul art. 225. E absurd.
4. Pentru motive temeinice, instanta a dispus ca partea sa fie citata la
fiecare termen. Aceaste depinde de ea. Nu am prea intalnit situatii, ca sa
vrea instanta neaparat sa citeze partea, dar poate sa considere necesar sa
discute anumite probleme, exceptii.
5. Cand instanta de apel sau de recurs fixeaza termen pentru
rejudecarea fondului procesului dupa anularea hotararii primei
instante sau dupa casarea cu retinere. Cand se da cuvantul pe apel,eu
astept sa se dea o solutie, dar se da o solutie partiala. Se spune asa: admit
apelul si anulez hotararea primei instante, pentru ca apelantul nu a fost
regulat citat. Neregulata citare atrage nulitatea derivata a hotararii
judecatoresti. Dar pentru ca nu a fost regulat citat pe tot parcursul procesului
trebuie sa refac niste acte de procedura, si atunci dupa ce anulez hotararea,
retin cauza un apel sa o rejudec si fixez un termen. In aceasta situatie nu
opereaza termenul in cunostinta, pentru ca iarasi, eu am pus concluzii, gata
cu obligatia de la art.10(1). Dar daca instanta o retine si o ia de la capat,
trebuie din nou sa ma citeze. Acelasi chestiuni sunt valabile si in recurs.
6. Militarii incazarmati si detiunutii sunt citati la fiecare termen, pentru
ca ei nu au un acces liber la portalul instantelor, cand vor ei, sa urmareasca
procesul,e logic sa fie citati. O sa vedeti, ca in cazul lor nu este insa
obligatorie prezenta. Exista o problema in aceasta situatie, deoarece multi
detinuti fac procese fictive, ca sa fie transferati de la o inchisoare la alta, a
fost un adevarat turism procesual, si atuncea s-a spus, ca trebuie sa fie citati,
dar nu e obligatoriu sa asiguri prezenta lor. Este necesar sa fie tinuti intr-un
penitenciar apropiat de locul unde se desfasoara procesul penal pentru care
este detinut.

211

Dr. Pr. Civil


In ceea ce priveste militarii incazarmati e foarte greu sa spui ce inseamna militar
incazarmat, inainte era militar in termen, era simplu, militarul in termen nu are
aceeasi libertate de miscare, nu e ofiter. Termenul de militar incazarmat nu este
folosit de legea speciala. Probabil este vorba de situatii, clar, cand se afla in misiuni,
sau cand fortele armatei sunt pe picior de razboi, urmeaza sa vedem, ce inseamna
in concret. Un ofiter, care merge in fiecare zi la servicii, poate fi considerat un
militar in termen, si ca nu poate sa vina la proces? Trebuie sa fie citati la fiecare
termen, ca incazul in care doresc sa vina la proces, sa-si poata justifica absenta de
la locul in care isi desfasoara activitatea.

Cuprinsul citatiei
Am vorbit putin despre cuprinsul citatiei, cand am facut regimul nulitatilor.
Am spus ca trebuie sa contina anumite elemente,unele sunt prevazute sub
sanctiunea nulitatii exprese, si pentru altele nu se prevede o sanctiune. [Pe slideuri
sunt marcate cu rosu elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese.]
Mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese sunt considerate mentiuni
esentiale. [!!!!! La grile vor fi intrebari legate de cuprinsul citatiei]
Mentiunule obligarorii prevazute de art.157(1):

Denumirea instantei, sediul ei, si cand este cazul un alt loc, unde
urmeaza sa se desfasoare judecarea procesului e mentiune esentiala,
cine ma cheama si unde; trebuie inclusiv ora la care sunt chemat,pentru ca
sunt complete care intra la ore diferite, desi textul nu prevede.

Data emiterii citatiei este o mentiune neesentiala, nu ma intereseaza


cand s-a emis, maintereseaza, cand a primit-o partea, pentru ca raportat la
aceasta data verific, daca este termeul de 5 zile respectat; si atunci, data
emiterii citatiei nu este foarte importanta. Daca partea invoca vreo vatamare,
ca nu stie cand s-a emis citatia, greu de imaginat, este o nulitate relativa,
virtuala, vatamarea trebuie invocata si dovedita.

Numarul dosarului mentiune esentiala, daca vreau sa-l studies, trebuie sa


stiu numarul; lipsa ei poate fi invocata si de instanat si de cealalta parte,ca-I
nulitate expresa, vatamarea se prezuma.

Anul, luna, ziua si ora infatisatii mentiune esentiala; cine ma cheama si


unde. La denumirea si sediul instantei se precizeaza: Judecatoria Cluj-Napoca,
str. Stefan cel Mare, nr. 1-3, dar trebuie sa mi se specifice exact si salasi ora
la care sama infatisez.

Calitatea celui citat mentiune neesentiala; daca mi se comunica cererea


de chemare in judecata in care eu figurez ca parat, nu mi se comunica
termenul de judecata in etapa scrisa, deocamdata mi se comunica doar
cererea, ca nu-i fixat termen pana nu depun intampinare si se depune
raspuns, deci deocamdata faza de comunicare. - In acest exemplu este vorba,

212

Dr. Pr. Civil


nu de citatie in sensul de a mi se aduce la cunostinta termenul de judecata, ci
doar de a mi se aduce la cunostinta un act de procedura. Am discutat despre
citare si comunicare, am spus, ca citarea are un sens mai larg, si ca uneori
presupune si comunicare. In unele situatii am doar comunicare si in alte
situatii am doar citare. Regula, in etapa scrisa, este ca nu stabilesc termen de
judecatacand se inregistreaza cerereade chemare in judecata, pentru ca ea
trebuie comunicata paratului, chiar daca e foarte bine facuta, si nu se supune
regularizarii, si paratul poate sa depuna intampinare in 25 de zile. Daca
intampinarea nu este obligatorie, si am dat exemplul cererii de ordonanta
presedentiala, fixez din start termen, si acolo si il citez si ii comunic cererea.
Sa zicem, ca in exemlpul dat este vorba de cerere de ordonanta
presedentiala, am fixat termen,iicomunic paratului cererea anexata citarii,
care arata termenul de judecata. Pai, daca nu scrie pe citatie ca e parat,el nu
stie? Daca-I comunic cererea de chemare in judecata, pe care scre: il chem
in judecata pe parat. Deci iata, de ce calitateain care este chemat nu e o
mentiune esentiala. Poate sa invoca el o vatamare, dar trebiue dovedita.

Numele, prenumele sau denumirea partii potrivnice mentiune


neesentiala; revenind la acelasi exemplu, zici: pai, nu stiu din citatie cu cine
ma judec, dar s-a anexat cererea de chemare in judecata si vezi de pe ea cu
cine te judeci. Este un motiv de nulitate a procedurii de citare? Se poate
imagina o situatie, in care paratul sa spuna: eu nu stiu cu cine ma judec,si
atunci el ar trebui sa invoce si sa dovedeasca vatamarea.

Mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire,


personal ori prin reprezentant legal sau conventional ori prin
functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei
pentru un termen de judecata, cel citat este considerat ca are in
cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care
citatia i-a fost inmanata mentiune neesentiala; aici e termenul in
cunostinta. Nu iei termenul in cunostinta prin simpla semnare a citatiei,ci
citatia obligatoriu trebuie sa contina aceasta mentiune, ca daca o semnezi
personal sau daca o semneaza reprezentantul tau legal sau conventional sau
daca o semneaza functionarul insarcinat cu primirea corespondentei, prin
acesta iei termenul in cunostinta. Deci, nu se presupune cunoasterea legii
sub aspectul acestei institutii,ci in citatie trebuie mentionat expres acest
lucru. Daca nu s-a mentionat in citatie, chiar daca e semnata,partea nu ia
termen in cunostinta. Nu se prezuma cunoasterea legii. Este o mentiune
obligatorie din citatie. Atrage nulitatea procedurii de citare? Remarcati, nu e o
nulitate expresa! Deci instanta nu v-a spune la termenul de judecata, ca este
viciata procedura, ci nu va da termenul in cunostinta, si va citea partea in
continuare. E mentiune neesentiala, pentru ca lipsa ei nu afecteaza
valabilitatea procedurii de citare, dar afecteaza posibilitatea acordarii
termenului in cunostinta. Degeaba e semnata citatia, deca nu avea
mentiunea care sa arate care e consecinta citarii,nu se iatermenul in
cunostinta, dar procedura este indeplinita, deaceea nu e o nulitate expresa.

213

Dr. Pr. Civil

Alte mentiuni prevazute de lege sau stabilite de instanta mentiune


neesentiala, pentru ca nu viciaza procedura, dar nu vei putea sa aplici
anumite sanctiuni, daca trebuia sa il citezi cu o anumita mentiune si n-ai
facut-o. De exemplu, nu poti sa anulezi cererea ca netimbrata, dar daca nu lai citat cu aceasta mentiune,se aplica o deferenta de taxa de timbru, pentru
ca erai obligat sa o faci. Dar daca, teoretic, ai vrea sa faci alte acte de
procedura la termen,procedura e indeplinita, nu-I un motiv de nulitate a
procedurii, dar nu poti sa aplici sanctiunea prevazuta delege daca mentiunea
ar fi existat.

Lipsa mentiuinilor esentiale este sanctionata cu nulitate absoluta expresa, care


poate safie invocata de instanta din oficiu, doar la termenul la care exista viciu
de procedura. Daca nu ai invocat la acel termen, mai poate invoca numai partea
cu care a fost viciata procedura, daca nu a fost prezent la acel termen, dar numai la
primul termen cu procedura indeplinita si inainte sa se puna concluzii pe altceva, pe
orice altceva (altfel, decadere). Adica, eu nu spun ca a fost viciu de procedura cu
mine la termenul anterior, ci spun ca eu vreau sa propun probe, gata, inseamna ca
am renuntat sa mai invoc acel viciu de procedura, ca am inceput sa pun concluzii pe
altceva.
Alineatul 2 prevede alte mentiuni:

Date necesare pentru stabilirea adresei celui citat daca, sa zicem, ca


este un imobil in care functioneaza mai multe sedii de societati, care nu au
apartamente diferite, ci in acelasi apartament, pot sa am diverse discutii.
Sau, am doua persoane cu acelasi nume, care domciciliaza in acelasi imobil,
etc.

Daca citarea se face cu chemarea la interogaotriu, v-am spus ca se


citeaza expres, si nu numai ca se citeaza, dar trebuie sa-I arat, ca e chemat la
interogatoriu. Am zis, ca nu functioneaza termenul luat in cunostinta la
citarea cu interogatoriu,dar trebuie sa stie ca e citat la interogatoriu, nu
primeste o citatie, ca oricare alta.

Daca i se comunica cu citatie si alte acte de procedura, de exemplu,in


exemplul cu ordonanta presedentiala, il citez si ii arat ca are termen la data
de.., si comunic si cererea de ordonanta presedentiala,atunci trebuie sa arat
in cuprinsul citatiei, ca se comunica impreuna cu citatia si acel act de
procedura, ca v-am spus: citare inseamna mai mult, decat
comunicare,inseamna si incunostintare de proces,si si de acte care se
comunica.

Daca intampinarea este obligarorie, am spus, ca nu se fixeaza termen, aici


nu-I aduc la cunostinta termenul de judecata, dar ii comunic cererea de
chemare in judecata. In acea dovada de comunicare,eu ii pun in vedere, ca
trebuie sadepuna intampinare in 25 de zile, si trebuie sa-i arat si sanctiunea,
care este decaderea din dreptul de a invoca exceptii relative. Pai, ce exceptii
relative as putea sainvoc pentru primul termen de judecata? Necompetenta

214

Dr. Pr. Civil


teritoriala relativa, cea absoluta poate fi invocata si la primul termen de
judecata. Deci asa spun: sa depuneti intampinare in termen de 25 de zile, de
la primirea cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea decaderii din
dreptul de a mai invoca exceptii relative si de a propune probe. Deci trebuie
sa-I arat si sanctiunea.
Iar daca intampinarea nu este obligatorie,din nou ii spun, ca la primul
termen de judecata trebuie sainvoce exceptiile relative, sau sa propuna
probe,sub sanctiunea decaderii. Deci, este vorba de un termen imperativ. Iata, ca
legea prevede obligatia instantei de a atrage atentia, in aceasta situatie, asupra
consecintelor nerespectarii termenului.
Cu privire la legi speciale, v-am vorbit deja despre taxele judicire de timbru. Daca
partea nu a timbrat legal o cerere, nu o pot anula, decat daca ii pun in vedere taxa
de timbru, si, fie ca se prezinta personal in instanta si ii spun, ca mai aveti de platit
atat, fie, daca nu-i prezenta personal, trebuie sa trec in citatie cuantumul. Practica
este, ca nici macar daca-I prezent reprezentantul, nu pot anula la termenul urmator
cerea, daca n-am pus in vedere partii personal. Daca n-a fost prezenta, trebuia sao
citez cu aceasta mentiune.
Un alt exemplu v-am dat din Ordonanta privind asociatiile si fundatiile, unde
instanta poate sa citeze petentul,reprezentantul asociatiei sau fundatiei, deci
insarcinat de ceilalti sa faca demersurile pentru dobandirea personalitatii juridice,
cu mentiunea sa depuna niste acte lipsa. Stiti, ca trecuie sa depuna anumite acte ca
sa admite instanta sa se inscrie in Registrul special al asociatiilor sau fundatiilor.
Daca lipsesc unele acte,o sa-l citeze pe acest reprezentant,care a formulat petitia in
fata instantei, sa le depuna, si atunci in citatie trenbuie sa le arate exact, care sunt
actele lipsa.
O sa vedeti si la regularizarea cererii de chemare in judecata, in general, daca
spune reclamantul, ca depune niste inscrisuri,el trebuie sa depune in atatea
exemplare, cate parti sunt, daca nu, instanta poate sa-l citeze si sa spuna, sa
depune si exemplarele pentru comunicare, si trece acest lucru in citatie.
Organele competente si modalitatile de comunicare
Sunt prevazute in art. 154. Prin cine comunic citatiile si actele de procedura? Regula
este, prin agentii instantei. Dar al carei instante? Fie al instantei, care dispune
citarea, fie al unei alte instante, atunci cand domiciliul sau sediul partii se aflain
circumscriptia altei instante. Agentul procedural din Cluj, n-o sa se duca in
Constanta, ar fi cheltuieli excesive. Pot sa-i cer Judecatoriei Constanta, sa-si trimita
agentul procedural, sa comunice citatia sau actul de procedura din dosarul
Judecatoriei Cluj-Napoca.
Codul spune, ca se poate face comunicarea si prin posta, cu scrisoare
recomandata,cu continut declarat, si confirmare de primire in plic inchis, la care se
ataseaza dovada de primire,procesul verbal, o sa vedem imediat ce sunt acestea.
Prin posta, spune textul, se face atunci cand nu poate fi facuta prin agentii

215

Dr. Pr. Civil


procedurali ai instantei. Cum se intelege aceasta? Art. 154(4): In cazul in
carecomunicarea potrivit alin. (1) [prin agenti sau salariati ai instante] nu este
posibila, aceasta de va face prin posta deci numai, candnu este posibila. Ce
insemana aceasta? Desi textul de la alin. (1) spune, ca trebuie sa faca comunicarea
pentru orice parte, care se afla in circumscriptia instantei respective, sa va
imaginati ca de exemplu Judecatoria Cluj-Napoca nu judeca numai cauzele unor
persoane domiciliate in Cluj-Napoca,pot sa fie uele domiciliate in cimunele
invecinate,caci comunele invecinate nu au judecatorii, circumscriptia teritoriala a
Judecatoriei Cluj-napoca este mult mai mare decat teritoruil Municipiului ClujNapoca. Trimiterea agentilor procedurali in Gilau, Feleac,etc. este costisitoare. In
aceast situatie se interpreteaza textul, ca postasul va mergesaduca citatia sau actul
deprocedura. Sau daca am prea putini agenti,cum este situatia juudecatoriei ClujNapoca, chiar si in Cluj pot sa spun, ca agentii Judecatoriei sunt prea putini sa
acopere tot volumul citatiilor si actelor,si sa aplic alin. (4) si sa trimit citatiile si
actele de procedura tot prin posta, deci asa se interpreteaza. Sigur, regula trebuie
sa fie, in primul rand, prin agentii procedurali ai instantelor, fie a instantei care
dispune citarea, fie a intantei in a carei raza teritoriala domiciliaza partea citata, dar
daca aceasta nu este posibil, se face prin posta. Aceste lucruri se fac din oficiu de
catre instanta, ca v-am spus ca, citarea este obligatorie ca regula,si atunci instanta
o face sin oficiu,mai mult, trebuie sa verifice la fiecare termen. La fel, comunicarea
actelor de procedura,atunci cand este obligatorie,intanta trebuie sa o faca din oficiu
si gratuit. Va face ori prin agenti,ori prin posta.
Noul Cod permite partii, ca pe cheltuiala ei, sa ceara ca aceasta procedura sa
desfasoara prin executor judecatoresc, sau printr-un serviciu de curierat
rapid. Acest lucru se face insa numai la cerere. In aceasta situatie,instanta nu va
mai comunica din oficiu,ci va lasa partea sa avanseze aceste cheltuieli, si va face
acest lucru prin execurotul judecatoresc, respectiv printr-un serviciu de curierat
rapid, evident cu conditia, ca partea sa indice executorul sa serviciul de curierat
rapid, ca nu-l va alege instanta pentru ea si sa avanseze aceste cheltuieli. Exista o
serie de discutii, daca orice act de procedura poate sa fie comunicat astfel, sau
numai actele de procedura ale partilor, deci cu alte cuvinte, pot sa comunic si
citatia prin executor judecatoresc si hotararea judecatoreasca prin executor
judecatoresc? O sa gasiti si intr-un sens si in celalalt. Remarcati, ca e adevarat, ca
de exemplu, la executor legea spune asa la alin. (5): La cerera partii interesate si
pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedura se va putea face in mod
nemijlocit prin executori judecataoresti, care vor fi tinuti sa indeplineasca
formalitatile procedurale,alin. (1): Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de
procedurase va face, din oficiu, prin agenti. Deoarece laalin. (5) nu sunt
prevazute expres citatiile, inseamna ca executorul judecatoresc nu va putea sa
comunice citatiile, dar si citatia e tot un act de procedura, pana la urma. Mai ales,
ca legea speciala anterioara Noului Cod, Legea fondului funciar, permitea citarea
prin executori judecatoresti. Cred, ca diferenta de foemulare a legiuitorului nu este
acoperita de o diferenta de formulare. Nici in ceea ce priveste actele de procedura,
pentru ca nu se vorbeste de actele de procedura ale partilor sau ale instantei,nu
distinge, deci orice act de procedura. Deci, nu spune, ca numai cererea de chemare
in judecata poate fi comunicata de executor sau serviciul de curierat rapid.
216

Dr. Pr. Civil


O a 3-a formula, de grefa instantei, aceasta este tot din oficiu, prin alte mijloace
de comunicare telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura
transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat
instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea comunicarii, instanta va
comunica un formular, care contine si care se completeaza de destinatar cu data
primirii, numele in clar si semnarura persoanei insarcinate cu primirea
corespondentei si va fi expediata instantei prin fax, posta electronica sau alte
mijloace.
Deci, regula ar fi prin agent, daca nu-I posibil, prin posta, daca partea a cerut prin
executor sa serviciu de curierat rapid, dar exista si o a 3-a posibilitate,prin niste
metode moderne si rapide,cum ar fi faxul,posta electronica, etc., prin grefa intantei.
Dar, textul spune nu am facut inca cuprinsul cererii de chemare in judecata, dar o
sa vedeti, ca in cuprinsul cererii,partea poate sa indice si numar de fax, si adresa de
mail si alte mijloace prin care poate sa i se faca procedura de citare si de
comunicare a actelor de proceura textul spune clar, ca daca partea a indicat
aceste mijloace. Si atunci,automat ne gandim, ca daca partea nu le-a indicat, nu
ramane decat procedura clasica, dar remarcati alineatul ultim al textului, alin. (8):
In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de
comunicare a citatiilor si a altor acte de procedura si indeplinirii oricarei atributii
proprii activitatii proprii de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele
de date electronice sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si
institutii publice, care au obligatia sa ia masurile ncesare pentru acest acces al
instantelor.Daca eu vreau sa citez Prefectura Cluj, ma duc pe site si vad care e
numarul de telefon, numarul de fax,etc. Daca nu mi le-a indicat in cererea de
chemare in judecata, nu pot sa fac procedura prin grefa instantei? Deci practic acolo
unde instanta are posibilitatea ea, de a afla dintr-o anumita baza de date
informatiile necesare, poate sa foloseasca aceste mijloace alternative si moderne de
comunicare, chiar daca partea nu le-a indicat. Deci,asa trebuie interpretat
textul,coroborand alin. (6) cu alin. (8). Sigur,partea trebuie sa-l indice acolo, unde
sunt personale sau unde instanta nu ar putea sa aiba acces printr-o baza de date.
Dar acolo, unde instanta poate sa afle, mai ales ca am vorbit despre textul
articolului 241, care vorbeste despre celeritatea procedurii in faza de judecata,si
care spune, ca daca instanta constata ca nu a fost indeplinita procedura de citare
prin agent, nu, ca acela presupune totusi o durata de timp, poate sa recurga la
aceste mijloace moderne de comunicare, chiar daca partea nu le-a trecut in cerere,
si inclusiv permite grefierului sa telefoneze la parte, daca are numarul ei de telefon,
si sa faca un proces-verbal, cu care sa arate, ca a fost anuntat telefonic, si care tine
loc de procedura de citare art. 241 (3) teaz finala.
Ceea ce este interesant in alin. (6) al art. 154, o sa vedeti cand vom face data
indeplinirii procedurii de citare, va fi o discutie, cand este indeplinita procedura de
citare? Sa luam un exemplu, faxul. Cum dovedesc, ca am trimis prin fax? Faxul iti
face un raport, acel raport dovedeste,si data cand am trimis un inscris si ce fel de
inscris am trimis. Atunci de ce se mai cere sa trimit prin fax si un formular care sa
completeze partea si sa-mi trimita inapoi, prin fax, sau prin orice alt mijloc? Care
este data cand se indeplineste procedura de citare, cand am trimis eu faxul,sau

217

Dr. Pr. Civil


cand imi trimite formularul inapoi? Daca nu imi trimite formularul? Degeaba l-am
trimis si am dovada cu raport,daca partea nu vrea sa-mitrimita inapoi formularul,nu
se considera procedura indeplinita.
La procedura de citare prin telefon, acolo da,acolo grefierul intocmeste procesulverbal, dar evident, actele de procedura nu pot fi comunicate telefonic, deci este o
situatie cu totul de exceptie, cand nu mi se cere confirmarea de catre parte, altfel, o
parte de rea credinta nu o sa-mi trimita formularul completat niciodata,mai ales, ca
ia si termenul in cunostinta prin el, ca se semneaza. Si atunci foarte greu o sa-mi
fie, sa aplic efectiv textul art. 6.
O sa vedem imediat la data indeplinirii procedurii de citare, iarasi este o discutie.
Bun,imi trimite inapoi formularul peste o luna,chiar cu o zi inainte de termenul de
judecata,pai cand se considera indeplinita procedura, cand i-am trimis eu prin fax,
in urma cu 2 saptamani, sau cand imi trimite el formularul completat cu o zi inainte
si spune, ca nu-I procedura, ca eu abia astazi amtrimis formularul inapoi. In cazul
postei electronice, e aceeasi situatia, trebuie sa-mi trimita dovada inapoi,il
semneaza,il scaneaza si il trimite inapoi.

