Sunteți pe pagina 1din 31

MAKTUB PAULO COELHO

Maktub nseamna Asa a fost scris. Arabii cred ca asa a fost scris nu ar fi o tradu
cere prea buna, pentru ca, desi totul deja a fost scris, Dumnezeu are compasiune
si a scris totul doar pentru a ne ajuta. Calatorul este la New York. Este n ntrzie
re la o ntlnire, si cnd pleaca de la hotel si da seama ca masina sa a fost mutata de
poli tie. Ajunge trziu la ntlnire, prnzul dureaza mai mult dect ar fi fost necesar,
si el se gndeste la amenda pe care trebuie sa o plateasca. O sa fie o avere. Pe n
eastep tate, si aminteste de bancnota pe care o gasise pe strada cu o zi n urma, s
i vede o oarecare ciudata legatura cu ce i se ntmplase dimineata. Cine stie, poate
ca am gasit banii aceia nainte ca persoana care ar fi trebuit sai gaseasca sa fi
avut posibilitatea. Poate am mutat bancnota din calea cuiva ca re ntr-adevar ave
a nevoie. Cine stie daca nu am intervenit n ce a fost scris! Simte nevoia sa se e
libereze de bancnota, si n acel moment vede un cersetor aseza t pe trotuar. i da r
apid bancnota, si simte ca a readus un echilibru lucrurilor. A steapta o clipa,
spune cersetorul. Nu caut ajutor. Eu snt poet si vreau sa-ti cite sc o poezie n sc
himb. .....mda, alege una scurta, pentru ca ma grabesc . Cersetorul raspunde dac
a esti nca viu, este pentru ca nu ai ajuns nca acolo unde ar trebui sa fii. -----------------------------------------------Gndeste-te la larva. si petrece cea mai
mare parte a vietii pe pamnt, invidioasa pe pasari si suparata pe destinul si nfat
isarea ei. Eu snt creatura care place cel ma i putin din toate , gndeste. ntr-o zi,
Mama Natura i cere larvei sa pregateasca o go goasa. Larva e mirata nu a mai fac
ut niciodata pna acum o gogoasa. ntelege ca si co nstruieste propriul mormnt si se p
regateste sa moara. Chiar daca a fost nefericit a cu viata pe care a trait-o pna n
acel moment, se plnge catre Dumnezeu: Cnd de abia ma obisnuisem cu viata mea, Doa
mne, mi iei si putinul care-l am. n disperare se nchi de n gogoasa si asteapta sfrsit
ul. Dupa cteva zile se trezeste transformata ntr-un fluture superb. Acum este n sta
re s a zboare catre cer, si este foarte admirata. E surprinsa de semnificatia vi
etii si de semnalele lui Dumnezeu. -----------------------------------------------Un strain se ntlni cu Parintele Staret al manastirii din Sceta. Vreau sa-mi ndre
pt viata , spuse. Dar nu ma pot retine sa am gnduri pacatoase. Parin tele observa
ca afara vntul sufla tare si spuse strainului: E foarte cald aici. Ma ntreb daca
nu ai putea strnge un pic din vntul de afara si sa-l aduci nauntru sa r acoreasca u
n pic ncaperea. E imposibil , raspunse strainul . E imposibil si sa ne abtinem de
la a gndi lucruri care-L supara pe Dumnezeu , raspu nse calugarul . Dar daca sti
i cum sa spui nu tentatiilor, nu-ti vor face nici un rau . -----------------------------------------------Spune maestrul: Daca trebuie sa iei o decizie, e mai
bine sa o faci si sa te comp orti ca atare. Nu poti sti dinainte consecintele. A
rta divinatiei a fost dezvolt ata pentru a sfatui oamenii, nu pentru a prezice v
iitorul. Ofera sfaturi bune, d ar slabe profetii. ntr-una din rugaciunile nvatate
de la Iisus, se spune: Faca-se v oia Ta . Cnd voia Lui provoaca o problema, ne da
si solutia. Daca arta divinatiei a r fi fost n stare sa prezica viitorul, toti g
hicitorii ar fi fost sanatosi, casat oriti si fericiti. -----------------------------------------------Discipolul se apropie de maestrul sau: De ani de zile snt
n cautarea iluminarii , sp use. Simt ca snt aproape sa o ating. Am nevoie sa stiu
care e pasul urmator . Cum te ntretii ? ntreba maestrul . Nu am nvatat nca sa fiu a
utonom; ma ajuta parintii. Dar asta e doar un detaliu. Pasul urmator pe care tre
buie sa-l faci e sa te uiti dir ect la soare timp de jumatate de minut , spuse m
aestrul. Discipolul i urma sfatul

, ascultator. Dupa ce trecura treizeci de secunde maestrul i ceru sa-i descrie ce


avea mprejur. Nu reusesc sa vad. Soarele m-a orbit , spuse discipolul . Un om ca
re cauta doar lumina, evitnd propriile responsabilitati, nu va gasi niciod ata il
uminarea. Si unul care se uita fix doar la soare va orbi, fu comentariul ma estr
ului. ------------------------------------------------Un om se plimba printr-o v
ale din Pirinei, cnd ntlni un cioban batrn. Acesta si mparti hrana cu el, si statura m
reuna vreme ndelungata, vorbind despre viata. Omul spun ea ca, daca se crede n Dum
nezeu, trebuie acceptata si ideea ca nu sntem liberi, di n moment ce Dumnezeu guv
erneaza fiecare pas. Ca raspuns, ciobanul l duse ntr-o val e larga unde se putea a
sculta cu o claritate absoluta ecoul fiecarui sunet. Viata este ca aceste stnci s
i destinul e strigatul pe care fiecare din noi l scoa te , spuse ciobanul. Ceea c
e facem va fi naltat la inima Lui, si se va ntoarce la noi n aceeasi forma. Du mnez
eu actioneaza ca ecou al actiunilor noastre. -----------------------------------------------Maestrul spuse: Cnd simtim ca a venit momentul schimbarii, ncepem - i
nconstientsa derulam filmul de la capat, pentru a revedea fiecare nfrngere suferit
a pna atunc i . Si, cu siguranta, cu ct crestem, numarul momentelor dificile crest
e. Dar, n ac elasi timp, experienta ne da actiunile cele mai bune pentru a depasi
acele nfrnger i, si pentru a gasi calea care ne permite sa mergem nainte. Trebuie
sa derulam si al doilea film din arhiva noastra mentala. Daca privim doar pelicu
la nfrngerilor noastre, ramnem paralizati. Daca privim doar pe cel al succeselor, s
frsim prin a c rede ca sntem mai ntelepti dect sntem n realitate. Avem nevoie de ambel
e benzi. ------------------------------------------------Discipolul spuse maestr
ului sau: Am petrecut mare parte a zilei gndind ce nu ar fi trebuit sa gndesc, dor
indu-mi ce nu ar fi trebuit sa-mi doresc si facnd planuri c e nu ar fi trebuit fa
cute. Maestrul l invita pe discipol sa faca o plimbare n padu rea din spatele case
i. De-a lungul drumului i arata o planta si ceru discipolului sa-i spuna daca i st
ie numele. Belladonna (femeie frumoasa), spuse discipolul. Poate ucide pe oricin
e i mannca frunz ele. Dar nu poate ucide pe nimeni care doar o admira , spuse maes
trul. La fel, dorintele negative nu pot face rau atta timp ct nu te lasi sedus. -----------------------------------------------ntre Franta si Spania exista un lan
t muntos. ntr-unul din acei munti este un sat c are se cheama Argeles, si n sat es
te o colina care duce spre o vale. n fiecare dup a amaiza, un batrn urca si coboar
a acea colina. Cnd calatorul merse la Argeles pen tru prima data, nu stia. La a d
oua sa vizita n sat, observa ca a traversat poteca cu acelasi om. Si de fiecare d
ata cnd se ntorcea observa omul mai cu atentie vesm intele lui, basca, bastonul lu
i, ochelarii. De fiecare data cnd se gndeste la sat, se gndeste si la acel batrn chi
ar daca acela nu e constient de asta. O singura da ta calatorul i vorbise batrnulu
i. n gluma l ntreba: Crezi ca Dumnezeu traieste n munti astia frumosi care ne nconjoa
ra? Dumnezeu traieste , spuse batrnul, n acele locuri unde I se permite sa intre.
------------------------------------------------ntr-o seara maestrul se aduna cu
discipolii si le ceru sa faca un foc ca sa stea de vorba mpreuna. Calatoria spiri
tuala e ca un foc care arde n fata noastra, spuse. Un om care vrea sa aprinda foc
ul trebuie sa suporte fumul care-i ngreuneaza respir atia si-l face sa lacrimeze.
Asa e redescoperita credinta lui. Oricum, odata ce focul a fost aprins din nou,
fumul dispare, iar flacarile lumineaza toate lucrur ile din jurul lor dndu-le ca
ldura si liniste. Dar daca altcineva aprinde focul pentru el? ntreba unul din dis
cipoli. Si daca cinev a ne ajuta sa evitam fumul ? Daca cineva face asta, este u
n fals maestru. Un maestru n stare sa duca focul oriu nde doreste si sa-l stinga
de cte ori are chef. Si, din moment ce nu a nvatat pe n imeni sa aprinda focul, e
ca si cum i-ar lasa pe toti n ntuneric. -----------------------------------------------Cnd pasesti cu hotarre de-a lungul drumului tau, vei gasi o poarta cu o fraz
a scris

a deasupra, spune maestrul. ntoarce-te la mine si spune-mi ce zice acea fraza. Di


sc ipolul se daruieste cautarii trup si suflet, si ntr-o zi ntlneste din ntmplare ace
a p oarta si atunci se ntoarce la maestru. Fraza scrisa era ASTA E IMPOSIBIL , sp
une el. Era scris pe un zid sau pe o poarta? nt eaba maestrul. Pe o poarta, raspu
nde. Bine, atunci, pune mna pe clanta si deschide-o. Discipolul se supuse. Din mo
ment ce fraza era scrisa e o poarta, ea se deschise ca orice poarta normala. Cu
poarta complet deschisa el nu mai putea vedea fraza si merse nainte. -----------------------------------------------Spune maestrul: nchide ochii. Sau chiar cu oc
hii deschisi, imagineaza-ti urmatoare a scena: un stol de pasari n zbor. Acum spu
ne-mi cte pasari reusesti sa vezi: cinc i? unsprezece? saisprezece? Indiferent ca
re ar fi raspunsul si e greu ca cineva sa pretinda ca stie cte pasari a reusit sa
vada un lucru devine mai mult dect clar n acest mic experiment. Poti imagina stol
ul de pasari, dar numarul lor e dincolo de controlul tau. Si totusi scena era cu
rata, bine definita, exacta. Trebuie sa existe un raspuns la ntrebare. Cine a hot
art cte pasari ar fi trebuit sa apara n sc ena imaginata ? Nu tu. -----------------------------------------------Un om se hotar sa faca o vizita unui pustnic care,
dupa cum i se spusese, traia nu departe de manastirea Sceta. Dupa ce merse cale
lunga prin desert, gasi n sfrsi t calugarul. Am nevoie sa stiu care e primul pas
care trebuie facut pe drumul sp iritual, spuse. Pustnicul duse omul la o fntna mic
a si-i spuse sa se priveasca n apa . Omul ncerca sa o faca, dar de abia ce ncerca,
pustnicul arunca pietricele n apa, agitndu-i suprafata. Nu o sa-mi pot vedea chipu
l daca o sa continui sa arunci piet rele alea, spuse omul. Asa cum e imposibil p
entru un om sa-si vada chipul n ape mis cate, la fel e imposibil sa-l cauti pe Du
mnezeu daca mintea ti-e nelinistita de cautare, spuse calugarul. Acesta e primul
pas! ------------------------------------------------n perioada n care calatorul
practica meditatia Zen , ntr-o zi maestrul sau merse n dojo ( locul unde se reunes
c discipolii), si se ntoarse cu un betisor de bamb us. Unii din elevi lui cei car
e nu reusisera sa se concentreze bine ridicara mna. Maestrul se apropie de fiecar
e si dadu cte trei lovituri cu betisorul pe fiecare umar. Cnd novicele vazu aceast
a pentru ntia oara, o considera un gest medieval. Ma i trziu, ntelese ca deseori e n
ecesar sa transferam suferinta spirituala n cea fizi ca pentru a ntelege raul pe c
are-l creeaza. Pe drumul catre Santiago, nvatase un e xercitiu care consta n taier
ea pielii degetului mare cu unghia aratatorului ori de cte ori avea gnduri critice
despre sine. Teribilele consecinte ale gndurilor neg ative snt simtite cu mult ti
mp dupa. Dar permitnd unor asemenea gnduri sa se manife ste ca durere fizica, sntem
n stare sa ntelegem raul pe care-l cauzeaza. Si atunci sntem n stare sa le alungam.
------------------------------------------------Un pacient de 32 de ani l ntlni pe
terapeutul Richard Crowle . Nu reusesc sa ma las de obiceiul de a-mi suge deget
ul mare, se lamenta. Nu-ti face mari probleme din cauza asta, i spuse Crowley. Da
r ncearca sa sugi un alt deget n fiecare zi. Pacientul ncerca sa faca ntocmai cum i
s-a spus. Si de fiecare data cnd ndrepta mna spre gura, trebuia sa faca o alegere c
onstienta pentru a alege care deget trebuia sa fie subiectul atentiei sale n acea
zi. nainte de sfrsitul ac elei saptamni, obiceiul era vindecat. Cnd un viciu devine
obisnuinta, e greu de con trolat, spune Richard Crowley. Dar cnd ni se cere sa d
ezvoltam noi atitudini, sa l uam decizii noi si sa facem alegeri noi, devenim co
nstienti ca nu se merita . ------------------------------------------------n Roma
antica, niste prezicatoare cunoscute ca Sibile scrisera noua carti care ar fi p
rezis viitorul imperiului Roman. Dusera cartile la Tiberiu. Ct costa ? ntreba mpara
tul roman. O suta de monezi de aur, raspunsera Sibilele.Tiberiu mnios le alunga d
in fata ochilor. Sibilele arsera trei dintre cartile lor si se nt oarsera la Tibe
riu. Costa tot o suta de monezi de aur, i spusera lui Tiberiu. El rse si le refuza
: De ce ar trebui sa platesc sase carti la fel ct costau noua? Sibilele arsera nca
trei ca

rti si se ntoarsera cu cele trei ramase. Pretul este tot o suta de monezi de aur,
pusera. Tiberiu, macinat de curiozitate, decise sa plateasca. Dar nu fu n stare
s a citeasca dect o parte a viitorului imperiului sau. Spune maestrul: E importan
t n viata sa accepti cnd ti se ofera ocazia. -----------------------------------------------s
Doi rabini faceau tot posibilul sa dea un confort spiritual evreilor din Germani
a nazista. Timp de doi ani, terorizati n mod insuportabil, reusesc sa scape de p
e rsecutori si sa-si ndeplineasca functiile religioase n diverse comunitati. ntr-un
s frsit snt luati prizonieri. Unul dintre rabini, terorizat de ce i s-ar putea ntmp
la, se roaga ncontinuu. Celalalt, n schimb, si petrece toata ziua dormind. De ce te
por ti asa? ntreaba rabinul speriat. Pentru a-mi pastra fortele. Stiu ca voi ave
a nevoie ca sa pot merge nainte, spuse c elalalt. Mi-a fost frica pna n momentul n c
are am fost prinsi. Acum snt prizonier, ce bine miar putea face frica de ce mi sar putea ntmpla? Momentul de frica s-a terminat; ac um este momentul pentru speran
ta. ------------------------------------------------Spune maestrul: Decizie. Ace
st ceva pentru care lumea a fost suspicioasa vreme n delungata. Cte snt lucrurile p
e care sntem incapabili sa le facem din lipsa de hota rre, si cte pentru ca snt risc
ante? Un exemplu de lucru gresit interpretat ca lipsa de hotarre : a vorbi cu nec
unoscutii. Fie o conversatie, un simplu contact sau un salut, foar te rar vorbim
cu necunoscutii. Si spunem ntotdeauna ca e mai bine asa. n acest fel sfrsim prin a
nu fi de ajutor si a nu fi ajutati de Viata. Distanta ne face sa p arem importa
nti si siguri de noi nsine. Dar, de fapt, nu permitem ca vocile ngeril or nostri s
a se manifeste prin cuvintele celorlalti . -----------------------------------------------Un pustnic batrn fu invitat la curtea celui mai puternic rege al acelo
r vremuri. Invidiez un om sfnt care se poate multumi cu att de putin, spuse regele
. Eu invidiez pe Maiestatea Voastra, care se poate multumi chiar si cu mult mai
putin dect am e u, raspunse pustnicul. Ce vrei sa spui? ntreaga tara aceasta mi apa
rtine, spuse regele jignit. Exact, spuse c alugarul. Eu am muzica sferelor celes
te, am rurile si muntii din toata lumea. Am l una si soarele, pentru ca eu l am pe
Dumnezeu n inima mea. Maiestatea Voastra, nsa, nu aveti dect regatul . -----------------------------------------------Hai sa mergem pe muntele unde locuieste Dum
nezeu, spuse un cavaler unui prieten de al sau. Vreau sa dovedesc ca tot ce stie
El sa faca e sa ne ceara sa facem ceva, n timp ce nu face nimic pentru a ne usur
a de responsabilitati. Bine, voi merge pen tru a-mi demostra credinta, spuse cel
alalt. Ajunsera noaptea n vrful muntelui - si auzira o voce din ntuneric: ncarcati p
ietre pe caii vostri . Vezi?! spuse primul cavaler. Dupa asa un urcus, vrea sa n
e faca sa mai si caram asa o greutate. Nu o sa-l ascult! Al doilea facu ntocmai c
um i s-a poruncit. Cnd ajuns era la poalele muntelui, era n zori si primele raze d
e soare straluceau pe pietre le pe care cavalerul credincios le luase: erau diam
ante adevarate. Spune maestrul: Hotarrile lui Dumnezeu snt misterioase, dar snt ntot
deauna n favoarea noastra. ------------------------------------------------Spune
maestrul: Dragul meu, trebuie sa ti spun ceva ce poate nu stii. Ma gndeam cum sa f
ac vestea asta mai usor de primit cum sa o pictez n culori mai vivace, sa ad aug
la acestea promisiunea Paradisului, viziuni ale Absolutului, sa-ti dau expli cat
ii ezoterice dar nu merge. Respira adnc si pregateste-te. Trebuie sa fii tare si
te asigur ca snt absolut sigur de ce ti spun acum. Este o predictie infailibila ,
fara nici o ndoiala. Este urmatoarea tu vei muri. S-ar putea sa fie mine sau peste
cincisprezece ani, dar mai devreme sau mai trziu vei muri. Chiar daca nu ai vrea
. Chiar daca ai alte planuri. Gndeste cu grija ce vei face azi. Si mine. Si pentr
u tot restul vietii tale. -------------------------------------------------

