Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A doua speta: la alegerile publice locale din anul 2000,intr-una dintre comunele
din tara unul dintre consilieri,pe varii motive este invalidat de catre
consiliu.Potrivit legii 215,consilierul vatamat prin invalidare poate formula actiune
in contencios in termen de 5 zile de la data cand i s-a comunicat
invalidarea.Acesta nu face niciun fel de actiune insa acest consilier avea o
persoana in intretinere,majora,persoana respectiva face ea actiune in contencios
administrativ impotriva actului de invalidare.Cel aflat in intretinere avea interesul
ca,probabil tatal lui, sa aiba venituri cat mai mari.Printre altele,unul dintre
veniturile sigure era indemnizatia de consilier.Prin urmare el avea interesul ca
tatal sau sa ramana consilier ca sa obtina indemnizatia,ca el sa poata lua o parte
din aceasta.Instanta da urmatoarea solutie: respinge actiunea pe motivul ca nu
are calitate procesuala activa in sensul ca nu este consilier.Textul spunea :
consilierul vatamat poate face actiune in contencios.
Ultima speta: acum vreo 10,15 ani o persoana a formulat actiune impotriva
Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului solicitand obligarea acesteia sa se
abtina de a mai bate clopotele duminica la ora 12 pentru ca locuieste in piata si o
deranjeaza la masa sunetele si vrea sa manance in liniste.
Acestea sunt spetele de la care o sa pornim sa discutam despre cele trei
conditii in procedura civila dupa care sa le particularizam in contencios.
Prima conditie, capacitatea.Ce inseamna capacitate civila in general?O
aptitudine generala si abstracta de a avea drepturi si obilgatii putand intra in
diverse raporturi juridice civile.Ce vrea sa insemne capacitatea procesuala
civila,care e o parte a capacitatii generale civile?Aptitudinea de a sta ca parte
intr-un proces,introducand actiuni sau aparandu-te,de la caz la caz.Ceea ce
trebuie sa retinem e ca capacitatea este o aptitudine abstracta ,adica
posibilitatea unei persoane de a fi parte in orice fel de proces,in general.Ca
regula,eu personal daca pot fi parte in procesul cutare,pot fi parte in toate
procesele si daca nu pot fi parte intr-un proces nu pot fi parte in niciun fel de
proces.Capacitatea este de folosinta si de exercitiu.Persoanele de peste 18 isi
pot face singure actiunile,cele sub 18 ani isi fac actiunile fie prin reprezentanti fie
asistati daca au intre 14 si 18 ani.Nu exista din punctul acesta de vedere nicio
diferenta in contencios.
Revenim la speta cu ASOCIATIA NATIONALA PENTRU DOVEDIREA
ABUZURILOR.Este corecta solutia?Capacitatea si ideea de capacitate este
strans legata de aceea de personalitate juridica.Daca nu ai personalitate juridica
nu ai capacitate,in mod normal asa a gandit si Inalta Curte.Ceea ce nu e corect
in speta este faptul ca nu e luata in considerare teoria capacitatii de exercitiu
anticipatala persoanele juridice.Adica au acea capacitate,acea aptitudine de a
incheia acte necesare infiintarii persoanei juridice.In speta acele acte necesare
erau reprezentate de autorizare.Prin urmare persoanele respective au facut
cerere la Guvern pt acea autorizatie,daca li s-a refuzat,actiunea in contencios era
singurul remediu pentru a obtine aceasta autorizatie.Prin urmare aceasta actiune
intra in notiunea de capacitate anticipata pentru ca era necesara pentru
dobandirea personalitatii juridice depline.Deci,in temeiul capacitatii anticipate,sa
nu uitam ca exista si asa ceva defapt solutia trebuia sa fie invers.Cum se putea
face altceva ca sa nu ai probleme asta daca,in calitate de avocat nu te duce
mintea sa invoci capacitatea de exercitiu anticipata?Reclamant putea fi nu cel
fara personalitate,in speta asociatia, ci toate persoanele fizice care s-au asociat
sau o parte din ele,care ar fi invocat ca li se incalca dreptul la asociere.
Calitatea procesuala activa: In general in procedura civila cine poate
introduce o actiune?Ce inseamna in primul rand calitate procesuala activa?