Curs 11-Procedur civil- ora 4

LOCUL CITRII

-exist o reglementare general cuprins la art. 155, 167 162


-vorbim de locul unde se poate duce agentul, executorul, potaul s nmneze
citaia sau s comunice actul de procedur, dar trebuie reinut c procedura se
consider ndeplinit dac citaia este semnat de parte oriunde ea este gsit,
aceasta fiind prima regul de la 161(2)
-dac partea semneaz dovada de ndeplinire a procedurii de citare pe care i-o d
grefierul este ndeplinit chiar dac se face n incinta instanei care nu este
prevzut ca loc al citrii nicieri
-agenul procedural, c este salariat al instanei sau c este executor, certific
identitatea prii i semntura pentru c, practic, agentul cnd d cuiva s semneze
dovada de comunicare trebuie s ntrebe cine este persoana respectiv care poate
spune c e chiar partea citat, caz n care trebuie s-i arate agentului buletinul
pentru a fi trecute pe dovada de ndeplinire datele din acesta sau poate spune c nu
e partea, ci e persoana care locuiete cu partea

218

Dr. Pr. Civil


-art. 164, alin. ultim spune c meniunile din procesul-verbal privind faptele
constatate personal de cel care le-a ntocmit nu pot fi combtute dect prin
procedura nscrierii n fals, aadar, indiferent cine este cel care finalmente
ndeplinete procedura (aspect discutat ora precedent) , constatrile personale ale
agentului pot fi contestate numai prin nscrierea n fals
-nscrisurile pot fi contestate n dou modaliti:
a) prin verificarea de scripte, atunci cnd este vorba de nscrisuri sub
semntur privat
b) prin nscriere n fals cnd este vorba de nscrisuri autentice i din cuprinsul
acestora, constatrile personale ale agentului constator, de ex., se ncheie un
contract autentic n faa notarului, nu pot s vin n faa instanei i s-mi contest
semntura pur i simplu i s arat c nu aa semnez, trebuie s-l nscriu n fals, s
spun c mi s-a falsificat semntura, c nu eu sunt persona care s-a prezentat n faa
notarului( fals privind identitatea + semntur).
- poate s presupun s fac o plngere penal, timp n care susupend procesul civil
dac este cazul.
Aadar, exist dou reguli generale, dac a semnat citaia, nu mai conteaz
unde a semnat-o i agentul certific faptul c cel care a semnat este cel care este
trecut n dovad i c semntura i aparine, iar aceast constatare personal a
agentului, numai prin nscriere n fals poate fi contestat( fie a semnat agentul, fie o
alt pers. s-a prezentat cu identitatea prii sau o serie de alte posibile cazuri).

ART. 155

Locul citrii

(1) Vor fi citai:

1. statul, prin Ministerul Finanelor Publice sau alte organe anume


desemnate n acest scop de lege, la sediul acestora;
-prevedere din NCC, anterior acestuia era Decretul 31/54- Statul se citeaz prin
intermediul Ministerului. Fin. Publ. at cnd nu exist un text de lege care s prevad
altfel, de ex. n materie de expropriere, pt construirea autostrzii Transilvania, Statul
este reprezentat de CNADNR(Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri
Naionale din Romnia). n aceast sit, statul nu este reprezentat n proces prin

219

Dr. Pr. Civil


Ministerul Finanelor, ci prin CNADNR, aadar, el va fi citat prin CNADNR, la sediul
CNADNR
-aadar, Statul se citeaz prin Ministerul Finanelor, dac nu am alt text, Ministerul
Fin. se citeaz la sediul lui-Bucureti, str., nr., dar el poate s dea o delegaie
administraiei municipiului Cluj-Napoca sau Direciei Generale a Finanelor Publice
ca s fie citat acolo, ns trebuie precizat expres acest lucru, dac nu, rmne la
sediul Ministerului Finanelor.
2. unitile administrativ-teritoriale i celelalte persoane juridice de drept
public, prin cei nsrcinai s le reprezinte n justiie, la sediul acestora;
-judeul-pre. Consiliului judeen la sediul Consiliului Judeen, dar asta nu nseamn
c el personal semneaz pentru c exist textul de la 162: funcionarul nsrcinat cu
primirea corespondenei
-municipiul, oraul, comuna reprez. prin primar care se citeaz la sediul Primriei
- orice alte instituii pers. jur. de dr. public: Curtea de Apel se citeaz prin preedinte
la sediul Curii de Apel
3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanii lor, la sediul
principal sau, atunci cnd este cazul, la sediul dezmembrmntului lor;
-la sediul lor prin reprezentantul acestora sau pot fi citate la sediul
dezmembrmntului lor, iar n unele manuale se arat c n situaiile n care
competena teritorial alternativ este atras de dezmembrmnt(cnd este vorba
de acte juridice, fapte juridice svrite de acel dezmembrmnt sau locul
executrii obligaiei este la acel dezmembrmnt)
4. asociaiile, societile i alte entiti fr personalitate juridic
constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la sediul sau
domiciliul acestuia;
-pot s stea n justiie att n calitate de reclamante ct i n calit. de prte
-nu au sediu pentru c nu au personalitate juridic, dar se vor cita prin
reprezentantul lor la domiciliul lui dac este pers. fizic sau la sediul lui dac este
pers. juridic
5. cei supui procedurii insolvenei, precum i creditorii acestora, la
domiciliul sau, dup caz, la sediul acestora; dup deschiderea procedurii,
citarea va fi efectuat potrivit legii speciale;
-pn la deschiderea procedurii insolvenei se citeaz la sediul sau la domiciliul
prilor, iar dup deschiderea procedurii, se citeaz prin Buletinul Procedurilor de
Insolven care este o publicaie ce apare i on-line care trebuie urmrit pentru c
nu mai eti citat; desigur, exist i excepii cnd la un termen mai poi s citezi i pe
dr. comun.

220

Dr. Pr. Civil


6. persoanele fizice, la domiciliul lor; n cazul n care nu locuiesc la
domiciliu, citarea se va face la reedina cunoscut ori la locul ales de ele;
n lipsa acestora, citarea poate fi fcut la locul cunoscut unde i
desfoar permanent activitatea curent;
-locul unde stau efectiv care trebuie s fie indicat n cererea de chemare n judecat
indif. c este vb. de recl sau de prt
-acest loc este indicat, aadar, n cererea de chemare n judecat sau n alte cereri
incidentale(de ex., dac intervine un ter n proces, el i indic domiciliul n cererea
de intervenie principal, dac este chemat n garanie- comitentul chemat n calit.
de prt n judecat cheam n garanie prepusul, n cererea de chemare n garanie
indic care este domiciliul lui
-teza 2: dac lucrez ntr-un anume ora nseamn c acolo este domiciliul meu n
sens procesual pentru c e prezumia de nevinovie, nu eu trebuie s m deplasez
la reclamant, ci el al mine; dar, eu tiu, de ex. c procurorul X lucreaz la DNA
Bucureti, dar nu tiu unde st pt. c nu am acces la aceast inf, atunci l citez la
locul de munc, la fel i la judectori. Citarea la locul de munc se face doar n cazul
n care nu cunosc domiciliul.
7. incapabilii sau cei cu capacitate de exerciiu restrns, prin
reprezentanii sau ocrotitorii lor legali, la domiciliul ori sediul acestora,
dup caz; n caz de numire a unui curator special, potrivit art. 58, citarea
se va face prin acest curator, la sediul su profesional;
-dac incapabilul nu are un reprez. legal sau exit un conflict de interese ntre
reprezentantul legal i cel ocrotit, inst. n condiiile art. 58 i poate numi un curator
care este mandar judiciar, n aceast situaie, cel ocrotit c este minor fr cap de
ex sau cu cap de ex restrns sau pers pus sub interdictie, citarea se va face la
domiciliul sau sediul reprezentantului legal
-minorul cu cap de ex restr poate s ncheie personal anumite acte juridice, dar n
procedur el este asistat de reprezentantul su legal, figureaz, deci, n proces
alturi de reprez. su legal. Pe vechea procedur nu era un astfel de text i se cita i
minorul i reprez. legal, pe cnd acum se citeaz minorul prin reprez. legal, iar dac
acesta are sediul sau domiciliul diferit de cel al minorului sau al celui pus sub
interdicie va fi citat la sediul sau la domiciliul lui i nu la cel al pers. ocrotite pentru
c avem un text expres.(reglementare diferit fa de cea veche)
-rmne de discutat dac se face cererea de chemare n judecat pt. minorul cu cap
de ex restrns prin reprez legal dac treb s semneze i minorul i reprez legal sau
este suficient s semneze reprez legal sub aspectul cap de ex ca i condiie de
exercitare a aciunii civile n procesul civil-trebuie verificat care este regula n dr.
subtanial
8. bolnavii internai n uniti sanitare, la administraia acestora;
-s fie vb, de o boal ndelungat, unde se afl partea, dar pe termen lung

221

Dr. Pr. Civil


9. militarii ncazarmai, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul
acesteia;
-la militari nu funcioneaz termenul n cunotin, ei sunt citai pentru fiecare
termen i e normal s fie citai acolo unde sunt ncazarmai ca s poat s lipseasc
dac vor i dac li se d aprobare
10. cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta
dect militar, dac nu au domiciliul cunoscut, la cpitnia portului unde
este nregistrat nava;
-pentru navele militare se aplic regulile de la militari pentru c ei sunt undeva
ncazarmai, astfel c la acea unitate vor fi citai i nu la cpitnia portului unde
este nregistrat nava
11. deinuii, la administraia locului de deinere;
12. personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare i cetenii
romni trimii s lucreze n cadrul personalului organizaiilor
internaionale, precum i membrii de familie care locuiesc cu ei, ct timp
se afl n strintate, prin Ministerul Afacerilor Externe; ali ceteni
romni, aflai n strintate n interes de serviciu, inclusiv membrii
familiilor care i nsoesc, prin organele centrale care i-au trimis sau n
subordinea crora se afl unitatea care i-a trimis n strintate;
-numai pt aceste situaii determinate cnd lucrez pentru statul romn n strintate
ca funcionar, atunci sunt citat prin Ministerul Af. Ext.
-ali ceteni romni aflai n strintate n interes de serviciu inclusiv membrii fam.
lor- prin organele centrale care i-au trimis sau n subordinea crora se afl unitatea
care i-a trimis n strintate, evident c nici aici nu este vorba de pers. juridice de
dr. privat
13. persoanele care se afl n strintate, altele dect cele prevzute la
pct. 12, dac au domiciliul sau reedina cunoscut, printr-o citaie scris
trimis cu scrisoare recomandat cu coninut declarat i confirmare de
primire, recipisa de predare a scrisorii la pota romn, n cuprinsul creia
vor fi menionate actele ce se expediaz, innd loc de dovad a
ndeplinirii procedurii, dac prin tratate sau convenii internaionale la
care este parte Romnia ori prin acte normative speciale nu se prevede
altfel. Dac domiciliul sau reedina celor aflai n strintate nu este
cunoscut/cunoscut, citarea se face potrivit art. 167. n toate cazurile,
dac cei aflai n strintate au mandatar cunoscut n ar, va fi citat
numai acesta din urm;
-la pct. 12 era o situaie de excepie
-exist o serie de regulamente comunitare, exist un regulament care
reglementeaz procedura de comunicare a citaiilor i aaltor acte de procedur, dar

222

Dr. Pr. Civil


pt situaiile n care nu exist astfel de regulamente sau tratate se aplic aceast
dispoziie general
-se trimite scrisoare recomandat cu confirmare de primire
-este necesar confirmarea primirii numai pentru primul termen de judecat pentru
c art.156 oblig persoana care are domiciliul n strintate s-i aleag domiciliul
n Ro, unde vor fi comunicate toate actele privind procesul i dac nu se
conformeaz, comunicrile se vor face prin scrisoare recomandat i recipisa de
predare la pota romn a scrisorii n cuprinsul creia se menioneaz actele ce se
expediaz ine loc de dovad
-diferena dintre cele dou texte: la primul termen se cere scrisoare recomandat cu
confirmare de primire, deci nu trebuie confirmarea primirii sau refuzului de primire,
deci trebuie s tiu c a ajuns la destinatar care fie l-a primit, fie a refuzat, dar am
o semntur a lui sau am o dovad c a fost ncunotinat. Pentrul primul termen,
citaia are meniunea obligatorie(pe lng alte meniuni prevzute de lege) ca cel
care domiciliaz n strintatre s-i aleag un domiciliu n Ro(la alegerea de
domiciliu trebuie s indic i persoana nsrcinat cu primirea corespondenei), iar
dac nu-i alege domiciliul n Ro se arat i sanciunea- de acum ncolo recipisa de
predare la pota romn face dovada ndeplinirii procedurii de citare i de
comunicaare a actelor de procedur cnd este cazul.
Care este diferena dintre cele dou?dac mi se cere confirmarea primirii i a doua
oar nu m mai intereseaz, nu spune c-i cu confirmare de primire, deci numai
scrisoarea recomandat fr confirmare de primire. Predarea recipisei la pot face
dovada ndeplinirii procedurii de citare.
-dac nu cunosc domiciliul n strintate sau reedina se vor aplica regulile de la
citarea prin publicitate, dar dac are un mandatar cunoscut n ar, va fi citat numai
mandatarul, sigur, dac i-a lsat un mandatar general, o s-l citez pe el dac nu
cunosc unde este domiciliul prtului n strintate. Dac nu are mandatar sau nu
cunosc s aib mandatar, nu-i cunosc nici domiciliul sau reedina n strintate se
vor aplica regulile de la procedura prin publicitate
14. cei cu domiciliul sau reedina necunoscut, potrivit art. 167;
15. motenitorii, pn la intervenirea lor n proces, printr-un curator
special numit de instan, la domiciliul acestuia.
-dac decedeaz o parte din proces, fie se suspend procesul pn sunt introdui
motenitorii, fie se d un termen pentru ca partea interesat s se judece s
introduc motenitorii prii care a decedat sau poate c ei singuri au luat
cunotin despre proces i vor s intervin
-se d un termen la cererea prii interesate, partea poate s numeasc un curator
care s reprezinte interesele motenitorilor pentru c instana nu-i cunoate pn la
momentul n care sunt identificai i intervin n proces

223

Dr. Pr. Civil


-oricum instnaa nu se poate pronuna fr a cunoate motenitorii nominal,
deoarece pn cnd nu se introduc n proces nu sunt condiii de contradictorialitate
cu ei n ceea ce privete efectuarea actelor de procedur din dosar
(2) n cazurile prevzute la alin. (1) pct. 1 i 2, statul, prin Ministerul
Finanelor Publice, unitile administrativ-teritoriale, precum i celelalte
persoane juridice de drept public i pot alege un sediu procesual la care
vor fi comunicate toate actele de procedur.
-de ex., Ministerul Finaelor spune s nu fie citat pe str. X ca s primesc citaii din
toat ara, dar, cum este vorba despre un proces n Cluj, citai-m la Direcia Gen. a
Finaelor Publice din Cluj i m va reprezenta directorul sau consilierul juridic de
aici(poate s-i dea mandat)
-aici se refer strict la un alt sediu

ALEGEREA CITRII I COMUNICRII ACTELOR DE PROCEDUR N ALTE SITUAII


ART 158

(1) n caz de alegere de domiciliu sau, dup caz, de sediu, dac partea a
artat i persoana nsrcinat cu primirea actelor de procedur,
comunicarea acestora se va face la acea persoan, iar n lipsa unei
asemenea meniuni, comunicarea se va face, dup caz, potrivit art. 155
sau 156.
(2) Partea poate alege ca toate actele de procedur s i fie comunicate la
csua potal.
-nu e obligatoriu s m citeze pe mine unde stau
-acest text se aplic, de regul, cnd partea i alege domiciliul procesual la avocat,
n-are rost s iau legtura cu avocatul meu la fiecare termen. Dac nu, actele se
comunic prilor acas, de ex., hotrrea judec. final (de a crei comunicare
legea leag efecte importante, respectiv din mom comunicrii ncepe s curg

224

Dr. Pr. Civil


termenul de exercitare al cii de atac,de regul.), i ca avocat, te poi trezi c vine
partea i zice c a primit hot. n urm cu 2 spt i c mai este doar o zi pt
exercitarea cii de atac
-nu ajunge s art:citai-m pe str. X, nr., ci trebuie s art la sediul profesional al
avocatului X, n acest caz, fiind vb de un cabinet avocaial, persoana nsrcinat cu
primirea corespondenei nu este obligatoriu s fie avocatul c poate fi funcionarul
nsrcinat cu primirea corespondenei conform textului de la art. 162- actul
urmeaz s fie nmnat unui avocat, notar public ori executor judectoresc
se poate face funcionarului sau persoanei nsrcinate cu primirea
corespondenei, care va semna dovada, iar pt c semneaz dovada pt
reprezentantul prii, ia i termen n cunotin.
-trebuie indicat persoana care-mi ridic corespondena, nu doar adresa, pt c dac
nu ndeplinesc aceast condiie n continuare voi fi citat i mi se vor comunica
actele de procedur n condiiile lui 155, se consider c nu mi-am ales alt domiciliu
sau alt sediu
-poate avea sau nu legtur cu competena teritorial alternativ pt c dac eu
domiciliez la momentul nregistrrii cererii de chemare n judecat n Cluj i sunt
chemat aici n judecat, eu pot s apun c mi-am angajat avocat din Bucureti i miam ales domiciliul procesual acolo i vreau s mi se trimit citaiile i comunicarea
actelor de procedur acolo-n acest caz, nu are nicio legtur cu competena.
Dar dac ntr-un contract spun c pt toate litigiile legate de executrea acestui
contract, neleg s-mi aleg domiciliul n cutare loc, asta nseamn c acel domiciliu
mi determin i competena teritorial, evident, atunci cnd estre vb. de comp.
terit, relativ, lsat la latitudinea prilor-prorogare convenional de comp.
Prorogarea convenional de comp. nu este doar at cnd spun c vreau s m
judece direct instana X, ci i at cnd c mi aleg domiciliul acolo i alegerea de
domiciliu cnd partea este prt nseamn, de fapt, determinarea instanei
competente. m aceast sit., locul citrii poate s aib legtur cu determinarea
instanei competente teritorial relativ .

SCHIMBAREA LOCULUI CITRII

-dac mi schimb locul unde domiciliam sau unde mi-am ales locul citrii pe
parcursul procesului (i mut avocatul sediul), trebuie s art instanei acest lucru
chiar i cnd am termen n cunotin deoarece pt anumite instituii nu
funcioneaz( atunci cnd sunt citat la interogatoriu)
-dac mi se comunic actul de procedur tot acolo unde am locuit i eu nu am
anunat instana, se consider comunicare regulat,iar eu pot s stau i s trag pe
termenul de apel

225

Dr. Pr. Civil


- faptul c nu am indicat instanei c mi-am schimbat domiciliul nu este un motiv
ntemeiat pentru repunerea n termen i s-mi trimit altundeva hotrrea
-am tot interesul s indic instanei c nu mai stau acolo sau c mandatarul meu nu
mai st acolo sau c am renunat la acel avocat i mi-am ales altul i atunci s-mi
trimit mie acas actele i citaiile sau la noul avocat etc.
-sunt dou condiii: nu ajunge s anun instana, trebuie s anun i cealalt
parte prin scrisoare recomandat pt c poate i ea are interesul s tie unde s-mi
comunice actele, mai ales dac mi-am ales domiciliul procesual la avocat, deoarece
atunci cnd ambele pri sunt reprezentate de avocat sau de consilier juridic(n
cazul personelor juridce) se poate face o comunicare direct ntre acetia.Astfel,
poate s aib interesul i cealalt parte s cunoasc schimbarea domiciliului sau
sediului pe parcursul procesului. Acest lucru nu va avea vreo influen asupra
competenei, dar este necesar ca s ia cunot. efectiv de existena procesului i
de actele de peocedur, este obligaia mea s aduc acest lucru la cunotina
instanei i a celeilalte pri.
Dac nu fac acest lucru, mi se comunic n mod regulat la vechiul domiciliu i
nu mai am ce s fac.
Dac aduce la cunot. instanei i nu aduc i la cunot. celeilalte pri,
aceasta din urm ar putea s invoce o vtmare din necomunicarea domiciliului
schimbat?
Ex: se comunic doar instanei faptul c dup pronunarea hot., partea i-a
schimbat domiciliul i c cere s i se comunice hot dup ce este redactat la noul
domiciliu. Acest lucru nu i se comunic i celeilelte pri. Instana comunic la
vechiul domiciliu. Se face un apel peste termen raportat la data comunicrii iar
partea invoc faptul c a adus la cunot. instanei schimbarea de domiciliu. Cealalt
parte arat c din moment ce ei nu i s-a comunicat, pt ea domiciliul a rmas acolo,
iar cnd a consultat dosarul a vzut dovada de comunicare la domiciliul pe care
aceasta l tia i dovad, raportat la care, aceast hotrre a devenit definitiv i a
cerut i ncuviinarea executrii silite. Aadar i cealalt parte are un interes i poate
dovedi o vtmare!!
-necomuniacarea fa de cealalt parte poate fi invocat numai de ctre aceasta,
dar dac dovedete o vtmare, atunci i anuleaz actul de procedur

LOCUL CITRII N CAZUL PRTULUI CU DOMICILIU NECUNOSCUT

ART. 167

226

Dr. Pr. Civil


-este suficient s spun ntr-o cerere de chemare n judecat c m judec cu x i nu
tiu unde este domiciliu?
ex: am vndut maina n urm cu 5 ani, nu am fcut transcrierile necesare n
acte, iar de aici tot eu pltesc impozitul, dar nu tiu unde este cumprtorul, e
posibil ca i el s fi revndut maina, iar eu l chem n judecat i cer instanei s
m radieze pe mine din toate evidenele, din circulaie s radieze maina de pe
numele meu, de la Primrie de la serviciul de taxe i impozite i art c datorit
circumstanelor n care am ncheiat contractul nu cunosc domiciliul prtului- este
suficient?
(1) Cnd reclamantul nvedereaz, MOTIVAT, c, dei a fcut tot ce i-a stat
n putin, nu a reuit s afle domiciliul prtului sau un alt loc unde ar
putea fi citat(dac nu tiu domiciliul, pot s l citez la locul de munc sau dac nu-i
cunosc domiciliul n strintate dar are un mandatar n Ro, l pot cita acolo, nu este
suficient s spun c nu tiu unde st, unde lucreaz, unde st n strintate sau
dac are mandatar n Ro) potrivit legii, instana va putea ncuviina citarea
acestuia prin publicitate.
-Nu este suficient s afirm c nu cunosc domiciliul, trebuie s fac dovada c am
fcut demersuri i c n-am reuit s-l aflu, de ex: am fcut o adres la serviciul de
eviden a populaiei i am artat numeme acelei persoane i mi s-a spus c nu are
ntregistrat o astfel de persoan sau dac este vorba de sediul persoanei juridice,
aceeai chestiune, din registrele de publicitate corespunztoare, nu ma reuit s
aflu sediul

Mijloace prin care se realizeaz citarea prin publicitate

-n unele comentarii ale Codului, se arat c instana nu este obligat s dispun


citarea prin publicitate, c poate s suspende procesul art. 242 care spune c
dac reclamamtul nu i-a ndeplinit obligaiile stabilite de instan, poate
s suspende instana procesul pn le ndeplinete.
Dac numai afirm c el nu cunoate domiciliul sau sediul prtului, instana
i pune n vedere faptul c trebuie s dovedeasc c a fcut demersuri, nseamn c
nu s-a conformat dispoziiilor instanei.
Dar dac el se conformeaz i fcnd demersuri, tot n-a reuit s-l afle,
atunci instana nu poate s suspende pn mai face alte demersuri, ci este obligat
s dispun citarea prin publicitate.
Publicitatea se realizeaz:
a)printr-o form obligatorie-AFIAREA
b) printr-o form facultativ-PUBLICAREA
227