Un explorator, un om alb, nerabdator sa ajunga la destinatia sa din inima Africi


i, promise hamalilor o plata suplimentara daca mentin un ritm mai alert. Pentru
cteva zile mersera mai repede. ntr-o zi, nsa, pe neasteptate, pusera jos bagajele
s i se asezara pe pamnt. Nu avea importanta cti bani le erau oferiti, refuzau sa m
ai mearga. Cnd, ntr-un final, exploratorul ntreba de ce se comporta astfel, i dadura
u rmatorul raspuns: Ne miscam att de repede nct nu mai stim ce facem. Acum trebuie
sa asteptam ca sufletele noastre sa ne ajunga din urma. -----------------------------------------------Sfnta Fecioara cu pruncul Isus n brate, cobor pe pamnt pent
ru a vizita o manastire. Cu bucurie, calugarii se asezara n rnd pentru a-i aduce o
magiul: unul dintre ei recita o poezie, altul i arata cteva miniaturi p e teme bib
lice, un altul recita numele tuturor sfintilor. Ultimul era un parinte umil care
nu avusese posibilitatea sa nvete de la nteleptii acelei perioade. Par intii lui
erau oameni simpli care lucrau ntr-un circ ambulant. Cnd veni rndul sau, calugarii
voiau sa puna capat omagiului creznd ca el le va strica imaginea. Dar e l voia sa
-si arate iubirea pentru Sfnta Fecioara. Stingher, scoase cteva portocale din buzu
nar si ncepu sa le arunce n aer asa cum l nvatasera parintii lui la circ. D oar atun
ci Isus zmbi si batu din palme. Si calugarul cel umil fu singurul mbratisa t de Sfn
ta Fecioara care i-a si permis sa tina pe Fiul sau n brate pentru putina v reme.
------------------------------------------------Nu ncerca ntotdeauna sa fii coeren
t. La urma urmei Sfntul Pavel a spus ntelepciunea l umii e nebunie n ochii lui Dumn
ezeu . Sa fii coerent e ca si cum ti-ai pune o crava ta care se asorteaza cu cio
rapii. nseamna sa ai mine aceleasi opinii pe care cine va le are astazi. Si miscar
ea planetelor? Unde e? Asa cum nu faci rau altora, sc himba-ti parerea din cnd n cn
d. Ai curajul sa te contrazici pe tine nsuti fara sa te simti stnjenit. Este un dr
ept al tau. Nu conteaza ce cred altii pentru ca asa va d ei lucrurile, n orice ca
z. Asa ca fii calm. Lasa universul sa mearga nainte. Des copera bucuria de a te s
urprinde pe tine nsuti. Dumnezeu alege lucrurile nebune de pe pamnt pentru a-i stnj
eni pe ntelepti spunea Sf. Pavel. -----------------------------------------------Spune maestrul: Astazi e o zi frumoasa pentru a face ceva iesit din comun. Am p
utea, de exemplu, sa dansam pe strada n timp ce ne ndreptam spre serviciu. Sa pri
v im n ochi un necunscut si sa vorbim de iubire la prima vedere. Sa-i dam sefului
o idee care ar putea parea ridicola, o idee pe care nu am mai mentionat-o vreod
at a nainte. Razboinicii luminii si permit astfel de zile. Astazi am putea plnge pe
ntru vechi nedreptati greu de acceptat. Am putea da un telefon cuiva caruia am j
urat sa nu i mai vorbim niciodata (dar de la care asteptam sa gasim un mesaj pe r
obotul telefonului). Azi ar putea fi considerata o zi care nu face parte din sce
nariul pe care l scrie m n fiecare zi. Astazi orice vina va fi permisa si iertata.
Astazi este o zi n care sa ne bucuram de viata. -----------------------------------------------Omul de stiinta Roger Penrose se plimba cu ctiva amici si discuta
u aprins. Se oprira din discutii doar pentru a traversa strada. mi amintesc ca n t
imp ce traversam strada mi venise o idee incredibila , spuse Penrose . Dar nici n
u ajunsesem bine n partea cealalta si am reluat discutia de unde ramas ese, nu am
mai reusit sa-mi amintesc ce gndisem doar cu putine secunde nainte. Mai trziu, dup
a amiaza, Penrose ncepu sa se simta euforic. Aveam senzatia ca ceva se revelase n
mine, spuse. Hotar sa reconstituie fiecare minut al acelei zile si cnd si aminti mo
mentul n care traversa strada ideea i se ntoarse n minte. De data asta o scrise. Er
a teoria gaur ilor negre, o teorie revolutionara n fizica moderna. Si i s-a ntors n
minte pentru ca Penrose a fost n stare sa recheme linistea n care c adem ntotdeaun
a cnd traversam o strada. -------------------------------------------------

Sfantul Anton traia n desert cnd se apropie de el un tnar. Parinte, am vndut tot ce
a veam si cstigul l-am dat saracilor. Am pastrat doar cteva lucruri care mi-ar put
ea ajuta sa supravietuiesc aici. As vrea ca tu sa mi arati calea spre purificare.
Sfntul Anton i ceru tnarului sa vnda putinele lucruri pastrate si cu banii sa cumpe
r e carne din oras, iar pe drumul de ntoarcere, sa o lege n jurul trupului. Tnarul
facu ntocmai cum fusese instruit. n timp ce se ntorcea a fost atacat de cini s i de
vulturi care voiau carnea. M-am ntors, spuse tnarul aratnd parintelui trupul sau ra
nit si vesmintele zdrentuite. Cei care apuca ntr-o noua directie dar vor sa pastr
eze ceva din vechia lor viata, sfrsesc prin a fi sfsiati de propriul trecut , spus
e Sfntul. ------------------------------------------------Spune maestrul: Foloses
te-te de fiecare binecuvntare pe care Dumnezeu ti-a dat-o a stazi. O binecuvntare
nu poate fi pastrata. Nu exista nici o banca unde putem depozita b inecuvntarile
primite si sa le folosim cnd vedem o ocazie. Daca nu le folosesti, snt iremediabil
pierdute. Dumnezeu stie ca noi sntem artisti creativi cnd intra n vietile noastre.
ntr-o zi ne da lut sa sculptam, n alta pensule si pnze sau un creion. Dar noi nu s
tim sa folosim lutul pentru a picta sau creionul ca sa sculptam. Fiecare zi are
miracolul sau. Accepta binecuvntarile, lucreaza si creeaza micile tale opere asta
zi. Mine vei primi altele. ------------------------------------------------Manast
irea de pe malul rului Piedra este nconjurata de o vegetatie splendida - est e o a
devarata oaza n mijlocul cmpurilor sterpe din acea zona a Spaniei. Acolo micu l ru
devine un curent magnific si se mparte ntr-o multime de cascade. Calatorul se plim
ba prin mprejurimi ascultnd muzica apelor. Pe neasteptate o grota din spatele unei
cascade i atrage atentia. Studiaza pietrele roase de vreme si studiaza cu atenti
e formele placute create cu rabdare de natura. Si gaseste un v ers al lui R. Tag
ore scris pe o placa: Nu un ciocan a facut pietrele att de perfec te, ci apa cu d
ulceata sa, cu dansul si sunetul sau. Acolo unde forta poate doar sa distruga, d
elicatetea poate sculpta. ------------------------------------------------Spune
maestrul: Multe persoane se tem de fericire. Pentru ca astfel de persoane s a fi
e fericite n viata nseamna sa schimbe multe din obiceiurile lor sa-si piarda s imt
ul identitatii lor. Deseori avem rezerve fata de lucrurile bune care ni se ntmp la
. Nu le acceptam, pentru ca ne-ar face sa ne simtim datori fata de Dumnezeu. Gndi
m: Mai bine sa nu bem din cupa fericirii pentru ca atunci cnd va fi goala vom s u
feri cumplit Din cauza acestei frici de a ne micsora nu reusim sa crestem. Din c
auza fricii de plns nu avem curaj sa rdem. -----------------------------------------------ntr-o dupa amiaza, la manastirea Sceta, un calugar jigni pe un altul. St
aretul manastirii, Fratele Sisois, ceru calugarului jignit sa-l ierte pe agres o
rul sau. Nu pot sa o fac , raspunse calugarul. El a fost cel care a jignit, el e
ste cel care trebuie sa plateasca. n acel moment Fratele Sisois nalta bratele spre
cer si ncepu sa se roage: Doamne Isu se nu mai avem nevoie de tine. Acum sntem n s
tare sa pedepsim agresorul pentru jig nirile sale. Acum sntem n stare sa tinem raz
bunarea n minile noastre, sntem n stare sa ne comportam ca Bine si Rau. Asadar, Tu n
e poti lasa singuri, si nu va fi nici o problema. Rusinndu-se, calugarul ierta im
ediat pe celalalt frate. ------------------------------------------------Un disc
ipol spuse: Toti maestrii spun ca numai prin cautarea solitara se poate ga si co
moara spirituala. Atunci de ce sntem toti mpreuna? Snteti toti uniti pentru ca padu
rea este ntotdeauna mai puternica dect un copac soli tar, raspunse maestrul. Padur
ea pastreaza umiditatea, rezista la furtuni si ajuta pamntul sa fie fertil. Dar c
eea ce face un copac sa fie puternic snt radacinile lu i. Dar radacinile unei pla
nte nu pot ajuta alta planta sa creasca. A fi uniti pe ntru acelasi scop nseamna
a permite fiecarei persoane sa creasca n felul sau, si a

cela este drumul celor care doresc sa fie aproape de Dumnezeu. -----------------------------------------------Cnd calatorul avea 10 ani, mama sa insista sa faca
un curs de educatie fizica. Un a din activitatile cerute era sa sara de pe un p
od ntr-un ru. La nceputul cursului era paralizat de frica. n fiecare zi ramnea ultimu
l n rnd si suferea de fiecare data cnd cineva dinainte facea saltul pentru ca se ap
ropia din ce n ce mai mult rndul l ui. ntr-o zi, instructorul, observnd frica lui l p
use sa sara primul. Cu toate ca era nc a nspaimntat, totul a fost att de rapid ca fr
ica a fost nlocuita de curaj. Spune maestrul: Deseori avem nevoie sa ne acordam t
imp. Dar snt ocazii n care trebu ie sa ne suflecam mnecile si sa rezolvam situatia.
n acele cazuri nu e nimic mai r au dect amnarea. -----------------------------------------------ntr-o dimineata Budha statea ntre discipolii sai cnd un om se apropi
e de grupul lor . Exista Dumnezeu? ntreba. Da, Dumnezeu exista raspunse Budha. Du
pa prnz veni un alt om. Exista Dumnezeu? ntreba. Nu, Dumnezeu nu exista , raspunse
Bu dha. Pe nserat, un al treilea om i adresa aceeasi ntrebare si raspunsul fu: Tre
buie sa hotarasti singur . Maestre, asta e absurd , spuse unul din discipoli. Cu
m poti da trei raspunsuri diferite la aceeasi ntrebare? Pentru ca erau trei perso
a ne diferite , raspunse Iluminatul. Si fiecare persoana se apropie de Dumnezeu n
felu l sau: unii cu certitudine, altii cu negocieri si altii cu ndoieli. -----------------------------------------------Noi toti vedem ca trebuie sa ndeplinim a
numite actiuni, sa facem anumite lucruri, sa rezolvam probleme, sa fim disponibi
li pentru ceilalti. ncercam tot timpul sa planificam ceva, sa concludem ceva, sa
descoperim un al treilea ceva . Nu este nimi c gresit n toate astea pna la urma as
a construim si modificam lumea. Dar si actul Adoratiei face parte din viata. Pen
tru a ne opri din cnd n cnd, pentru a fugi de noi nsine si sa ramnem n liniste n fata
niversului. Pentru a ngenunchia, trup si suflet. Fara sa cerem nimic, fara sa mul
tumim pentru ceva. Doar pentru a simti caldura iubirii care ne nconjoara. n acele
momente se pot dezl antui lacrimi neasteptate lacrimi nici de bucurie, nici de t
ristete. E un dar. Lacrimile purifica sufletul tau. -----------------------------------------------Spune maestrul: Daca trebuie sa plngi, plngi ca un copil. Odat
a ai fost copil si un ul din primele lucruri nvatate n viata a fost sa plngi, pentr
u ca plnsul face parte din viata. Nu uita sa fii liber si ca nu e rusinos sa ti ar
ati emotiile. Urla, su ghita puternic, fa ct zgomot vrei. Pentru ca asa plng copii
i si ei cunosc modul ce l mai rapid de a-si alina inimile. Ai observat vreodata
cum se opresc copiii din plns? Se opresc pentru ca ceva le distrage atentia. Ceva
i cheama spre aventura urmatoa re. Copiii se opresc din plns rapid. Si asa va fi
pentru tine. Dar numai daca reusesti sa plngi ca un copil. -----------------------------------------------Calatorul era la prnz cu o prietena, avocat din Fort La
uderdale. Un individ pilit la masa vecina insista sa vorbeasca n timpul prnzului.
La un moment dat, amica ceru betivului sa se calmeze. Dar el spuse: De ce? vorbe
sc despre iubire ntr-un mod n care o persoana treaza nu ar face-o nicio data. Snt f
ericit si ncerc sa comunic cu necunoscuti. Ce e rau? Nu e momentul potrivit , spu
se ea. nseamna ca exista doar anumite momente care snt potrivite pentru a ne arata
bucuria ? Cu asta, betivul a fost invitat sa vina la masa lor. -----------------------------------------------Spune maestrul: Trebuie sa avem grija de corpul
nostru. Este templul Sfntului Duh

si merita respectul si afectiunea noastra. Trebuie sa folosim n modul cel mai bu


n trupul nostru. Trebuie sa luptam pentru visele noastre si sa concentram efortu
rile noastre pentru acel sfrsit. Dar nu trebuie sa uitam niciodata ca viata este
facuta din mici placeri. Au fost puse aici pentru a ne ncuraja, pentru a ne asis
t a n cautarea noastra si pentru a ne aduce momente de pauza n bataliile cotidiene
. Nu e un pacat sa fim fericiti. Nu e nimic gresit n asta din cnd n cnd sa ncalcam re
g lile privind dieta, somnul si fericirea. Nu te critica daca o data, din cnd n cnd
- pierzi timpul cu lucruri marunte. Aceste a snt micile placeri care ne stimulea
za. ------------------------------------------------Pianistul Rubinstein era n ntrz
iere la un prnz la un restaurant de prima clasa din N ew York. Prietenii sai ncepu
sera sa se ngrijoreze, dar Rubinstein, ntr-un trziu ajun se, cu o blonda spectaculo
asa, avnd o treime din vrsta lui. Cunoscut pentru zgrcenie, si surprinse prietenii c
omandnd entre-ul cel mai scump, vinul cel mai rar si mai sofisticat. Cnd se termina
, plati nota cu un zmbet. Vad ca snteti toti surprinsi , spuse Rubinstein. Dar azi
am fost la avocatul meu pentru a-mi pregati testamentul. Am lasat o suma frumoa
sa fiicei mele si rudelor mele si am facut donatii generoase asociatiilor de car
itate. Dar pe neasteptate am realizat ca eu nu eram inclus n testament, tot ul ra
mnea celorlalti. Asa am hotart sa ma tratez cu mare generozitate. -----------------------------------------------n timp ce maestrul calatorea pentru a duce cuvntul
lui Dumnezeu, casa n care traia m preuna cu discipolii sai a luat foc. Ne-a ncredi
ntat casa si nu am fost n stare sa ne ocupam de ea , spuse unul din discip oli. I
mediat ncepura sa o reconstruiasca pe ceea ce mai ramasese dupa incendiu, d ar ma
estrul se ntoarse mai devreme dect era prevazut si vazu ce faceau. Se vede ca lucr
urile se mbunatatesc: o casa noua , spuse fericit. Unul din discipoli , rusinat i
spuse ce se ntmplase; locul n care traiau toti fusese mistuit de flacari . Nu nteleg
, spuse maestrul. Ce vad snt oameni cu ncredere n viata, care ncep un nou itol. Cei
care au pierdut tot ce aveau stau mai bine ca ceilalti, pentru ca din acel momen
t nainte lucrurile nu pot dect sa se mbunatateasca. -----------------------------------------------Spune maestrul: De calatoresti pe calea visurilor tale sa-i fii
fidel. Nu lasa d eschisa o poarta spre a fi folosita ca scuza, ca: mda, nu e nto
cmai ce voiam . Acolo snt semintele nfrngerii. Parcurge drumul tau. Chiar daca pasi
i ti snt nesiguri, chia r daca stii ca ai putea face mai bine. Daca accepti posibi
litatile tale din prez ent, nu e nici o ndoiala ca vei fi mai bun n viitor. nfrunta
drumul tau cu curaj si nu-ti fie teama de criticile altora. Si, mai ales, nu-ti
permite tie nsuti sa fi i paralizat de autocritica. Dumnezeu va fi cu tine n nopt
ile tale de insomnii si va usca lacrimile tale cu iubirea Lui. Dumnezeu este cu
cel valoros. ------------------------------------------------Maestrul si discipo
lii sai calatoreau si pe drum nu aveau nimic de mncare. Maestr ul ceru unora dint
re ei sa plece sa caute hrana. Discipolii se ntoarsera la sfrsit ul zilei. Fiecare
dintre ei aduse acel putin pe care l-a putut obtine gratie car itatii altora: f
ructe aproape stricate, pine uscata si vin amar. Unul dintre disc ipoli, nsa, adus
e un sac cu mere prguite. As face orice pentru a-mi ajuta maestrul si fratii, spu
se mpartind merele celorlal ti. De unde le-ai luat? ntreba maestrul. Le-am furat,
raspunse discipolul. Oamenii voiau sa-mi dea doar fructe stricate, chiar daca st
iau ca cer n numele lui Dumnezeu. Pleaca cu merele tale si sa nu te mai ntorci , s
puse maestrul. Oricine fura pentru mine, fura de la mine. -----------------------------------------------Noi plecam n jurul lumii n cautarea viselor noastre si a
idealurilor noastre. Dese ori consideram inaccesibil ce ne este la ndemna. Cnd ne
dam seama de greseala, avem