Inseamna o aptitudine,dar de data asta nu abstracta,ci concreta de a fi parte,mai
exact de a fi reclamant intr-un anumit litigiu.In general calitate procesuala activa
are cel caruia i-a fost incalcat un drept in general daca vorbim de drept civil.Daca
cineva a suferit o fapta ilicita,victima faptei ilicite,poate creditorii lui si asa mai
departe.Deci problema calitatii este legata de problema interesului despre care o
sa discutam in continuare.Exista insa situatii si in procedura civila cand se cere o
calitate speciala pentru a actiona,pentru ca asa cere textul si daca nu ai acea
calitate nu ai cum sa faci actiunea si asa se deosebeste calitatea de interes.Cea
mai cunoscuta situatie pentru care iti trebuie o calitate speciala pentru a actiona
intr-un litigiu civil este atunci cand se invoca nulitatea relativa.Norma care
3
LEGII
CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
Conditia capacitatii ca principiu ramane la fel ca in civil,adica reclamantul in mod
normal ar trebui sa fie o persoana fizica sau juridica.Chiar daca la nivel general
conditia capacitatii ramane aceeasi din procedura civila,la nivelul LCA exista o
exceptie aparenta si extreme de discutabila si anume grupul de persoane fara
personalitate juridica.Avem art 2(1) lit.a care ne spune ca persoana vatamata
este orice persoana titulara a unui drept sau a unui interes legitim vatamata
printr-un act administrativ si ca este asimilat persoanei vatamate si grupul de
persoane care pe de o parte nu are personalitate juridica dar este titular de
drepturi si interese legitime private pe de alta parte.Daca acest text era in vigoare
cand s-a judecat acea cauza cu Asociatia Nationala pentru dovedirea abuzurilor
5
aceasta
prevedere
este
un
paradox,o
contradictie
de
aiba o forta juridica cel putin egala cu a normei reguli.Nu putem deroga prin
hotarare de consiliu local,de exemplu,de la lege.Textele speciale sunt in principiu
in legea 215.Aceasta lege are forta juridica de lege organica.Regula orice
persoana fizica sau juridica am regasit-o in art.1 din LCA care e tot o lege
organica,deci aparent raspunsul este ca pana aici au forta egala si prin urmare
este posibil,dar din pacate pentru aceasta ide,regula aceasta nu figureaza
numai in art.1 al LCA ci si in art. 52 din Constitutie.Defapt art.1 din LCA reia
prevederile art 52 din Constitutie si atunci regula aceasta ca orice persoana fizica
sau persoana vatamata poate face actiune in contencios administrative impotriva
actului care o vatama are forta constitutionala.Problema este ca aceasta
exceptie are forta inferioara,deci se pune problema neconstitutionalitatii.Este
acest text constitutional sau nu?Sunt doua operatiuni prin care putem
verifica.Prima operatiune este sa le comparam.Acestea par a fi contrare.Cand
exista macar aparenta de contrarietate,singura situatie in care nu neaparat este
neconstitutionala-neconstitutionalitate conditionata-de interpretare,in sensul ca la
nivel de interpretare textul sa poata sa presupuna doua interpretari,una
constitutionala,una neconstitutionala si atunci textul in continuare va ramane in
vigoare dar va trebui sa fie interpretat in sensul in care convine nu contravine
Constitutiei.Prima interpretare care aparent ar fi neconstitutionala ar fi in sensul
evident si anume in situatiile acelea consilierii pot face actiune si ceilalti nu.Asta
ar fi neconstitutional in interpretare pentru ca ar bloca accesul unor persoane
vatamate la contencios.Alta interpretare ar fi ca este o diferenta de
procedura.Intotdeauna textele speciale instituie si o procedura speciala:ai
actiune in 5 zile,te judeci in 30 de zile,se da solutie irevocabila,instanta
competenta e una,procedura prealabila nu trebuie,prin urmare daca introduce
actiune o alta persoana decat cea cu acea calitate ea nu se va prevala de textul
special din legea 215 ci de LCA si prin urmare evident ca pentru ea termenele
sunt cele obisnuite,trebuie procedura prealabila,exista si recurs,s.a.m.d,deci e o
alta procedura.Trebuie sa retinem,ca aceste exceptii,cand exista o calitate
speciala sunt defapt exceptii numai in aparenta in sensul ca cei care au acea
discutat anul trecut. Bun! Dreptul civil e un drept al, cuvantul in jurul caruia
graviteaza dreptul civil este (particular, nu , nu-ti spune nimic, consimtamantul e
o aplictie, si aaia e o alicatie, mai aproape de adevar, in afara de asta, da ptuteti
sa ajungeti toti e acolo. Sa ..fraternitate) deci dreptul civil este un drept al ,
dar n-am mai discutat o data? Ma rog, asa.., ce poti face in dreptul civil? Tot ce