Dr. Pr. Civil

AFIAREA
-se face n trei locuri i anume la ua instanei(exist un avizier special), la ultimul
domiciliu dac l cunosc(n exemplul cu maina, dac totui s-a trecut domiciliul n
contract, m duc acolo, el nu mai st acolo, atunci fac o adres la serviciul de
eviden a populaiei care mi spune c nu este nregistrat o astfel de persoan,
este cu domiciliu necunoscut, dar am ultimul domiciliu cunoscut, cel din contract) i
pe portalul instanelor de judecat.
-aceste trei modaliti sunt cumulative i obligatorii, cu precizarea c la ultimul
domiciliu, numai dac este cunoscut c dac nici pe acesta nu-l cunosc nu prea am
cum s apelez la aceast form de afiare
-dac instana apreciaz, poate s oblige partea-reclamantul( el nu are cum s aib
domiciliu necunoscut pt c a introdus cererea de chemare n judecat) ca procedura
s se realizeze i prin PUBLICARE, fie n Monitorul Oficial, fie ntr-un ziar central, de
larg rspndire, fie n ambele modaliti.
-aadar, obligatorie este afiarea n cele 3 modaliti cumulative, iar dac
instana vrea, apreciaz c e cazul i prin publicare.
-cheltuielile cu publicarea cad n sarcina reclamantului
-n aceast sit. pt prtul cu domiciliu necunoscut se numete i un curator special,
un mandatar judiciar care s-i reprezinte interesele n condiiile art. 58. Curatorul se
pltete de partea n al crei interes este numit, n acest caz el este numit n
interesul prtului, ca s-i apere lui interesele, dar pe de alt parte, reclamantul
este cel care este interesat s se judece, astfel c instana i poate pune n vedere
s avanseze cheltuielile pentru curator i s aib n vedere acestea la stabilirea
cuantumului cheltuielilor de judecat la final
-ce anume se afieaz?citaia sau i cererea de chemare n judecat?sunt discuii n
literatura de specialitate, se spune c cererea de chemare n judecat se comunic
numai curatorului special ca el s depun ntmpinare, dar textul este deficitar
deoarece: (3) Odat cu ncuviinarea citrii prin publicitate, instana va
numi un curator dintre avocaii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la
dezbateri pentru reprezentarea intereselor prtului, dar nu numai la
dezbateri este citat pentru c dac am acea etap scris de regularizre a cererii de
chemare n judecat, din acel moment trebuie s-i comunic cererea pentru a putea
face ntmpinare, deoarece dac nu depune ntmpinare decade din dreptul de a
invoca excepii relative i de a propune probe, aadar trebuie s-l citez nc din acel
moment, s-i comunic cererea de chemare n judecat
-O alt chestiune, o comunic curatorului, dar o comunic i prin afiare la ua
instanei, pe portal i la ultimul domiciliu cunoscut dac am un ultim domiciliu
cunoscut? Art 168 n legtur cu afiarea spune c atunci Cnd legea sau
instana dispune ca citarea prilor sau comunicarea anumitor acte de

228

Dr. Pr. Civil


procedur s se fac prin afiare(aici legea spune c se comunic citaia prin
afiare), aceast afiare se va face la instan de ctre grefier, iar n afara
instanei, de agenii nsrcinai cu comunicarea actelor de procedur,
ncheindu-se un proces-verbal, potrivit art. 164, ce se va depune la dosar.
-proces-verbal se face de fiecare dat cnd nu se pred citaia sau actul de
procedur prii sau unei persoane care poate s primeasc citaia sau actul pentru
parte( reprezentant+alte persoane)
-aadar, face proces-verbal grefierul cnd afieaz la avizier i agentul procedural
sau potaul/executorul/curierul rapid face un proces-verbal, m-am deplasat acolo i
am afiat, dar afiez i cererea de chemare n judecat sau m mulumesc s-o
comunic curatorului?
Prerile sunt divergente, dar A Ch. crede c nu se face o astfel de distincie n
cod, atunci cnd citaia se afieaz ( si este singura situaie n care citaia se
afieaz) chiar dac nu am cutie potal, nu se afieaz citaia n sine, se afieaz o
ntiinare ctre parte s vin la instan s i-o ridice sau la primrie dac nu
domiciliaz n raza instanei care a trimis citaia prin agent, astfel c n aceast
situaie trebuie s afiez i actele de procedur.
Cu cererile de chemare n judecat pot s am o problem: mai nti,
deoarece are CNP-ul reclamantului, cel puin, care este o dat cu caracter personal,
asta aduce n plus noua reglementare: trebuie s secretizez datele cu caracter
personal, n rest pot s afiez. A doua chestiune, am vorbit despre organele care
trebuie s ndeplineasc procedura de citare, dac ne ntoarcem la textul art 154
(2) Comunicarea se face n plic nchis, la care se altur dovada de
nmnare/procesul-verbal i ntiinarea prevzute la art. 163. Plicul va
purta meniunea PENTRU JUSTIIE. A SE NMNA CU PRIORITATE. Cu alte
cuvinte, agentul procedural, fie c este un salariat al instanei, potaul, executorul,
angajatul serviciului de curierat rapid, nu vede cuprinsul cererii de chemare n
judecat i a altor acte de procedur care se comunic prii, el merge doar cu un
plic nchis pe care-l nmneaz prii care-l deschide fiind vorba despre secretul
corespondenei i semneaz sau refuz s semneze dovada de comunicare. n
funcie de cum semneaz, primete, nu primete citaia i actele de procedur,
semneaz, refuz s semneze, vom avea alte acte care dovedesc ndeplinirea
procedurii.
-n cazul procedurii prin publicitate, nu o s se afieze un plic nchis, se va afia
cererea nsi, dac acceptm c trebuie afiat, deoarece unii spun c nu trebuie
afiat, se comunic curatorului, dar art 168 privind afiarea spune cnd legea
prevede, iar aici legea prevede afiarea, nu face distincie ntre citaie i actul de
procedur.
Alii disting ntre actele instanei i actele prilor, de ex. Ciobanu i Le spun
c numai actele instanei pot fi afiate,de ex: hot. jud. la ultimul domiciliu al prii,
nu i cererea de chemare n judecat, dar A. Ch: textul nu face nicio distincie. Pe de
alt parte, hot. jud., spune ce au cerut prile, cine cu cine se judec, ce se cere

229

Dr. Pr. Civil


etc,deci reproduce, practic, tot textul cererii de chemare n judecat, astfel c
aceast distincie ar trebui s fie una absolut inutil
-aadar, am procedura prin publicitate obligatoriu afiare, iar la afiare inclusiv actul
de procedur, dar dac este cazul cu secretizarea datelor cu caracter personal. Ce
mai este important, dei textul nu prevede, comunicarea nu se face n plic nchis
pentru c nu pot s dau potaului aceast sarcin s deschid plicul deoarece ar
putea fi acuzat de violarea secretului corespondenei. Se d potaului citaia,
cererea de chemare n judecat i actele care dovedesc ndeplinirea
procedurii:procesul-verbal i el afieaz citaia, cererea de chemare n judecat,
nscrisurile anexate dac are aa ceva i face proces-verbal cu privire la acest
aspect.
-ceea ce este specific este faptul c procedura se consider ndeplinit cu 15 zile
nainte de publicarea citaiei. Publicarea este facultartv, afiarea este obligatorie,
dar aici legiuitorul nu se gndete la publicare, ci la citare prin publicitate n general
ex:s-a afiat la ua instanei, pe portal, la ultimul domiciliu n date diferite i
s-a i publicat ntr-un ziar i ntr-un monitor la date diferite, se va avea n vedere
ultima dat!!!de la toate trebuie s fie 15 zile, dac, de exemplu, acest lucru s-a
derulat pe o lun de zile, la acest moment trebuie s raportez termenul de
regresiune de 15 zile
-calculul termenului de regresiune de la ora anterioar se mplinete miercuri, nu joi
-citarea prin publicitate cu rea-credin: art. 167 (5) Dac cel citat se
nfieaz i dovedete c a fost citat prin publicitate cu rea-credin,
toate actele de procedur ce au urmat ncuviinrii acestei citri vor fi
anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi
sancionat potrivit dispoziiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. c). Trebuie s se
dovedeasc reaua lui credin i anume c el a tiut unde st prtul i a minit
susinnd c nu cunoate

Curs Procedura Civila nr. 11


Locul citarii
Modalitatea prin care paratul cu domiciliu necunoscut se citeaza prin publicitate este
obligatoriu afisarea si facultativ publicarea in Monitor sau intr-un ziar. Sigur ca aici este vorba nu
doar de citatie ci si de comunicarea actelor de procedura, inclusiv de cererea de chemare in
judecata formulata de reclamant. In ziar sau in Monitor nu se va publica evident integral cererea
de chemare in judecata, se pune insa problema daca ea poate fi comunicata prin afisare paratului
cu domic necunoscut sau v-a fi publicat doar curatorului desemnat special sa-i reprezinte
interesele(art. 58) coroborat cu art 168 care vb de afisarea unor acte de procedura- se afiseaza sau
nu se afiseaza cererea de chemare in judecata pe portalul instantei, la usa instantei si la ultimul
domiciliu cunoscut al paratului, si daca se afiseaza in ce formula se face? Organele insarcinate cu

230

Dr. Pr. Civil

afisarea si comunicarea prevazute la art.154 despre care am mai discutat, vb despre comunicarea
cererii de chemare in judecata si a inscrisurilor anexe acesteia, in plic inchis.
Se inmaneaza partii citatia care semneaza ca a primit instiintarea cu privire la termenul de
judecata, sau cu privire la comunicarea actului de procedura insa actul de procedura ii este
comunicat in plic inchis(este vorba despre secretul corespondentei). Cererea de chemare in
judecata ii este adresata numai lui, avand o serie de elemente care tin de persoana reclamatului.
( reclamantul este obligat sa indica CNP, fiind astfel vorba de protectia datelor cu caracter
personal)
Se pune astfel problema daca in cazul citarii prin publicitate, cererea de chemare in
judecata se poate comunica prin afisare, in sensul art 168, si daca da, in ce forma se comunica
atunci cand este vorba de afisare la usa instantei si la ultimul domiciliu cunoscut? Adica in plic
inchis sau se afiseaza cererea asa cum este ea?
In vechea procedura, se realiza prin afisare la usa instantei fiind facultativa publicarea in
Monitor si intr-un ziar central, nepunandu-se problema afisarii a insasi ceririi de chemare in
judecata la usa instantei. Personal, consider ca pe langa tesxtul art. 168 trebuie sa admitem ca
atunci cand citatea se face prin afisare, si comunicarea trebuie facuta prin afisare. Afisarea este
imposibil de se realizat in plic inchis. Noua reglementare care vorbeste si despre date personale
in cuprinsul cererii de chemare in judecata, cred ca trebuie secretizate datele cu caracter personal
din cuprinsul cererii de chemare in judecata si in cpecial cnp-ul si contul bancar atunci cand este
cazul.
Cererea de chemare in judecata poate fi afisata si la usa instantei si pe portalul instantei si
la ultimul domiciliu al paratului dar sigur, cu secretizarea datelor cu caracter strict personal cum
ar fi CNP-ul si contul bancar.
Cat priveste comunicarea prin agent, fie ca vorbim de agentul instantei, postas sau
curierat, sau de executor judecatoresc, nu se poate face comunicarea prin plic inchis ci se
afiseaza cererea de chemare in judecata. Atunci cand dispunde judecatorul, caruia i-a fost
repartizat cazul, comunicarea actului de procedura nu se va face prin plic inchis pentru ca ar fi
absurd sa obligam postasul sa violeze secretul corespondentei( prin deschiderea plicului-exceptie
de la art. 154- in acest caz cererea de chemare in judecata nu se va face prin plic inchis ci se va
face prin atasare la citatie si actelor care fac dovada indeplinirii procedurii de comunicare)
Curatorul, numit in conditiile art. 58, i-a sau nu termen in cunostiinta? Daca i-a termen in
cunostiinta nu trebuie sa uitam ca el nu i-a termen in cunostiinta pentru el insusi si pentru parte.
Pot sa spun ca daca am numit un curator special nu voi mai cita partea prin publicitate la fiecare
termen de judecata? Pe veche procedura lucrurile erau simple nenumindu-se curator, la fiecare
termen de judecata trebuia realizata procedura de citare prin publicitate pentru ca nu avea cum sa
i-a termen in cunostiinta. In noua reglementare, nu se spune nimic(art.229alin 1 teza1).
Reprezentarea este legala, conventionala sau judiciara. Mandatarul judiciar( art 229 alin 1) nu ia termen in cunostiinta, nu in toate situatiile insa. Cert este ca nu avem de a face cu o omisiune a
legiuitorului textul fiind f clar si precizand ca reprezentantul legal si conventional pot lua termen
in cunostiinta, bineinteles daca au fost prezenti sau au semnat citatia trimisa partii, dar depre cel
judiciar nu spune nimic. Revdenint la citarea prin publicitate, acest mandatar judiciar ( curator
special) numit in conditiile art 58 nu i- a termen in cunostiinta pentru parte, partea fiind citata

231

Dr. Pr. Civil

pentru fiecare termen de judecata cu respectarea dispozitiilor art 167. Daca se dispune si citarea
prin publicare intr-un ziar la stabilirea termenului de judecata, instanta va avea in vedere un
termen de 15 zile inainte de judecata, termen de regresiune in care trebuie publicata citatia iar
comunicarea actelor de procedura se va face si prin afisare in conditiile art 168. Sigur acest lucru
nu semnifica ca nu se vor comunica actele de procedura si mandatarului judiciar care se prezinta
in instanta.
La locul citarii asa cum este reglementat in art 155, (militari, detinuti, bolnavi.) avem o
procedura speciala de comunicare, personal prin administratia, penitenciar, personal li se
inmaneaza citatia sau comunicarea actului de procedura si nu functionarului insarcinat cu
primirea corespondentei cum este de exeplu in cazul cabinetului avocatial.
Primirea citatiei sau a unui act de procedura pot primi citatie alaturi de un act de
procedura sau doar un act de procedura fie mi se aduce la cunostiinta termenul de judecata.
In etapa scrisa cererea de chemare in judecata se comunica paratului de regula pentru ca acesta sa
depuna intampinare in termen de 25 de zile. Intampinarea iarasi se comunica reclamantului care
poate depune raspuns la intampinare si abia dupa aceea se fixeaza termen de judecata. Iata ca in
etapa scrisa, exista o procedura de comunicare a actelor de procedura, paratului i se comunica
cererea de chemare in judecata, reclamantului ii se comunica intampincarea depusa la dosar iar
apoi instanta dupa fixarea 1 termen de judecata, le aduce la cunostiinta doar termenul de
judecata. La termenele viitoare daca nu iau termen in cunostiinta, vor fi citati ca sa li se aduca la
cunostiinta fiecare termen de judecata sau cand iau termen in cunostiinta pot fi citati in conditiile
in care nu opereaza termenul. Daca se depunde vre-un act de procedura care trebuie comunicat,
acesta se comunica chiar daca ai termen in cunostiinta sau daca nu ai termen in cunostiinta esti si
citat ti se si comunica un act de procedura pe parcursul desfasurarii procesului.
Regula ce tine de aducerea la cunostiinta a termenului- partea trebuie sa stie cand este termeul de
judecata, daca nu are termen in cunostiinta deci regula este citarea, iar in ceeace tine de
comunicarea actelor d eprocedura, regula este ca ele sunt comunicate atunci cand legea prevede
acest lucru altfel partea trebuie sa vina si sa le studieze de la dosar. Raspunsul la intampinare se
studiaza de catre parat la dosar. Cand vb de alti participanti precum expertul, actul de expertiza
se depune la dosar cu 10 zile inainte de judecata mecomunicandu-se partii, pentru ca partea are
termen de 10 zile, termen de regresiune sa verifice daca expertul a depus la dosar expertiza,sa o
ridice, sa ostudieze iar daca are obiectiuni sa le formuleze la termenul de judecata.
Ce se intampla daca agentul se deplaseaza la temenul unde partea trebuie citata( si sa
semneze) , oriunde se afla partea este locul unde trebuie citata.
Daca gasesc partea acasa si vrea sa primeasca cererea, se intocmeste o dovada pentru
indeplinirea procedurii de citare. Se face distinctia intre dovada de indeplinire a procedurii si
procesul verbal de indeplinire a procedurii. Dovada am in aceasta situatie cand fie partea fie alte
persoane care pot primi corespondenta pt parte, sunt gasite acepta sa primeasca citatia pentru
parte si semneaza de primire. Ceea ce semneaza se va intitula dovada. Procesul verbal va mai
avea anumite mentiuni in plus, va spune nu am gasit pe nimeni acasa si am pus citatia in cutia
postala saul-am gasit acasa dar a refuzat sa semneze.

232

Dr. Pr. Civil

Cine sunt persoanele in afara de parte care pot sa primeasca corespondenta pentru
aceasta?1, reprenzentantul legal sau conventional sau judiciar in conditiile art 58 2, alte pers ne
sunt enumerate de cod.(pers. majora sau orice alta pers care locuieste cu destinatarul si care mod
obisnuit primeste corespondenta. In dovada de indeplinire a procedurii se arata intotdeauna
persoana care a primit citatia sau dovada de comunicare. Daca o i-a personal partea sau
reprezentantul legal/conventionalva lua si termen in cunostiinta.Prin semnarea citatiei iau termen
in cunostiinta. AltA pers majora nu v a lua termen in cunostiinta insa poate semna dovada. Daca
il citeaza la birou, in situatia in care are domiciliu necunoscut sau alege personal sa fie citat
acolo, poate fi persoana majora cu care sta poate fi si colegul de birou care ridica citatia.
Administratorul sau portarul in cazul cladirilor cu mai multe apartamente, aici avem art 161 alin
3 si art 163 alin 7(hotel, cladire cu mai multe apartamente si nu este gasita locuinta care este a sa
pentru ca daca se gaseste locuinta si are cutie postala acolo se va pune)va semna pentru primirea
citatiei.
Portarul nu e reprezentat, nu i a termen in cunostiinta dar semneaza( aici nu e dovada ci
proces verbal fiind o situatie de exceptie pentru ca in cazul in care o persoana majora cu care
locuieste semneaza, acesta semneaza o dovada de primire nu un proces verbal).
CONCLUZIE In primul rand partea poate sa primeasca citatia daca este gasita acasa,
daca insa nu este gasita acasa poate fi primita de o alta persoana majora cu care locuieste insa in
acest caz nu se va lua termen in cunostiinta decat daca acesta este si mandatarul sau conventional
sau legal in proces. Ex. pentru minor poate semna mama sau tata, luand si termen in cunostiinta
pentru el sau in cazul hotelurilor, caminelor, dovada va fi semnata de administrator sau portar.
Daca, comunicarea se face la sediul unui avocat, notar sau la o pers. juridica( ex.Consiliul.
Judetean), persoana insarcinata cu primirea corespondentei va semna dovada de indeplinire a
procedurii. In acest caz, functionarul i a termen in cunostiinta pentru ca asemnatura lui reprezinta
insasi semnatura organului abilitat al partii.
In cazul avocatului, imi pot alege domiciliul procesual la mandatarul meu el fiind
persoana care poate sa ridice pentru mine corespondenta din dosar. Secretara avocatului fiind
persoana insarcinata sa primeasca corespondenta. Daca ea semneaza este ca si cum insusi
avocatul ar fi semnat luand termen in cunostiinta in numele partii prin reprezentantul
conventional. Situatia este similara si in cazul execuorului judecatoresc.
Remarcam specificat in art. 162 alin 1 teza finala ca in lipsa acestor persoane, inmanarea
se face admin cladirii iar in lipsa portarului care va semna procesul verbal intocmit de agent dupa
ce acesta din urma a cercetat in prealabil identitatea sa. Iar la 163 alin 7 vorbeste tot de proces
verbal(situatia hotel ), este vb de un proces verbal in care se mentuioneaza ca este vorba de o
cladire si cum multe apartamente si ca a fost gasit portatul care a semnat. Iata deci ca actul care
dovedeste indeplinirea procedurii este dovada de inmanare certificata de agent ca regula( 163
alin 1). Daca gasesc persoana si vrea sa semneze se va intocmi dovada de indeplinire a
procedurii cu o singura exceptie atunci cand este vorba despre aceste doua situatii prevazute la
162 alin 1 sau 163 alin 7 cand se intocmeste proces verbal.
Ce se intampla insa in situatia in care gasesc persoana, aceasta primeste citatia refuzand
sa semneze pentru ca sa nu i a termen in cunostiinta( se va nota refuzul de a semna). Termenul in
cunostiinta se i a doar prin semnare. In aceasta situatie citatia se lasa in cutia postala daca are,
altfel se afiseaza o instiintare la primarie sau la instanta daca are somiciliul acolo. Daca refuza sa
233

Dr. Pr. Civil

primeasca citatia se intocmeste proces verbal in care se specifica ca s a gasit persoana insa
aceasta a refuzat sa primeasca citatia si sa o semneze lasand citatia in cutia postala. La fel se
procedeaza si daca nu gaseste pe nimeni acasa, face mentiuni ca nu a gasit pe nimeni acasa si ca
a lasat in cutia postala citatia. Situatia se complica in cazul in care nu am cutie postala, nu se
afiseaza nici citatia dar nici actul de procedura ca in cazul de la 167, 168 ci se afiseaza o
instiintare pe usa partii( usa apartamentului). In acea instiintare se precizeaza ca citatia sau actul
de procedura a fost lasat la instanta daca domiciliaza in raza instantei care a trimis citatia iar daca
domiciliaza in alta localitatefiind trimisa prin postas atunci se depune la primarie. ( trebuie sa o
ridici de la primarie in termen de 7 zile incepand de maine). Agentul lasa aceste acte la primarie
sau instanta in termen de 24 de ore iar partea in 7 zile poate ridica aceste acte, daca nu o face
procedura se considera indeplinita la implinirea acestui termen. Acest termen se calculeaza zi cu
zi fiind o exceptie de la calculul termenelor pe zile libere, luandu-se in calcul si ziua in care
incepe sa curga si ziua in care se implineste si intra in calcul si ziua in care agentul trebuie sa
predeacitatie si actul deprocedura la instanta sau primarie, de aceea se pecifica ca incepand cu a
doua zi dar maxim in 7.
Mai exact se i a in calcul si ziua de astazi in care nu te am gasit si sigur ca daca termenul
se implineste sambata sau duminica el va fi prelungit pana luni. De astazi marti miercuri joi
sambata duminica luni e ultima zi, daca nu ma prezint in aces termen procedura se considera
indeplinita luni si la acel moment se implineste proces verbal. Daca insa partea se prezinta si
ridica, se elibereaza o dovada.
Daca tu nu ai putut depune intampinare dintr-un motiv obiectiv in termenul legal, comunicarea e
legala si poti cere repunerea in termen. In caz de imposibilitate de comunicare avem textul de la
167 ( imobil demolat, neutilizat, destinatarul nu mai locuieste acolo sau din orice alt motiv
asemanator), agentul prezinta situatia grefei instantei ca sa instiinteze din timp partea care a cerut
comunicarea si pentru a ii obtine noua adresa iar daca acest lucru este imposibil se aplica regulile
de la 167(citarea prin publicitate).
Un alt aspect , si in cazul detinutilor, militarilor sau bolnavilor trebuie sa semneze citatia cel
caruia ii este adresata. In acest caz atributiile postasului(agent) se prelungesc prin functionarul
insarcinat cu primirea corespondentei. Postajul ii i- a semnatura si intocmeste procev verbal ca ia inmanat citatia iar apoi merge mai departe la detinut , militar , bolnav pt a semna iar daca
refuza face proces verbal si toate acestea se returneaza instantei. In acest caz functionarul
insarcinat cu primirea corespondentei degeaba semneaza, nu se considera procedura indeplinita
el doar preia actele de la agent si prelungeste in incinta spitalului, penitenciarului sau unitatii
militare atributiile acestuia. Poate sa faca pe loc, le duce de indata bolnavului, dtinutului,
militarului dupa care se intoarce la postas si daca nu poate pt ca nu a putut sa i lase personal , i se
va inmana citatia si o va duce mai departe acestei persoanecare fie semneaza fie nu intocminduse o dovata sau proces verbal dupa caz care va fi trimis instanei.
Daca nu si a pierdut capacitatea de exercitiu poate fi parte in proces. Daca postasul merge la usa
lui x si afla ca nu mai sta acolo si desi incearca sa afle noua lui adresa nu o poate face, face
mentiuni iar instanta va fi obligata sa i puna in vedere celeilalte parti sa faca demersuri sa afle
noua adresa.
Cuprinsul dovezii de instiintare

234

Dr. Pr. Civil

Nulitatile exprese nu sunt obligatoriu nulitati absolute.