senzatia ca ne-am irosit timpul, cautnd n departari ceea ce era lnga noi. Ne blest
emam ca am facut o asemenea greseala, pentru cautarea noastra, pentru problemele
pe care le-am provocat. Spune maestrul: Chiar daca ar fi ngropata n casa ta, como
ara nu o gasesti dect daca pleci n cautarea ei. Daca Petru nu ar fi simtit suferin
ta negarii nu ar fi fost a les cap al bisericii. Daca fiul ratacitor nu ar fi ab
andonat totul, nu ar fi pri mit o petrecere n onoarea lui de la tatal sau. Snt anu
mite lucruri n viata noastra care poarta un sigiliu care spune: Vei aprecia valoa
rea mea doar dupa ce ma vei fi pierdut .si recstigat. Nu e o alegere buna sa ncerc
i sa scurtezi drumul. ------------------------------------------------Maestrul ntl
ni discipolul sau preferat si l ntreba cum mergea progresul sau spiritua l. Discip
olul raspunse ca era capabil sa dedice lui Dumnezeu fiecare moment al z ilei. De
ci tot ce ti-a ramas este sa ti ierti dusmanii, spuse maestrul. Discipolul s i pri
vi maestrul surprins. Dar asta nu e necesar. Nu port nici un fel de ranchiun a d
usmanilor mei. Crezi ca Dumnezeu e suparat pe tine? ntreba maestrul. Cu siguranta
nu, raspunse discipolul. Totusi ceri iertarea Sa, nu e asa? Fa acelasi lucru cu
d usmanii tai, chiar daca nu esti suparat pe ei. O persoana care iarta si curata
si vindeca propria inima. ------------------------------------------------Tnarul
Napoleon tremura ca o frunza n vnt n timpul bombardamentelor feroce de la Tou lon.
Un soldat, vazndu-l asa, spuse tovarasilor: uitati-l, e speriat de moarte. Da, sn
t , raspunse Napoleon. Dar continui sa lupt. Daca ai fi simtit jumatate din tea
ma care ma ncearca, ai fi fugit deja de ceva vreme. Spune maestrul: frica nu este
semn de lasitate. Frica este cea care ne permite sa fim curajosi si sa dam dova
da de valoare n fata situatiilor din viata. Cei care simt teama spre deosebire de
cei care merg nainte fara a permite sa fie intimidati dau dovada de valoare. Dar
cei care nfrunta situatii dificile fara sa tina cont de pericol dau dovada iresp
onsabilitatii lor. ------------------------------------------------Calatorul era
la petrecerea de celebrare a Sfntului Ioan, ntre corturi, ntreceri, a rcasi si mnca
re taraneasca. La un moment dat un clown ncepu sa i imite gesturile. L umea rde, ch
iar si calatorul rde si l invita pe clown sa bea o cafea cu el. Fii viu! spuse clo
wnul. Daca esti viu, trebuie sa misti bratele, sa sari, sa faci zgomot, sa rzi si
sa vorbesti cu oamenii. Pentru ca viata este opusul mortii. Sa mori nsea mna sa
rami mereu n aceeasi pozitie. Daca esti prea linistit nu traiesti. -----------------------------------------------Un discipol si maestrul sau se plimbau ntr-o dim
ineata pe cmp. Discipolul ntreba ca re dieta ar fi necesara pentru purificare. Cu
toate ca maestrul sau insistase nto tdeauna ca orice hrana este sfnta, discipolul
nu l crezuse niciodata. Trebuie sa existe un aliment care sa ne apropie mai mult
de Dumnezeu , spuse discip olul. Mda, poate ca ai dreptate. Ciupercile acelea, d
e exemplu , spuse maestrul. Discipolul era incitat la gndul ca ciupercile i-ar fi
dat purificarea si extazul. Dar cum se duse sa culeaga una, tipa: Dar ciupercil
e astea snt otravitoare! Daca as fi mncat una as fi murit pe loc! spuse cu oroare.
Stii, nu cunosc nici un alt aliment care sa te duca mai rapid la Dumnezeu, spus
e m aestrul. ------------------------------------------------n 1981, calatorul se
plimba cu sotia sa pe strazile din Praga, cnd vazu un baiat c are desena niste c
ladiri din acel cartier. i placura si cumpara un desen. Cnd i dad u banii observa c
a baiatul nu purta manusi temperatura era de 20 de grade sub ze ro. De ce nu por
ti manusi? ntreba. Ca sa pot tine pastelurile. Vorbesc un pic despre Praga. Baiat
ul se ofera sa deseneze chipul sotiei calatorului, gratis. n timp ce astepta ca d
esenul sa fie gata, calatorul realiza ca i se ntmplase ceva straniu: c onversase p
entru cel putin cinci minute cu baiatul si nici unul nu vorbea limba celuilalt.
Folosisera doar gesturi, zmbete si expresii ale chipului dar dorinta d e a mpartas
i ceva le permisese sa patrunda n lumea limbajului fara cuvinte. -----------------------------------------------Un prieten l duse pe Hassan n fata unei moschei un
de statea un cersetor. Omul acest

a este persoana cea mai nteleapta din satul nostru, spuse prietenul. De ct timp nu
vezi? ntreba Hassan pe cersetor. De la nastere, raspunse omul. Din momentul n car
e am acceptat ideea ca snt orb, am ncercat sa devin astronom , raspunse omul. Dar
pentru ca nu reuseam sa vad cerul, ncercam sa mi imaginez stelele, soarele, galaxi
ile. Si cu ct ma apropiam de creatia lui Dumnezeu, cu att ma apropiam de ntelepciun
ea Lui. ------------------------------------------------ntr-un bar, ntr-un sat din
Spania, aproape de orasul Olite, exista o cugetare scri sa de proprietar: Nici
nu ajungeam bine sa gasesc toate raspunsurile, ca toate ntr ebarile se schimbau.
Spune maestrul: Sntem tot timpul preocupati sa dam raspunsuri. Simtim ca raspunsu
r ile snt importante pentru a ntelege semnificatia vietii. E mult mai important sa
t raim din plin si sa lasam timpul sa dezvaluie secretele existentei noastre. D
aca ne preocupam prea mult cu a da un sens vietii, mpiedicam natura din actiunile
sa le si devenim incapabili sa citim semnalele lui Dumnezeu. -----------------------------------------------Exista o legenda australiana care povesteste despr
e un saman si cele trei fiice ale lui. ntr-o zi l ntlnira pe cel mai faimos razboini
c din zilele acelea. Vreau sa m a casatoresc cu una din aceste splendide fete ,
spuse razboinicul. Daca una din cele trei se casatoreste, celelalte doua vor suf
eri , spuse samanul. O sa caut un trib care sa ngaduie barbatilor sai sa aiba tre
i sotii. Ani de-a rndul c alatorira prin ntreaga Australie fara sa gaseasca un ase
menea trib. Macar una din noi ar fi putut fi fericita , spuse una din surori cnd
ajunsesera batrn e si obosite de drum. Am gresit , spuse samanul. Dar acum e prea
trziu. Si transforma cele trei fiice ale sale n blocuri de piatra, pentru ca toti
cei ca re trec pe acolo sa nteleaga ca fericirea unei persoane nu nseamna tristet
ea altei a. ------------------------------------------------Jurnalistul Walter C
arelli i lua un interviu scriitorului argentinian Jorge Luis Borges. Cnd terminara
interviul, ncepura sa discute despre limbajul care exista di ncolo de cuvinte si
despre marea capacitate a fiintelor umane de a comunica cu c eilalti. ti dau un
exemplu , spuse Borges. Si ncepu sa vorbeasca ntr-o limba stranie. Se opri si-l ntr
eba pe jurnalist ce spusese. nainte ca Walter Carelli sa poata ras punde, fotogra
ful care era cu ei spuse Este Tatal nostru. Exact, spuse Borges. l spuneam n finla
ndeza. ------------------------------------------------Un dresor de animale de l
a circ poate mblnzi foarte usor elefantii folosind un tru c foarte simplu: cnd anim
alul este nca pui i leaga un picior de un trunchi de copac . Nu conteaza ct de mult
se zbate, micul elefant nu este n stare sa se elibereze. n cet, ncet, se obisnuies
te cu ideea ca trunchiul de copac este mai puternic dect el . Cnd devine adult, cu
o forta uriasa, oricine i poate nnoda o funie de picior si l ega chiar si de un a
rbust. Nici macar nu va mai ncerca sa se elibereze. Picioarel e noastre, ca si ce
le ale elefantilor, snt deseori mpiedicate de noduri fragile. S i daca, de cnd eram
copii ne-am obisnuit cu rezistenta trunchiului de copac, nici macar nu ncercam s
a luptam. Fara a realiza ca un simplu act de curaj este tot ce trebuie pentru a
ne gasi libertatea. ------------------------------------------------Spune maestr
ul: Nu ai nici un avantaj de cauti explicatii despre Dumnezeu. Poti a sculta dis
cursuri superbe dar snt goale, fara substanta. La fel cum poti citi o n treaga enc
iclopedie despre Iubire fara sa stii cum sa iubesti. Nimeni nu va dove di ca Dum
nezeu exista. Unele lucruri n viata trebuie pur si simplu traite si nicio data ex
plicate. Iubirea este unul dintre acestea. Dumnezeu care e iubire e inexp licabi
l. Credinta este o experienta infantila, n sensul magic n care ne-a nvatat Is us: C
opiii snt mparatia lui Dumnezeu . Dumnezeu nu o sa intre niciodata n mintea ta. Poa
rta pe care o foloseste este inima ta. -----------------------------------------------Un abate povestea cum Abatele Iosif se rugase att de mult nct nu mai avea ni
mic de care sa se preocupe pasiunile lui fusesera nvinse. Aceste cuvinte ajunsera
la urechile unuia dintre nteleptii de la manastirea Sceta

, care i chema pe novici la cina. Poate ca ati auzit ca abatele Iosif nu mai are
nici un fel de tentatii de depasit , spuse. Absenta eforturilor slabeste sufletu
l. Sa ne rugam ca Domnul nostru sa tr imita o tentatie puternica abatelui Iosif.
Si daca va fi n stare sa reziste acele ia, sa cerem nca una, si apoi nca una. Si cn
d va fi n plina lupta pentru a rezista t entatiilor, sa ne rugam ca el sa nu mai
spuna niciodata Doamne, alunga diavolul a cesta . Sa ne rugam sa insiste n a cere
: Doamne, da-mi forta sa nving acest rau. -----------------------------------------------Este un moment n fiecare zi n care nu se poate vedea clar: amurgul. Lumin
a si ntune ricul se amesteca si nimic nu este pe deplin clar sau obscur. n majorit
atea traditiilor spirituale, acest moment este considerat sfnt. Traditia Catolica
ne nvata ca ar trebui sa spunem un Ave Maria la ora sase seara. n traditia Quechu
an, daca ntlnim un prieten dupa amiaza si stam cu el pna seara, tre buie sa ncepem t
otul din nou, multumindu-i cu un Buna seara! La crepuscul se face bilantul ntre o
m si planeta. Dumnezeu amesteca umbre si lumini ca sa vada daca Terra are curaju
l sa continue sa se roteasca . Daca Terra nu e speriata de ntuneric, noaptea trec
e un nou soare straluceste pest e ziua urmatoare. -----------------------------------------------Filozoful german Schopenhauer se plimba agale pe strazile Dres
dei, ncercnd sa gase asca raspunsuri la ntrebarile care l asaltau. Trecnd pe lnga o gr
adina, hotar sa se a seze sa priveasca florile. Unul din locuitorii din mprejurimi
observa comportamen tul straniu al filozofului si chema politia. Dupa cteva minu
te, un oficial se apr opie de Schopenhauer: Cine esti? ntreba brusc gardianul. Sc
hopenhauer l privi pe pol itist de sus si pna jos. Daca reusesti sa ma ajuti sa ga
sesc raspunsul la aceasta n trebare, spuse, ti voi fi vesnic recunoscator. -----------------------------------------------Un om plecat n cautarea ntelepciunii hota
r sa mearga n munti, pentru ca i se spusese ca acolo, o data la doi ani, se arata
Dumnezeu. n primul an mnca tot ce avea pamnt ul de oferit. ntr-o zi, proviziile se t
erminara si trebui sa se ntoarca n oras. Dumn ezeu e rau! exclama. Nu stie ca de u
n an astept sa aud glasul Lui? Eram nfometat si a trebuit sa ma ntorc. n acel momen
t aparu un nger. Dumnezeu vrea bucuros sa vorbeasca cu tine , spuse ngerul . Un an
ntreg te-a hranit. El spera ca dupa aceea tu sa produci hrana singur. Dar ce ai
sadit? Daca un om nu este n stare sa faca sa rodeasca acolo unde traieste, nu e g
ata sa vorbeasca cu Dumnezeu. ------------------------------------------------Oa
menii spun: se pare ca libertatea sta n a-ti alege singur forma de sclavie. Lucr
ez opt ore pe zi si daca obtin o promovare va trebui sa lucrez douasprezece. M-a
m casatorit si acum nu mai am timp pentru mine nsumi. l caut pe Dumnezeu si trebu
i e sa frecventez reuniuni de cult, ntlniri si alte ceremonii religioase. Tot ce e
i mportant n viata iubirea, munca si credinta sfrsesc prin a deveni o povara insu
por tabil de purtat. Spune maestrul: Doar Iubirea ne permite sa fim liberi. Doar
Iubirea transforma sc lavia n libertate. Daca nu stim sa iubim, mai bine sa ne o
prim n loc chiar acum. Isus a spus: mai bine sa fim orbi de un ochi dect cu trupul
ntreg si sa murim n ntune ric. Cuvinte dure dar adevarate. -----------------------------------------------Un eremit mnca un an ntreg doar o data pe saptamna. Dupa s
acrificiu, ceru lui Dumne zeu sa i dezvaluie adevarata semnificatie a unor pasaje
din Biblie. Nu auzi nici un raspuns. Cta irosire de timp, si spuse. Am renuntat l
a attea si Dumnezeu nici macar nu a raspun s. Mai bine plec de aici si caut un ca
lugar care sa cunoasca semnificatia acelor versete. n acea clipa aparu un nger. Ce
le douasprezece luni de post nu ti-au folosit la altceva dect sa te faca sa te c
rezi mai bun dect ceilalti si Dumnezeu nu raspunde unei persoane vanitoase, spuse
n gerul.