nu e interzis de lege, prin urmare dreptul civil e un drept al LIBERTATII,
bineinteles, poti sa inchei ce fel de contract, cand vrei, cum vrei, cu cine vrei, poti
sa inchei daca vrei in limitele stabilite de legi, eh! Cum dr civil e in general un
drept al libertatii, bineinteles cainteersdul pe care l aperi in spate este legitim,
daca, si asta I definitia civilista, nu e prohibit de legi, at e legitim pt ca legea aici
promoveaza libertatea bun! In contenciosul administrative ii o diferenta
fundamental , si anume , dreptul administrative dimpotriva e un drept al
constrangerilor. Ma rog al inteeresului public, iar pt cetateni este un drept al
constrangerilor care se intampla prin puterea publica, da! Prin urmare vedeti una
este sa promovezi un interes legitim in dreptul civil si alta este sa vrei sa anulezi
un act admin care pana la proba contrara se presupune ca ce? Se presupune ca
ar satisface sau ar urmari realizarea unui interes public, da? Si atunci , vedeti,
exista si acte administrative ilegale care a urmarit un interes public, va dau
numai un exemplu, ganditi va la niste acte e rechizitie a unor bunuri mobile
facute de o persoana necompetenta , da? Prefectul organul competent, poate e
demis si nu exista nici subprefect, ce sa facem? Poi nimic! Primarul cu forta vine
si zice rechizitionat, actul e legal? Nu , ca e emis de organul necompetent, dar
este in interese public? Poi da, ca altfel s-ar putea ca asa o comunitate sa fie
rasa de o calamitate de pe suprafata pamantului.
Deci! Vedeti, si atunci ca sa il inlatur din ordinea juridical, un asemenea act
admin care se presupne ca e emis in interes public, doctrina vine si spune ca nu
e sufficient un asemenea interes procesual slab, trebuie sa justifici o vatamare
mai grava , primul pas a fost un drept subiectiv. Dupa care intr-adevar in
sistemele occidentale si apoi ne-am aliat si noi, asa ! notiunea asta a fost extinsa
si la aceea relative vecina, sau sa-i spunem asa, interes legitim.
cine o sa-l cumpere? Cine ajunge primul, nu-I asA? Cine ajuge primul da banu si
isi ia masina, ce putem sa spune ca a facut cu inetersele celorlalti? Le-a incalcat!
Nu-I asa? E adevarat? =)))) e adevarat sau nu e adevarat? Adica ceilalti nu mai
vad nciiun Ferrari, da? Bun. Pe cand cel cae l-a cumparat ce se intampla ,
interesul lui s-a tranformat in drept.
Pana cand ai dobandit autoturismul aveai un simplu interes, o vocative extreme
de abstracta si numai cine a ajuns sa-l cumpere, intersul lui se tranforma in
drept subiectiv, si daca altul ia masina ce se intapl? Spunem ca I s-a incalcat
dreptul si spunem ca exista forta de constrangere a statului, ceilalti au un simplu
interes, nu-I asa? Bun! Deci pana acuma e clar acre e diferenta din ter drept si
interes? Cumsa va spun? Stiti sau a ti inceput sa observati ca o sa va dati seama
si mai bine peste 2-3 ani ca societatea asta in realitate e o jungle si fiecare in
niste limite care ajunge primul la ceva isi satisface interesul si alalaalt nu, eh!
Statul intervine si protejeaza in principiu drepturile, in principiu, eh acuma
interbarea este ca acelasi exemplu, ce inseamna notiunea esentiala de interes
legitim>? (nu stiu cine o sa invete si partea asta)
In aceeasi speta intrebarea este cine ajunge primul sa cumpere masina? Cine
alearga mai repede , e interzis sa alergi mai repede decat altii? Da? Nu! Deci
pana aici e un soi de hai sa-I zic asa libera concurenta, da? Bun! Dar intrebare:
daca stiu io geamurile astea sau stiu eu de pilda unul sau doi sau 5 dinter voi
care ar alerga foarte repede ar fi sechestrat, ar primi un par in cap, da? Incat sa
nu mai poata alerga si sigur din cauza asta n-au ajuns sau nici macar nu au avut
sansa sa incerce sa cumpere , e acelasi lucru ca pana acuma? Da sau nu? Nu
chiar!
Prin urmare, vedeti, si ajungem aici sa dam alt exemplu:
In general inetresul legitim, vedeti? Interesul este protejat d eforta de
constrangere a statului , de ce ? Pt ca dreptul asta in primul rand este prevazut
de o lege si daca incalci dreptul respective implicit incalci si legea, in general,
inetersele simple nu sunt prevazut de nici un act juridic, si prin urmare incalcand
acel ineters nu incalci nimci si actiunea ta e licita ca principiu, se poate intampla
uneori, ca un asemenea interes sa fie incalcat printr-o actiune ilicita si atunci, la
11
nivel teoretic, unii au venit si au spus: din momentul ala pt ca nu e echitabil (daca
e vb) ca cineva sa suporte sa fie subiectul unei actiuni ilicite, interesul sau se
legitimeaza, devine unul licit si asta e definitia de aici..