Daca libeste una dintre mentiunile, in lipsa careia se ajunge la nulitatea expresa, instanta din
oficiu va invoca nulit procedurii dand un nou termen. Daca este vb de comunicarea actului va
dispune recomunicarea actului. Data cand procedura a fost incheiata este data la care partea a
semnat pentru ea, la proces vb can s a lasat la cutia postala, procesul vb poate sa inseamna ca nu
a gasit cutia postala nu ca procedura a fost ineplinita iar din acel moment curg cele 7 zile. Fiind
astfel f important sa se stie cu exactitate cand s a intocmit dovada de indeplinire a procedurii sau
dupa caz procesul verbal de indeplinire a procedurii.
Trebuie sa cuprindanumele prenumele si semnatura celui care a ridicat citatia sau semnatura
agentului alaturi de mentiunea ca partea a refuzat semnarea. Partea poate solicita nulitatea
procedurii cu obligatia de a demonstra o vatamare. Numele, prenumele si functia functionarului
nu sunt importante.
Inscrisurile agentului pot fi combatute doar prin inscrierea in fals nu poate spune ca nu isi
recunoaste semnatura.
In cazul mijloacelor speciale daca citam prin telefon, se intocmeste proces verbal ca l am citat
prin telefon, procedura fiind indeplinita la data intocmirii procesului. In celellate cazuri de
comunicare alternativa, art 154 alin 6 vorbeste despre formularul completat de destinatar cu data
primirii adica ii trimit prin fax dar ii trimit si un formular pe care sa l completeze si sa l returneze
la dosar in orice alta forma, daca nu o face procedura nu este indeplinita fiind in cazul unor
cerinte cumulative.
Daca semneaza si imi restituie formularul cand se considera indeplinita procedura? La mom in
care am trimis faxul sau cand primesc formularul completat? Doctrina este impartita sunt
imbratisate ambele opinii. Personal consider ca momentul indeplinirii procedurii ar trebui sa fie
acela al trimiterii actului de procedura si nu cand s a intors formularul. Eu citez prin fax sau
comunica prin fax, daca am terme de judecata in 5 zile, el mi l returneaza cu 1 zi inainte este sau
nu indeplinita procedura?
Se poate face o comunicare intre reprezentantii partilor insa doar daca acestia sunt avocati sau
consilieri juridici. Partilor le este permis sa si comunice intre ele acte insa doar daca au un
reprezentant calificat.
Ex. daca trimit prin fax avocatului reclamantului intampinarea se considera ca am comunicat o
pentru ca nu este obligatoriu ca el sa vrea sa imi accepte nevorbindu se in acest caz de acel
formular intalnit in cazul grefierului, fiind o procedurasimplificata
Paratului i se da 25 de zile pt depunerea intampinarii iar aceasta intampinare se comunica
reclamantului si se da 10 zile ca sa faca raspuns . In momentul in care am depus intampinarea si
dovada ca am si comunicat o, din acel moment curge termenul de 10 zile instanta nu trebuie sa
astepte mai mult. Se castiga timp prin aceasta modalitate de comunicare. Situatie aplicabila doar
in cazul in care avem reprezentant conventional specializat(avocat) si nedepinzand de acceptul
reprezentantul celeilalte parti. Termenul pentru indeplinirea altor acte incepe sa curga in raport cu
acel moment.

235

Dr. Pr. Civil

Curs 12 procedura civila, ora a 2 a

Am nceput s discutm nc la primele cursuri despre participanii la procesul civil (nu


am fcut slide-uri, dar le voi face i le voi pune pe grup dup vacan, o s discutm liber
despre cererea de chemare n judecat).
Revenind, aadar, urmeaz s discutm despre participanii la proces. Am fcut teoria
general a actului de procedur ntruct cred c nu putem s cunoatem actele de procedur
ale participanilor la proces fr s cunoatem ce nseamn act de procedur n general.
Despre participanii la procesul civil am discutat la primele cursuri i am spus c atunci
cnd vorbim de participani nu ne gndim numai la pri, reclamant, prt, intervenieni voluntari
sau forat ci i la instan, care este un participant esenial i ali auxiliari, instan nelegnd nu
neaprat numai judectorul, o s vedem la sensul noiunii de instan i grefier, procuror,
martori, experi, traductori, interprei, executor judectoresc etc. Toi acetia sunt participani n
procesul civil n diverse faze ale acestuia, am vorbit de faza de judecat, faza de executare
silit, urmeaz s discutm de o parte dintre aceti participani i vom ncepe cu prile. n afar
de pri, la acest capitol vom mai discuta despre instan, procuror i reprezentantul prii iar
atunci cnd discutm despre pri o s vedei c i legiuitorul, n codul de procedur, preia
tiparul vechiului cod, pe care l preiau toate manualele i tratatele de drept i atunci cnd discut
despre participani, n loc s nceap cu reclamant i prt (sigur,spun cteva noiuni n unele
cri foarte sumare despre ce nseamn reclamant, cerere de chemare n judecat, prt i care
sunat actele prtului) ncep direct cu alte pri care intervin ntr-un proces deja nceput (am
discuta la cererile incidentale dac inei minte, clasificarea aciunilor, a cererilor, cereri
principale, cereri incidentale, reconveionala formulat de prt i intervenile fcute de ter e
persoane).
n toate crile vei gsi tratate formele de intervenie care sub aspectul, apropo de forma
actului de procedur, i fac trimitere fie la forma cereri de chemare n judecat fie la forma
cererilor n general, vom vedea, dup anumite distincii, ori noi nu tim n acel moment ce
nseamn forma cererii de chemare n judecat.
De aceea, spre deosebire de alte manuale am ales s ncep s discut despre reclamant
i s epiuzez tot ce nseamn cerere de chemare n judecat, dei cererea de chemare n
judecat nu este tratat la participani pentru c dac deschidei codul vei vedea seciunea a 3a, ,,Alte persoane care pot lua parte la judecat, ncepe cu ,,Intervenia voluntar, de la art.
61, art. 62 ,, Intervenia pricipal iar cererile n general sunt de la art. 148, am discutat pu in
despre ele cnd am vorbit despre actul de procedur, iar cererea de chemare n judecat, i
despre ea am vorbit puin dac inei minte, de momentul de debut al procesului civil i am spus
c e nregistrarea cererii de chemare n judecat. Cererea de chemare n judecat ncepe s fie
tratat n cod abia n procedura contencioas n faa primei instane, deci nu n partea general,
i este debutul procedurii contencioase n faa primei instane, de la art. 194 ncolo. De fapt o s
vedei c i art. 192-193 in tot de cererea de chemare n judecat.

236

Dr. Pr. Civil


Aadar noi vom ncepe cu cererea de chemare n judecat care este un act de
procedur al reclamantului care sesizeaz instana, tocmai de aceea este un act foarte
important i forma tuturor celorlalte acte ale celorlalte pr i se raporteaz la forma cererii de
chemare n judecat.

nainte de a face cererea de chemare n judecat vom face cererile n general.Puin am


discutat despre ele cnd am vorbit despre actul de procedur (art. 148. Condi iile cererilor n
general) i am spus atunci cnd am vorbit despre actul de procedur c trebuie ntocmit n
scris, pornind de la textul art. 148, c n mod excepional poate s fie fcut oral n faa instan ei,
atunci cnd legea permite expres acest lucru, i care este cuprinsul actului de porcedur al
prilor.

Cuprinsul minimal este cel din art. 148 Condiiile generale i anume: Orice cerere
adresat instanelor judectoreti trebuie s fie formulat n scris (deci iat regula, forma scris)
i s cuprind indicarea instanei creia i este adresat (ctre Judectoria Cluj Napoca, ctre
Tribunalul Cluj, ctre Tribunalul specializat Cluj, ctre Curtea de Apel Cluj etc.), numele,
prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, dup caz, denumirea i sediul lor, numele i
prenumele, domiciliul sau reedina reprezentanilor lor (dup cum cererea este formulat de
parte personal sau prin reprezentant), dac este cazul, obiectul, valoarea preteniei, dac este
cazul, motivele cererii, precum i semntura. De asemenea, cererea va cuprinde, dac este
cazul, i adresa electronic sau coordonatele care au fost indicate n acest scop de pri,
precum numrul de telefon, numrul de fax ori altele asemenea.
Deci ce deducem din acest text? Repet:

cererile adresate instanelor ca regul trebuie s mbrace forma scris


ce anume trebuie ele s cuprind (pi este foarte logic): cui m adresez
(instana), cine sunt, unde stau (ca s tie s mi comunice rspunsul dac este
cazul), dac m adresez instanei n nume personal sau sunt reprezentantul
altcuiva (dac este prin reprezentat spune: pentru reclamantul x prin avocatul y,
pentru a verifica calitatea, o face n nume personal sau o face n numele prii c
nu oricine poate s adreseze o cerere instanei, se verific de la condiiile de
exercitare ale aciunii civile calitatea procesual, n persoana cui? A prii i nu a
reprezentantului. Dac eu nu acionez n nume personal ci pentru altcineva eu
trebuie s art c eu formulez aceast cerere, dar nu pentru mine, avocat
Ionescu Vasile ci pentru partea Popescu Ion), ce anume cer (c aici este
obiectul), dac este cazul valoarea (cred c aici puin a exagerat deoarece
problema valorii se pune n cazul cererii de chemare n judecat i a altor cereri
care trebuie s mbrace forma cererii de chemare n judecat), de ce cer (de
exemplu, cer s mi se comunice o copie de pe ncheiere; de ce am nevoie?
Pentru a vedea ce a dispus instana la ultimul termen, s tiu ce am de fcut).
Deci aceste cereri nu se refer numai la pretenii formulate de o parte mpotriva altei
pri, ci orice cerere (o cerere n probaiune formulat pe parcursul judecii, o cerere de
schimbare a domiciliului- spun ctre instan: ctre Judectoria Cluj Napoca, n dosarul nr. x,
subsemnatul reclamant, art c pe parcursul procesului mi-am schimbat domiciliul i cer s mi

237

Dr. Pr. Civil


comunicai de acum nainte actele de procedur la noul domiciliu pentru a le primi acola unde
stau efectiv, pentru c dac nu comunic instanei schimbarea domiciliului o s mi comunice la
domiciliul iniial i se va considera comunicarea fcut cu ndeplinirea condiiilor prevzute de
lege).
Deci iat: Orice cerere adresat instanei!
Cine sunt, ce cer, de ce cer un anumit lucru (cer s mi se comunice o hotrre
judectoreasc dei nu sunt parte n proces fiindc am nevoie de practic judiciar s o depun
ntr-un alt dosar), semntura (prin semntur verific de la cine eman acea cerere).
Prin ce pot s comunic cererea ctre o anumit instan? Evident, pot s vin personal
sau prin reprezentant i s o nregistrez la registratur sau pot s am i alte mijloace.
De remarcat i am uitat s subliniez c n cerere art nu numai unde stau pentru a mi se
comunica eventual rspunsul acolo ci pot s art i alte date pentru mijloace alternative de
comunicare: fax, pot electronic, numr de telefon dac este cazul i aa mai departe. Vedei
c art. 148 (1) teza final permite acest lucru. Scopul este ca s mi se comunice rspunsul ntrunul din aceste mijloace alternative. Am discutat deja la citare, dac inei minte cnd am fcut
154 alin. (6) c partea poate s indice aceste mijlloace alternative sau c instan a potrivit alin.
(8) ar putea s fac ea rost de aceste informaii accesnd anumite baze de date. Dar iat, cnd
parte nsi indic in cerere este clar c le-a indicat pentru c dorete ca n aceast modalitate
s i fie comunicat rspunsul la ceea ce cere, atunci cnd acest rspuns trebuie comunicat
(comunicarea se face atunci cnd legea prevede expres).

Prin ce se depune cererea? Sigur, personal sau prin reprezentant. Deja art. 183 l
cunoatem (pot, cuierat rapid etc.), nu relum.

Sau, spune art.148 alin.(2), Cererile adresate, personal sau prin reprezentant,
instanelor judectoreti pot fi formulate i prin nscris n form electronic, dac sunt ndeplinite
condiiile prevzute de lege.
Ce nseamn nscris n form electronic? Dac ne ducem la proba cu nscrisuri, este
vorba de art. 267 nscrisurile fcute n form electronic sunt supuse dispoziiilor legii speciale.
Care este legea special? Legea 455/2001 privind semntura electronic. Dac ne uitm n
Cod, distinge n art. 266-267 (nu am fcut probele, dar anticipm puin pentru a nelege
distincia dintre nscrisul pe suport informatic i nscrisul n form electronic).
nscrisul n form electronic este nscrisul reglementat prin aceast lege special,
Legea 455/2001 privind semntura electronic, care este defapt un cod.
nscrisul pe suport informatic este altceva.
De ex. mail-ul este un nscris pe suport informatic sau un nscris n form electronic?
Dac eu spun instanei aa: Alturat, v comunic n form scanat cererea de chemare n

238

Dr. Pr. Civil


judecat i nscrisurile anexate acesteia pe care neleg s le depun n probaiune. Este un
nscris pe suport informatic!
nscrisul n format electronic presupune ndeplinirea anumitor proceduri, trebuie s obin
semntura electronic, aceea este legat de o chestiune de secretizare, este de fapt un cod
care poate fi descifrat n anumite circumstane, poate s fie o semntur electronic simpl sau
o semntur electronic extins i n funcie de aceasta are valoarea unui nscris sub
semntur privat sau a unui nscris n form autentic.
Deci, art. 148 alin. (2) se refer la nscrisul n form electronic, adic prin semntur
electronic, semntur electronic obinut n condiiile legii speciale 455/2001.
Acest lucru nseamn c eu nu a putea s trimit cererea de chemare n judecat de
exemplu i printr-un mail adresat instanei? Dac ne ducem la art. 149 alin. (4) n cazul n care
cererea a fost comunicat, potrivit legii, prin fax sau prin pot electronic, grefierul de edin
este inut s ntocmeasc din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala prii care avea aceast
obligaie. Dispoziiile art. 154 alin. (6) rmn aplicabile . Faxul sau pota electronic nu sunt
nscrisuri n form electronic, sunt nscrisuri pe suport informatic. Ce s-ar mai putea discuta c
este nscris pe suport informatic? SMS-ul de exemplu. Vreau s dovedesc c a recunoscut plata
creanei, mi-a trimis un SMS pe telefon de pe numrul lui. Este un nscris pe suport informatic.
Deci nu ne gndim neaprat numai la mail-uri. Dar repet, distincia dintre nscrisul n form
electronic i nscrisul pe suport informatic este aceasta. La nscrisul n form electronic am o
dovad de autenticitate pentru c semntura electronic se obine cu respectarea unor condiii
prevzute de legea special, la acelea pe suport informatic, acolo se poate contesta: pi nu eu
am trimis mail-ul acesta, nu imi aparine, dar poart numele meu, dar Andreea Chi pot s fie o
sut de mail-uri pentru c Yahoo de exemplu nu m condiioneaz ca s adaug o cifr sau un
alt caracter. Sau mi-a fcut altcineva o adres de mail, nu mi aparine, pot s contest faptul c
eu am trimis, dar revenind la textele coroborate ale art. 148 i art. 149, cererile adresate
instanelor le pot face nu numai folosind semntura electronic cum ar sugera art. 148 alin. (2)
ci i prin pot electronic cum mi permite art. 149 alin. (4). Deci codul nu este chiar super bine
structurat, dar am vrut s v art c oricum are o oarecare logic i coeren . Practic, aceste
cereri pe pot trimite i n condiiile art. 183 i n condiiile art. 148 alin. (2) i n condi iile art. 149
alin. (4).

Art. 148 alin. (3) Dispoziiile alin. (2) sunt aplicabile n mod corespunztor i n cazul n
care prezentul cod prevede condiia formei scrise a susinerilor, aprrilor sau a concluziilor
prilor ori a altor acte de procedur adresate instanelor judectoreti .
Pot s comunic n aceast form i ntmpinarea, pot s depun concluziile scrise. Dac
inei minte de la fazele i etapele procesului civil am vorbit de faza de cercetare judectoreasc
i faza dezbaterilor pe fond i am spus c ntre aceste dou faze prile pot s depun concluzii
scrise la dosar. Acele acte, acele cereri se depun tot n aceast modalitate pentru c spune art.
148 alin. (3) n mod expres acest lucru, c orice alte cereri, i vorbete expres de concluzii dac
este cazul.

239

Dr. Pr. Civil


Apropo de excepie, n cazurile anume prevzute de lege, cererile fcute n edin, la
orice instan, se pot formula i oral, fcndu-se meniune despre aceasta n ncheiere [art. 148
alin. (4)].
Am spus deja, regula este forma scris, excepia este forma oral/verbal, dar forma
verbal nsemnnd declaraie n faa instanei, adic nu n afara procesului, n instan, la
termenul de judecat, care se consemneaz n ncheierea de edin. Dar nu n orice situa ie
pot s fac acest lucru, numai atunci cnd codul mi permite expres s o fac.
De exemplu la cereri, dac ne uitm la cererea de chemare n judecat la art. 204,
cererea de chemare n judecat trebuie fcut n scris, ns la modificarea cererii de chemare n
judecat, la alin.(2) spune c se poate trece n ncheierea de edin declaraia verbal fcut
de parte atunci cnd ndreapt o greeal material din cuprinsul cererii (spune de ex. c nu
vrea s cear 100.000 lei de la prt ci vrea s cear 10.000 lei, a btut un 0 n plus), mi
permite s fac aceast cerere de ndreptare a erorii materiale din cererea de chemare n
judecat i verbal n faa instanei. Sau cnd reclamantul mrete sau micoreaz cuantumul
obiectului cererii etc. O s vedei la reprezentantul convenional, mi permite s l desemnez fie
prin nscris n form autentic, fie s m prezint n fa a instan ei i s spun: vreau ca n acest
proces s m reprezinte soul meu care este liceniat n drept, se consemneaz n ncheierea
de edin. Sau recuzarea judectorului poate fi fcut n scris sau verbal n faa instan ei cu
artarea motivelor.
Deci da, actul de procedur, cererea adresat instanei de ctre o parte sau de alt
participant, c nu doar prile adreseaz cereri instanei, i expertul poate s cear s i se
ncuviineze onorariul de exertiz, nu se refer numai la pri, trebuie fcute n scris, n mod
excepional pot fi fcute oral dar numai atunci cnd legea permite acest lucru. Oral nseamn n
faa instanei, la termenul de judecat i consemnat n ncheierea de edin a acelui termen de
judecat.

Art. 148 alin.(5) Dac, din orice motive, cererea nu poate fi semnat la termenul cnd a
fost depus sau, dup caz, la primul termen ce urmeaz, judectorul va stabili identitatea prii
prin unul dintre mijloacele prevzute de lege, i va citi coninutul cererii i i va lua
consimmntul cu privire la aceasta. Despre toate acestea se va face meniune n ncheiere.
La ce situaie se refer? Nu cnd nu vreau s semnez sau cnd a facut-o cineva n
numele meu, nici nu m-a ntrebat i nu a semnat-o s nu fie prins. Se refer la situa ia n care,
s zicem c sufr de o form de invaliditate, nu am mini, mi este paralizat mna dreapt i
cu stnga nu pot s semnez, nu tiu s scriu i a facut cererea pentru mine altcineva. n aceste
situaii instana constat c partea obiectiv nu poate s semneze, deci nu subiectiv c nu vrea,
i n aceast situaie i ia consimmntul, o ntreab: Dumneavoastr ai formulat aceast
cerere? Da! De ce nu ai semnat-o? Pentru c nu tiu s scriu, pentru c mi-e mna paralizat,
pentru c mi-s tiate minile etc. Se consemneaz acest mprejurare n ncheierea de edin
i acest lucru echivaleaz cu semntura pentru c am artat ce trebuie s cuprind o cerere
(cui m adresez, cine sunt, ce cer, de ce cer, semntura prin care dovedesc c cererea este
fcut de mine).

240

Dr. Pr. Civil


Deci iat, semntura poate fi suplinit i n aceast modalitate, dar doar n situa ia de
excepie cnd obiectiv partea nu poate s semneze. Dac nu vrea s semneze, se poate anula
cererea pentru c este o condiie esenial a ei. Lipsete semntura, se anuleaz, nu se ine
seama de ea.
O s vedei i la cererea de chemare n judecat avem o procedur, dac partea este
prezent i nu a semnat cererea, instana o ntreab dac i aparine, dac partea rspunde
afirmativ, instana o ntreab dac o semneaz, dac partea rspunde afirmativ, o semneaz n
faa instanei, dac nu este prezent se d un termen de judecat, va fi citat (apropo de
meniunile obligatorii din citaie) cu meniunea s se prezinte s semneze cererea, dac nu o
semneaz, se va anula, pentru c este o meniune esenial, trebuie s verific de la cine eman
pentru ca s i dau un rspuns. Dac este cerere de chemare n judecat, dac este o cerere
de intervenie, pentru a m pronuna pe ea trebuie s m asigur c a formulat-o cel care
figureaz ca reclamant, cel care figureaz ca intervenient etc. Dac nu o semneaz, instan a
anuleaz cererea, este un element esenial, apropo de condiiile intrinseci ale actului de
procedur. Ce trebuie s cuprind actul de procedur? Am fcut la nuliti. Semntura este o
condiie intrinsec a actului de procedur, prevzut sub sanciunea nulitii, poate fi expres
sau virtual, vom vedea, n funcie de anumite acte de procedur. La cereri este expres.

n cte exemplare trebuie s depun o cerere? Art. 149 Numrul de exemplare: Cnd
cererea urmeaz a fi comunicat, ea se va face n attea exemplare cte sunt necesare pentru
comunicare, n afar de cazurile n care prile au un reprezentant comun sau partea figureaz
n mai multe caliti juridice, cnd se va face ntr-un singur exemplar. n toate cazurile este
necesar i un exemplar pentru instan.
Regula la actele de procedur este c se comunic atunci cnd legea prevede expres.
Dac eu cer s mi se comunice o copie de pe nchieiere, nu o s depun cererea i ntr-un
exemplar pentru instan i nc 10 exemplare pentru celelalte pri pentru c pe ele nu le
intereseaz faptul c eu cer comunicarea ncheierii, numai atunci cnd trebuie s se comunice
i lor cererea mea trebuie s depun n numr de exemplare suficiente. Sau, dac cer de
exemplu s ia seama instana despre faptul c vreau s mi schimb domiciliul, acest lucru nu se
comunic de ctre instan celeilalte pri, trebuie s fac eu comunicarea prin scrisoare
recomandat. inei minte schimbarea locului citrii? Eu anun instana, cer s in seama de
faptul c mi-am schimbat locul citrii, dar pe cealalt parte o anun eu, nu trebuie s fac cererea
n dou exemplare ca s o comunice instana celeilalte pri.
Regula este: un exemplar pentru instan + attea exemplare cte pri cu interese
contrare mai sunt. Dac sunt reclamant i chem n judecat pri, depun exemplare. Dac
sunt reclamani reprezentai prin avocat, depun cererea de chemare n judecat la avocat, i
aleg domiciliul procesual la sediul avocatului i prtul depune ntmpinare n 2 exemplare, un
exemplar pentru instan i un exemplar pentru reclamanii care au un reprezentant comun. Nu
pot s spun eu,reclamant, c chem n judecat 10 pri printr-un reprezentant comun c
deocamdat nu am de unde s tiu c au un reprezentant comun sau zice cnd partea
figureaz n mai multe caliti juridice. Acest lucru ar fi posibil cnd chem n judecat un printe
i n nume personal i n calitate de reprezentant legal al unui minor, caz n care figureaz n
dou caliti, nu trebuie s depun dou exemplare de pe cerere ci ajunge un singur exemplar

241

Dr. Pr. Civil


pentru c el este i parte, deci calitates procesual pasiv de exemplu dac este prt se
verific n persoana lui dar este i reprezentant al celuilalt prt, s zicem lipsit de capacitate de
exerciiu.
Dac cererea se comunic prin fax sau pot electronic, ntr-un sigur exemplar, adic
prin fax teoretic a putea s o comunic i n mai multe exemplare dar nu se prea ntmpl acest
lucru, prin pot electronic evident c numai ntr-un exemplar scanat. Ce se ntmpl n
aceast situaie? nseamn c nu am depus, conform alin.(1) numrul de exemplare suficient.
Depinde despre ce act de procedur vorbesc. Dac este cerere de chemare n judecat sau
alte acte de procedur exist o discuie.
Dar spune textul de la alin. (3) c Dac obligaia prevzut la alin. (1) nu este
ndeplinit, instana va putea ndeplini din oficiu sau va putea pune n sarcina oricreia dintre
pri ndeplinirea acestei obligaii, pe cheltuiala prii care avea aceast obligaie. n sarcina
prii este greu de pus, numai dac spune partea, nu a depun expertul s zicem, n exemplare
suficiente expertiza i reclamantul are interesul s se judece ct mai repede, solicit s fac el
copiile, le las la doar pentru a fi comunicate celeilalte pri. Sau nu s-a depus ntmpinarea n
exemplare suficiente de ctre prt dar unul dintre reclamani face el copii de pe ntmpinare
pentru ceilali reclamani, pentru c nu au reprezentant comun, pentru a nu pierde timpul etc.
Sau, dac nimeni nu se ofer n acest sens, instana trebuie s le fac din oficiu pe cheltuiala
prii care avea aceast obligaie. Cum face acest lucru? O s vedei c atunci cnd, de
exemplu, nu ai pltit o tax judiciar de timbru n faa primei instan e i se constat acest lucru
n apel, nu se mai poate anula cererea de chemare n judecat ci vei fi dat n debit pentru taxa
nepltit. Tot aa i aici. La ce s-ar timbra aceste cereri? Nu am ajuns nc s discutm despre
faptul c orice cerere adresat instanei se timbreaz, dac nu este scutit n mod expres de
plata unei taxe de timbru. De exemplu, dac se cere eliberarea unei copii de pe un act de la
dosar, legea taxelor de timbru arat ce tax trebuie pltit pentru a se elibera o copie de pe act.
Cum pun n sarcina prii cheltuielile? Pun s timbreze ca i cnd ar fi cerut s se elibereze
copii de la dosar, fiindc dac nu a depus n copii suficiente atunci le fac eu ca i cnd le-ar fi
cerut, cu timbrajul corespunztor. Dar pentru c nu mi timbreaz n avans, cum ar face cnd
cere ea o copie, o s o dau n debit n condiiile n care dau n debit n orice alt situaie cnd nu
s-a pltit o tax judiciar de timbru.