Dar cnd ai fost umil si ai cautat ajutorul celorlalti, Dumnezeu m-a trimis la tin
e ! Si ngerul i explica tot ce voia sa stie. -----------------------------------------------Spune maestrul: Observa cum au fost formate unele cuvinte pentru a ar
ata clar sem nificatia lor. Sa luam cuvntul preocupare . Poate fi mpartit n doua: p
re si ocupare . a a se ocupa de ceva nainte de a se ntmpla. Cine, n ntregul univers,
ar putea avea da rul de a se ocupa de un lucru care nca nu s-a ntmplat? Nu fi nicio
data preocupat. F ii atent la destinul tau si la calea ta. nvata fiecare lucru pe
care trebuie sa-l stii pna cnd vei reusi sa mnuiesti spada luminoasa si ea sa aiba
ncredere n tine. Fi i atent la cum lupta prietenii tai, maestrii tai si inamicii
tai. Antreneaza-te suficient, dar nu comite cea mai grava eroare: aceea de a cre
de ca stii ce lovitura se pregateste sa dea adversarul tau. -----------------------------------------------Vine ziua de vineri, mergi acasa si iei cu tine ziar
ele pe care nu ai apucat sa le citesti n timpul saptamnii. Dai drumul la televizor
cu volumul mic. Pui o caset a la casetofon. Folosesti telecomanda pentru a sari
de la un canal la altul n tim p ce ncerci sa rasfoiesti paginile ziarului si sa a
sculti muzica. Ziarele nu spun nimic nou, programele Tv se repeta si deja ai mai
ascultat de o gramada de ori caseta. Sotia ta se ocupa de copiii tai, sacrificnd
u-si tineretea fara a ntelege d e ce o face. ti vine n minte o scuza: Mda, asa e vi
ata. Nu, asa e cum nu merge viata. Viata e entuziasm. ncearca sa-ti amintesti und
e ai lasat entuziasmul tau. Ia-ti s otia si copiii si ncearca sa-l regasesti, nain
te de a fi prea trziu. Iubirea nu mpiedica pe nimeni sa-si urmeze propriile vise.
------------------------------------------------Ajunul Craciunului, calatorul si
sotia sa fac bilantul anului care se apropie de sfrsit. n timpul cinei la singuru
l restaurant dintr-un sat din Pirinei, calatorul ncepu sa se lamenteze de ceva ca
re nu mersese asa cum si imaginase ca ar fi trebu it sa mearga. Sotia lui privi p
omul de Craciun din restaurant. Calatorul crezu c a ea nu mai era interesata de
discutie si schimba subiectul: Nu-s dragute luminil e acelea? ntreba. E adevarat,
raspunse sotia. Dar daca te uiti cu atentie, prin multimea de beculete este unu
l ars. Mi se pare ca n loc sa vezi anul care trece ca o multime de binecu vntari c
are-l ilumineaza, te fixezi pe singurul beculet care nu lumineaza nimic. -----------------------------------------------Uita-te la acel sfnt umil care merge pe
strada, spuse un diavol altuia. Cred ca voi merge sa-i corup sufletul. Nu te va
asculta pentru ca este interesat doar de lucr urile sfinte i spuse tovarasul sau.
Dar diavolul, n maniera sa impetuoasa, lua nfatisarea Arhanghelului Mihail si apa
r u n fata sfntului. Am venit sa te ajut, spuse. Cred ca m-ai confundat cu altcine
va, raspunse. Nu am facut nimic n viata mea care sa merite atentia unui nger. Si si
vazu de drum fara sa stie niciodata pe cine evitase. -----------------------------------------------O prietena a calatorului venise sa vada o comedie pe Broad
way si n timpul unei pa uze iesi sa bea ceva. Holul era plin si lumea fuma, bea s
i vorbea. Cnta un piani st dar nimeni nu era atent la muzica lui. Femeia si lasa p
aharul si studie muzici anul. Parea plictisit si facea doar munca asteptnd sa se t
ermine pauza. Dupa nca un pahar, simtindu-se un pic ametita, se apropie de pian.
Esti de-o plictiseala mort ala! De ce nu cnti macar pentru tine nsuti? exclama. Pi
anistul era surprins. Si atunci ncepu sa cnte genul de muzica care i placea lui. n p
utin timp ntregul hol amutise. Cnd termina piesa lumea exploda n aplauze entuziaste
. ------------------------------------------------Sfntul Francisc din Assisi era
un baiat foarte admirat cnd a decis sa lase totul s i sa apuce calea vietii lui.
Sfnta Clara era o tnara foarte frumoasa cnd a decis sa depuna juramntul castitatii.
Sfntul Raimondo Lull i cunoscuse pe cei mai mari inte

lectuali ai vremii sale cnd a luat calea desertului. Calea spirituala este, mai a
les, o provocare. Oricine o foloseste pentru a nlatura propriile probleme nu ajun
ge prea departe. N u e ceva bun, pentru cine nu reuseste sa aiba prieteni, sa se
ndeparteze de lume. Nu aduce nici o mplinire un juramnt de saracie daca sntem incap
abili sa ne cstigam existenta. Si nu are nici un sens sa devenim umili daca sntem
lasi, deja. Una e s a ai ceva si sa renunti, sa-l lasi. Alta e sa nu ai acel cev
a si sa acuzi pe cel care are. E usor pentru un om slab sa mearga predicnd mila,
dar ce sens are? Spune maestrul: Admira lucrarea lui Dumnezeu. Cucereste-te pe t
ine nsuti n timp ce n frunti lumea. -----------------------------------------------E usor sa fim nesociabili. Tot ce trebuie sa facem este sa stam departe de lume
, evitnd sa suferim. n acest fel nu trebuie sa riscam iubire, dezamagire si vise
f rustrate. E usor sa fim nesociabili. Nu trebuie sa ne preocupam de telefoane p
e care ar trebui sa le dam, de persoane care ne cer ajutorul, de mila care ar tr
e bui rasplatita. Trebuie doar sa pretindem ca traim ntr-un turn de fildes si sa
nu varsam niciodata o lacrima. Trebuie doar sa ne petrecem viata recitind un rol
. E usor sa fim nesociabili. Tot ce trebuie sa facem e sa respingem orice lucru
fr umos pe care ni-l ofera viata. -----------------------------------------------Pacientul spuse doctorului sau: Doctore snt stapnit de frica si frica mi-a alung
at toata bucuria de a trai. Aici, n biroul meu, e un soricel care-mi ront aie car
tile, spuse doctorul. Daca ma sperii din cauza soarecelui, el o sa se ascun da,
si nu o sa fac altceva n viata dect sa-l caut. n schimb, am pus toate cartile m ele
preferate ntr-un loc sigur si-i permit sa mannce altele. n acest fel, continua sa
fie un soricel, nu un monstru. Teme-te de putine lucruri si concentreaza fric a
ta pe acelea astfel nct sa poti fi curajos n nfruntarea situatiilor importante. -----------------------------------------------Spune maestrul: Deseori e mai usor s
a iubim dect sa fim iubiti. Ni se pare greu de acceptat ajutorul si sprijinul cel
orlalti. Eforturile noastre de a parea indepe ndenti nu lasa celorlalti posibili
tatea sa-si arate iubirea. Multi parinti n vrsta nu le dau fiilor lor posibilitate
a de a le arata aceeasi afectiune si sprijin c are le-au primit de copii. Multi
soti (si sotii) cnd snt coplesiti de mhnire se sim t stnjeniti sa depinda de ceilalt
i. Drept urmare, apele iubirii nu mai curg. Ar t rebui sa accepti un gest de iub
ire din partea oricui. Trebuie sa permiti celorla lti sa te ajute, sa-ti dea for
ta sa mergi nainte. Daca accepti astfel de iubire c u puritate si umilinta, o sa n
telegi ca Iubirea nu este nici a da nici a primi es te participare. -----------------------------------------------Eva se plimba prin gradina Edenului, cnd se a
propie sarpele. Mannca marul acesta, sp use. Eva, bine instruita de Dumnezeu, ref
uza. Mannca marul acesta, insista. Pentru c a trebuie sa devii mai frumoasa dect s
otul tau. Nu am nevoie, raspunse Eva. Nu are pe altcineva n afara de mine. Sarpel
e rse: Cu siguranta ca are. Pentru ca Eva nu l cred ea, o duse n vrful unui deal und
e era o fntna. E acolo jos. Acolo o tine ascunsa Adam . Eva se uita si vazu o feme
ie frumoasa reflectata n apa. Si atunci musca marul p e care i-l oferise sarpele.
------------------------------------------------Extrase din Scrisori catre inim
a mea : Inima mea, nu te voi condamna sau critica niciodata. Nu ma voi rusina ni
ciodata d e ceea ce spui. Stiu ca tu esti fiul iubit de Dumnezeu si ca El te apa
ra cu glor ia si iubirea sa radioasa. Eu cred n tine, inima mea. Snt de partea ta
si ti voi cere ntotdeauna sa ma binecuvnte zi n rugaciuni. Voi cere ca tu sa gasesti
ajutorul si sprijinul care-ti trebuie. Eu cred n tine, inima mea. Cred ca vei mpa
rti iubirea ta cu oricine are nevoie sau o merita. Astfel calea mea e a ta, si a
stfel vom calatori mpreuna nspre Sfntul Duh. ti cer: ai ncredere n mine. Sa stii ca te
iubesc si ca ncerc sa ti dau ceea ce ti treb ie pentru a continua sa bati cu bucur
ie n pieptul meu. Voi face tot ce pot pna cnd voi mai simti ca te stingheresc cu pr
ezenta mea care t e nconjoara. -------------------------------------------------

Spune maestrul: Cnd hotarm sa actionam, e normal sa apara conflicte neasteptate. V


o m fi raniti de acele conflicte , cu siguranta. Ranile se vindeca; ramn ca cicat
ri ci, si asta este o binecuvntare. Asemenea rani ramn cu noi pentru tot restul vi
eti i si ne snt de mare ajutor. Daca la un moment dat pentru orice motiv dorinta
noas tra de a ne ntoarce n trecut este puternica, trebuie doar sa ne privim cicatr
icele . Cicatricele snt semnele catuselor si ne duc cu gndul la ororile nchisorii s
i cu a cea amintire mergem nainte. -----------------------------------------------n epistola catre Corinteni, Sfntul Pavel ne spune ca blndetea este una din caract
er isticile iubirii. Sa nu o uitam niciodata: iubirea este blndete. Un suflet rig
id nu permite minii lu i Dumnezeu sa-l modeleze dupa dorintele Sale. Calatorul er
a pe o strada ngusta di n Spania, cnd vazu un om ntins pe un pat de flori. Nu stric
i florile acelea? ntreba c alatorul. Nu, raspunse omul. ncerc sa iau un pic din de
licatetea lor. ------------------------------------------------Spune maestrul: R
oaga-te n fiecare zi. Chiar daca rugaciunile tale snt fara cuvinte si nu ceri nimi
c, si pot fi greu ntelese. Fa din rugaciune un obicei. Daca e gre u sa ncepi, spun
e-ti: Ma voi ruga n fiecare zi din aceasta saptamna. Si rennoieste ace asta promisi
une n fiecare zi urmatoare. Aminteste-ti ca nu creezi doar o legatura mai intima
cu lumea spirituala; ti antrenezi vointa. Doar prin anumite practici dezvoltam di
sciplina necesara n lupta vietii. Nu are nici o valoare daca ti uiti p romisiunea n
tr-o zi si te rogi de doua ori ziua urmatoare. Nici daca te rogi de s apte ori nt
r-o zi, petrecndu-ti ntreaga saptamna creznd ca ti-ai atins obiectivul. Anumite lucr
uri trebuie sa se ntmple cu ritmul lor natural . -----------------------------------------------Un om rau, la moarte ntlneste un nger la poarta Infernului. ngerul sp
une: E de ajuns daca ai facut un singur lucru bun n viata si asta te va ajuta. Gnd
este-te bine, spuse ngerul. Omul si aminteste ca o data, n timp ce mergea prin padu
re, a vazut un paia njen si l-a ocolit ca sa nu-l striveasca. ngerul zmbeste si o
pnza de paianjen se c oboara din cer pentru a-i permite omului sa urce n Paradis.
Alti condamnati profi ta si ncep sa se catere. Dar omul i ataca si i mpinge n jos, te
mndu-se ca pnza de paia jen s-ar putea rupe. Chiar n acel moment se rupe si omul es
te, nca o data, aruncat n infern. Ce pacat, aude omul pe nger. Preocuparea pentru t
ine nsuti a schimbat ntr-o rautate si ngurul lucru bun pe care l-ai facut. -----------------------------------------------Spune maestrul: O rascruce este un loc
sfnt. Acolo calatorul trebuie sa hotarasca. Iata de ce de obicei zeii dorm si mann
ca la rascruci. Unde strazile se bifurca, snt concentrate doua mari forte calea c
are va fi aleasa si calea care va fi ignora ta. Amndoua se transforma ntr-o singur
a cale, dar numai pentru putina vreme. Calat orul se poate odihni, poate sa doar
ma putin, si chiar sa-i consulte pe zeii care dorm la rascruce. Dar nimeni nu po
ate ramne acolo pentru totdeauna: o data facut a alegerea, trebuie mers nainte, fa
ra sa ne gndim niciodata la strada pe care am r efuzat-o. Altfel, rascrucea va de
veni un blestem. ------------------------------------------------Omenirea a comi
s unele din cele mai grave crime n numele adevarului. Barbati si f emei au fost a
rsi pe rug. ntregi culturi ale unor civilizatii au fost distruse. C ei care au pa
catuit mncnd carne au fost alungati. Cei care cautau cai diferite au fost exclusi.
O persoana, n numele adevarului, a fost crucificata. Dar nainte ca E l sa moara n
e-a lasat o extraordinara definitie a Adevarului. Nu e ceea ce ne ad uce certitu
dini. Nu e ceea ce ne tine n nchisoarea ideilor noastre preconcepute. Adevarul e c
eea ce ne face liberi. Cunoasteti Adevarul si Adevarul va va face liberi , a spu
s El. ------------------------------------------------Unul din calugarii de la m
anastirea Sceta a comis o eroare grava si cel mai ntele pt dintre eremiti a fost
invitat de ceilalti frati sa-l judece. nteleptul eremit nu voia sa vina dar grupu
l a fost att de insistent, nct n final a acceptat. nainte de a pleca, nsa, a luat o ga
leata si i-a facut mai multe gauri pe fund. Dupa care a

umplut-o cu nisip, si s-a ndreptat spre manastire. Staretul, observnd galeata, ntr
eba la ce i folosea. Am venit sa judec un om, spuse eremitul. Pacatele mele ies d
in mine ca nisipul din galeata aceasta. Dar daca nu ma uit n urma sa le privesc s
i n u mi vad pacatele, snt n masura sa judec pe altul. Calugarii decisera imediat s
a opreasca judecata. ------------------------------------------------Sta scris p
e un perete al unei biserici mici din Pirinei: Doamne, fa sa lumineze lumnarea pe
care tocmai am aprins-o si lumineaza-ma cnd am probleme si trebuie sa iau hotarri
. Fa sa fie foc, ca Tu sa arzi egoismul meu, orgoliul si impuritatea. Fa sa fie
flacara ca Tu sa-mi ncalzesti sufletul si sa ma nveti Iubirea. Nu pot ramne prea mu
lt n biserica t a. Dar lasnd aceasta lumnare, o parte din mine ramne aici. Ajuta-ma
sa prelungesc r ugaciunile mele n activitatile zilei de astazi. Amin. -----------------------------------------------Un prieten de-al calatorului hotar sa petrea
ca cteva saptamni la o manastire din Ne pal. ntr-o dupa amiaza, intra ntr-unul din m
ultele temple ale manastirii si vazu u n calugar zmbitor stnd pe altar. De ce zmbes
ti? ntreba. Pentru ca am nteles semnificatia bananelor, spuse calugarul, de chiznd
sacul sau si scotnd o banana stricata. Aceasta e viata care si-a urmat cursul si
nu a fost folosita la maxim si acum e prea trziu. Apoi lua o alta banana care era
nca verde. O arata omului si o baga din nou n sac. Asta e viata care nca nu si-a f
acut cursul si asteapta momentul portivit , spuse. n sfrsit, lua o banana coapta,
o decoji si o mparti cu omul. Acesta e momentul prezen t. Sa stii cum sa-l traies
ti fara frica. ------------------------------------------------O prietena de-a c
alatorului iesise mpreuna cu fiul sau avnd doar bani pentru a mer ge la cinema. Ba
iatul era bucuros si la fiecare minut o ntreba pe mama lui ct mai aveau pna acolo.
Cnd se oprira la un semafor, vazu un cersetor asezat pe trotuar. D a-i lui toti b
anii pe care i ai, auzi o voce. Femeia nu era de acord cu vocea. i pr omisese fiul
ui ei ca-l duce la cinema. Da-i pe toti insista vocea. i pot da jumatate , si sa
intre la cinema numai fiul meu iar eu sa-l astept afara, spuse ea. Dar vo cea nu
voia sa auda. Da-i pe toti! Nu avea timp sa-i explice baiatului. Se opri si -i
dadu cersetorului toti banii pe care i avea. Dumnezeu exista si mi-ai dovedit-o ,
spuse el. Azi e ziua mea de nastere, eram trist si mi-era rusine sa cer. Asa am
h otart sa nu cer. Daca Dumnezeu exista, mi va face un cadou. -----------------------------------------------Un om se plimba ntr-un satuc pe o ploaie torentiala
si vede o casa arznd. n timp ce se apropie, vede un om nconjurat de flacari asezat n
camera de zi. Hei, casa ta e n flacari! striga calatorul. Stiu, raspunse omul. A
tunci de ce nu iesi? Pentru ca ploua , spuse. Mama mea mi-a spus ntotdeauna ca po
t face pneumonie daca ies afara n ploai e. Comentariul lui Zao Chi la poveste est
e: ntelept e omul care poate abandona o situ atie atunci cnd e fortat sa o faca. -----------------------------------------------n unele traditii ezoterice, discip
olii dedica o zi pe an sau un week-end, daca e nevoie pentru a intra n contact cu
obiectele din casa lor. Ating fiecare obiect s i ntreaba cu voce tare: mi trebuie
cu adevarat? Iau cartile din rafturi: O voi mai re citi vreodata? Examineaza fi
ecare souvenir pe care-l au: Consider nca important mom entul de care mi aminteste
? Deschid dulapurile: De cta vreme nu am mai mbracat-o? Chiar mi mai trebuie? Spune
maestrul: Obiectele au o energie proprie. Cnd nu snt folosite, se transforma n ape
statatoare n casa un loc numai bun pentru insecte si tntari. Trebuie sa fii a ten
t si sa permiti ca energia sa curga liber. Daca tii lucruri vechi, noutatile nu
au spatiu pentru a se manifesta. -----------------------------------------------Exista o veche legenda peruviana care povesteste despre un oras unde toti erau
f ericiti. Locuitorii sai faceau tot ce voiau si toti se ntelegeau. Doar guvernat
or ul era putin trist pentru ca nu avea nimic de guvernat. nchisoarea era goala,
tri bunalul nu era niciodata folosit, iar biroul notarial nu producea nimic, pen
tru