Interesul legitim= un interes care, in idea protejarii starii generale de legalitate,
merita protectie.
In general, interesul poti sa il incalci ca nu se intampla nimic, dreptul va primi
despagubire, in caz de incalcare indiferent daca actiunea care il incalca e licita
sau ilicita. Situatia asta intermediara de interes legitim poate primi despagubire
numai daca actiunea care il incalca este ilicita. Din punctul asta de vedere, avem
asa o ierarhizare . De exemplu dr de proprietate..cum se poate incalca printr-o
actiune ilicita? Printr-un act adm, printr-un fapt civil..n-are importanta vine
cineva , imi distruge gardul, intra si construieste pe terenul meu , fara acordul
meu..ii o incalcare ilicita a dr meu de proprietate? Da! Se poate incalca si printr-o
actiune licita dr de proprietate, in cazul exproprierii si in cazul exploatarii
resurselor subsolului ( constitutia presupune acestea). Ex: la mine in gradina se
gaseste uraniu, teoretic, pot sa fiu expropriat, dar autoritatea nu are niciun
interes pt ca exploatarea poate dura 2 anifapt pt care nu ma va expropria, ci
intervin acolo, exploateaza si pleaca. Mi s-a incalcat dr de proprietate? Da,
exercitiul atributelor dr de propritate sunt perturbate (nu pot sta cu cortul in
gradina), avand un drept, am dreptul la despagubire. Vatamarea dreptului
indiferent daca e printr-un act ilicit sau licit presupune despagubire. In schimb,
vatamarea interesului legitim va presupune despagubire numai daca faptul sau
actul respectiv este ilicit. Ce inseamna in viziunea legiuitorului interesul legitim?
Art 2(1) lg cont.adm lit p) si r) interesul legitim este de doua feluri:
1. Privat= legate tot de notiunea din dr civil; dr subiectiv viitor si
prefigurat(previzibil)- notiuni incerte- previzibil, prefigurat=trebuie sa aiba
un anumit grad de certitudine, nu asa o simpla espectativain exemplul
nostru cu ferarri , cel care nu ajunge primul , are un dr subiectiv viitor? Nu
prea, pt ca speranta lui nu se bazeaza pe nimic . Nu poti avea speranta ca
tu ajungi al doilea si pe primul il calca masina. Alta ipoteza: ferarriul se
vinde nu de un particular, ci de o autoritate publica, obligatoriu se vinde la
12
public, ci asa cum spune art.1(1)= intre cele 2 trebuie sa existe un raport
de cauzalitate. Vatamarea interesului legitim public decurge logic din
incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Ex: ar exista
norme care ar spune asa: culorile fatadelor in municipiul x trb sa
intruneasca urmatoarele conditii..si sa it idea nistre reguli ..cum sa arate
edifciileavand asemenea reguli clareCL din CJ adopta urmatoarea
hotarare: incepand de maine toate blocurile din manastur sa se
vopseasca in culoarea mov ..o pers din cartier locuieste la casa( de casa
lui nu se atinge nimeni) => formuleaza actiune in CA si spune: sa anulati
hotararea pt ca : arata ca naiba cartierul tot mov ce e aia regula de
estetica urbana? Un interes legitim public? Instant cand se vede in fata
cu actiunea: cand si cum te afecteaza pe tine ca stai la casa? Raspuns:
ori de cate ori ma trezesc dimineata si ma uit in jur imi vine sa vomit, deci
mi se incalca dreptul la sanatate(=dr constitutional) => actiunea NU se
admite: pt ca nu e niciun drept acesta, nici macar un interes legitim, e un
simplu interes. Dar daca reclamantul sta in blocul respectiv si spune: ca
mi-au vopsit cu forta blocul mov si asta e proprietatea mea => ar putea fi o
problema pt ca aici deja exista un dr de proprietate care ar putea fi afectat
( incalcarea nu e atat de grava -culoarea- dar totusi, macar un interes
legitim exista, (trecand peste ideea de dr de proprietate) pentru ca avem
niste norme care reglementeaza regulile coloristice( estetica urbana), care
sunt incalcate prin culoarea mov, numai ca cel care nu are nicio treaba cu
cartierul respectiv nu are cum sa faca actiune in CA,
pentru ca nu-l
16