Art. 148 alin.(6) Cererile adresate instanelor judectoreti se timbreaz, dac legea nu
prevede altfel.
Inclusiv cererea de eliberarea a unei copii. Dac nu am depus exemplare suficiente, mi
face instana copiile, se timbreaz ca i cnd mi-ar fi eliberat copii. Pentru c nu pltesc acea
tax de timbru, m d n debit ca i atunci cnd nu am pltit taxele de timbru i nu se poate
anula cererea. Acestea sunt regulile n ceea ce privete numrul de exemplare, vom reveni i
cu privire la timbraj. i atunci cnd grefierul de edin este inut s ntocmeasc din oficiu copii
necesare de pe ncheiere pentru comunicare. Oare cnd sunt necesare aceste copii de pe
ncheiere?
De exemplu, din ce tim noi, ncheierea de edin se comunic atunci cnd are cale de
atac separat, dar mai sunt i alte situaii cnd nu are cale de atac.

242

Dr. Pr. Civil


De exemplu, dac v amintii de introducerea forat a unor teri n proces, n cazul
procedurii contencioase instana i pune n discuie prii c ar fi trebuit s se mai judece cu
cineva, o ntreab dac vrea s se mai judece cu altcineva sau nu (art. 78-79). Dac partea
este de acord s fie introdus, introducerea poate s fie dispus prin ncheiere. Deci iat, n
aceast situaie nu formulez nscris, extinderea de aciune fa de nc un prt de exemplu. Ce
exemple v-am dat? Cer de exemplu anularea unei autorizaii de construire i m judec numai cu
primarul nu m judec i cu titularul de autorizaie, cer anularea unui contract de vnzarecumprare i chem n judecat doar una dintre pri. Instana mi pune n discu ie c nu am
stabilit cadrul procesual corect, c trebuie s chem n judecat i pe altcineva i m ntreab
dac vreau sau dac nu vreau s fac acest lucru. Dac spun c vreau, pot s fac acest lucru fie
n scris [art. 148 alin.(1)], fie, n aceast situaie, codul permite instanei s fac acest lucru
cnd am declarat verbal n faa ei [art. 148 alin.(3)] c da, neleg s chem n judecat i un alt
prt, instana consemneaz acest lucru prin ncheiere i spune art. 78 introducerea n cauz
se dispune n aceast situaie prin ncheiere. n aceast situaie trebuie sau nu trebuie
comunicat aceast ncheiere prtului i celorlalte pri ca s tie c avem un nou prt?
Aceasta este situaia cnd grefierul face din oficiu exemplare pentru comunicare, dei aceast
ncheiere nu are cale separat de atac. La astfel de ipoteze se refer textul. Deci cnd nu am o
cerere n acest sens, celelalte pri trebuie s cunoasc c s-a modificat ceva n cadrul
procesual. Acest lucru rezult din ncheiere. Atunci ncheirea suplinete de fapt cererea, deci ea
trebuie s fie fcut n attea exemplare n cte ar fi trebuit s fie fcut cererea i s se
comunice celorlalte pri, deci aici se aplic regula de la precizarea verbal n faa instanei.
Revenind la cereri, nscrisuri anexate atunci cnd este cazul.

Art.150 nscrisurile anexate alin.(1) La fiecare exemplar al cererii se vor altura copii
de pe nscrisurile de care partea nelege a se folosi n proces.
C este cerere de chemare n judecat, c este ntmpinare, c este cerere de
intervenie. De exmplu, la cererea de chemare n judecat dac cer s mi se restituie un
imprumut anexez contractul sub semntur privat dovad a mprumutului.

Art. 150 alin. (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.
Iat textul nu m oblig s depun n original la dosar, o s vedei cnd vom face proba
cu nscrisuri c trebuie s l am asupra mea la fiecare termen pentru situa ia n care cealalt
parte contest copia, dar copie trebuie s depune exact n attea exemplare n cte trebuie s
depun i cererea [art. 149 alin.(1)], s se comunice celorlalte pri. Dar nu m las s depun o
copie simpl, adic am contractul de mprumut n exemplul dat i fac o copie xerox ci m oblig
s certific pentru conformitate cu originalul. Nu trebuie s m duc la un notar s mi fac o copie
legalizat, dar trebuie s certific faptul c eu am originalul i c ceea ce am depus la dosar este
o copie fidel a acestuia.

243

Dr. Pr. Civil


Art.150 alin. (3) Se vor putea depune n copie numai prile din nscris referitoare la
proces, urmnd ca instana s ordone, dac va fi nevoie, nfiarea nscrisului n ntregime.
De exemplu, prtul recunoate datoria printr-o scrisoare, dar n aceast scrisoare sunt
o serie de alte referiri personale pe care nu trebuie s le cunoasc toat lumea, s citeasc i
judectorul, i grefierul i celelalte pri din proces, atunci depun numai o parte din acea
scrisoare, i certific conformitatea cu originalul conform alin. (2) i spun c am asupra mea
originalul ei, oricnd l pot nfia n instan, n cazul n care se contest, pentru a se face
cnd este cazul verificarea de scripte pe loc.

Art.150 alin.(4) Cnd nscrisurile sunt redactate ntr-o limb strin, ele se depun n
copie certificat, nsoite de traducerea legalizat efectuat de un traductor autorizat.
Este logic, tim deja de la principiile procesului civil c procesul se deafoar n limba
romn, aadar atunci cnd eu fac proba cu un act redactat ntr-o limb strin, am avut de
exemplu recent o dovad a unei tutele a unei persoane cetean strin, era redactat n limba
german. Fa de acest text, ce trebuie s mi depun la dosar? S zicem c am hotrrea
instanei germane redactat n german, ce trebuie s mi depun? Dac mi depune numai o
traducere legalizat (traducerea legalizat este cea fcut de un traductor autorizat,
traductorii se autorizeaz de ctre Ministerul Justiiei, avem o lege special n acest sens, sau
un examen, sunt trecui pe o list a Ministerului Justiiei i au anumite tarife; ca s tiu c a fost
traducerea fcut de acel traductor care este pe lista Ministarului Justi iei, semntura lui se
legalizeaz de ctre un notar, deci traducere n sensul alin. 4, legalizat, efectuat de un
traductor autorizat, nseamn c m-am dus la un traductor de pe lista Ministerului Justi iei,
mi-a tradus i m-am dus cu semntura lui la un notar s mi-o legalizeze, deci notarul confirm
faptul c acea traducere nu a fost fcut de un x oarecare de pe strad ci de ctre traductorul
y de pe lista Ministerului Justiiei) cu semntura legalizat a traductorului, este ndeplinit
condiie de la art. 150 alin.(4)? Trebuie s mi se depun n copie i actul redactat ntr-o limb
strin. Rmne obligaia mea de a depune actul redactat ntr-o limb strin i n plus, pentru
c este redactat ntr-o limb strin, se depune i traducerea. Am constatat c muli avocai
depun doar actul tradus. Instana de unde s tie de pe ce s-a tradus actul? Deci trebuie s
depun i actul!

ntrebare din sala: care este sanciunea dac se depun __________ minut 39:27
Rspuns: o s vedem imediat la regularizara cererii de chemare n judecat, este foarte
interesant discuia.

Deci iat, deocamdat legea mi cere copii certificate cu originalul pentru c aici mi
asum o rspundere i pot s fiu acuzat de fals. Aici deja intrm pe trmul penalului pe care voi
l tii foarte bine de la colegul Sergiu Bogdan.

244

Dr. Pr. Civil


n cazul n care nu exist un traductor autorizat pentru limba n care sunt redactate
nscrisurile n cauz, se pot folosi traducerile realizate de persoane de ncredere cunosctoare
ale respectivei limbi, n condiiile legii speciale.
De unde pot s verific c nu exist un traductor autorizat de arab de exemplu? M uit
pe lista Ministerului de Justiie i constat c pentru acea limb nu am un traductor, pentru c
dac am un traductor autorizat trebuie s merg la el. Dac nu am traductor autorizat pot
folosi traducerile realizate de o persoan de ncredere cunosctoare a respectivei limbi n
condiiile legii speciale. Trebuie s fie un vorbitor nativ de exemplu,dar n aceast situaie, spre
deosebire de cealalt situaie, pot s contest traducerea. Adic ce nseamn persoan de
ncredere? Trebuie s fie pentru toate prile c aa vine reclamantul i roag un prieten s
spun c tie respectiva limb i acel nscris are un anumit coninut. Dac cealalt parte
contest aceast traducere, trebuie fcut dovada i cu alte mijloace de prob.

ntrebare din sal: i dac nu .? 40: 53


Rspuns: nu am dovedit!

Dac depun nscrisul am obligaia s l traduc, ntr-o form sau alta, n func ie de cele
dou exemple iar dac nu reuesc este nturat din probaiune pur i simplu, pentru c nu am
probat coninutul, fr traducere nu am probat coninutul, este foarte logic. Acesta este rostul
traducerii.

Art.150 alin. (5) Dispoziiile art. 149 se aplic n mod corespunztor- se refer la numrul
de exemplare. Deci dac depun o cerere care se comunic prilor i al cerere anexez
nscrisuri, atunci trebuie s depun i nscrisrile n attea copii n cte trebuie s depun i
cererea, nu mai reiau, la 149 am discutat numrul de exemplare.

Art.151 Cererea formulat prin reprezentant- nu am fcut nc reprezentarea aa c


151 o s l discutm cnd vom face instituia reprezentrii.
Ceea ce trebuie s inem minte, pentru c este vorba de dovada calitii de reprezentant
i deocamdat anticipm doar cum se face acest dovad i mai ales o s vedei c teztul
acesta este destul de ambiguu pentru c zice procura n original sau n copie legalizat,or dac
mandatarul nu este avocat procura trebuie s fie autentic. Ideea este c atunci cnd cererea
este formulat prin reprezentant revin la textul art. 148, trebuie s art acest lucru, c pentru
Ionescu prin Popescu i Popescu trebuie s i fac dovada calitii de reprezentant i n funcie
de ce fel de reprezentant este va face i aceast dovad fiindc dac este reprezentant legal
printe cum poate s fac dovada? Cu certificatul de natere al copilului. Dac este
reprezentant legal al persoanei juridice, ne arat art.151, printr-un extras din registrul public n

245

Dr. Pr. Civil


care este menionat mputernicirea lor sau dac este o entitate fr personalitate juridic, din
actul care atest dreptul su de reprezentare n justiie.
Voi o s mi cutaie pentru reprezentare, eu am s v spun la momentul potrivit i
textele din Codul Civil care arat de unde tiu care sunt organele care pot s reprezinte, pentru
c de fapt sunt trecute n actul de constituire ca regul.

Art.151 alin.(2) Avocatul i consilierul juridic vor depune mputernicirea lor, potrivit legilor
lor speciale de organizare a profesiei, este vorba despre Legea 51/95 n cazul avocailor i
Legea 514/2003 n cazul consilierilor juridici.

Art.152 Cererea greit denumit Cererea de chemare n judecat sau pentru


exercitarea unei ci de atac este valabil fcut chiar dac poart o denumire greit.
Am discutat deja la actul de procedur i la rolul judectorului, dac inei minte.
Revenim la art. 22 care regementeaz rolul judectorului i inei minte c el poate s pun n
discuia prilor calificarea juridic a ceererii, deci indiferent ce am spus eu c este, poate s m
ntrebe, o s vedei de exemplu prtul, dac vrea doar s se apere de preteniile reclamantului
va formula o simpl ntmpinare dar dac vrea s formuleze pretenii proprii va formula o
reconvenional. Dac spune constatai c titlul de care se prevaleaz reclamantul este nul i
respingei aciunea nu sunt foarte sigur c invoc o aprare de fond (inei minte excepii
procesuale, aprri de fond, am spus aprare de fond este o aprare fundamentat pe normele
dreptului substanial i am dat un exemplu: eu reclamant cer executarea unui contract, de
exemplu plata preului, i prtul poate s spun c invoc nulitatea absolut a contractului de
exemplu pentru lipsa formei, pentru cauz ilicit- ce nseamn acest lucru, aprare de fond?
Dac admite instana va resinge cererea. Dac spune desfiinai actul i repunei-ne n situa ia
anterioar, acolo deja trebuie s formuleze cerere reconvenional dar s-ar putea, dar nu sunt
obligat atunci cnd cer desfiinarea unui act s cer i repunerea n situaia anterioar. i atunci,
daca nu rezult foarte clar din coninutul actului c este ntmpinare sau cerere
reconvenional, c n aceste exemplu prtul vrea s invoce nulitatea doar ca aprare de fond
ca s se resping aciunea reclamantului sau tinde la desfiinarea actului juridic i poate c ntrun proces ulterior va cere repunerea n situaia anterioar, n aceast situaie poate s i pun
n discuie n temeiul art. 22 calificarea juridic a cererii i o va da el cea corect, indiferent c
prtul a spun ntmpinare i era reconvenional sau invers.

Curs 12 Procedura Civila, ora a 4-a, pana la minutul 45

Am discutat asadar forma cererilor, ce trebuie sa cuprinda cererea, in cate


exemplare trebuie depusa, in masura in care sunt anexate inscrisuri, ce conditii trebuie
sa indeplineasca acestea, cum trebuie facuta dovada calitatii de reprezentant, etc

246

Dr. Pr. Civil

Urmeaza sa discutam despre reclamant si cererea de chemare in judecata, stiti


ca reclamantul este o parte foarte importanta a procesului, el este cel care sesizeaza
instanta prin inregistrarea cererii de chemare in judecata.
Art 192 Pentru apararea drepturilor sau intereselor sale legitime, orice persoana
se poate adresa justitiei prin sesizarea instantei competente cu o cerere de chemare in
judecata
Procesul incepe prin inregistrarea cererii la instanta in conditiile legii, dar ca daca
a fost trimisa in conditiile art 183, acel moment marcheaza inceputul procesului. Nu am
discutat despre procedura prealabila: ART. 193
Procedura prealabil
(1) Sesizarea instanei se poate face numai dup ndeplinirea unei proceduri
prealabile,dac legea prevede n mod expres aceasta. Dovada ndeplinirii procedurii
prealabile se va anexa la cererea de chemare n judecat. Iata
ca
nu
numai
inscrisurile depuse in probatiune,ci si atunci cand este necesara o procedura prealabila
sa fie depusa, trebuie depusa anexa cererii de chemare in judecata, dovada efectuarii
acesteia. De ex am vbit despre mediere , si am spus ca in anumite cauze, parcurgerea
sedintei de informare cu privire la avantajele medierii este obligatorie, aceasta constituie
o sedinta de informare, asadar o procedura prealabila, deci cererii de chemare in
judecatata trebuie sa atasez dovada ca am parcurs acea procedura prealabila
prevazuta de lege.
Despre procedura prealabila ati mai discutat in materie de contencios, de
procedura prealabila prevazuta de legea contenciosului. Si printre procedurile speciale
prevazute de CPP avem in materia somatiei de plata, in art 1014 al 1, Obligatia
notificarii debitorului, anterior chemarii sale in judecata, si notificarea trebuie anexata
cererii de chemare in judecata.

Desi prevede in al 1, teza finala, ca aceasta dovada se anexeaza cererii de chemare in


judecata, in al 2 zice ca lipsa ei, deci neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi
invocata de instanta din oficiu, ci numai de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea
decaderii, adica in termenul care trebuie depusa intampinarea, este un termen
imperativ, deci nerespectarea lui atrage sanctiunea decaderii.
Aceasta conteaza pt procedura regularizarii pt ca vom vedea ca nedepunerea dovezii
de indeplinire a procedurii prealabile anexa cererii de chemare in judecata nu
indreptateste instanta la anularea cererii in procedura de regularizare, tocmai pt ca
invocarea neindeplinirii procedurii prealabile nu poate fi facuta decat de parat prin
intampinare, deci nu poate fi invocata din oficiu de instanta, de la aceasta regula exista
o exceptie aparenta, in al 3 al aceluiasi articol, si spune ca La sezizarea instantei cu
dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul
public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de codul civil, si in
acest caz neindeplinirea procedurii prealabile va putea fi invocata si de instanta din
oficiu sau de catre parat.
247

Dr. Pr. Civil

Este o exceptie absoluta pt ca poate fi invocata si de instanta. De ce spun ca este


exceptie aparenta? Este oare o procedura prealabila in sensul legii, obligatia de a
verifica aceste registre notariale, evidentele sucesorale? Care este rolul depunerii unei
astfel de dovezi? Daca se cere sa se constate ca reclamantul este mostenitor legal, ii
cheama in judecata pe ceilalti parati, spune sa se constate de catre instanta ca e
singurul mostenitor pt ca ceilalti nu au acceptat in termen succesiunea. In aceasta
situatie de fapt care este rostul verificarii evidentelor succesorale? Sa vedem daca nu sa mai dezbatut succesiunea. Pt ca daca s-a dezbatut succesiunea si s-a eliberat un
certificat de mostenitor eu nu mai am interes sa vin in instanta si trebuie sa atac
certificatul de mostenitor. Daca atac certificatul de mostenitor, din start nu se mai pune
problema sa verific evidentele notariale ca e clar ca s-a dezbatut succesiunea. Deci
ratiunea textului este sa se verifice daca nu cumva s-a dezbatut succesiunea in fat
anotarului, pt ca atunci nu ai de ce sa vii in instanta.
De ce spun ca nu este o procedura prealabila in sensul legii? Pt ca rostul
procedurilor prealabile din exemplele ce vi l-am dat este de a se incerca o rezolvare a
litigiului fara a se apela la instanta, de a degreva rolul instantelor judecatoresti, de a
diminua volumul de activitate a judecatorului.
Procedura prealabila este o conditie ce tine de exeercitarea actiunii civile,
obligativitatea parcurgerii ei si lipsa executarii acestei obligatii se invoca de parat prin
intampinare, defapt pe calea unei exceptii de inadmisibilitate, si in masura in care este
admisa, se respinge actiunea ca inadmisibila.
Cuprinsul cererii de chemare in judecata
La 148 al 1, am aratat ca cererea cuprinde instanta careia I se adreseaza, numele partii
si adresa ei, ce cere, pt ce cere si semnatura. Daca ne uitam la articolul 196, care
vbeste de nulitatea cererii, este o situatie de situatie de nulitate absoluta, expresa, adica
vatamarea se prezuma, e vorba de condtii intrinseci. cererea de chemare in judecata
care nu cuprinde numele si prenumele, sau denumirea oricareia dintre parti, obiectul
cererii, motivarea in fapt, si semnatura, este nula . Majoritatea elementelor prevazute
de cerere in general sunt considerate esentiale din pct de vedere al cererii de chemare
in judecata. Tineti minte, raportat la elementele cererii, majoritatea lor sunt considerate
elemente esentiale din perspectiva cererii de chemare in judecata si sunt sanctionate cu
o nulitate absoluta expresa.
Cuprinsul cererii de chemare in judecata, reglementat de art 194 si este mult mai
complex decat cuprinsul cererilor in general datorita importantei acesteia. Ce cuprinde
cererea de chemare in judecata: numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, si
la persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea cuprinde si CNP-ul,
sau codul unic de inregistrare ori cel de identificare fiscala, CNP-ul paratului in masura
in care il cunoaste.
Element esential este numele, domiciliul sau sediul are importanta lui pt stabilirea
locului citarii si a competentei instantei cand vbim de o competenta teritoriala care se
raporteaza la acest criteriu, iar celelalte date de identificare pot fi de asemenea
importante atunci cand procesul o cere, si sigur ca ele pot fi aratate de reclamant doar

248

Dr. Pr. Civil

in masura incare le cunoaste. Dispozitiile art 148 al 1 teza 2 sunt aplicabile si se refera
la indicarea mijloacelor alternative de comunicare, email fax etc, iar daca reclamantul
locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in romania unde I se vor comunica
toate informatiile privind procesul.
Art 156, obligatia alegerii locului citarii, se refera la parat, pt ca el va fi citat prin
scrisoarea recomandata cu confirmare de primire, in conditiile lui 155 pct 13, pt primul
termen, in care i se pune in vedere sa-si aleaga locul citarii in romania, iar daca nu o
face, din acel moment procedura se considera indeplinita prin simpla predare a citatiei
la Posta Romana. In cazul reclamantului care domiciliaza in strainatate, el are obligatia
ca prin cererea de chemare in judecata sa-si aleaga locul citarii in romania, in conditiile
lui 156, si mai trebuie sa adaug daca eu nu locuiesc efectiv acolo unde cer sa mi se
comunice actele, art 158 ma obliga sa aleg si persoana desemnata cu primirea
corespondentei.
Cererile pot fi formulate personal sau prin reprezentant si trebuie sa indic acest lucru in
cuprinsul cererii, spune 148 al 1 si dovada calitatii de reprezentant se face in conditiile
lui 151. Ce imi spune litera b? Numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta
partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele prenumele acestuia si
sediul profesional. Asadar daca cererea de chemare in judecata nu e redactata de parte
personal ci de un reprezentant al acestuia care poate fi in aceasta faza, legal, parintele
pentru minorul sub 14 ani, sau conventional, avocat sau neavocat, trebuie sa arata
acest lucru. Daca nu indica acest lucru, se va considera ca a formulat in nume personal,
si atunci in persoana lui se verifica conditiile de exercitare ale actiunii civile, daca
formuleaza in calitate de reprezentant, trebuie sa arata expres acest lucru, deci cine
este partea care o reprezinta, faptul ca el este reprezentant si sa faca dovada acestei
calitati, in cazul avocatului cu acea imputernicire, iar in cazul reprezentantului legal,
trebuie certificat de nastere al copilului daca e parinte, iar daca e tutore, incheierea prin
care a fost numit de instanta de tutela, sau mai poate fi numit de catre parinte prin actul
de desemnare.
Cine cere si impotriva cui, prin cine, ce cere (obiectul cererii, pretentia formulata in fata
instantei). De ce este important obiectul cererii: este o conditie de exercitare a actiunii
civile; competenta materiala o raportez la obiectul cererii; Valoarea obiectului: este
important de indicat pentru verificarea competentei materiale a instantelor - Modul de
calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori cu indicarea inscrisurilor
corespunzatoare.
La verificarea competentei instantelor am discutat ca s-ar putea sa fie nevoie de lamuriri
sau probe suplimentare si se poate da in aceasta situatie un termen sa se puna
chestiunea in discutia partilor. Reclamantul spune ca acest bun valoreaza atat. Si tu de
unde stii? Depun oferte in ziare, sau de pe internet, trebuie sa arati de unde ai ajuns la
concluzia ca valoreaza atata, iar daca am ajuns printr-un calcul trebuie sa arat acel
calcul.
Cand cer o suma de bani, paote fi contestata valoarea sub aspectul competentei? Nu,
ramane cat a spus reclamantul. Se poate ca el sa fi gresit calculul, si atunci este o

249

Dr. Pr. Civil

eroare materiala, si se consemneaza acest lucru. Sub acest aspect, modul de calcul
este important. Pentru imobile se aplica dispoz ART. 104:
(1) n cererile avnd ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra
unui imobil, valoarea lor se determin n funcie de valoarea impozabil, stabilit potrivit
legislaiei fiscale.
(2) n cazul n care valoarea impozabil nu este stabilit sunt aplicabile dispoziiile art.
98.