ca un cuvnt al unui om valora mai mult dect hrtia pe care ar fi fost scris. ntr-o zi
chema la el niste constructori dintr-un oras ndepartat ca sa nalte o constructie n
piata principala. Pentru o saptamna s-a putut auzi zgomotul ciocanelor si al fie
rastraielor. La sfrsit, guvernatorul invita toti locuitorii la inaugurare. Cu ma
r e solemnitate, schelele fura coborte si se putu vedea o spnzuratoare. Lumea se nt
reb a ce facea o spnzuratoare acolo n piata. nfricosati, ncepura sa foloseasca tribu
nalu l pentru a rezolva orice problema, cnd nainte totul se rezolva cu un acord re
cipr oc. Mersera la biroul notarial pentru a legaliza documentele care puteau am
inti de ceea ce nainte era dat pe cuvnt. Si ncepura sa acorde atentie la ce spunea
guver natorul, temndu-se de lege. Legenda spune ca spnzuratoarea nu a fost folosit
a nici odata. Dar prezenta sa a schimbat totul. -----------------------------------------------Spune maestrul: De acum nainte pentru cteva secole Universul i va b
oicota pe toti ce i care au prejudecati. Energia Terrei trebuie sa fie rennoita.
Noi idei au nevoie de spatiu. Trupul si sufletul au nevoie de noi provocari. Vii
torul bate la poar ta si toate ideile cu exceptia acelora care snt bazate pe prej
udecati vor avea oc azia sa apara. Ceea ce e imporant va ramne; ce e inutil va di
sparea. Dar sa lasam fiecare persoana sa judece propriile concepte. Noi nu sntem
judecatorii viselor celuilalt. Pentru a crede n calea noastra, nu trebuie sa demo
nstram ca cea a altc uiva e gresita. Cine face asta nu crede n proprii pasi. -----------------------------------------------Viata este ca o mare cursa de ciclis
m, al carei scop este a trai propriul Destin Personal. La linia de plecare sntem
toti mpreuna, mpartasind prietenie si entuzias m. Dar, pe masura ce cursa avanseaz
a, bucuria initiala lasa locul provocarii: ob oseala, monotonia, ndoieli privind
propriile abilitati. Observam ca unii prieteni refuza sa accepte provocarea snt nc
a n concurs, dar numai pentru ca nu se pot opri n mijlocul strazii. Snt multi ca ei
. Alearga aproape de nava amiral, vorbesc ntre ei si ating obiectivul. Ne dam sea
ma ca ne distantam de ei; atunci trebuie sa ne c onfruntam cu singuratatea, surp
riza din curbe necunoscute, si problemele cu bici cleta. Sfrsim prin a ne ntreba d
aca merita efortul. Da, merita. Nu abandona. -----------------------------------------------Un maestru si discipolul sau traverseaza calare desertul Arabiei Sa
udite. Maestr ul se foloseste de fiecare moment al plimbarii pentru a-l nvata cre
dinta pe disci pol. Sa crezi n Dumnezeu, spune. Dumnezeu nu si abandoneaza nicioda
ta fiii sai. ntr-o oapte, n cortul lor, maestrul i cere discipolului sa mearga sa l
ege caii de o stnca din apropiere. Discipolul merge, dar si aminteste ce-l nvatase
maestrul: Ma pune l a ncercare gndeste. Ar trebui sa las caii n grija lui Dumnezeu
. Si i-a lasat dezlegati . Dimineata urmatoare, discipolul nu mai gaseste caii. n
furiat, se ntoarce la maes tru. Nu stii nimic n ce-l priveste pe Dumnezeu, exclama
. Am lasat caii n minile Lui si acum au fugit. Dumnezeu voia sa aiba grija de cai,
raspunde maestrul. Dar pentru a o face avea nevoie de minile tale ca sa-i lege.
------------------------------------------------Poate ca Isus a trimis pe careva
din apostolii lui n Infern ca sa salveze sufletel e, spuse John. Nici n Infern, n
u e totul pierdut. Ideea l surprinse pe calator. John este un pompier din Los Ang
eles, si azi e ziua lui libera. De ce spui asta? ntreba calatorul. Pentru ca am f
ost n Infern aici pe pamnt. Intru n cladiri n flacari si vad oameni disperati fugind
, si de multe ori mi risc viata pentru a salva viata lor. Eu nu snt dect o particic
a infima n universul asta, fortat sa actionez ca un erou n nenumaratele incendii n
care am fost. Daca eu un nimic pot sa fac asta, imaginea za-ti ce poate face Isu
s! Nu am nici o ndoiala ca unii din apostolii lui s-au dus n Infern si salveaza su
flete. ------------------------------------------------Spune maestrul: Multe civ
ilizatii primitive obisnuiau sa-si arda mortii n pozitia fatului. El a renascut nt
r-o alta viata, si trebuie sa-l punem n pozitia n care vine pe lumea asta spuneau
ei. Pentru acele civilizatii moartea este doar nca un pas p e calea universului.
Dar nu are importanta ce gndim, ce facem sau ce credem: fiec are dintre noi va mu
ri ntr-o zi. Mai bine sa facem cum facea batrnul Yaqui: sa con sideram moartea a f
i un sfatuitor. ntreaba-te tot timpul: Avnd n vedere ca trebuie s a mor, ce ar treb
ui sa fac acum?

------------------------------------------------Viata nu nseamna a da sau a primi


sfaturi. Daca avem nevoie de asistenta, e mai bine sa vedem cum rezolva sau nu
reusesc sa rezolve ceilalti probleme lor. ngerul nostru e ntotdeauna prezent, si d
eseori foloseste buzele cuiva pentru a ne spune ceva. Dar de obicei ne ajunge n m
od ntmplator, n general n momentul n care daca snte tenti - preocuparile noastre ne mp
edica sa vedem miracolul vietii. Trebuie sa p ermitem ngerului nostru sa ne vorbe
asca n modul n care reuseste cel mai bine cnd con sidera necesar. Spune maestrul: S
faturile snt o teorie a vietii si practica e deseori cu mult dife rita. -----------------------------------------------Un parinte din miscarea de Rennoire a Cari
smaticilor din Rio de Janeiro era ntr-un autobuz cnd, pe neasteptate, auzi o voce
spunndu-i sa se ridice si sa predice cuvn tul lui Hristos chiar acolo. Parintele i
raspunse: O sa creada ca-s ridicol! Asta nu e un loc pentru o predica! Dar vocea
insista ca el sa vorbeasca. Snt timid, te r og, nu mi-o cere, implora. Impulsul
interior persista. Atunci si aminti promisiune a sa accepte toate planurile lui H
ristos. Asadar, se ridica n picioare-jenat- si n cepu sa vorbeasca despre Evanghel
ie. Pasagerii l ascultara n liniste. Privi pe fie care din ei si toti l fixau. Spus
e tot ce auzea, ncheie predica si se aseza la loc . Pna astazi, nca nu stie motivul
pentru care a tinut o predica n autobuz. Dar nu a re nici o ndoiala ca are de ndep
linit o misiune. ------------------------------------------------Un vraci africa
n si ducea un ucenic n jungla. Chiar daca era n vrsta, si facea drum c u agilitate, n
timp ce celalalt tot aluneca si cadea de multe ori. Ucenicul se ri dica, blestem
a, scuipa pe pamntul tradator si continua sa-si urmeze maestrul. Dup a o buna buc
ata de drum, ajung ntr-un loc sacru. Fara sa se opreasca o clipa, vra ciul se ntoa
rce spre drumul pe care venisera. Nu m-ai nvatat nimic astazi, spune nov icele, d
upa ce cazuse a mia oara. Te-am nvatat un lucru, dar nu ai reusit sa-l ntelegi, sp
use vraciul. ncerc sa te nvat um sa nfrunti greselile n viata. Si cum ar trebui sa l
e nfrunt? n acelasi fel n care i trebuit sa nfrunti fiecare cazatura, raspunde vraci
ul. n loc sa blestemi locul und e ai cazut, trebuia sa ncerci sa ntelegi ce te-a fa
cut sa aluneci nainte. ------------------------------------------------Un eremit i
facu o vizita ntr-o dupa amiaza staretului manastirii din Sceta. Consilierul meu
spiritual nu stie cum sa ma calauzeasca, spuse eremitul. Trebuie sa -l las? Sta
retul nu scoase un cuvnt si eremitul se ntoarse n desert. Dupa o saptamna reveni la
staret. Consilierul meu spiritual nu stie cum sa ma calauzeasca, spuse. A m hota
rt sa-l abandonez. Ai fost ntelept, spuse staretul. Cnd un om simte ca sufletul sau
nu e satisfacut, nu poate cere ajutor. Ia hotarrile necesare pentru a pastra n si
guranta trecerea ta n viata aceasta. -----------------------------------------------O tnara vine sa faca o vizita calatorului. Vreau sa-ti spun ceva, spuse ea. A
m crezu t ntotdeauna ca am darul de a vindeca. Dar nu avusesem niciodata curajul
sa ncerc cu cineva. Pna cnd, ntr-o zi, sotul meu simti o durere puternica n piciorul
stng si nu era nimeni disponibil sa ma ajute. Am hotart cu un pic de jena sa-mi pu
n minile pe piciorul lui si sa cer ca durerea sa dispara. Am facut asta fara a cr
ede cu adevarat ca as fi n stare sa-l ajut, si n timp ce faceam asta, l-am auzit r
ugndu-se
Te rog, Doamne, fa-o pe sotia mea mesagera Luminii Tale si a Puterii Tale, spuse
. Mna mea deveni calda si durerea disparu. Mai trziu l-am ntrebat de ce se rugase n
ac el fel. El raspunse ca pentru a-mi da ncredere. Astazi snt n stare sa vindec dat
ori ta acelor cuvinte. ------------------------------------------------Filozoful
Aristip se bucura de trecere la curtea lui Dionisos, tiranul Siracusei . ntr-o d
upa amiaza l ntlni din ntmplare pe Diogene n timp ce-si prepara o portie de l nte. Dac
a ai fi dispus sa fii curtenitor la curtea lui Dionisos, nu ar mai trebui sa mann
ci linte, spuse Aristip. Daca ai stii sa apreciezi lintea, nu ar mai trebui sa f
ii curtenitor cu Dionisos, raspunse Diogene. Spune maestrul: E adevarat ca totul
are un pret, dar ntotdeauna pretul e relativ. Cnd ne urmam visele, putem lasa imp
resia celorlalti ca sntem nefericiti si nenoroc

iti. Dar ce gndesc ceilalti nu e important. Importanta e bucuria din inimile noas
tre. ------------------------------------------------Un om care traia n Turcia a
fla de existenta unui mare maestru care traia la Pari s. Fara ezitare, vndu tot c
e avea, si saluta familia si pleca n cautarea ntelepciuni i. Dupa multi ani de pele
rinaj gasi refugiul unde traia marele maestru. Cu teama si respect, batu la poar
ta. Marele maestru aparu. Vin din Turcia, spuse omul. Am venit pna aici pentru ati pune o ntrebare. Batrnul fu surprins, dar spuse: Bine. mi poti pune doar o ntreba
re. Vreau sa fiu explicit n ce vreau sa ntreb. Pot sa o fac n turca? Da, spuse ntele
ptul. Si deja am raspuns la unica ta ntrebare. Daca e altceva ce vrei sa stii ntre
aba-ti inima. ti va da raspunsul. Si nchise usa. -----------------------------------------------Spune maestrul: Cuvntul este putere. Cuvintele transforma lumea. T
oti am auzit spu nndu-se nu ar trebui sa vorbim despre lucrurile frumoase care ni
se ntmpla, pentru c a invidia celorlalti ne va ruina fericirea. Nimic adevarat. A
ceia care snt nvingato ri vorbesc cu mndrie despre miracolele din vietile lor. Daca
emiti energie poziti va n aer, aceasta atrage alta energie pozitiva si-i face fe
riciti pe cei care sio doresc cu adevarat. n timp ce acela care e invidios si nvin
s, ti poate face rau d oar daca i dai aceasta forta. Nu-ti fie frica. Vorbeste des
pre lucrurile frumoase din viata ta oricui te asculta. Sufletul Lumii are mare n
evoie de fericire. ------------------------------------------------Era un rege s
paniol care era tare mndru de originea sa. Si era cunoscut ca fiind foarte crud c
u cei mai slabi. ntr-o zi se plimba cu batrnii sai sfetnici pe un cmp din Aragona,
unde tatal lui cazuse ntr-o batalie. Acolo ntlnira un sfnt care culege a un brat de
oase. Ce faci? ntreba regele. Onoare Maiestatii Tale, spuse omul. Cnd am flat ca r
egele Spaniei vine pe aici, am hotart sa gasesc oasele tatalui sau pentr u a i le
da. Dar tot caut si tot nu le gasesc. Snt la fel ca cele ale taranilor, ale sara
cilor, ale cersetorilor si ale sclavilor. -----------------------------------------------Cine mnuieste cel mai bine spada? ntreba un razboinic pe maestrul sau. M
ergi pe cmpul din vecinatatea manastirii, raspunse maestrul. Acolo e o stnca. Vrea
u sa o insulti. D e ce ar trebui sa o fac? ntreba discipolul. Stnca nu va raspunde
, adauga. Bine, atunc i atac-o cu spada, spuse maestrul. Chiar nu o sa o fac, ra
spunse discipolul. Spada m ea s-ar rupe. Si daca as ataca-o cu minile goale mi-as
rupe degetele si nu as obt ine nici un rezultat. Nu asta am ntrebat. Cine mnuiest
e cel mai bine spada? Cel mai bun este cel care este ca stnca, spuse maestrul. Fa
ra a scoate spada din tea ca, nimeni nu-l poate nvinge. -----------------------------------------------Calatorul ajunge n San Martin de Unx, n Navarra, si reusest
e sa o gaseasca pe feme ia care pastreaza cheile de la biserica romana din ruine
le locului. Cu mare gent ilete, suie repede scarile si deschide usa. ntunericul s
i linistea templului medi eval au un puternic impact emotional asupra calatorulu
i. ncepe sa converseze cu f emeia si discuta despre faptul ca, desi e miezul zile
i, se poate vedea foarte pu tin din splendidele opere de arta din biserica. Deta
liile pot fi vazute doar n zor i, spuse femeia. Legenda spune ca exact acest lucr
u au vrut sa ne nvete constructor ii; Dumnezeu are un moment anume n care ne arata
gloria Sa. ------------------------------------------------Spune maestrul: Snt d
oi dumnezei. Dumnezeul despre care ne-a nvatat profesorul nost ru, si Dumnezeu ca
re ne nvata pe noi. Dumnezeul despre care vorbesc oamenii deseo ri este Dumnezeul
care ne vorbeste. Dumnezeul de care am nvatat sa ne temem, si D umnezeul care ne
vorbeste despre compasiune. Snt doi Dumnezei. Dumnezeul care e n n altimi, si Dumn
ezeul care ia parte la viata noastra n fiecare zi. Dumnezeul care ne da obligatii
, si Dumnezeul care iarta datoriile noastre. Dumnezeul care ne am eninta cu flac
arile infernului, si Dumnezeul care ne arata calea cea mai buna. Sn t doi dumneze
i. Un dumnezeu care ne va ngropa cu pacatele noastre, si un Dumnezeu care ne elib
ereaza cu Iubirea Sa. ------------------------------------------------Michelange
lo a fost ntrebat o data cum face sa creeze opere att de minunate. E foar te simpl
u, raspunse. Cnd privesc un bloc de marmura, vad lucrarea n el. Tot ce trebu

ie sa fac e sa dau la o parte ceea ce nu i apartine. Exista o opera pentru fiecar


e dintre noi pe care sntem destinati sa o mplinim. Acesta este punctul central al
vietii, si - nu are importanta ct ncercam sa ne pacalim stim ct e de important pen
t ru fericirea noastra. De obicei, opera aceasta este acoperita de ani de frica,
v ina si nehotarre. Dar daca hotarm sa ndepartam acele lucruri care nu ne apartin,
da ca nu avem ndoieli asupra capacitatilor noastre, putem merge nainte cu misiune
a ca re este destinul nostru. Acesta este unicul mod de a trai cu onoare. -----------------------------------------------Un batrn pe patul de moarte cheama lnga
el un tnar si i spune o poveste de eroism: p e timp de razboi ajutase un om sa sup
ravietuiasca. i acordase refugiu, hrana si protectie. Cnd omul care fusese salvat
era din nou n s iguranta, decise sa-si tradeze salvatorul si sa-l dea pe mna inami
cului. Cum ai re usit sa fugi? ntreba tnarul. Nu am fugit. Eu eram tradatorul, spu
se batrnul. Dar poves ind istoria ca si cum as fi fost eroul, reusesc sa nteleg to
t ce a facut pentru m ine. ------------------------------------------------Spune
maestrul: Toti avem nevoie de iubire. Iubirea face parte din natura noastra , l
a fel ca mncatul, bautul si dormitul. Cteodata ne gasim complet singuri admirnd un
apus minunat si gndim: frumusetea asta nu are nici o importanta , pentru ca nu am
pe nimeni cu care sa o mpart. n acele momente ar trebui sa ne ntrebam: de cte ori n
i s-a cerut iubire si am fugit? De cte ori ne-a fost frica sa ne apropiem de cine
va si sa-i spunem clar c a l iubim? Ti-e frica de singuratate. E ca un drog, ca c
el mai rau narcotic. Daca amurgul nu are nici un sens pentru tine, fii smerit si
pleaca n cautarea iubirii . Sa stii ca la fel ca si cu alte binecuvntari spiritua
le cu ct reusesti sa dai ma i multa iubire, cu att vei primi mai multa n schimb. -----------------------------------------------Un misionar spaniol vizita o insul
a cnd ntlni trei oameni sfinti azteci. Cum va ruga ti? ntreba parintele. Avem o sing
ura rugaciune. Dumnezele, tu esti treime, noi sntem trei. Fie-Ti mila de noi. Va
voi nvata o rugaciune pe care Dumnezeu o va asculta, spuse misionarul. i nvata o r
ugaciune catolica si si vazu de drum. nainte de a se ntoarce n Spania se mai opri pu
tin pe aceeasi insula. Cnd acosta, vazu pe cei trei oameni mergnd pe apa nspre el.
P arinte, parinte, spuse unul dintre ei. Te rugam nvata-ne din nou acea rugaciun
e pe care Dumnezeu o asculta. Am uitat-o. Nu e importanta, raspunse parintele, c
are era martorul unei minuni. Si ceru iertar e lui Dumnezeu ca nu ntelesese ca El
vorbeste toate limbile. ------------------------------------------------Sfntul I
oan al Crucii ne nvata ca de-a lungul drumului nostru spiritual nu trebuie sa cau
tam viziuni sau sa credem povestile despre aceasta cale istorisite de alt ii. Si
ngurul nostru sprijin ar trebui sa fie credinta noastra, pentru ca acea cr edint
a este clara, transparenta si este nascuta cu noi. Nu poate fi confuza. Un scrii
tor discuta cu un preot si ntreba cum era experienta lui Dumnezeu. Nu stiu, ra sp
unse preotul. Singura experienta pe care am avut-o pna acum este credinta mea n D
umnezeu. Si aceea e cea mai importanta. -----------------------------------------------Spune maestrul: Iertarea este o strada cu dublu sens. De fiecare data cnd
iertam p e cineva, ne iertam pe noi nsine. Daca sntem toleranti cu ceilalti, e ma
i usor sa acceptam propriile noastre greseli. n acest fel, fara vina sau amaraciu
ne, sntem n stare sa mbunatatim relatia noastra cu viata. Daca, fara slabiciuni, pe
rmitem urei, invidiei sau intolerantei sa vibreze n juru l nostru, sfrsim prin a f
i consumati de acele vibratii. Petru l ntreba pe Hristos: nv atatorule, trebuie sa i
iert pe ceilalti de sapte ori? Iar Hristos raspunse: Nu doa r de sapte, ci de s
aptezeci de ori cte sapte. Actul iertarii curata planurile astrale si ne arata ad
evarata lumina a Divinitat ii. ------------------------------------------------S
pune maestrul: Maestrii din antichitate erau obisnuiti sa creeze personaje pentr
u a-i ajuta pe discipoli sa se confrunte cu latura negativa a personalitatii lor
. Multe din istoriile privind crearea unor asemenea personaje au ramas cunoscute
c