Exista o prevedere foarte interesanta in ordonanta 80/2013 privind taxele


judiciare de timbru, unde se trezeste legiuitorul sa discute o posibila contestare a valorii
impozabile atunci cand se apreciaza ca aceasta este nesemnificativa. Determinarea
cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru actiunile si cererile introduse la
instantelor judecatoresti se face de instanta de judecata, si la cele calculate in functie
de valoarea obiectului este cea prevazuta in actiune sau cerere. La aceasta valoare se
calculeaza si taxa de timbru. Daca valoarea este contestata sau apreciata de instanta
ca vadit derizorie, se face evaluare in conditiile art 98 al 3 din CPP, adica dupa
inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti, si in cererile avand ca obiect un drept
de proprietate sau alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculeaza la
valoarea impozabila, deci asa cum prevede si la determinarea competentei, art 104.
Pana aici se potriveste textul legii speciale cu textul de la competenta. Insa vine
legiuitorul si spune in aceasta lege a taxelor de timbru ca daca valoarea impozabila este
contestata, in cod pe competenta nu imi permite sa contest valoarea impozabila, deci
ramane pe 104, dar in ceea ce priveste taxele de timbru permite contestarea valorii
impozabile saucand este apreciata de instanta ca vadit derizorie, taxarea cererilor se
va face apropo de inscrisuri, verificarea valorii prin prezentarea unor inscrisuri, se face
dupa grilele notariale.
Notarii, ca sa isi stabileasca taxele pentru autentificarea unor inscrisuri, fac in fiecare
an, comanda un raport de valoare a unor imobile in functie de anumite caracateristici,
se cere acea grila notariala, se verifica imobilul dupa zona si caracteristici, si cam asta e
valoarea minima pe care pot sa o declara partile in fata notarilor ca sa incheie un
contract autentic. Revenind, trebuie sa indic in cazul imobilelor valoarea impozabila, pt
ca este important sa verific competenta si sa stabilesc taxa de timbru. La cererea de
chemare in judecata, in aceasta situatie anexez si extrasul de carte funciara cu aratarea
titularului inscris in cartea funciara. In cazul in care imobilul nu este inscris in CF, se va
anexa un certificat primit de acelasi birou care atesta acest fapt. Iata asadar ca atunci
cand am imobile, trebuie daca este o valoare impozabila, evident ca trebuie sa anexez
si dovada valorii impozabile, iar daca este inscris intr-o CF sunt obligat sa anexez in
probatiune si extrasul de CF, dar nu ajunge pt ca trebuie sa arat si titularul dreptului. In
procedura regularizarii unii au spus bun, daca nu indic titularul dreptului, este foarte clar
ca am anexat extrasul de CF, este un motiv de nulitate sau nu este, pt ca instanta poate
sa citeasca singura din extrasul de cf cine e titularul.

250

Dr. Pr. Civil

Asta teoretic, dar practic pot sa am carti funciare de zeci si sute de pagini, si pe mine
ma intereseaza o singura, pozitie, eu sunt coproprietar din 100 de exemplu. Si stiti ca
un coproprietar deja poate introduce singur actiunea in revendicare impotriva unui tert,
imi dovedesc calitatea de coproprietar prin extrasul de CF, dar pe care pagina din 100
sunt inscris eu si cota mea de proprietate. Deci nu este o cerinta asa de absurda
precum pare la prima vedere.
Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea: descrierea
starii de fapt, tin de faptul de identificarea aceea ce cer, deci pretentia concreta nu
inseamna neaparat ca cer o suma de bani, ci conteaza cu ce titlu? Imprumut, pret etc?
la art 196 spune ca motivele de fapt sunt considerate element esential, pt ca obiectul in
sine nu circumscrie suficient pretentia, nu ajunge repet, sa spun - o suma de bani ,
trebuie sa arat si de ce imi datoreaza, din ce circumstanta imi datoreaza. Asta este
motivarea in fapt.
Cum ar arata pana aici o cerere de chemare in judecata: eu, reclamantul cutare,
domiciliat , cu cnp-ul, il chem in judecata pe paratul domiciliat, cu cnp-ul, daca e cazul
eu il reclam prin avocat cutare, si cer sa fie obligat la plata unei sume de bani cu titlu de
imprumut, si in fapt ii arat ca i-am imprumutat paratului o suma de bani cu scadenta la
data cutare. Asta este deja starea de fapt.
Motivarea in drept: in exemplul dat, obligatia de restituire a imprumutului, daca e
revendicare, temeiul juridic de la actiunea in revendicare, daca e actiune compensorie,
temeiul juridic de la actiunea compensorie. Asta este temeiul juridic.
De ce este important sa indic aceste lucruri: odata, motivarea in fapt. Imi
circumscriem concret pretentia. La autoritatea de lucru judecat ce am in vedere? De
fapt, starea aceasta de fapt.
Este importanta indicarea motivelor de fapt si de drept si sub aspectul autoritatii
de lucru judecat. La ce ne raportam la autoritatea de lucru judecat? Identitate de parti,
obiect si cauza.
Care este cauza? A actiunii civile sau a celei de chemare in judecata? Am spus
ca cea a actiunii civile este scopul urmarit de reclamant. La asta raportez
autoritatea de lucru judecat? sau la cauza cererii de chmare in judecata? Care-i
fundamental cererii, la cererea de chemare in judecata. Da? Si aici ma uit la starea de
fapt si uneori conteaza si starea de fapt calificata juridic. De ce? Pentru ca am discutat
la calificarea juridica, cine da calificarea juridica? Partile sau instanta? (sala- instanta).
Am spus la art. 22 cu discutiile de rigoare. Pot spune ca ati indicat textul din Codul civil
de la plata pretului, dar in realitate din starea de fapt rezulta ca cereti restituirea unui
imprumut. Asta este o chestiune super simpla, nu?
Dar alta este situatia cand spui eu cer evacuarea si ar fi de fapt o actiune in
revendicare. Si aici am avut acea discutie. Ce se intampla in acesta situatie conform art.
22? Pune in discutia partilor si daca paratul spune ca este de acord este o actiune in
revendicare, trebuie avuta in vedere valoarea imobilului la stabilirea competentei,
reclamantul trebuie obligat la plata unei taxe judiciare de timbru la valoare. Cine va da

251

Dr. Pr. Civil

calificarea juridica? Va fi cea din cererea de chemare in judecata sau va fi cea data de
judecator? Uitati-va in 22, ce spune? Da n-am amandoua partile, reclamantul spune
evacuare si paratul spune eu sunt de acord cu ce spune instanta, este revendicare.
Pai in acesta situatie cine da calificarea juridica a cererii? Judecatorul. Cand nu poate
sa o dea judecatorul? Daca este vorba de drepturi de care partile pot dispune. De
dreptul de proprietate pot dispune inclusive prin renuntare, stiti din Codul civil. Deci este
un drept de care pot dispune. Daca vine si reclamantul si paratul si spun este o actiune
in evacuare, insistam in acesta calificare juridica, cine da calificarea juridical? Partile,
dar trebuie sa fie un acord expres al partilor, deci ambele parti. Daca ne intoarcem la
22, am facut principiile procesului civil, rolul judecatorului si acesta era unul in
calificarea cererilor, dar alin. 4 ii permite el sa dea calificarea juridica chiar daca partile
au dat o calificare gresita, sau la cereri o denumire gresita, ca tocmai ce am discutat
148 denumirea gresita a cererii-, dar nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic
cand partile in virtutea unui acord expres, adica nu ca paratul nu se prezinta sau nu
spune nimic, paratul trebuie sa vina si sa spuna insist si eu in calificarea juridica data
de reclamant. In acesta situatie daca este vorba de drepturi de care partile pot dispune
instanta este legata de acesta calificare juridica, in ce sens? Ca se va pronunta pe o
actiune in evacuare. Dar daca el va spune pai asta nu e o actiune in evacuare ca-i una
in revendicare o va respinge ca inadmisibila pentru ca nu-i o actiune in revendicare. Si
atunci am autoritate de lucru judecat daca maine fac actiune in revendicare? Deci iata
ca si calificarea juridica conteaza in anumite situatii pentru stabilirea autoritatii de lucru
judecat. Dar in principiu conteaza starea de fapt. Cu ce titlu i-am cerut o suma de
bani si s-a respins actiunea? Cu titlu de imprumut. Acum nu cer nu titlu de imprumut ca
cer cu titlu de pret neachitat. Aici e starea de fapt diferita clar, nici nu mai trebuie sa
ajung la calificarea juridica.
Dar uneori am practic aceeasi stare de fapt, dar atunci conteaza si calificarea
juridica cand determin elementele autoritatii de lucru judecat si de aia v-am data acest
exemplu evacuare- revendicare. Si daca tot recapitulam art. 22 daca este vorba de
drepturi de care partile nu mai pot sa dispuna: constestare filiatie, stabilire filiatie,
tagada de paternitate, atunci ramane calificarea juridica tot in sracina instantei. Deci iata
importanta invocarii motivelor de fapt si de drept. Odata ca circumscriu pretentia, ca
obiectul nu este suficient sa circumscrie pretentia, in cele mai multe situatii si imi sunt
importante si sub aspectul autoritatii de lucru judecat.
Am omis sa va spun la obiect de ce este important obiectul? Pentru ca instanta
se pronunta, de regula, numai pe ce au cerut partile. Ea nu poate sa se pronunte pe ce
n-au cerut, cu anumite exceptii, de exemplu stiti in materie de divort cererile accesorii
obligatorii. Iar daca lasa vreo pretentie nesolutionata avem anumite proceduri, se poate
recurge la procedura de completare a hotararii, iar daca incalca aceste dispozitii putem
discuta de motive de exercitarea a anumitor cai de atac. Deci si sub acest aspect este
important obiectul, aratarea motivelor de fapt si de drept.

Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

252

Dr. Pr. Civil

Tineti minte de la clasificarea actiunilor: cereri principale, cereri incidentale, pot


sa am in aceeasi cerere mai multe capete de cerere, unul principal si mai multe
accesorii sau pot sa am mai multe capete principale de cerere. Am discutat acest lucru
cand am vorbit de stabilirea competentei materiale si am spus ca cererile accesorii nu
conteaza in stabilirea competentei materiale, ca ea se determina dupa (ma rog, nu
numai a competentei materiale pana la urma) cerearea principala si daca am mai multe
capete principale de cerere din care una este de competenta unei instante mai inalte in
grad, am spus art. 99, ca opereaza o prorogare de competenta in favoarea instantei
mai inalte in grad, deci ea va judeca toate capetele principale de cerere. Tineti minte
aceste reguli de la determinarea competentei materiale? Deci iata pot sa am un capat
de cerere sau mai multe capete de cerere apropo de obiect si de motivare. Fiecare
capat de cerere are un obiect si un motiv de fapt si de drept si fiecare va trebui dovedit
distinct.
Lit. e) dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere, iar cand este vorba de
o dovada cu inscrisuri se aplica dispozitiile de la art. 150 in materie de cereri, nu le mai
reiau in cate exemplare, certificarea pentru conformitate cu originalul si traducerea
facuta printr-un traducator autorizat cu semnatura legalizata sau printr-o persoana de
incredere-. Daca doreste sa-si dovedeasca cererea prin interogatoriul paratului va cere
infatisarea acestuia in persoana. Tineti minte ca am discutat ca in citatie se trece
mentiune expresa ca trebuie sa se prezinte la interogatoriu. Daca paratul este o
persoana fizica, daca este o situatie in care legea spune ca trebuie sa raspunda in scris
(n-am facut inca proba cu inteorgatoriu- o sa vedeti ca la persoanele juridice in marea
majoritate a situatiilor acestea trebuie sa raspunda in scris cu exceptia societatilor de
persoane sau mai este situatia paratului persoana fizica cu domiciliul in strainatate; in
acesta situatie se formuleaza interogatoriul scris; altfel il citez si il iau prin surprindere
ca-i pun intrebarile direct in fata instantei chiar daca le am pregatite in scris. Dar acolo
unde trebuie sa raspund in scris trebuie interogatoriu anexat cererii de chemare in
judecata si sa-i comunic odata cu cererea de chemare in judecata pentru ca el sa
raspunda deja la interogatoriu pana la primul termen de judecata). Deci asta inseamna
probele.
Cand se cere dovada cu martori se va arata numele, prenumele si adresa
martorilor si dipozitiile art. 148 alin. 1 teza a II-a se aplica in mod corespunzator. Pai ce
probe cer? Deci la fiecare capat de cerere trebuie sa arat probele. Ca cer interogatoriu
paratului, ca cer proba cu martori (daca cer proba cu martori nu-i suficient sa spun doar
ca cer proba cu martori ca trebuie sa arat numele martorilor, domiciliul martorilor
apropo regulile de la citare se aplica si altor participanti la proces martori, experti
s.a.m.d.- De ce indic numele si domiciliul martorilor? Ca sa-i poata cita instanta de
judecata). Art. 148 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile inseamna ca daca cumva cunosc
mijloace alternative prin care pot sa citez martorul adresa lui de mail, fax s.a.m.d. pot sa
le indic ca instanta sa le poata utiliza in conditiile lui 154 alin. 6.
Daca spun cer o proba cu expertiza nu insemana ca am si identificat trebuie
sa spun o expertiza topografica sau o expertiza de evaluare sau o expertiza contabila
sau o expertiza in instalatii sau o expertiza agricola, deci nu este suficient cand
vorbeste textul de probatiune sa arat generic cum fac unii avocati in cererea de

253

Dr. Pr. Civil

chemare in judecata: pai probe, expertiza, interogatoriu, martori, adica aproape toate
probele din cod. Acelea nu sunt probe, deci nu este satisfacuta cerinta de la lit. e).
trebuie sa arat in concret proba pe care o cer. Adica cer interogatoriu (cand spun
interogatoriu e clar ca numai partii adverse il cer ca pozitia mea o exprim prin cererea
mea), dar cand spun martori trebuie sa arat numele lor si adresa daca este cazul si
mijloacele alternative de comunicare, daca este expertiza ce fel de expertiza s.a.m.d. si
semnatura (stim de la cereri este esentiala, am discutat deja 196). Deci iata elementele
cererii de chemare in judecata sunt mai complexe decat ale cererilor in general asa cum
sunt aratate in art. 148, dar cu justificarea pe care v-am aratat-o in cazul fiecaruia dintre
aceste elemente. Semnatura, evident ca si in cazul cererilor, imi arata ca acea cerere
provine de la parte.
O sa vedeti niste discutii in doctrina ca daca partea spuune ca nu-i semnatura ei
ce se intampla in acesta situatie? Ce face instanta? Si nu se prezinta sa se faca
procedura verificarii de scripte, sa verific intr-adevar. Deci cererea de chemare in
judecata ar fi un inscris sub semnatura privata. Semnatura partii ea spune nu-mi
apartine. La inscrisurile sub semnatura privata se poate face o verificare de scripte
adica judecatoul il pune sa semneze in fata lui si compara cele doua semnaturi. Apropo
ce insemna semnatura? Insemna semnatura olografa, adica nu trebuie sa scriu numele
citet, ci semnatura mea obisnuita de pe orice act.
Bun, spun nu-mi apartine, sunt citata si spun pai ce-i asta, eu n-am scris nicio
cerere de chemare in judecata, ce face in acesta sittuatie instanta? Il citeaza sa vina sa
recunosca semnatura, sa o conteste este o discutie si daca nu-i semnata deloc si
daca-i semnata de altcineva. Pentru ca daca-i semnata trebuie sa ma prezint sa fac
procedura verificarii de scripte. Pentru ca daca nu ma prezint, instanta trebuie sa
considere ca imi apartine mie inscrisul. Nu cum o sa intalniti in unele carti care spun
pai insemana ca a fost facuta de altcineva care nu si-a dovedit calitatea de
reprezentant pentru ca poate fi o problema de cheltuieli de judecata, pentru ca am
apucat sa o comunic, paratul de unde dracu sa stie cum semnez eu sau ca a semnat-o
altcineva si a format intampinare. Pai de unde isi recupereaza banii pe care i-a dat
avocatului? Deci nu merge pur si simplu contest semnatura mea si apoi nu ma mai
prezint sa se faca verificarea.
Daca exista o semnatura si o contest trebuie sa ma prezint si sa dovedesc ca numi apartine. Sigur ca daca nu exista nicio semnatura in procedura regularizarii cererii
instanta o sa-mi faca o adresa si-o sa spuna vino semneaza si eu daca spun ca nu-mi
apartine o s-o anuleze si cu asta basta, n-am cauzat cheltuieli judecata paratului pentru
ca deocamdata nu a apucat sa i-o comunice.
Numarul de exemplare nu mai discutam ca am discutat la 149. 196 am spus
deja de elementele esentiale ale cererii: numele, obiectul, motivele de fapt si
semnatura, dar spune dispozitiile art. 200 sunt aplicabile. O sa vedeti 200 vorbeste de
verificarea si regularizarea cererii de catre instanta de chemare in judecata inainte de ai comunica paratului aceasta cerere si instanta verifica nu numai elemnetele esentiale
de la 196 ci toate elementele de la 194. Si atunci ce rost are textul de la 196? O sa
vedeti ca cererea de chemare in judecata nu este singurul act prin care instanta este

254

Dr. Pr. Civil

investita sa se pronunte asupra unei pretentii. Am si reconventionala care e cerere


incidentala.
Vom vedea cand vom discuta despre reconventionala daca ei i se aplica sau nu
procedura regularizarii si am si cereri de interventie a unor terti in process. De exemplu
am o actiune in revendicare formulata de reclamant impotriva paratului si vine un tert
care intervine pe cale principala deci in loc sa faca o actiune in revendicare separata,
intervine intr-un proces inceput de alte parti si zice nu reclamantul este proprietar, eu
sunt proprietar; comparati titlul meu cu al lui si obligati-l pe parat sa predea bunul, nu
reclamantului ci mie intervenient principal. In acesta situatie pentru ca interventia
principala este formulata deja dupa cea inceput procesul, dupa ce s-a stabilit un termen
de judecata, in cazul ei instanta nu mai poate sa invoce din oficiu orice neregularitate
pentru lipsurile de la 194 ci numai cele de la 196, pentru celelate ii ramane partii
interesate. In exemplul dat cine sunt parati in cerearea de interventie? Reclamantul fata
de care cer compararea titlului si paratul caruia ii cer sa-mi predea mie bunul. Celelalte
parti trebuie sa invoce faptul ca lipsa celorlalte elemente de la 194 (o sa vedeti ca
interventia principala trebuie sa imbrace forma cererii de chemare in judecata de aceea
am facut prima data cererea de chemare in judecata si nu interventia, dar restul
elementelor ramane sa le invoce paratul si sa arate care este vatamarea). Deci iata in
cazul cererii de chemare in judecata indiferent ca lipseste un elemenet esentiala de la
196 sau alte elemenete considerate neesentiale de la 194 in procedura regularizarii
prevazuta de art. 200 instanta poate sa-i puna in discutie reclamantului lipsa oricarui
element.
Pe cand daca este vorba de cereri incidentale formulate pe parcursul procesului
deja instata nu poate sa invoce decat nulitatea absoluta rezultand din art. 196 adica
pentru lipsa elementelor esentiale. Nulitatile relative virtuale referitoare la lipsa celorlalte
elemente pot fi invocata doar de partea interesata cu conditia de a dovedi vatamarea ca
e nulitate virtuala. Observati aceasta este nulitate expresa pe lipsa elemnetelor
esentiale. Lipsa celorlalte elemente este o nulitate virtuala. Deci asa trebuie sa
interpretati textul lui 196. Multi si-au pus problema bun in procedura regularizarii
instanta verifica numai cele patru elemente: nume, obiect, stare de fapt, semnatura sau
verifica toate elemenetele si valoarea obiectului dupa pretuirea reclamantului si cnp si
inscris si probele s.a.m.d. o sa vedeti ca 200 nu distinge si trebuie sa le verifice pe
toate. Deci in procedura regularizarii nu conteaza nulitate expresa virtuala, nuliate
absoluta sau relativa. Judecatorul poate invoca orice neregularitate. Dar 196 ramane sa
se aplice cererilor formulate deja pe parcursul procesului, dupa ce a fost fixat termen de
judeca si atunci lipsa elementelor de la 196 nulitatea absoluta poate fi invocata si de
judecator din oficiu, vatamarea se prezuma, fiindca e o nulitate conditionata (?!),
expresa, iar lipsa celorlalte elemente urmeaza regulile nulitatilor relative, conditionate
de existenta unei vatamari care trebuie dovedita pentru ca-i nulitate virtuala.
196 alin. 1 l-am lamurit si am lamurit si ce inseamna aplicarea dispozitiilor art.
200. Alin. 2 cu toate acestea lipsa semnaturii se poate suplini in tot cursul judecatii in
fata primei instante-. Regula se aplica si in apel, n-am semnat cererea de apel, pot sa o
semnez atat timp cat se judeca apelul. Si cum anume se suplineste? Daca se invoca
lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste la acel termen va trebui sa semneze

255

Dr. Pr. Civil

cererea cel tarziu la primul termen urmator fiind instiintat in acest sens prin citatie. Daca
este prezent acesta va semna chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea. E posibil
sa nu fie semnata cererea de chemare in judecata pana la fixarea termenului de
judecata, pana la sedinta publica? Teoretic este posibil pentru ca ce se intampla
instanta n-a observat ca nu-i semnata ar putea s-o comunice paratului in forma asta si
atunci am o cerere de chemare in judecata nesemnata. Deja cand s-a fixat termen de
judecata si invoca (si instanta poate din oficiu pe 196 ca observa abia la primul termen
de judecata) paratul atunci daca reclamantul este prezent ce trebuie sa faca? El este
obligat sa o semneze. Daca nu este prezent nu se anuleaza automat ci trebuie sa i se
aduca la cunostiinta acesta neregularitate a cererii printr-o citatie va fi citat si i se cere
sa se prezinte sa semneze. Deci reclamantul va trebui sa semneze la primul termen
urmator fiind instiintat in acest sens prin citatie. Deci este citat obligatoriu.
Tineti minte mentiunile din citatie si am discutat alte mentiuni prevazute de legeeste una din acele mentiuni. Daca nu-i semnata cererea,sigur ca acest articol se aplica
si altor cereri, interventii, dar teoretic este posibil si in situatia cererii de chemare
in judecata, desi avem procedura de regularizare, fiindca se poate intampla ca pur si
simplu instantei sa-i fi scapat acest aspect. Si atunci codul imi permite sa acopar acesta
neregularitate. Stim de posibilitatea indreptarii neregularitatilor actului de procedura inca
de la nulitatea actului de procedura daca tineti minte art. 177. De fapt acest text este o
aplicatie particulara a art. 177 care vorbeste despre indreptarea neregularitatilor actului
de procedura.
Ori de cate ori este posibila inlaturarea vatamarii fara anularea actului judecatorul
va dispune indreptarea neregularitatii actului de procedura. Deci nu este altceva acest
text decat o aplicatie particulara a textului general de la 177. Bun, este prezent la
termen trebuie sa semneze. Nu este present trebuie sa fie obligatoriu citat, acesta
mentiune trebuie sa fie facuta in citatie pentru ca ce se intampla daca nu se prezinta?
Ca daca se prezinta si semnezea problema e simpla, mergem mai departe. Dar daca
nu se prezinta se anuleza, se aplica 196 alin. 1. Ce se intampla daca este prezent, se
invoca lipsa semnaturii si refuza sa semneze? Nu neaga ca el a facut cererea ca daca
nega ca el a facut cererea este o alta problema, este problema lipsei calitatii, dar aici
zice da eu am facut-o dar nu vreau sa o semnez? Se anuleaza pt lipsa unui element
pai nu.. pai de aia vorbeste 196 de elemente esentiale sub sanctiunea nulitatii. Dar
daca sunt prezent si refuz sa semnez sau mi se pune in vedere prin citatie si nu ma
prezint ca sa semneez instanta va anula cererea si gata si eventual ma obliga la
cheltuieli de judecata daca i le-am ocazionat celeilalte parti.
Dar totusi de ce spune ca pe tot parcursul judecatii? Pentru ca s-ar putea sa nu
observ la primul termen. Poate observ la al 10-lea termen in fata primei instante ca nu-i
semnata. Si atunci daca reclamantul e prezent inca o poate semna sau daca nu-i
prezent mai dau un termen. Deci nu insemana ca daca el nu vine la termenul la care i lam dat nu ma duc bine mersi mai departe si administrez probe, nu. I-o anulez actiunea.
Faptul ca se poate invoca oricand se refera la observarea neregularitatii, nu
la posibilitatea acoperirii ei. De acoperit se poate acoperi doar fie la acel termen daca

256

Dr. Pr. Civil

reclamantul este present, fie la termenul urmator pentru care o fost citat expres cu
aceasta mentiune.
Orice alta neregularitate care se refera la semnarea cererii de chemare in
judecata va fi indreptata de reclamant tot in conditiile alin. 2. Acuma ce insemna acest
lucru? Sa nu va imaginati ca reclamantul trebuie sa vina neapart sa semneze in fata
instantei, ca poate este citat si se duce studiaza dosarul la arhiva si semneaza intre
termene. Este indreptata neregularitatea in sensul lui 177. Deci nu trebuie sa vina
nepaarat la termenul de judecata in fata instantei ci poate sa faca acest lucru si intre
termene si poate s-o faca cu privire la orice cerere, nu numai cu privire la cererea de
chemare in judecata.