a povesti. Procesul e simplu: trebuie sa pui toate nelinistile, fricile, dezamag


irile tale ntr-o entitate invizibila care sta n stnga ta. El functioneaza ca cel r
au n viata ta, sugerndu-ti atitudini si comportamente pe care nu ai vrea sa le ado
pti dar pe care sfrsesti prin a le urma. Odata ce personajul a fost creat, e mai
uso r sa-i respingem sfaturile. E un proces extrem de simplu. Si tocmai de asta
func tioneaza att de bine. ------------------------------------------------Cum po
t stii care este modul cel mai bun pentru a actiona n viata? ntreba un discipo l p
e maestrul sau. Atunci maestrul ordona discipolului sa construiasca o masa. Cnd m
asa fu aproape g ata mai avea nevoie doar de doua cuie n partea superioara maestr
ul se apropie de el. Batea cuiele cu lovituri precise. Un cui, nsa, intra mai gre
u, si trebui sa-l bata mai mult . La a patra lovitura cuiul intra prea n profunzi
me si lemnul crapa. Mna ta era obisn uita cu trei lovituri de ciocan, spuse maest
rul. Cnd o actiune devine obisnuinta, si p ierde semnificatia; si poate sfrsi prin
a provoca daune. Fiecare actiune este act iunea ta, si exista un singur secret:
nu lasa ca obisnuinta sa preia comanda mis carilor tale. -----------------------------------------------n apropierea orasului Soria, din Spania, se afla chipul
unui vechi eremit sculpta t n stnca. Cu ctiva ani n urma, traia acolo un om care aba
ndonase totul pentru a se dedica contemplarii. Calatorul ncerca sa gaseasca acel
loc, ntr-o dupa amiaza, si cnd reusi sa-l gaseasca fu primit cu multa cordialitate
. Dupa ce au mpartit un col t de pine, eremitul i ceru calatorului sa mearga cu el
lnga un pru sa culeaga cteva ci uperci comestibile. n timp ce mergeau se apropie un b
aiat. Sfntule, spuse. Mi s-a spu s ca pentru a atinge iluminarea trebuie sa evita
m sa mncam carne. E adevarat? Accep ta cu bucurie orice ti ofera viata, raspunse o
mul. Nu comite pacate mpotriva spiritu lui si nu blestema n numele lui Dumnezeu ge
nerozitatea pamntului. -------------------------------------------------

Spune maestrul: Daca e grea calatoria ta, asculta-ti inima. ncearca sa fii cinsti
t cu tine nsuti pe ct posibil, si vezi daca urmezi calea ta si platesti pretul pe
n tru visurile tale. Daca faci asta, si viata e oricum dura, e normal sa vina mo
me ntul n care sa te lamentezi. Fa-o cu respect, asa cum un copil se plnge unui pa
rin te. Dar nu nceta sa ceri atentie si ajutor. Dumnezeu este si Tata si Mama iar
par intii vor ntotdeana ce e mai bun pentru copiii lor. S-ar putea ca procesul d
e ins truire sa fi fost fortat mai mult, atunci nu costa nimic sa ceri o pauza,
un pic de afectiune. Dar nu exagera niciodata. Iov s-a lamentat la momentul potr
ivit s i ce i apartinea i-a fost dat. Al Afid s-a lamentat prea mult si Dumnezeu
a ncetat sa-l mai asculte. ------------------------------------------------Un om
pios se trezi ntr-o zi pe neasteptate deposedat de toate bunurile sale. Sti ind c
a Dumnezeu l-ar fi ajutat ntr-un fel, ncepu sa se roage: Doamne, ajuta-ma sa cs tig
la loterie, ceru. Se ruga ani n sir dar ramase sarac. ntr-o zi muri iar pentru ca
fusese foarte devotat, merse direct n paradis. Cnd ajunse acolo, refuza sa intr e
. Spuse ca traise toata viata dupa nvataturile religioase, dar ca Dumnezeu nu Ia
permis niciodata sa cstige la loterie. Tot ce ai promis a fost o minciuna, spuse
omul dezgustat. Am fost ntotdeauna gata sa te ajut sa cstigi, raspunse Domnul. Dar
or ict as fi vrut sa o fac, tu nu ai cumparat niciodata biletul de loterie. -----------------------------------------------Un batrn ntelept chinez se plimba pe cm
purile nzapezite cnd ntlni o femeie care plnge e ce plngi? ntreba. Pentru ca ma gndes
a viata mea, la tineretea mea, la frumusete a pe care o vedeam n oglinda si la om
ul pe care-l iubeam. Dumnezeu este crud pent ru ca ne-a dat capacitatea de a ne
aminti. El stia ca ntr-o zi mi voi aminti prima vara vietii mele si voi plnge. ntele
ptul ramase n picioare, n zapada, privind un punct fix si contemplnd. Dumnezeu a fo
st generos cu mine ca mi-a dat posibilitatea sa-mi amintesc. El stia ca iarn a mi
voi putea aminti ntotdeauna de primavara. Si surse. ------------------------------------------------

Spune maestrul: Propriul destin nu e asa de usor cum pare. Pentru nimic. Ar pute
a cere chiar si actiuni periculoase. Cnd vrem ceva, punem n miscare energii putern
i ce si nu mai sntem n stare sa ascundem fata de noi nsine adevaratul sens al vieti
i noastre. Cnd vrem ceva, facem o alegere si platim pretul. Ar putea fi nevoie sa
a bandonam vechi obiceiuri, ne-ar putea creea probleme si aduce dezamagiri. Si
nu are importanta ct de mare e pretul pentru ca niciodata nu e la fel de mare ca
cel pe care l-am plati pentru a nu fi trait destinul nostru personal. Pentru ca n
tr-o zi vom privi n urma si vom vedea tot ce am facut, si ne vom asculta inima sp
unnd: mi-am i rosit viata. Crede-ma, asta e cea mai rea fraza pe care ai putea au
zi-o vreodata. ------------------------------------------------Un maestru avea s
ute de discipoli. Toti se rugau la momentul cuvenit - cu except ia unuia care er
a un betiv. n ziua n care tragea sa moara, maestrul l chema pe disc ipolul betiv lng
a el si i ncredinta toate secretele sale oculte. Ceilalti discipoli s e revoltara:
E o rusine! Am sacrificat totul pentru un maestru care nu este n star e sa ntelea
ga calitatile noastre, spusera. A trebuit sa ncredintez toate secretele o mului p
e care-l cunosteam cel mai bine. Cei care par virtuosi deseori si ascund v anitat
ea, orgoliul si intoleranta. Astfel, am ales unicul discipol carui i puteam vedea
defectele: bautorul. ------------------------------------------------Parintele
cistercian Marcos Garcia spunea: Uneori Dumnezeu si ia napoi unele binecu vntari pe
ntru a ajuta oamenii sa le nteleaga mai bine. Dumnezeu stie pna la ce punc t ne po
ate pune sufletul la ncercare si nu merge niciodata dincolo de acea limita . n ace
le momente sa nu spunem niciodata: Dumnezeu m-a abandonat. Daca Domnul ne im pun
e o proba de mare rabdare, ne da ntotdeauna suficient har probabil mai mult dect n
ecesar pentru a o depasi. Cnd ne simtim departe de prezenta Lui, ar trebui sa n e
ntrebam; Reusim sa ntelegem cum sa ne folosim de ceea ce ne-a scos n cale? -----------------------------------------------Unele zile din saptamna trec fara sa fi
primit nici un gest de afectiune din part ea cuiva. Asemenea perioade snt dificil
e; cnd bunatatea umana pare sa fi disparut, cnd viata pare sa fie doar supravietui
re. Spune maestrul: trebuie sa examinam calea noastra. Trebuie sa reaprindem fla
cara, si sa ncercam sa luminam viata noastra care pare o camera ntunecoasa. Cnd auz
im fo cul trosnind si lemnele arznd si cnd citim istoria pe care ne-o povestesc fl
acaril e, speranta se ntoarce n noi. Daca sntem n stare sa iubim, vom fi n stare si s
a fim i ubiti. E doar o chestiune de timp. -----------------------------------------------La un prnz, o persoana sparge un pahar. O alta spuse: E semn de noroc.
Toti comese nii cunosteau aceasta credinta. Dar un rabin care era acolo ntreba:
De ce este se mn de noroc? Nu stiu, spuse sotia calatorului. Poate ca e un vechi
mod de a evita stn jeneala oaspetelui. Nu, nu asta este explicatia, spuse rabinu
l. Unele traditii ebrai ce spun ca orice om are o anumita cantitate de noroc pe
care-l poate folosi n cur sul vietii sale. Fiecare poate cstiga dobnda la aceasta c
ota daca foloseste propri ul noroc doar la lucruri care i servesc cu adevarat alt
fel si poate irosi norocul. Noi evreii spunem Noroc cnd cineva sparge un pahar. Da
r nseamna: E bine ca tu nu ti -ai folosit norocul pentru a ncerca sa eviti sa se s
parga acel pahar. Acum l poti folosi pentru lucruri importante. -----------------------------------------------Parintele Abraham stia ca n apropierea manastirii
Sceta traia un eremit renumit c a fiind un om ntelept. El l ntlni si-l ntreba: Daca a
stazi ai gasi o femeie frumoasa n patul tau, ai fi n stare sa te convingi ca ceea
ce vezi nu este o femeie? Nu, raspunse nteleptul. Dar as fi n stare sa ma control
ez. Parintele continua: Si daca ai gasi niste monezi de aur n desert, ai fi n star
e sa consideri monezile ca bucati de piatra? Nu, spuse nteleptul. Dar as fi n star
e sa ma controlez sa le las acolo. Parintele insista: Si daca ti-ar cere sfatul
doi fra ti, din care unul te iubeste, celalalt te uraste, ai fi n stare sa-i cons
ideri eg ali? Eremitul raspunse: Chiar daca as suferi, l-as trata pe cel care ma
iubeste n a celasi fel ca pe cel care ma iubeste.

Va voi explica cine este un om ntelept, spuse parintele discipolilor sai la ntoarc
e re. Este acela care, n loc sa-si ucida propriile pasiuni, este n stare sa le con
tro leze. ------------------------------------------------W. Frasier, n viata sa,
a scris carti despre vestul ndepartat american, si era mndr u ca a scris scenariu
l pentru un film interpretat de Garry Cooper. Spunea ca au fost putine momentele
din viata lui n care s-a enervat. Am nvatat multe de la pioni eri, spuse. S-au lu
ptat cu indienii, au traversat deserturi, au cautat hrana si apa n locuri nd epart
ate. Si tot ce a fost scris n acea perioada demonstreaza ca aveau trasaturi curio
ase; pionierii scriau si vorbeau doar despre lucruri frumoase. n loc sa se l amen
teze, compuneau cntece si balade despre dificultatile lor. n acest fel evitau sa s
e descurajeze si sa se deprime. Si azi, la 88 de ani, ncerc sa fac acelasi lu cru
. ------------------------------------------------Textul este adaptat dupa o poe
zie a lui John Muir: Vreau sa-mi eliberez sufletul astfel nct sa se poata bucura d
e toate darurile pe ca re le poseda spiritul. Cnd asta va fi posibil, nu o sa ncer
c nici sa cunosc crater ele lunii, nici sa urmaresc razele soarelui pna acolo und
e se nasc. Nu voi ncerca sa nteleg frumusetea stelelor, nici dezolarea artificiala
a fiintelor umane. Cnd v oi nvata sa-mi eliberez sufletul, voi urma zorile ntorcndu
-ma cu ele prin timp. Cnd voi nvata sa-mi eliberez sufletul, voi plonja n curentii
magnetici care curg spre oceanul unde se ntlnesc toate apele pentru a forma Suflet
ul Lumii. Cnd voi nvata sa -mi eliberez sufletul, voi ncerca sa citesc de la nceput
minunata pagina a Creatie i. ------------------------------------------------Unu
l din simbolurile sacre ale crestinismului este pelicanul. Motivul este simplu: n
lipsa totala de hrana, pelicanul si nfige ciocul n propria-i carne pentru a-si hra
nii puii. Spune maestrul: Deseori nu sntem n stare sa ntelegem binecuvntarile pe car
e le primim . De multe ori nu percepem ca Dumnezeu face asta pentru a ne face sa
crestem spi ritual. O poveste spune ca un pelican, n timpul unei ierni crncene, s
e sacrifica p entru a da de mncare propria carne puilor sai. Cnd n final moare de s
labiciune, unu l din micuti spune altuia: n sfrsit! Ma saturasem sa tot mannc acela
si lucru n fiecar e zi. ------------------------------------------------Daca esti
nemultumit de ceva chiar si de un lucru bun pe care ai vrea sa-l faci, dar nu e
sti n masura sa-l faci nceteaza acum. Daca lucrurile nu merg bine, exista doua exp
licatii: ori perseverenta ti este pusa la ncercare, ori ai nevoie sa schi mbi dire
ctia. Pentru a descoperi care din cele doua optiuni este cea corecta din moment
ce snt opuse una alteia foloseste linistea si rugaciunea. Putin cte putin, lucruri
le vor deveni incredibil de clare, pna cnd nu vei avea suficienta forta sa alegi.
O data ce ai luat o hotarre, uita complet cealalta posibilitate. Si mergi nainte,
pentru ca Dumnezeu este Dumnezeul Valorosului. Domingos Sabino spune: Totul merg
e ntotdeauna spre mai bine. Daca lucrurile nca nu merg bine, este pentru ca nca nu
ai ajuns la sfrsit. ------------------------------------------------Compozitorul
brazilian Nelson Motta era la Bahia, cnd hotar sa faca o vizita maici i Meniniha d
e Gantois. Lua un taxi si pe drum, soferul rupse frnele. Masina se ra suci n mijlo
cul strazii, dar n afara de o mare sperietura nu s-a ntmplat nimic grav. Cnd o ntlni p
e Maica Meniniha, primul lucru pe care i-l povesti fu accidentul. Snt a numite lu
cruri care snt deja scrise, dar Dumnezeu gaseste un mod de a ne face sa le evitam
fara probleme grave. Adica, era o parte a destinului tau unde era scri s ca tre
buia sa fii n automobil n acest punct al vietii, spuse. Dar, dupa cum vezi, s-a ntmp
lat totul si nimic. ------------------------------------------------Era ceva ce
a lipsit din discursul tau despre Calea spre Santiago, spuse o femeie, calatorul
ui n timp ce ieseau mpreuna de la conferinta. Am observat ca majoritatea p elerini
lor, spuse, fie pe Calea catre Santiago, fie pe calea vietii lor, ncearca nt

otdeauna sa tina pasul cu ceilalti. La nceputul pelerinajului meu, am ncercat sa m