Timbrarea cererii
Cumulul nu-l mai discut 198. Stim cumulul de cereri ca prin aceeasi chemare in
judecata pot forma mai multe capete principale impotriva acelorasi persoane in
conditiile lui 99 alin. 2. stim asta de la stabilirea competentei.
In schimb timbrarea, tineti minte ca am spus inca de la cerere, art. 148 alin.
ultim ca cererile de regula se timbreaza. Evident si cererea de chemare in judecata se
timbreaza si in acesta situatie dovada achitarii taxei de timbru se ataseaza cererii de
chemare in judecata si netrimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii
de chemare in judecata in conditiile legii. Eu n-am sa va cer toata aceasta lege a taxelor
judiciare de timbru,dar trebuie sa tineti minte aceasta regula. Regula este ca cererile de
chemare in judecata se timbreza. Daca am mai multe capete de cerere supuse
timbrajului, fiecare se timbreaza separate, de ex cer prin petitul principal sa-mi platesca
o suma de bani cu titlu de capital, se stabileste o taxa de timbru raportat la acesta
valoare, prin petitul accesoriu cer o suma de bai cu titlu de fruct civil, dobanda pe care
mi-o datoreaza de la data incheierii contractului de imprumut pana la scadenta iarasi se
timbreaza, dupa aia cer daune moratorii pentru intarziere pentru ca la scadenta nu mi-a
restituit imprumutul si dobanda contractuala, iar o indic o suma si iar o timbrez, deci pe
capat de cerere.
Exceptia de la acesta regula este cand am o cerere scutita de plata taxei de
timbru. Deci va cer doar regulile, nu va cer sa invatati pe de rost Ordonanata 80/2013
pentru ca foarte putina lume o stie, precum foarte putina lume stia si Legea 146/1997.
Ramane sa lecturati voi daca aveti curiozitatea cum se timbreza diverse cereri, care se
raporteaza la valoarea obiectului, care nu se raporteaza la valoarea, de exemplu
granituirea, actiunile posesorii nu se raporteaza la valorea. Revendicarea unui imobil se
raporteaza la valoarea imobilului, daca e cazul la aia impozabila sau la grilele notariale.
O sa vedeti ca daca e vorba de o actiune confesorie valoarea dreptului
dezmembramantului dreptului de proprietate este considerata cu 20% mai mica decat

257

Dr. Pr. Civil

valoarea dreptului de proprietate s.a.m.d toate aceste reguli le intalniti in legea taxelor
de timbru.
Regula este timbrarea fiecarui capat de cerere daca am mai multe capate de
cerere. Ce se intampla daca timbrez numai o parte din aceste capete de cerere? Se
anuleaza toate cererile sau se anuleza numai capetele de cerere care nu au fost
timbrate? Avem un text, uitati-va la 34 (din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de
timbru) alin. 1: cand o actiune (se refera la cererea de chemare de judecata) are mai
multe capete de cerere cu finalitate diferita, taxa se datoreaza pentru fiecare capat de
cerere; alin. 2: daca la momentul inregistrarii cererii au fost timbrate doar o parte din
capetele de cerere, actiunea va fi anulata in parte, numai pentru acele capete de cerere
pentru care nu a fost achitata taxa judiciara de timbru. La fel se timbreaza si
reconventionala si interventiile dupa aceleasi reguli care se aplica cererii de chhemare
in judecata. Se poate intampla ca pe parcursul procesului sa se majoreze valoarea
obiectului, atunci trebuie platita o diferenta de taxa de timbru , iar daca nu platesc iarasi
nu se anuleaza toata cererea ci se nauleaza numai majorarea. Deci acestea sunt
cateva reguli elemntare care trebuiesc stiute.
Daca nu sunt de acord cu modul in care instanta de judecata a stabilit cuantumul
taxei judiciare de timbru, de exemplul eu spun acesta actiune in opinia mea este scutita
de taza de tmmbru, avem situatii in care instanta stabileste taxa de timbru la valoare ca
zice ca e o actiune in revendicare si vine reclamantul si spune este adevar ca este o
actiune in revendicare, dar revendic un imobil preluat de stat abuziv- in cazul acestor
actiuni ele sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru. Iata ca spune ca a incadrat
gresit instanta intr-un text din OUG 80/2013 cererea lui. Formuleaza cerere de
reexaminare (apropo cand am un litisconsortiu procesual activ taxa de timbru se
datoreaza in solidar). Astea-s elementele noi la art. 36 OUG 80/2013.
Art. 39 OUG 80/2013 impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru
spun nu datorez taxa judiciara de timbru sau instanta a gresit cand a calculat taxa
judiciara de timbru, am posibilitatea sa fac o cerere de reexaminare in 3 zile de la data
cand mi se comunica taxa. In procedura regularizarii instanta face o adresa in care
spune reclamantului iti lipsesc cutarea elemente din cererea de chemare in judecata,
sa le completezi sau n-ai depus inscrisurile in probatiune in suficiente exemplare sau
nu le-ai certificat conformitatea cu originalul sau n-ai platit taxa de timbru in suma de si
pun in vedere sa o timbrezi, pentru ca trebuie sa-ti pun in vedre sa timbrezi ca sa pot
aplica sanctiunea anularii ca netimbrata sau ca insuficient timbrata sau cand anulez
doar anumite capete de cerere.
Din momentul in care mi se comunica acest lucru aici am o adresa facuta de
instanta (ca nu se citeaza in procedura regularizarii) am 3 zile sa fac reexaminare, se
solutioneaza de un alt complet al aceleasi instante (care este aceasta instanta imi
spune regulamentul de ordine interioara al instantelor- este completul cu numarul
urmator) prin incheiere definitiva (asta insemana ca nu mai am cale de atac), dar asta e
interesant, dipozitiile art. 200 alin. 2 teza I Cod proc. civ. raman aplicabile in ceea ce
priveste complinirea celorlalte lipsuri. Vom vedea imediat care sunt acestea. Si mai mult
in cazul taxelor de timbru pot sa cer si ajutor public judiciar (si nu numai a taxelor de
timbru) sub forma scutirii de taxe, reducerii taxelor sau esalonarii taxelor de timbru sau
258

Dr. Pr. Civil

forme combinate sa mi se si reduca sa mi se si esaloneze. Deci in legatura cu taxele de


timbru cam atat va cer, mai mult nu. Aceste reguli sa le cunoasteti.
Revenind la procedura regularizarii 199 inregistrarea cererii- poate fi depusa
personal sau prin reprezentatnt, posta, curier, fax. Nu mai explic pentru ca toate
acestea le-am disuctat si la cereri in general. Se primeste data certa prin aplicarea
stampilei de intrare. Dupa inregistrare, cererea si inscrisurile care o insotesc, la care
sunt atasate, cand este cazul, dovezile privind modul in care acestea au fost transmise
catre instanta (de exemplu fax sau mail; daca am trimis pe mail mi se printeaza
mailude catre grefa instantei sa se vada data la care a fost trimis mailul), se predau
presedintelui instantei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de indata
masuri in vederea stabilirii in mod aleatoriu a completului de judecata, potrivit legii si
dupa aia se parcurge procedura regularizarii. Ce inseamna acest lucru?
Vine o cerere de chemare in judecata la instanta, ea trebuie sa fie inregistrata in
conditiile lui 192 pentru ca din acel moment am un dosar pe rolul instantei. Cum se
intampla acest lucru? Fie vine partea personal, fie prin reprezentant, fie vine cererea
trimisa prin posta, fie mi se trimite prin fax (daca mi se trimite prin fax sau mail se aplica
dispozitiile art. 149 sau nu se aplica in procedura regularizarii, vedem imediat, daca
trebuie multiplicate sau nu de grefier s.a.m.d.). bun, se inregistreaza. Cel mai important
lucru este ca trebuie inregistrata adica nu o pot trimite inapoi. Se inregistreaza pentru ca
inregistrarea produce o serie de efecte. Vedem imediat care sunt efectele cererii de
chemare in judecata. Se inregistreaza, i se da un numar de dosar si este repartizata
aleatoriu. Ce insemana ca este repartizata aleatoriu? In momentul in care am introdus,
daca ati fost pe la instante, vine la registratura, primeste un numar unic de inregistrare
adica se trece intr-un registru general de intrare in care primeste un numar de
inregistrare (primul numar dintr-un dosar e acel numar), al doilea numar din dosar este
indicativul instantei (fiecare instanta are un indicativ, instanta cu indicativul 1 este ICCJ),
deci al II-lea numar imi arata la care instanta a fost inregistrat dosarul si al III-lea numar
este anul de inregistrare. Data de inregistrare conteaza si pentru determinarea legii
aplicabile tineti minte de la aplicare dispozitiilor noului cod de proc. Civ. in timp.
Bun, se inregistreaza cererea si se repartizeaza aleatoriu. Ce inseamna
repartizare aleatorie? Calculatorul o sa-mi spuna ca se repartizeaza completului C1,
C2, C3, o sa vedem cand vom face instanta cum se stabilesc completele de judecata la
inceputul fiecarui an de catre colegiul de conducere al instantei. In momentul in care s-a
stabilit completul de judecata se ia frumos cererea si se duce la presedintele
completului. Sigur ca atunci cand avem cerere de chemare in judecata in prima instanta
avem un singur judecator, cand avem mai multi se duce la unul dintre acestia, ca
presedintele completului nu-l stiu pana ce termenul de judecata nu este fixat. Care-i
presedinte? Stiu care conduce sedinta de judecata ori eu in acesta faza inca n-am
termen de judecata fixat.
Ce face acel judecator? Vine noul cod si pune pe umerii instantelor un volum
foarte mare de activitate pentru ca fara sa fixeze termen de judecata le oblige sa
citeasca cererea de chemare in judecata si sa o confrunte cu textul art. 194 si toate
textele care ar putea sa fie incidente pentru ca mergand la art. 200 (si tineti minte ca
am facut de la fazele procesului si etapele procesului si atunci exista etapa scrisa in
259

Dr. Pr. Civil

care raportul de drept procesual se leaga numai intre reclamant si instanta)


deocamdata paratul nu este introdus in cauza pentru ca instanta verifica cererea de
chemare in judecata si daca ea nu indeplineste conditiile prevazute de lege ii pune in
vedere reclamantului in acesta procedura a regularizarii sa le completeze si numai dupa
ce le-a completata le comunica paratului. Daca nu le completeaza poate sa anuleze
cererea de chemare in judectata si impoptriva acelei incheieri de anulare reclamantul
poate formula o cerere de reexaminare care se judeca de un alt complet al aceleasi
instante.
Sa vedem la art. 200 -completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica, de
indata, daca cererea de chemare in judecata indeplineste cerintele prevazute la art.
194-197, deci absolut toate cerintele, toate elementele de la 194 inclusic cnp, inclusiv
certificarea conformitatii cu originalul la inscrisuri, inclusiv faptul daca a indicat sau nu
titularul din extrasul de carte funciara anexat cererii s.a.m.d. si numarul de exemplare si
timbrarea cererii. Daca lipseste vreun element din oricare, deci fie din continutul cererii
de chemare in judecata, fie nu este timbrata corespunzator, fie nu s-a depus in numar
de exemplare suficiente ii va pune in vedere reclamantului sa complineasca aceste
lipsuri, am text expres art. 177 indreptarea neregularitatilor actului de procedura- . Va
reamintesc ca in acesta faza nu conteazaart. 196, poate invoca orce neregularitate nu
numai cea vizand elementele esentiale si o spune 196 alin. 1 teza finala in mod expres
ca se aplica dispozitiile lui 200. Daca cererea nu indeplineste aceste cerinte reclamantul
i se comunica in scris lipsurile cu mentiunea ca in termen de cel mult 10 zile de la
primirea comunicarii trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse sub
sanctiunea anularii cererii, deci anulare pentru oricare dintre motivele de la 194 pana la
197. Se excepteaza de la acesta sanctiune obligatia de a desemna un reprezentant
comun. Vedem imediat ce insemna acest lucru. Daca reclamantul nu-si indeplineste
aceste obligatii prin incheiere se dispune anularea cererii. In legatura cu aceste doua
texte o serie de probleme s-au ridicat in practica.
Prima problema, se citeza reclamantul sau nu in acesta procedura? Pentru ca la
reexaminare se spune clar in alineatele urmatoare ca impotriva incheierii reclamantul
face cerere de reexaminare si in alin. (6) se arata ca in solutionarea cererii de
reexaminare reclamantul este citat. Dar nu spune ca el este citat si ca sa indrepte
neregulartatile cererii si atunci s-a pus in practica proiblema, se citeaza sau nu? Regula
este ca se citeza atunci cand legea nu prevede altceva. Bun, se citeaza sau nu? Ce fel
de procedura este aceasta? Am spus necontencioasa. Si la procedura necontencioasa
care este regula in materie de citare? Numai daca instanta apreciaza ca-i necesar. Si
atunci instanta de ce sa-l mai chem pe reclamant daca ajunge sa-i comunice in scris
lipsurile cererii. Regula adoptata in practica este ca nu-l citeaza pe reclamant, ii face
doar o adresa. Deci aceasta nu este o citatie in sensul a ceea ce am invata noi ora
precedenta pentru ca nu-i aduc la cunostiinta un termen de judecata, ca nu este fixat
inca, si nici nu-i comunic vreun act de procedura pentru ca-i comunic lipsurile din actul
de procedura depus de el, deci practic este o adresa facuta de instanta prin care i se
pune in vedere reclamantului sa suplineasca niste lipsuri pentru ca e o procedura
necontenciosa in acesta etapa instata poate sa dispuna citarea sau nu, dar repet in
practica nu se face.

260

Dr. Pr. Civil

In marea majoritate a cartilor o sa vedeti ca vor spune ca nu se citeza, nu pentru


ca ar fi o procedura necontencioasa ci din interpretarea per a contrario a alin. (6) care
spune ca la reexaminare se citezaa. Adica daca nu spune expres ca la regularizare se
citeza inseamna ca nu se citeaza pentru ca daca s-ar fi citat s-ar fi spus expres. Eu cred
ca aici nu merge interpretarea per a contrario pentru ca nu rezulta de nicaieri ca-i per a
contrario. Nu spune nimic, se aplica textul general, nu este per a contrario. Dar pentru
ca este procedura necontencioasa intrucat raportul procesual nu s-a legat inca cu
paratul ramane la latitudinea instantei sa o faca sau nu si repet jurisprudenta constanta
este ca reclamantul nu se citeaza.
Va las sa va ganditi si eventual sa cititi de pe juridice 2 articole, dar in principal
articolul colegului Liviu Gheorghe Zidaru in legatura cu regularizarea cererii sa vedeti
daca pentru lipsa oricaror elemente de la 194 poate instanta sa dispuna anularea cererii
mai ales cand am un text expres ce pare derogatoriu de la 149, nu s-a depus in
exemplare suficiente. Cand este vorba de cererea de chemare in judecata se aplica 149
care obliga instanta prin grefier sa multiplice cererea pe cheltuiala reclamantului? Sau
nu se aplica cererii de chemare in judecata ci doar altor cereri ca si textul de la 196?
Judecatorul poate aprecia ca unele elemente nu sunt chiar asa de importante cum este
cnp-ul, certificarea conformitatii inscrisului cu originalul s.a.m.d. Deci Gabriel Lefter
daca vreti, pentru ca el merge pe o chestiune extreme de transanta ca pentru orice
neregulariatte de 194 pana la 197 se poate anula cererea de chemare in judecata in
procedura regularizarii, iar colegul Zidaru spune ca nu, trebuie sa aprecieze de la caz la
caz si apropo de dreptul la un process echitabil trebuie sa vada o proportionalitate
totusi. Sunt anumilte elemente asa de importante incat sa duca la anularea cererii de
ce? Deja avem o plangere la CEDO admisa pe chestia asta si exista si un risc al
invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate a textului si atunci in loc sa fie un pas
inainte poate sa insemne un regres pentru ca daca il declara neconstitutional textul si
legiuitorul nu-l modifica se duce procedura regularizarii cu totul. Deci iata ca pana
maine ca avem curs de la 4 la 8, ne gandim la aceste aspecte toata lumea.

Curs 12 Procedura Civila, ora a 4-a, pana la minutul 45

Am discutat asadar forma cererilor, ce trebuie sa cuprinda cererea, in cate


exemplare trebuie depusa, in masura in care sunt anexate inscrisuri, ce conditii trebuie
sa indeplineasca acestea, cum trebuie facuta dovada calitatii de reprezentant, etc
Urmeaza sa discutam despre reclamant si cererea de chemare in judecata, stiti
ca reclamantul este o parte foarte importanta a procesului, el este cel care sesizeaza
instanta prin inregistrarea cererii de chemare in judecata.

261

Dr. Pr. Civil

Art 192 Pentru apararea drepturilor sau intereselor sale legitime, orice persoana
se poate adresa justitiei prin sesizarea instantei competente cu o cerere de chemare in
judecata
Procesul incepe prin inregistrarea cererii la instanta in conditiile legii, dar ca daca
a fost trimisa in conditiile art 183, acel moment marcheaza inceputul procesului. Nu am
discutat despre procedura prealabila: ART. 193
Procedura prealabil
(1) Sesizarea instanei se poate face numai dup ndeplinirea unei proceduri
prealabile,dac legea prevede n mod expres aceasta. Dovada ndeplinirii procedurii
prealabile se va anexa la cererea de chemare n judecat. Iata
ca
nu
numai
inscrisurile depuse in probatiune,ci si atunci cand este necesara o procedura prealabila
sa fie depusa, trebuie depusa anexa cererii de chemare in judecata, dovada efectuarii
acesteia. De ex am vbit despre mediere , si am spus ca in anumite cauze, parcurgerea
sedintei de informare cu privire la avantajele medierii este obligatorie, aceasta constituie
o sedinta de informare, asadar o procedura prealabila, deci cererii de chemare in
judecatata trebuie sa atasez dovada ca am parcurs acea procedura prealabila
prevazuta de lege.
Despre procedura prealabila ati mai discutat in materie de contencios, de
procedura prealabila prevazuta de legea contenciosului. Si printre procedurile speciale
prevazute de CPP avem in materia somatiei de plata, in art 1014 al 1, Obligatia
notificarii debitorului, anterior chemarii sale in judecata, si notificarea trebuie anexata
cererii de chemare in judecata.

Desi prevede in al 1, teza finala, ca aceasta dovada se anexeaza cererii de chemare in


judecata, in al 2 zice ca lipsa ei, deci neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi
invocata de instanta din oficiu, ci numai de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea
decaderii, adica in termenul care trebuie depusa intampinarea, este un termen
imperativ, deci nerespectarea lui atrage sanctiunea decaderii.
Aceasta conteaza pt procedura regularizarii pt ca vom vedea ca nedepunerea dovezii
de indeplinire a procedurii prealabile anexa cererii de chemare in judecata nu
indreptateste instanta la anularea cererii in procedura de regularizare, tocmai pt ca
invocarea neindeplinirii procedurii prealabile nu poate fi facuta decat de parat prin
intampinare, deci nu poate fi invocata din oficiu de instanta, de la aceasta regula exista
o exceptie aparenta, in al 3 al aceluiasi articol, si spune ca La sezizarea instantei cu
dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul
public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de codul civil, si in
acest caz neindeplinirea procedurii prealabile va putea fi invocata si de instanta din
oficiu sau de catre parat.
Este o exceptie absoluta pt ca poate fi invocata si de instanta. De ce spun ca este
exceptie aparenta? Este oare o procedura prealabila in sensul legii, obligatia de a
verifica aceste registre notariale, evidentele sucesorale? Care este rolul depunerii unei
262

Dr. Pr. Civil

astfel de dovezi? Daca se cere sa se constate ca reclamantul este mostenitor legal, ii


cheama in judecata pe ceilalti parati, spune sa se constate de catre instanta ca e
singurul mostenitor pt ca ceilalti nu au acceptat in termen succesiunea. In aceasta
situatie de fapt care este rostul verificarii evidentelor succesorale? Sa vedem daca nu sa mai dezbatut succesiunea. Pt ca daca s-a dezbatut succesiunea si s-a eliberat un
certificat de mostenitor eu nu mai am interes sa vin in instanta si trebuie sa atac
certificatul de mostenitor. Daca atac certificatul de mostenitor, din start nu se mai pune
problema sa verific evidentele notariale ca e clar ca s-a dezbatut succesiunea. Deci
ratiunea textului este sa se verifice daca nu cumva s-a dezbatut succesiunea in fat
anotarului, pt ca atunci nu ai de ce sa vii in instanta.
De ce spun ca nu este o procedura prealabila in sensul legii? Pt ca rostul
procedurilor prealabile din exemplele ce vi l-am dat este de a se incerca o rezolvare a
litigiului fara a se apela la instanta, de a degreva rolul instantelor judecatoresti, de a
diminua volumul de activitate a judecatorului.
Procedura prealabila este o conditie ce tine de exeercitarea actiunii civile,
obligativitatea parcurgerii ei si lipsa executarii acestei obligatii se invoca de parat prin
intampinare, defapt pe calea unei exceptii de inadmisibilitate, si in masura in care este
admisa, se respinge actiunea ca inadmisibila.
Cuprinsul cererii de chemare in judecata
La 148 al 1, am aratat ca cererea cuprinde instanta careia I se adreseaza, numele partii
si adresa ei, ce cere, pt ce cere si semnatura. Daca ne uitam la articolul 196, care
vbeste de nulitatea cererii, este o situatie de situatie de nulitate absoluta, expresa, adica
vatamarea se prezuma, e vorba de condtii intrinseci. cererea de chemare in judecata
care nu cuprinde numele si prenumele, sau denumirea oricareia dintre parti, obiectul
cererii, motivarea in fapt, si semnatura, este nula . Majoritatea elementelor prevazute
de cerere in general sunt considerate esentiale din pct de vedere al cererii de chemare
in judecata. Tineti minte, raportat la elementele cererii, majoritatea lor sunt considerate
elemente esentiale din perspectiva cererii de chemare in judecata si sunt sanctionate cu
o nulitate absoluta expresa.
Cuprinsul cererii de chemare in judecata, reglementat de art 194 si este mult mai
complex decat cuprinsul cererilor in general datorita importantei acesteia. Ce cuprinde
cererea de chemare in judecata: numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, si
la persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea cuprinde si CNP-ul,
sau codul unic de inregistrare ori cel de identificare fiscala, CNP-ul paratului in masura
in care il cunoaste.
Element esential este numele, domiciliul sau sediul are importanta lui pt stabilirea
locului citarii si a competentei instantei cand vbim de o competenta teritoriala care se
raporteaza la acest criteriu, iar celelalte date de identificare pot fi de asemenea
importante atunci cand procesul o cere, si sigur ca ele pot fi aratate de reclamant doar
in masura incare le cunoaste. Dispozitiile art 148 al 1 teza 2 sunt aplicabile si se refera
la indicarea mijloacelor alternative de comunicare, email fax etc, iar daca reclamantul