erg n acelasi ritm cu grupul meu. Eram obosita, cerusem mai mult dect putea sa-mi
dea trupul meu, eram ncordata, si am sfrsit prin a suferi o ntindere de tendon la
p iciorul stng. Timp de doua zile mi-a fost imposibil sa mai merg, si am nvatat ca
a s fi putut ajunge la Santiago doar daca as fi mers n ritmul meu. Mi-a luat mai
mu lt dect celorlalti si multe portiuni am mers singura. Dar numai respectnd ritm
ul m eu am reusit sa parcurg tot drumul. De atunci, am aplicat lectia la orice l
ucru din viata mea. ------------------------------------------------Croesus, reg
ele Lidiei, hotarse sa i atace pe persi, dar voia sa consulte un orac ol grec. Est
i destinat sa distrugi un mare imperiu, spuse oracolul. Fericit, Croes us declar
a razboi. Dupa doua zile de batalii, Lidia fu invadata de persi, capita la ei di
strusa, iar Croesus fu luat prizonier. nfuriat, ceru ambasadorului grec sa se ntoa
rca la oracol si sa i spuna ct de gresita fusese previziunea sa. Nu, tu esti cel c
are a gresit, spuse oracolul ambasadorului. Ai distrus un mare imp eriu: Lidia.
Spune maestrul: Limbajul semnelor este acolo, n fata noastra, pentru a ne nvata mo
d ul cel mai bun n care sa ne comportam. Dar de multe ori ncercam sa distorsionam
ac ele semne pentru a le face sa coincida cu ceea ce am fi vrut sa fie la nceput.
------------------------------------------------Buscaglia povesteste istoria un
ui al patrulea rege mag, care a vazut si el steau a stralucind pe cerul Betleemu
lui. Dar ajungea ntotdeauna n ntrziere n locurile unde ar fi trebuit sa fie Isus, pen
tru ca de-a lungul drumului, saracii si nevoiasii l opreau spre a-i cere ajutorul
. Dupa treizeci de ani n care urmase pasii lui Isus , prin Egipt, Galilea, Betani
a, magul ajunse la Ierusalim, dar era nca o data n ntrz iere. Copilul Isus era de-ac
um barbat, si magul ajunsese n ziua crucificarii. Reg ele adusese niste perle pen
tru a le darui lui Isus, dar le vnduse pe toate pe dru m pentru a-i ajuta pe cei n
tlniti. Ramasese o singura perla, dar Mntuitorul era dej a mort. Am ratat misiunea
vietii mele, gndi regele. Si atunci auzi o voce: Contrar a ceea ce gndesti, ai fo
st cu mine toata viata. Eram gol, tu m-ai mbracat. Eram fla mnd, tu m-ai hranit. E
ram nchis iar tu m-ai vizitat. Eu eram n fiecare sarman suflet din drumul tau. ti m
ultumesc pentru att de multe gesturi de iubire. -----------------------------------------------O poveste stiintifico-fantastica vorbeste despre o societatea n ca
re aproape toti snt nascuti pentru a ndeplini anumite functii: tehnicieni, inginer
i si mecanici. Doar putini snt nascuti fara abilitati speciale: acestia snt trimis
i n institutii d e boli mintale, avnd n vedere ca doar cei nebuni nu snt n stare sa c
ontribuie cu nim ic pentru societate. Unul din asa-zisii nebuni se revolta. Inst
itutul are o bibl ioteca unde el ncearca sa nvete tot ce e de stiut despre arte si
stiinte. Cnd simte ca a nvatat destul, hotaraste sa fuga, dar este prins si dus nt
r-un centru de cer cetari n afara orasului. Bine ai venit, spuse una din persoane
le de la centru. Cei pe care i admiram cel mai mult snt tocmai cei care au fost fo
rtati sa-si croias ca singuri propriul drum. De acum nainte poti face ce vrei, pe
ntru ca datorita ce lor ca tine lumea poate progresa. -----------------------------------------------nainte de a pleca ntr-o lunga calatorie, omul de afaceri si s
aluta sotia. Nu mi-ai adus niciodata un cadou care sa aiba valoare, spuse ea. Fe
meie ingrata, tot ce tiam dat m-a costat ani de munca, raspunse omul. Ce pot sati dau mai mult? Ceva care sa fie frumos ca mine. Doi ani astepta femeia cadoul
ei. n sfrsit, sotul se ntoarse. Am reusit sa gasesc ceva care e la fel de frumos ca
tine, spuse. Am plns pentru ner ecunostinta ta, dar am hotart sa fac cum mi-ai ce
rut. Tot acest timp am crezut ca nu poate fi un cadou la fel de frumos ca tine,
dar ntr-un final am gasit unul. Si i ntinse o oglinda. -----------------------------------------------Filozoful german F. Nietzsche a spus o data: Nu se merita sa
ne petrecem timpul d iscutnd despre fiecare lucru; face parte din natura umana s
a gresim din cnd n cnd. Spune maestrul: Exista persoane care insista sa fie ntotdeau
na corecte n fiecare de taliu. Deseori nu-si permit lor nsile sa faca greseli. Pri
n aceasta atitudine rea

lizeaza doar frica de a merge nainte. Frica de a face greseli este poarta care ne
nchide nauntrul castelului mediocritatii. Daca sntem n stare sa depasim acea frica,
am facut deja un pas important nspre libertatea noastra. -----------------------------------------------Un novice l ntreba pe parintele Nisetros, staretul manast
irii din Sceta: Care snt lu crurile pe care ar trebui sa le fac pentru a-l multum
i pe Dumnezeu? Parintele Nisetros raspunse: Avraam a primit pe straini si Dumnez
eu a fost ferici t. Ilie nu-i iubea pe straini si Dumnezeu a fost fericit. David
a fost mndru de c e facuse si Dumnezeu a fost fericit. Consulul roman, n fata alt
arului, s-a rusina t de ce facuse si Dumnezeu a fost fericit. Ioan Botezatorul a
mers n desert, si D umnezeu a fost fericit. Iona a mers n marele oras Ninive si D
umnezeu a fost feric it. ntreaba-ti inima ce vrea sa faca. Atunci cnd sufletul tau
este n acord cu visele tale, Dumnezeu este fericit. -----------------------------------------------Un maestru budist calatorea cu discipolii sai, cnd observa ca
discutau ntre ei car e era cel mai bun. Am practicat meditatia timp de cincispre
zece ani, spuse unul. Am fost milos nca de cnd am lasat casa parintilor mei, spuse
un altul. La amiaza se o prira sub un mar ca sa se odihneasca. Crengile pomului
atingeau pamntul. Cnd un pom este plin de fructe, crengile lui se ndoaie pna cnd ati
ng pamntul. Adevaratul ntelep t este acela care este smerit. Prostii cred ntotdeaun
a ca snt mai buni dect ceilalt i. -----------------------------------------------Antonio Machado spune: Suflu dupa suflu, pas dupa pas, Cautatorule de drum, nu e
xista drum. Drumul se face mergnd. Mergnd se creeaza drumul. Si daca te uiti n urma
Tot ce vei vedea snt urmele Pasilor tai pe care ntr-o zi Picioarele tale le vor p
arcurge din nou. Cautatorule de Drum, nu exista drum. Drumul se face mergnd. -----------------------------------------------La Ultima Cina, Isus i-a acuzat cu a
ceeasi gravitate si aceleasi cuvinte pe doi dintre apostolii sai. Amndoi comisese
a crimele prezise de Isus. Iuda Iscariotean ul ascunse sentimentele sale si se c
ondamna singur. Si Petru ascunse sentimentel e sale, dupa ce renegase de trei or
i tot ce crezuse. Dar n momentul decisiv, Petr u ntelese adevarata semnificatie a
mesajului lui Isus. Ceru iertare si merse naint e, umilit. Ar fi putut sa aleaga
sinuciderea, nsa i nfrunta pe ceilalti apostoli si trebuie sa fi spus: De acord, po
vestiti greselile mele ct va exista neamul omenes c. Dar lasa-ti-ma sa le ndrept.
Petru a nvatat ca Iubirea iarta. Iuda nu a nvatat nimic. -----------------------------------------------Un scriitor faimos se plimba cu un prieten cnd un baiat tr
aversa strada n timp ce se apropia un camion. Scriitorul, ntr-o fractiune de secun
da, se arunca nspre cami on si reusi sa salveze baiatul. Dar nainte ca cineva sa-l
poata admira pentru act ul sau eroic, i dadu baiatului o palma peste fata. Nu te
lasa nselat de aparente, b aiatul meu, spuse. Te-am salvat ca sa nu poti fugi de
problemele pe care le vei av ea cnd vei fi adult. Spune maestrul: uneori ne este
frica sa facem bine. Simtul nostru de culpabilitat e ncearca ntotdeauna sa ne spu
na cnd actionam cu generozitate ca ncercam doar sa i i presionam pe ceilalti. E gre
u pentru noi sa acceptam ca sntem buni prin natura. M ascam actiunile noastre bun
e cu ironie si indiferenta, ca si cum a trai ar fi si nonim cu slabiciunea. -----------------------------------------------Isus privi masa din fata lui, gndind
care ar fi cel mai bun simbol al trecerii lu i pe pamnt. Pe masa erau pepeni din
Galilea si alte specii din desertul din sud,

fructe uscate din Siria si curmale din Egipt. Trebuie sa fi ntins mna spre a consa
cra unul, cnd, pe neasteptate si dadu seama ca mesajul pe care-l aducea era desti
n at oamenilor din ntreaga lume. Si poate, pepenii, curmalele si fructele nu exis
ta u n unele locuri ale pamntului. Se gndi la asta si un alt gnd i veni n minte: n pep
ni ca si n curmale sau celelalte fructe, miracolul Creatiei se manifesta fara nic
i o participare din partea omului. Astfel lua pinea, multumi, o frnse, si dadu o b
uca ta unuia din discipoli spunnd: luati si mncati, voi toti, acesta este Trupul M
eu. Pe ntru ca pinea era pretutindeni. Si pinea, contrar curmalelor, pepenilor si
celorla lte fructe, era cel mai bun simbol al caii catre Dumnezeu. Pinea era fruc
tul pamnt ului si al muncii omului. -----------------------------------------------Jonglerul se opreste n mijlocul pietii, scoate trei portocale si ncepe sa le ro
tea sca n aer. Lumea se aduna n jurul lui si se minuneaza de gratia si eleganta mi
scar ilor sale. Asa merge si viata, mai mult sau mai putin, spune cineva acolo,
lnga cala tor. Avem ntotdeauna cte o portocala n fiecare mna si una n aer. Dar cea car
e e n aer face diferenta. A fost lansata cu abilitate si experienta dar si urmeaza
propriul curs. La fel ca si jonglerul, lansam un vis n lume, dar nu avem ntotdeau
na contro l asupra lui. n acel moment trebuie sa stii cum sa te lasi n mna Domnului
si sa cer i ca, la momentul cuvenit, visul sa-si urmeze cursul lui corect si sa
cada, mplin it, n minile tale. ------------------------------------------------Unu
l din cele mai puternice exercitii de crestere interioara este sa fii atent l a
lucrurile pe care le facem n mod automat ca respiratia, clipirea pleoapelor, sa f
im atenti la lucrurile din jurul nostru. Cnd facem asta, permitem creierului no s
tru sa lucreze cu mai multa libertate fara interferenta dorintelor noastre. Une
le probleme care pareau de nerezolvat sfrsesc prin a fi rezolvate, iar unele sufe
rinte pe care le credeam a fi de nedepasit sfrsesc prin a disparea fara efort. S
pune maestrul: Cnd trebuie sa te confrunti cu o situatie dificila, ncearca sa folo
sesti aceasta tehnica. E nevoie de putina disciplina .dar rezultatele pot fi su
rpr inzatoare. ------------------------------------------------Un om venise la u
n trg ca sa vnda niste vase. O femeie se apropie si examineaza ma rfa lui. Unele p
iese nu erau decorate, n timp ce altele aveau desene ngrijite. Fem eia ntreaba care
este pretul vaselor. Spre surprinderea ei, i se spune ca pretul este acelasi. C
um pot avea acelasi pret si vasele colorate si cele simple? ntreaba. Cum poate fi
evaluat la fel un vas care a necesitat mai mult timp si mai multe e forturi pen
tru a fi realizat? Snt un artist, spune vnzatorul. Pot vinde un vas pe care l-am f
acut, nu frumusetea lui. Frumusetea este gratis. -----------------------------------------------Calatorul statea singur la o adunare. La un moment dat se aprop
ie un prieten. Tre buie sa-ti vorbesc, spuse prietenul. Calatorul vazu n asta un
semn, si ncepu sa vor beasca despre ce considera el ca ar fi fost important. Vorb
i despre binecuvntaril e lui Dumnezeu, despre iubire, si despre faptul ca vazuse n
apropierea prietenulu i un semnal de la ngerul lui. Pentru ca doar cu un moment n
ainte se simtea singur, iar acum avea companie. Amicul asculta fara sa scoata un
cuvnt, multumi calatoru lui, si pleca. n loc sa se simta fericit, calatorul se si
mti mai singur ca niciod ata. Mai trziu si dadu seama ca nu acordase atentie cerer
ii prietenului: ca el sa i vorbeasca. Pentru ca Universul voise sa se ntmple altcev
a n acel moment. ------------------------------------------------Trei zne fura inv
itate la botezul unui print. Prima i dadu posibilitatea sa gaseas ca iubirea. A d
oua i dadu destui bani sa poata face orice ar fi vrut. A treia i da du frumusetea.
Dar, ca n toate povestile, aparu o vrajitoare. Ea era furioasa pen tru ca nu fus
ese invitata, si rosti un blestem: Fiindca ai deja tot, ti mai dau. V ei avea tal
ent n tot ce vei ncerca sa faci. Printul crescu frumos, bogat si ndragostit. Dar nu
fu niciodata n stare sa atinga nici un obiectiv, pentru ca era distras rapid si
voia sa faca imediat altceva. Spune maestrul: Toate drumurile duc n acelasi loc.
Dar alege calea ta, si urmeazo pna la capat. Nu ncerca sa parcurgi toate cararile.
-------------------------------------------------

Un text anonim din secolul XVIII povesteste despre un calugar rus n cautarea unui
consilier spiritual. ntr-o zi i se spuse ca ntr-un anume sat traia un eremit care
se dedica zi si noapte iertarii sufletului sau. Auzind asta, calugarul pleca n c
autarea omului sfnt. Vreau ca tu sa ma calauzesti de-a lungul drumului sufletulu
i meu, spuse calugarul cnd l gasi pe eremit. Sufletul are propriul drum, iar ngerul
tau te va calauzi, raspunse eremitul. Roaga-te fara oprire. Nu stiu sa ma rog a
sa. Ma nv eti? Daca nu stii sa te rogi fara ncetare, atunci roaga-L pe Dumnezeu sa
te nvete s a o faci. Nu ma nveti nimic, spuse calugarul. Nu e nimic care trebuie n
vatat, pentru c a nu se poate transmite credinta n acelasi fel n care explici mate
matica. Accepta misterul credintei si Universul ti se va dezvalui singur. -----------------------------------------------Spune maestrul: Scrie! Ca e o scrisoar
e, un jurnal sau doar o notita n timp ce vo rbesti la telefon dar scrie! Prin scr
is ne apropiem de Dumnezeu si de ceilalti. Daca vrei sa ntelegi mai bine rolul ta
u pe lume, scrie. ncearca sa pui suflet n scr is, chiar daca nimeni nu citeste cuv
intele tale sau, mai rau, chiar daca cineva ajunge sa citeasca ceea ce ai fi vru
t sa nu fie citit. Simplul fapt de a scrie n e ajuta sa ne organizam gndurile si
sa vedem mai clar ce avem n jur. O hrtie si un creion fac miracole alina durerea,
fac visele realitate si amintesc o speranta p ierduta. Cuvntul este putere. -----------------------------------------------Calugarii desertului afirmau ca era n
ecesar sa lase sa actioneze mna ngerilor. Pen tru asta, uneori faceau lucruri absu
rde cum ar fi sa vorbeasca florilor sau sa rd a fara motiv. Alchimistul urmeaza s
emnele lui Dumnezeu , indicii care uneori par ap roape lipsite de sens, dar care
sfrsesc ntotdeana prin a duce undeva. Spune maestrul: Nu-ti fie teama sa fii cons
iderat nebun sa faci azi ceva care est e n contradictie cu toata logica pe care a
i nvatat-o. A actiona este o atitudine c are este opusul comportamentului obisnui
t cu care ai fost nvatat. Acest lucru mic , nu are importanta ct de mic e, poate d
eschide poarta catre o mare aventura uman a si spirituala. -----------------------------------------------Un baiat conducea un Mercedes luxuos, cnd i se sparse
o roata. n timp ce ncearca sa o schimbe si da seama ca nu are cric. Mda, o sa ma du
c la casa cea mai apropiata si o sa ntreb daca nu mi pot mprumuta unul, gndeste plecn
d n cautare de ajutor. Poate persoana careia i voi cere ajutorul, vaznd masina mea,
mi va cere bani ca sa mi dea cricul, si spune. Cu asa o masina, si cu mine cernd aj
utor, mi va cere pe putin zece dolari. Poate chiar cincisprezece, pentru ca stie
ca am nevoie de cric. Ar pute a profita si sa-mi ceara pna la o suta de dolari. S
i cu ct mergea, cu att crestea pr etul. Cnd ajunse la casa cea mai apropiata si pro
prietarul deschise usa, tnarul st riga: Esti un hot! Un cric nu merita att de mult
! Tine-ti-l sanatos ! Care dintre noi poate spune ca nu facut niciodata la fel?
------------------------------------------------Milton Ericsson este autorul une
i noi terapii care a cstigat aprecierea multor pr acticanti n Statele Unite. Cnd av
ea doisprezece ani a contractat poliomielita. Dup a zece luni, l auzi pe un medic
spunndu-le parintilor lui: Fiul vostru nu va reusi sa treaca noaptea. Ericsson o
auzi pe mama lui plngnd. Cine stie, poate daca reusesc sa trec de noaptea asta, n
u o sa mai sufere att de mult, gndi. Si hotar sa nu doarm a pna n zorii zilei urmatoa
re. Cnd aparu soarele, striga mamei sale: Hei, snt nca viu! Bucuria n casa a fost att
de mare nct a hotart sa nfrunte fiecare noapte, una dupa alt a, pentru a nu-si face
familia sa sufere. A murit la 75 de ani n 1990, lasnd un ma re numar de carti imp
ortante despre capacitatea imensa a omului de a depasi prop riile limite. -----------------------------------------------Sfinte parinte , spuse un novice parin
telui staret, sufletul meu e plin de iubire pe ntru ntreaga lume, si inima mea po
ate face fata oricarei tentatii de la diavol. C are e pasul urmator? Parintele i
ceru discipolului sa mearga cu el sa viziteze o p ersoana bolnava care avea nevo
ie de sfntul mir. Dupa ce au consolat familia, pari ntele observa o pereche de pa
ntaloni ntr-un colt. Ce e cu pantalonii aceia? ntreba. Snt hainele pe care unchiul
meu nu le-a mbracat niciodata, spuse un nepot. A crezut tot timpul ca va fi o oca
zie ca sa-i mbrace, dar acum au devenit inutili. Nu uita a