263

Dr. Pr. Civil

locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in romania unde I se vor comunica


toate informatiile privind procesul.
Art 156, obligatia alegerii locului citarii, se refera la parat, pt ca el va fi citat prin
scrisoarea recomandata cu confirmare de primire, in conditiile lui 155 pct 13, pt primul
termen, in care i se pune in vedere sa-si aleaga locul citarii in romania, iar daca nu o
face, din acel moment procedura se considera indeplinita prin simpla predare a citatiei
la Posta Romana. In cazul reclamantului care domiciliaza in strainatate, el are obligatia
ca prin cererea de chemare in judecata sa-si aleaga locul citarii in romania, in conditiile
lui 156, si mai trebuie sa adaug daca eu nu locuiesc efectiv acolo unde cer sa mi se
comunice actele, art 158 ma obliga sa aleg si persoana desemnata cu primirea
corespondentei.
Cererile pot fi formulate personal sau prin reprezentant si trebuie sa indic acest lucru in
cuprinsul cererii, spune 148 al 1 si dovada calitatii de reprezentant se face in conditiile
lui 151. Ce imi spune litera b? Numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta
partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele prenumele acestuia si
sediul profesional. Asadar daca cererea de chemare in judecata nu e redactata de parte
personal ci de un reprezentant al acestuia care poate fi in aceasta faza, legal, parintele
pentru minorul sub 14 ani, sau conventional, avocat sau neavocat, trebuie sa arata
acest lucru. Daca nu indica acest lucru, se va considera ca a formulat in nume personal,
si atunci in persoana lui se verifica conditiile de exercitare ale actiunii civile, daca
formuleaza in calitate de reprezentant, trebuie sa arata expres acest lucru, deci cine
este partea care o reprezinta, faptul ca el este reprezentant si sa faca dovada acestei
calitati, in cazul avocatului cu acea imputernicire, iar in cazul reprezentantului legal,
trebuie certificat de nastere al copilului daca e parinte, iar daca e tutore, incheierea prin
care a fost numit de instanta de tutela, sau mai poate fi numit de catre parinte prin actul
de desemnare.
Cine cere si impotriva cui, prin cine, ce cere (obiectul cererii, pretentia formulata in fata
instantei). De ce este important obiectul cererii: este o conditie de exercitare a actiunii
civile; competenta materiala o raportez la obiectul cererii; Valoarea obiectului: este
important de indicat pentru verificarea competentei materiale a instantelor - Modul de
calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori cu indicarea inscrisurilor
corespunzatoare.
La verificarea competentei instantelor am discutat ca s-ar putea sa fie nevoie de lamuriri
sau probe suplimentare si se poate da in aceasta situatie un termen sa se puna
chestiunea in discutia partilor. Reclamantul spune ca acest bun valoreaza atat. Si tu de
unde stii? Depun oferte in ziare, sau de pe internet, trebuie sa arati de unde ai ajuns la
concluzia ca valoreaza atata, iar daca am ajuns printr-un calcul trebuie sa arat acel
calcul.
Cand cer o suma de bani, paote fi contestata valoarea sub aspectul competentei? Nu,
ramane cat a spus reclamantul. Se poate ca el sa fi gresit calculul, si atunci este o
eroare materiala, si se consemneaza acest lucru. Sub acest aspect, modul de calcul
este important. Pentru imobile se aplica dispoz ART. 104:

264

Dr. Pr. Civil

(1) n cererile avnd ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra
unui imobil, valoarea lor se determin n funcie de valoarea impozabil, stabilit potrivit
legislaiei fiscale.
(2) n cazul n care valoarea impozabil nu este stabilit sunt aplicabile dispoziiile art.
98.

Exista o prevedere foarte interesanta in ordonanta 80/2013 privind taxele


judiciare de timbru, unde se trezeste legiuitorul sa discute o posibila contestare a valorii
impozabile atunci cand se apreciaza ca aceasta este nesemnificativa. Determinarea
cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru actiunile si cererile introduse la
instantelor judecatoresti se face de instanta de judecata, si la cele calculate in functie
de valoarea obiectului este cea prevazuta in actiune sau cerere. La aceasta valoare se
calculeaza si taxa de timbru. Daca valoarea este contestata sau apreciata de instanta
ca vadit derizorie, se face evaluare in conditiile art 98 al 3 din CPP, adica dupa
inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti, si in cererile avand ca obiect un drept
de proprietate sau alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculeaza la
valoarea impozabila, deci asa cum prevede si la determinarea competentei, art 104.
Pana aici se potriveste textul legii speciale cu textul de la competenta. Insa vine
legiuitorul si spune in aceasta lege a taxelor de timbru ca daca valoarea impozabila este
contestata, in cod pe competenta nu imi permite sa contest valoarea impozabila, deci
ramane pe 104, dar in ceea ce priveste taxele de timbru permite contestarea valorii
impozabile saucand este apreciata de instanta ca vadit derizorie, taxarea cererilor se
va face apropo de inscrisuri, verificarea valorii prin prezentarea unor inscrisuri, se face
dupa grilele notariale.
Notarii, ca sa isi stabileasca taxele pentru autentificarea unor inscrisuri, fac in fiecare
an, comanda un raport de valoare a unor imobile in functie de anumite caracateristici,
se cere acea grila notariala, se verifica imobilul dupa zona si caracteristici, si cam asta e
valoarea minima pe care pot sa o declara partile in fata notarilor ca sa incheie un
contract autentic. Revenind, trebuie sa indic in cazul imobilelor valoarea impozabila, pt
ca este important sa verific competenta si sa stabilesc taxa de timbru. La cererea de
chemare in judecata, in aceasta situatie anexez si extrasul de carte funciara cu aratarea
titularului inscris in cartea funciara. In cazul in care imobilul nu este inscris in CF, se va
anexa un certificat primit de acelasi birou care atesta acest fapt. Iata asadar ca atunci
cand am imobile, trebuie daca este o valoare impozabila, evident ca trebuie sa anexez
si dovada valorii impozabile, iar daca este inscris intr-o CF sunt obligat sa anexez in
probatiune si extrasul de CF, dar nu ajunge pt ca trebuie sa arat si titularul dreptului. In
procedura regularizarii unii au spus bun, daca nu indic titularul dreptului, este foarte clar
ca am anexat extrasul de CF, este un motiv de nulitate sau nu este, pt ca instanta poate
sa citeasca singura din extrasul de cf cine e titularul.
Asta teoretic, dar practic pot sa am carti funciare de zeci si sute de pagini, si pe mine
ma intereseaza o singura, pozitie, eu sunt coproprietar din 100 de exemplu. Si stiti ca
un coproprietar deja poate introduce singur actiunea in revendicare impotriva unui tert,

265

Dr. Pr. Civil

imi dovedesc calitatea de coproprietar prin extrasul de CF, dar pe care pagina din 100
sunt inscris eu si cota mea de proprietate. Deci nu este o cerinta asa de absurda
precum pare la prima vedere.
Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea: descrierea
starii de fapt, tin de faptul de identificarea aceea ce cer, deci pretentia concreta nu
inseamna neaparat ca cer o suma de bani, ci conteaza cu ce titlu? Imprumut, pret etc?
la art 196 spune ca motivele de fapt sunt considerate element esential, pt ca obiectul in
sine nu circumscrie suficient pretentia, nu ajunge repet, sa spun - o suma de bani ,
trebuie sa arat si de ce imi datoreaza, din ce circumstanta imi datoreaza. Asta este
motivarea in fapt.
Cum ar arata pana aici o cerere de chemare in judecata: eu, reclamantul cutare,
domiciliat , cu cnp-ul, il chem in judecata pe paratul domiciliat, cu cnp-ul, daca e cazul
eu il reclam prin avocat cutare, si cer sa fie obligat la plata unei sume de bani cu titlu de
imprumut, si in fapt ii arat ca i-am imprumutat paratului o suma de bani cu scadenta la
data cutare. Asta este deja starea de fapt.
Motivarea in drept: in exemplul dat, obligatia de restituire a imprumutului, daca e
revendicare, temeiul juridic de la actiunea in revendicare, daca e actiune compensorie,
temeiul juridic de la actiunea compensorie. Asta este temeiul juridic.
De ce este important sa indic aceste lucruri: odata, motivarea in fapt. Imi
circumscriem concret pretentia. La autoritatea de lucru judecat ce am in vedere? De
fapt, starea aceasta de fapt.
Este importanta indicarea motivelor de fapt si de drept si sub aspectul autoritatii
de lucru judecat. La ce ne raportam la autoritatea de lucru judecat? Identitate de parti,
obiect si cauza.
Care este cauza? A actiunii civile sau a celei de chemare in judecata? Am spus
ca cea a actiunii civile este scopul urmarit de reclamant. La asta raportez
autoritatea de lucru judecat? sau la cauza cererii de chmare in judecata? Care-i
fundamental cererii, la cererea de chemare in judecata. Da? Si aici ma uit la starea de
fapt si uneori conteaza si starea de fapt calificata juridic. De ce? Pentru ca am discutat
la calificarea juridica, cine da calificarea juridica? Partile sau instanta? (sala- instanta).
Am spus la art. 22 cu discutiile de rigoare. Pot spune ca ati indicat textul din Codul civil
de la plata pretului, dar in realitate din starea de fapt rezulta ca cereti restituirea unui
imprumut. Asta este o chestiune super simpla, nu?
Dar alta este situatia cand spui eu cer evacuarea si ar fi de fapt o actiune in
revendicare. Si aici am avut acea discutie. Ce se intampla in acesta situatie conform art.
22? Pune in discutia partilor si daca paratul spune ca este de acord este o actiune in
revendicare, trebuie avuta in vedere valoarea imobilului la stabilirea competentei,
reclamantul trebuie obligat la plata unei taxe judiciare de timbru la valoare. Cine va da
calificarea juridica? Va fi cea din cererea de chemare in judecata sau va fi cea data de
judecator? Uitati-va in 22, ce spune? Da n-am amandoua partile, reclamantul spune
evacuare si paratul spune eu sunt de acord cu ce spune instanta, este revendicare.

266

Dr. Pr. Civil

Pai in acesta situatie cine da calificarea juridica a cererii? Judecatorul. Cand nu poate
sa o dea judecatorul? Daca este vorba de drepturi de care partile pot dispune. De
dreptul de proprietate pot dispune inclusive prin renuntare, stiti din Codul civil. Deci este
un drept de care pot dispune. Daca vine si reclamantul si paratul si spun este o actiune
in evacuare, insistam in acesta calificare juridica, cine da calificarea juridical? Partile,
dar trebuie sa fie un acord expres al partilor, deci ambele parti. Daca ne intoarcem la
22, am facut principiile procesului civil, rolul judecatorului si acesta era unul in
calificarea cererilor, dar alin. 4 ii permite el sa dea calificarea juridica chiar daca partile
au dat o calificare gresita, sau la cereri o denumire gresita, ca tocmai ce am discutat
148 denumirea gresita a cererii-, dar nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic
cand partile in virtutea unui acord expres, adica nu ca paratul nu se prezinta sau nu
spune nimic, paratul trebuie sa vina si sa spuna insist si eu in calificarea juridica data
de reclamant. In acesta situatie daca este vorba de drepturi de care partile pot dispune
instanta este legata de acesta calificare juridica, in ce sens? Ca se va pronunta pe o
actiune in evacuare. Dar daca el va spune pai asta nu e o actiune in evacuare ca-i una
in revendicare o va respinge ca inadmisibila pentru ca nu-i o actiune in revendicare. Si
atunci am autoritate de lucru judecat daca maine fac actiune in revendicare? Deci iata
ca si calificarea juridica conteaza in anumite situatii pentru stabilirea autoritatii de lucru
judecat. Dar in principiu conteaza starea de fapt. Cu ce titlu i-am cerut o suma de
bani si s-a respins actiunea? Cu titlu de imprumut. Acum nu cer nu titlu de imprumut ca
cer cu titlu de pret neachitat. Aici e starea de fapt diferita clar, nici nu mai trebuie sa
ajung la calificarea juridica.
Dar uneori am practic aceeasi stare de fapt, dar atunci conteaza si calificarea
juridica cand determin elementele autoritatii de lucru judecat si de aia v-am data acest
exemplu evacuare- revendicare. Si daca tot recapitulam art. 22 daca este vorba de
drepturi de care partile nu mai pot sa dispuna: constestare filiatie, stabilire filiatie,
tagada de paternitate, atunci ramane calificarea juridica tot in sracina instantei. Deci iata
importanta invocarii motivelor de fapt si de drept. Odata ca circumscriu pretentia, ca
obiectul nu este suficient sa circumscrie pretentia, in cele mai multe situatii si imi sunt
importante si sub aspectul autoritatii de lucru judecat.
Am omis sa va spun la obiect de ce este important obiectul? Pentru ca instanta
se pronunta, de regula, numai pe ce au cerut partile. Ea nu poate sa se pronunte pe ce
n-au cerut, cu anumite exceptii, de exemplu stiti in materie de divort cererile accesorii
obligatorii. Iar daca lasa vreo pretentie nesolutionata avem anumite proceduri, se poate
recurge la procedura de completare a hotararii, iar daca incalca aceste dispozitii putem
discuta de motive de exercitarea a anumitor cai de atac. Deci si sub acest aspect este
important obiectul, aratarea motivelor de fapt si de drept.

Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere


Tineti minte de la clasificarea actiunilor: cereri principale, cereri incidentale, pot
sa am in aceeasi cerere mai multe capete de cerere, unul principal si mai multe
accesorii sau pot sa am mai multe capete principale de cerere. Am discutat acest lucru
cand am vorbit de stabilirea competentei materiale si am spus ca cererile accesorii nu
267

Dr. Pr. Civil

conteaza in stabilirea competentei materiale, ca ea se determina dupa (ma rog, nu


numai a competentei materiale pana la urma) cerearea principala si daca am mai multe
capete principale de cerere din care una este de competenta unei instante mai inalte in
grad, am spus art. 99, ca opereaza o prorogare de competenta in favoarea instantei
mai inalte in grad, deci ea va judeca toate capetele principale de cerere. Tineti minte
aceste reguli de la determinarea competentei materiale? Deci iata pot sa am un capat
de cerere sau mai multe capete de cerere apropo de obiect si de motivare. Fiecare
capat de cerere are un obiect si un motiv de fapt si de drept si fiecare va trebui dovedit
distinct.
Lit. e) dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere, iar cand este vorba de
o dovada cu inscrisuri se aplica dispozitiile de la art. 150 in materie de cereri, nu le mai
reiau in cate exemplare, certificarea pentru conformitate cu originalul si traducerea
facuta printr-un traducator autorizat cu semnatura legalizata sau printr-o persoana de
incredere-. Daca doreste sa-si dovedeasca cererea prin interogatoriul paratului va cere
infatisarea acestuia in persoana. Tineti minte ca am discutat ca in citatie se trece
mentiune expresa ca trebuie sa se prezinte la interogatoriu. Daca paratul este o
persoana fizica, daca este o situatie in care legea spune ca trebuie sa raspunda in scris
(n-am facut inca proba cu inteorgatoriu- o sa vedeti ca la persoanele juridice in marea
majoritate a situatiilor acestea trebuie sa raspunda in scris cu exceptia societatilor de
persoane sau mai este situatia paratului persoana fizica cu domiciliul in strainatate; in
acesta situatie se formuleaza interogatoriul scris; altfel il citez si il iau prin surprindere
ca-i pun intrebarile direct in fata instantei chiar daca le am pregatite in scris. Dar acolo
unde trebuie sa raspund in scris trebuie interogatoriu anexat cererii de chemare in
judecata si sa-i comunic odata cu cererea de chemare in judecata pentru ca el sa
raspunda deja la interogatoriu pana la primul termen de judecata). Deci asta inseamna
probele.
Cand se cere dovada cu martori se va arata numele, prenumele si adresa
martorilor si dipozitiile art. 148 alin. 1 teza a II-a se aplica in mod corespunzator. Pai ce
probe cer? Deci la fiecare capat de cerere trebuie sa arat probele. Ca cer interogatoriu
paratului, ca cer proba cu martori (daca cer proba cu martori nu-i suficient sa spun doar
ca cer proba cu martori ca trebuie sa arat numele martorilor, domiciliul martorilor
apropo regulile de la citare se aplica si altor participanti la proces martori, experti
s.a.m.d.- De ce indic numele si domiciliul martorilor? Ca sa-i poata cita instanta de
judecata). Art. 148 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile inseamna ca daca cumva cunosc
mijloace alternative prin care pot sa citez martorul adresa lui de mail, fax s.a.m.d. pot sa
le indic ca instanta sa le poata utiliza in conditiile lui 154 alin. 6.
Daca spun cer o proba cu expertiza nu insemana ca am si identificat trebuie
sa spun o expertiza topografica sau o expertiza de evaluare sau o expertiza contabila
sau o expertiza in instalatii sau o expertiza agricola, deci nu este suficient cand
vorbeste textul de probatiune sa arat generic cum fac unii avocati in cererea de
chemare in judecata: pai probe, expertiza, interogatoriu, martori, adica aproape toate
probele din cod. Acelea nu sunt probe, deci nu este satisfacuta cerinta de la lit. e).
trebuie sa arat in concret proba pe care o cer. Adica cer interogatoriu (cand spun
interogatoriu e clar ca numai partii adverse il cer ca pozitia mea o exprim prin cererea

268

Dr. Pr. Civil

mea), dar cand spun martori trebuie sa arat numele lor si adresa daca este cazul si
mijloacele alternative de comunicare, daca este expertiza ce fel de expertiza s.a.m.d. si
semnatura (stim de la cereri este esentiala, am discutat deja 196). Deci iata elementele
cererii de chemare in judecata sunt mai complexe decat ale cererilor in general asa cum
sunt aratate in art. 148, dar cu justificarea pe care v-am aratat-o in cazul fiecaruia dintre
aceste elemente. Semnatura, evident ca si in cazul cererilor, imi arata ca acea cerere
provine de la parte.
O sa vedeti niste discutii in doctrina ca daca partea spuune ca nu-i semnatura ei
ce se intampla in acesta situatie? Ce face instanta? Si nu se prezinta sa se faca
procedura verificarii de scripte, sa verific intr-adevar. Deci cererea de chemare in
judecata ar fi un inscris sub semnatura privata. Semnatura partii ea spune nu-mi
apartine. La inscrisurile sub semnatura privata se poate face o verificare de scripte
adica judecatoul il pune sa semneze in fata lui si compara cele doua semnaturi. Apropo
ce insemna semnatura? Insemna semnatura olografa, adica nu trebuie sa scriu numele
citet, ci semnatura mea obisnuita de pe orice act.
Bun, spun nu-mi apartine, sunt citata si spun pai ce-i asta, eu n-am scris nicio
cerere de chemare in judecata, ce face in acesta sittuatie instanta? Il citeaza sa vina sa
recunosca semnatura, sa o conteste este o discutie si daca nu-i semnata deloc si
daca-i semnata de altcineva. Pentru ca daca-i semnata trebuie sa ma prezint sa fac
procedura verificarii de scripte. Pentru ca daca nu ma prezint, instanta trebuie sa
considere ca imi apartine mie inscrisul. Nu cum o sa intalniti in unele carti care spun
pai insemana ca a fost facuta de altcineva care nu si-a dovedit calitatea de
reprezentant pentru ca poate fi o problema de cheltuieli de judecata, pentru ca am
apucat sa o comunic, paratul de unde dracu sa stie cum semnez eu sau ca a semnat-o
altcineva si a format intampinare. Pai de unde isi recupereaza banii pe care i-a dat
avocatului? Deci nu merge pur si simplu contest semnatura mea si apoi nu ma mai
prezint sa se faca verificarea.
Daca exista o semnatura si o contest trebuie sa ma prezint si sa dovedesc ca numi apartine. Sigur ca daca nu exista nicio semnatura in procedura regularizarii cererii
instanta o sa-mi faca o adresa si-o sa spuna vino semneaza si eu daca spun ca nu-mi
apartine o s-o anuleze si cu asta basta, n-am cauzat cheltuieli judecata paratului pentru
ca deocamdata nu a apucat sa i-o comunice.
Numarul de exemplare nu mai discutam ca am discutat la 149. 196 am spus
deja de elementele esentiale ale cererii: numele, obiectul, motivele de fapt si
semnatura, dar spune dispozitiile art. 200 sunt aplicabile. O sa vedeti 200 vorbeste de
verificarea si regularizarea cererii de catre instanta de chemare in judecata inainte de ai comunica paratului aceasta cerere si instanta verifica nu numai elemnetele esentiale
de la 196 ci toate elementele de la 194. Si atunci ce rost are textul de la 196? O sa
vedeti ca cererea de chemare in judecata nu este singurul act prin care instanta este
investita sa se pronunte asupra unei pretentii. Am si reconventionala care e cerere
incidentala.
Vom vedea cand vom discuta despre reconventionala daca ei i se aplica sau nu
procedura regularizarii si am si cereri de interventie a unor terti in process. De exemplu
269

Dr. Pr. Civil

am o actiune in revendicare formulata de reclamant impotriva paratului si vine un tert


care intervine pe cale principala deci in loc sa faca o actiune in revendicare separata,
intervine intr-un proces inceput de alte parti si zice nu reclamantul este proprietar, eu
sunt proprietar; comparati titlul meu cu al lui si obligati-l pe parat sa predea bunul, nu
reclamantului ci mie intervenient principal. In acesta situatie pentru ca interventia
principala este formulata deja dupa cea inceput procesul, dupa ce s-a stabilit un termen
de judecata, in cazul ei instanta nu mai poate sa invoce din oficiu orice neregularitate
pentru lipsurile de la 194 ci numai cele de la 196, pentru celelate ii ramane partii
interesate. In exemplul dat cine sunt parati in cerearea de interventie? Reclamantul fata
de care cer compararea titlului si paratul caruia ii cer sa-mi predea mie bunul. Celelalte
parti trebuie sa invoce faptul ca lipsa celorlalte elemente de la 194 (o sa vedeti ca
interventia principala trebuie sa imbrace forma cererii de chemare in judecata de aceea
am facut prima data cererea de chemare in judecata si nu interventia, dar restul
elementelor ramane sa le invoce paratul si sa arate care este vatamarea). Deci iata in
cazul cererii de chemare in judecata indiferent ca lipseste un elemenet esentiala de la
196 sau alte elemenete considerate neesentiale de la 194 in procedura regularizarii
prevazuta de art. 200 instanta poate sa-i puna in discutie reclamantului lipsa oricarui
element.
Pe cand daca este vorba de cereri incidentale formulate pe parcursul procesului
deja instata nu poate sa invoce decat nulitatea absoluta rezultand din art. 196 adica
pentru lipsa elementelor esentiale. Nulitatile relative virtuale referitoare la lipsa celorlalte
elemente pot fi invocata doar de partea interesata cu conditia de a dovedi vatamarea ca
e nulitate virtuala. Observati aceasta este nulitate expresa pe lipsa elemnetelor
esentiale. Lipsa celorlalte elemente este o nulitate virtuala. Deci asa trebuie sa
interpretati textul lui 196. Multi si-au pus problema bun in procedura regularizarii
instanta verifica numai cele patru elemente: nume, obiect, stare de fapt, semnatura sau
verifica toate elemenetele si valoarea obiectului dupa pretuirea reclamantului si cnp si
inscris si probele s.a.m.d. o sa vedeti ca 200 nu distinge si trebuie sa le verifice pe
toate. Deci in procedura regularizarii