cei pantaloni, spuse parintele discipolului la ntoarcere. Daca ai comori spiritua


le n sufletul tau, pune-le n practica acum. Altfel ele te vor abandona. -----------------------------------------------Misticii spun ca atunci cnd ncepem drumul no
stru spiritual, vrem deseori sa vorbim cu Dumnezeu si sfrsim prin a nu auzi ce ar
e El sa ne spuna. Spune maestrul: Relaxeaza-te un pic. Nu e usor. Avem o nevoie
naturala de a face n totdeauna lucrul corect, si credem ca-l putem face lucrnd far
a ncetare. E mult mai important sa ncercam, sa esuam, sa ne ridicam si sa ncercam d
in nou. Dar sa-L las am pe Dumnezeu sa ne ajute. n mijlocului unui efort mare, sa
ne privim, sa-I perm item sa se arate si sa ne calauzeasca. Cteodata sa-I permit
em si sa ne tina n brat e. ------------------------------------------------Un par
inte de la manastirea din Sceta se ntlni cu un tnar care voia sa urmeze calea spiri
tuala. Timp de un an de zile, da bani oricui te insulta, spuse parintele. Ti mp
de douasprezece luni, tnarul plati de fiecare data cnd era atacat. La sfrsitul a nu
lui se ntoarse la parinte pentru a nvata care era pasul urmator. Du-te n oras si c
umpara-mi de mncare, spuse parintele. Nici nu pleca bine tnarul, ca parintele se d
e ghiza n cersetor si, folosind o scurtatura pe care o cunostea, se duse la porti
le orasului. Cnd omul se apropie, parintele ncepu sa-l insulte. E minunat! spuse o
mul falsului cersetor. Un an ntreg a trebuit sa platesc pe oricine ma insulta, ia
r acu m pot fi jignit fara sa platesc un ban. Auzind asta, parintele si scoase ma
sca. Est i gata pentru pasul urmator, pentru ca ai nvatat sa rzi n fata problemelor
tale, spu se. ------------------------------------------------Calatorul mergea
cu doi prieteni pe strazile New York-ului. Pe neasteptate, n mij locul unei conve
rsatii, cei doi ncepura sa se certe, aproape atacndu-se unul pe ce lalalt. Mai trzi
u cnd lucrurile se calmasera intrara ntr-un bar. Unul din ei i ceru s cuze celuilal
t. Mi-am dat seama ca este foarte usor sa fii rau cu cei pe care-i c unosti, spu
se. Daca ai fi fost un necunoscut, m-as fi controlat mult mai mult. Dar din mome
nt ce sntem prieteni si ma cunosti mai bine ca oricine altcineva am ajun s sa fiu
mult mai agresiv. Asta e natura umana. Poate ca este natura umana. Dar trebuie
sa luptam mpotriva ei. ------------------------------------------------Snt momente
n care am vrea tare mult sa putem fi de folos cuiva, dar nu putem face nimic. Fi
e pentru ca circumstantele nu ne permit sa oferim ajutor, fie pentru c a persoan
a nu e receptiva la nici o forma de exprimare a apropierii si sprijinul ui. Spun
e maestrul: Iubirea este ntotdeauna. Chiar si n momentele n care ne simtim inutili,
putem sa iub im fara sa asteptam o recompensa, un tribut sau multumiri. Daca snt
em n stare sa a ctionam n acest fel, energia iubirii ncepe sa transforme universul n
jurul nostru. Cnd aceasta energie apare, este ntotdeauna n masura sa si ndeplineasca
misiunea. ------------------------------------------------Cu cincisprezece ani n
urma, n timpul unei perioade de profunda respingere a credi ntei, calatorul era
cu sotia si un prieten la Rio de Janeiro. n timp ce beau ceva mpreuna, un vechi pr
ieten cu care calatorul traise nebunia anilor 60- 70 intra n bar . Ce faci acum? n
treba calatorul. Snt preot, spuse prietenul. Cnd plecara de acolo, cal torul arata
un copil care dormea pe trotuar. Vezi cum are Isus probleme cu lumea? spuse el.
Binenteles ca vad, raspunse preotul. A pus copilul chiar acolo n fata ta ca sa fi
e sigur ca-l vezi, ca sa poti face ceva. -----------------------------------------------Un grup de ntelepti evrei s-au ntlnit pentru a ncerca sa creeze cea mai mic
a constit utie din lume. Regula adunarii era ca daca n perioada n care unul reusea
sa stea n echilibru ntr-un picior unul dintre ei ar fi reusit sa defineasca legil
e care sa guverneze omul, acela ar fi fost considerat cel mai ntelept dintre toti
. Fie ca Du mnezeu sa-i pedepseasca pe criminali, spuse unul. Ceilalti fura de a
cord ca aceas ta nu era o lege ci o razbunare. Fraza nu a fost acceptata. n acel
punct, rabinul Hillel se alatura grupului. Asezndu-se ntr-un picior spuse: Nu face
celorlalti ce nu vrei sa ti se faca tie. Aceasta e Legea. Restul snt judecati. A
stfel rabinul Hillel fu considerat cel mai ntelept dintre ei.

------------------------------------------------Scriitorul George Bernard Show o


bserva un bloc de piatra enorm n salonul unui pri eten, sculptorul J. Epstein. Ce
intentionezi sa faci? ntreba Shaw. nca nu stiu. Ma gndesc, raspunse Epstein. Shaw
era surprins: Asta nseamna ca tu ti pla ifici inspiratia? Nu crezi ca un artist ar
trebui sa fie liber sa-si schimbe pro priile idei cnd vrea? Asta functioneaza do
ar atunci cnd dupa ce ti-ai schimbat ideea tot ce trebuie sa faci este sa modific
i o foaie care cntareste douazeci de grame . Dar cnd te gasesti n fata a patru tone
, trebuie sa gndesti altfel , spuse Epstein.
Spune maestrul: Fiecare dintre noi stie modul cel mai bun pentru a-si face propr
ia munca. Doar acela care se confrunta cu propriile obiective sti e ce probleme
implica. ------------------------------------------------Fratele Ioan se gndea: a
m nevoie sa fiu precum ngerii. Nu fac altceva dect sa conte mple slava lui Dumneze
u. n noaptea aceea lasa manastirea si se duse n desert. Dupa o saptamna se ntoarse l
a manastire. Fratele care facea de paza auzi batnd la poarta si ntreba cine era. Sn
t fratele Ioan. Snt flamnd. Nu se poate. Fratele Ioan este n d rt. Se transforma ntr
-un nger. Nu mai simte foame, nu mai trebuie sa munceasca pen tru a se ntretine. I
arta orgoliul meu, spuse fratele Ioan. ngerii snt milostivi cu oam nii. Asta e mun
ca lor, asta e motivul pentru care contempla gloria lui Dumnezeu. Eu pot contemp
la aceeasi slava facndu-mi munca de zi cu zi. Dupa aceste cuvinte de umilinta fra
tele i deschise poarta. ------------------------------------------------Dintre to
ate armele puternice de distrugere pe care omul a fost n stare sa le inv enteze,
cel mai teribil si cel mai las este cuvntul. Pumnii si armele de foc maca r lasa
snge. Bombele distrug casele si strazile. Otravurile pot fi descoperite. Spune ma
estrul: Cuvntul poate distruge fara sa lase urme. Copiii snt conditionati a ni dea rndul de parintii lor, barbatii snt criticati fara mila, femeile snt masacr ate s
istematic de cuvintele sotilor lor. Credinciosii snt tinuti departe de relig ie d
e aceia care se cred interpretii glasului lui Dumnezeu. Verifica daca ceilal ti
se folosesc de aceasta arma mpotriva ta. Si mpiedica-i sa continue. -----------------------------------------------O legenda a desertului povesteste istoria unui
om care voia sa mearga ntr-o alta oaza si ncepu sa si ncarce camila. Puse paturile,
ustensilele pentru gatit, hainel e lui si animalul suporta toata greutatea. Cnd
sa plece omul si aminti de o superb a pana albastra pe care i-o daruise tatal lui
. O gasi si o puse pe crupa camilei . Cu asta, animalul facu colaps si muri. Cam
ila mea nu a putut suporta greutatea unei pene, trebuie sa fi gndit omul. De mult
e ori gndim la fel despre ceilalti fara sa ntelegem ca micile noastre glume pot fi
picaturile care fac sa dea pe dinafar a cupa suferintei. -----------------------------------------------Uneori lumea se obisnuieste cu ce vede n filme si uita
istoria adevarata, spuse omu l calatorului. ti amintesti filmul Cele zece porunci
? Binenteles. Moise Charlton Hest n ridica toiagul sau, apele se despartira si as
tfel poporul lui Israel putu sa traverseze Marea Rosie. n Biblie nu e scris asa,
spuse persoana. Atunci Dumnezeu i po runci lui Moise: Spune fiilor lui Israel sa
mearga. Si doar dupa ce au nceput sa se miste, Moise a naltat toiagul si s-au desp
artit apele. Pentru ca doar curajul de a parcurge un drum face ca drumul sa se d
ezvaluie. ------------------------------------------------Acestea au fost scrise
de violoncelistul Pablo Casals: Renasc mereu. Fiecare dimi neata este un moment
n care ncep viata din nou. Cu optzeci de ani n urma am nceput p rima mea zi n acelas
i fel dar nu nseamna ca este o rutina. Este esential pentru fe ricirea mea. Ma tr
ezesc si merg la pian sa cnt doua preludii si o fuga de Bach. A ceste bucati func
tioneaza ca o binecuvntare n casa mea. Dar aceasta practica este si un mod de a re
stabili contactul cu misterul vietii si cu miracolul de a fi o fiinta umana. Chi
ar daca o fac de optzeci de ani, muzica nu e niciodata aceeasi ma nvata ntotdeauna
ceva nou, fantastic, incredibil. -----------------------------------------------Spune maestrul: Pe de-o parte stim ca este importanta cautarea lui Dumnezeu. P
e d e alta parte, viata creeaza o distanta clara ntre El si noi. Ne simtim ignora
ti d

e Divinitate, sau sntem preocupati de problemele noastre cotidiene. Asta creeaza


un sentiment de culpabilitate: fie ca renuntam la viata ntr-un fel din cauza lui
Dumnezeu, fie ca simtim ca renuntam prea mult la Dumnezeu din cauza vietii. Aces
t conflict este aparent: Dumnezeu este n viata si viata este n Dumnezeu. Fiecare
t rebuie sa fie atent la asta pentru a putea ntelege destinul mai bine. Daca sntem
n stare sa patrundem n sfnta armonie a cotidianului nostru, vom fi ntotdeauna pe dr
um ul cel bun si ne vom ndeplini obiectivele. -----------------------------------------------Fraza este a lui Pablo Picasso: Dumnezeu este un artist. El a inven
tat girafa, el efantul si furnica. De fapt, nu a cautat niciodata un stil El a f
acut pur si sim plu ce a vrut. Spune maestrul: Cnd apucam calea noastra, ne cupri
nde o mare teama. Ne simtim obli gati sa facem bine fiecare lucru. Dar, din mome
nt ce avem o singura viata de tra it, cine a spus ca trebuie sa pastram standard
ul totul corect? Dumnezeu a creat gi rafa, elefantul si furnica de ce trebuie sa
urmam un standard. Un standard folos este doar pentru a ne arata cum definesc a
ltii realitatea lor. Deseori admiram m odelele altora, si de multe ori putem evi
ta greselile comise de altii. Dar pentr u a trai bine, doar noi stim cum. -----------------------------------------------Niste evrei devotati se rugau ntr-o sin
agoga cnd, n timpul rugaciunii, auzira vocea unui copil care spune: A, B, C, D. nce
rcau sa se concentreze asupra scripturilor, dar vocea repeta, A, B, C, D. ntrerup
sera slujba si, privind n jur, vazura un baietel care continua cu aceeasi i ntona
tie. Rabinul vorbi cu baiatul: De ce faci asa? Pentru ca nu cunosc versurile s f
inte, raspunse baiatul. Asa, speram ca recitnd alfabetul, Dumnezeu va folosi lite
r ele pentru a forma cuvintele potrivite. ti multumesc pentru lectia aceasta, spu
se ra binul. Si fie ca eu sa pot darui lui Dumnezeu fiecare zi a mea pe pamnt n ac
elasi fel n care tu I-ai daruit literele tale. -----------------------------------------------Spune maestrul: Duhul lui Dumnezeu prezent n noi poate fi descris c
a un ecran de c inema. Pe ecran se ntmpla diverse situatii oamenii se iubesc, se d
espart, comorile snt regasite si tari ndepartate snt descoperite. Nu are importanta
ce film este pr oiectat. Ecranul este ntotdeauna acelasi. Nu e important de curg
lacrimi sau snge pentru ca nimic nu poate pata puritatea ecranului. La fel ca si
ecranul, Dumneze u este acolo dincolo de toate agoniile si extazul fiecaruia di
ntre noi. Le vom v edea pe toate cnd filmul nostru se va sfrsi. -----------------------------------------------Un arcas mergea prin padure n apropierea unei manas
tiri Hindu cunoscuta pentru se veritatea nvataturilor sale, cnd vazu calugarii n gr
adina, care beau si se distrau. Ct snt de cinici cei plecati n cautarea drumului nsp
re Dumnezeu, spuse arcasul cu voc e tare. Spun ca disciplina este importanta, da
r acolo se mbata! Daca ai trage o sut a de sageti una dupa alta, ce s-ar ntmpla cu
arcul tau? ntreba cel mai batrn dintre c alugari. Arcul meu s-ar rupe, raspunse ar
casul. Daca se depasesc propriile limite, propria vointa se slabeste. Cine nu re
useste sa echilibreze munca si odihna si pi erde entuziasmul si nu poate ajunge d
eparte. ------------------------------------------------Un rege trimise un mesag
er ntr-o tara ndepartata, cu un acord de pace care urma sa fie semnat. Vrnd sa prof
ite de calatorie, mesagerul si informa ctiva prieteni care aveau afaceri important
e n acea tara. Ei i cerura sa amne, si pentru ca urma sa fi e semnat un acord de pa
ce scrisera noi ordine, si schimbara strategia lor de afa ceri. Cnd ntr-un final m
esagerul pleca, era deja prea trziu pentru a duce acordul; izbucni razboiul, dist
rugnd planurile regelui si afacerile oamenilor care ntrziaser a plecarea mesagerulu
i. Spune maestrul: Este un singur lucru important n viata sa traim propriul desti
n pe rsonal misiunea care ne-a fost ncredintata. Dar deseori sfrsim prin a ne ncarc
a cu preocupari inutile care apoi distrug visul nostru. -----------------------------------------------Calatorul era n portul Sydney, privind podul care leaga c
ele doua parti ale orasu lui, cnd un australian se apropie si i ceru sa-i citeasca
un anunt din ziar. Litere

le snt prea mici, spuse. Am lasat ochelarii acasa si nu reusesc sa citesc. Nici c
al atorul nu are la el ochelarii de citit, si se scuza n fata omului. Mda, cred c
a t rebuie sa-mi iau gndul de la anunt, si, vrnd sa continue conversatia, spune: N
u sntem doar noi doi. Si vederea lui Dumnezeu este ncetosata. Nu pentru ca ar fi b
atrn, c i pentru ca El asa vrea. Atunci cnd cineva lnga El comite o greseala, El l p
oate ve dea foarte clar. Nevrnd sa fie injust, iarta greseala. Si ce crezi despre
faptele bu ne? ntreaba calatorul. Mda, Dumnezeu nu si lasa niciodata ochelarii ac
asa, raspunde a ustralianul rznd n timp ce se ndeparteaza. -----------------------------------------------Exista ceva mai important dect rugaciunea? ntreba discipolu
l pe maestrul sau. Maestr ul i spuse sa mearga la un tufis din apropiere si sa ta
ie o ramura. Discipolul as culta. E nca viu tufisul? ntreba maestrul. Viu ca nainte
, raspunse discipolul. Acum m i si taie-i radacinile, spuse maestrul. Daca o sa
o fac, tufisul va muri, spuse dis cipolul. Rugaciunile snt ramurile unui copac al
e carei radacini snt credinta, spuse maestrul. Asadar poate fi credinta fara ruga
ciune. Dar nu poate exista rugaciune fara credinta. -----------------------------------------------Sfnta Teresa de Avila spune: Aminteste-ti: Domnul ne-a invita
t pe noi toti, si din moment ce El este adevar pur nu ne putem ndoi de invitatia
sa. El a spus: Sa vin a la mine toti cei nsetati si eu le voi da sa bea. Daca inv
itatia nu ar fi fost pe ntru fiecare din noi, Domnul ar fi spus: Sa vina la mine
toti cei care si doresc, pentru ca nu aveti nimic de pierdut. Dar voi da sa bea
doar acelora care snt preg atiti. El nu pune conditii. E de ajuns sa mearga si sa
doreasca, si toti vor prim i Apa Vietii si a Iubirii Sale. -----------------------------------------------Calugarii Zen, cnd vor sa mediteze, se aseaza n fata u
nei stnci si spun: Acum voi as tepta ca aceasta stnca sa creasca un pic. Spune mae
strul: Fiecare lucru din jurul nostru este n continua schimbare. n fiecar e zi soa
rele straluceste peste o lume noua. Ceea ce numim rutina este o zi plina de noi
propuneri si oportunitati. Dar noi nu percepem ca fiecare zi e diferita de celel
alte. Astazi, undeva, o comoara te asteapta. Poate fi un zmbet, poate fi o mare v
ictorie nu are importanta. Nimic nu e plictisitor, pentru ca totul se sc himba c
onstant. Plictiseala nu face parte din lume. Poetul T.S. Eliot scrisa: Mergi pe
multe strazi, ntoarce-te acasa la tine si prive ste fiecare lucru ca si cum ar fi
prima data. Oferit de Biblioteca Online http://biblioteca-prafuita.blogspot.ro/