Sunteți pe pagina 1din 59

Curs 11 10.12.

2013

In fata carei instante se invoca exceptia conexitatii?

Cum scrie textul? V-am spus ca textul este foarte clar ca in vechea reglementare cum scrie textul? In fata carei instante se invoca exceptia conexitatii?

Deci in fata instantei ulterior sesizate, care prin incheiere ... Si atunci care va fi problema interpretabila? V-am spus, pentru ca vechea reglementare, daca va uitati pe codurile comparate nu exista o prevedere care sa specifice care dintre instante se pronunta, astfel asa se intampla: se invoca in fata instantei ulterior sesizate care trimitea dosarul la instanta prima sesizata care zicea bine sau nu. Dar se putea intampla si sa trimita dosarul inapoi si atunci se trimitea dosarul de la o instanta la alta. C Codul nou rezolva aceasta problema si spune foarte clar: se invoca exceptia conexitatii in fata ultimei instante sesizate si ea trebuie sa se pronunte, ma desesizez de dosarul meu sau nu.

Practic nu cealalta instanta trebuie sa spuna ma incarc cu un dosar in plus sau nu, pentru ca tocmai asta a vrut sa evite legiuitorul ca nu cumva mai intai instanta sesizata sa spuna: nu am chef eu de dosarul asta mai bine nu comentez. Am avut astfel de probleme in practica, bine ea nu are atat practica, deci cam asta era idea codului si cred ca nu este interpretabila, adica unde e interpretabil e interpretabil, dar aici textul mi se pare foarte clar.

Da. La art 178. alin 5 se refera si la nulitate absoluta sau nu?

285

V-am spus la curs ca sunt doua opinii posibile. Intr-o opinie care pare majoritara se refera doar la exceptiile la nulitatiile relative, si v-am dat si exemple, ca acelea trebuie invocate deodata si ce se intampla daca nu sunt invocate deodata chiar daca la acelasi termen una dupa alta

Am spus ca este o opinie recenta care spune ca se refera inclusiv la nulitatile absolute, urmeaza chiar acum sa facem sanctiuniile pentru nerespectarea unor termene de decadere, este vorba despre chiar de un termen de decadere aici, ca este un termen imperativ in interiorul caruia terbuie indeplinit un act de procedura sau invocata o exceptie, da? Si atunci sa vedeti ca termenele de decadere nu vizeaza instanta de judecata, vizeaza partile, si atunci instanta poate sa invoce aceste exceptii chiar cu depasirea termenului prevazut de lege, deci chiar si in aceasta opinie care spune ca 178 alin ultim s-ar aplica si nulitatiilor absolute, recunoaste ca numai in ceea ce priveste partiile si ca instanta ar putea sa invoce oricand, sigur cu respectarea altor texte din Cod, cum ar fi 488alin 2 in materie de refuz care spune ca nu se pot invoca in refuz motive care putea fi invocate in apel si nu au fost invocate. Aceasta nici macar de catre instanta.

EX: exceptia lipsei calitatii procesuale active sau pasive este o exceptie de fond, absoluta care poate fi invocata oricand pe parcursul procesului, dar daca nu a fost invocata in fata primei instante si in apel, instanta de recurs nu poate invoca omiso medio, deci chiar si instanta este tinuta de anumite texte ale codului, dar in principiu ea nu este vizata da termenele de decadere. Si atunci instanta putea sa invoce aceasta nulitate oricand, repet cu respectarea altor texte. Si atunci eu va intreb, bun partile nu pot invoca, instana o poate invoca oricand si atunci mergem inapoi la rolul judecatorului, nu? Daca vine partea si spune ar fi vorba de o nulitate absoluta pe care instanta ar putea sa invoce din oficiu, am discutat si la motivele de recurs la rolul judecatorului? Ca acolo spune, judecatorul poate invoca din oficiu motive de ordine publica. Si ce am spus ce inseamna poate? Atunci cand nu a facut-o partea, dar daca partea invedereaza ca bine eu nu am invocat un motiv de ordine publica, dar uite ca ar exista, instanta nu poate sa ignore, acest motiv invocat

286

de parte, chiar cu nerespectarea termenului de motivare a recursului. Si asa tot aici, bun partea nu a invocat exceptia de nulitate absoluta atunci cand putea sa invoce, dar invoca ulterior, ce poate sa faca instanta care ar trebui sa invoce din oficiu? Sa o ignore? Deci un principiu in virtutea caruia ar trebui sa tina de a se pune in discutie si in masura in care este fondata sa se pronunte asupra ei in sensul acesta. Deci indiferent care opinie o adoptam, de fapt ajungem la acelasi concluzie in cele din urma, ca instanta trebuie sa se pronunte asupra ei.

V-am spus, atunci cand am vorbit despre nulitatea actului de procedura, codul face distinctie intre nulati pentru nerespectarea conditiilor de fond si nulitati pentru nerespectarea conditiilor de forma, si v-am spus ca este greu sa faca o similitudine cu normele de drept substantial si ca in procedura in toate manualele o sa vedem dupa modelul codului civil francez ca se dau exemple, care seamana cu nulitatile de fond din dreptul substantial, cum ar fi cele vizand: capacitatea de exercitiu, capacitatea de folosinta, si reprezentarea,

Evident ca si in procesul civil am vorbit despre reprezentarea in contextul capacitatii de exercitiu ca si conditie de exercitare a actiunii civile. Si v-am spus ca s-ar putea discuta si chiar despre vicii de consimtamant ca si motiv de nulitate de fond ale actului de procedura.

Codul de procedura civila franceza in schimb defineste exact ce inseamna nulitati de fond si ce inseamna nulitati de forma, si profitand de aceasta clasificare spune ca nulitatile de forma trebuie invocate toate deodata si ca cele de fond ar putea fi invocate per a contrario de fapt oricand dealungul procesului. Codul de procedura civila franceza vorbeste despre aparari de fond, iar codul nostru nu vorbeste despre aparari de fond, decat foarte putin ( art. 71 si 72) , iar exceptii de procedura art 73 si 74 le defineste.

287

Remarcati exceptia nulitatii, si acolo vorbeste in sectiunea I despre nulitate actului pentru vicii de forma 112 si 116, si despre nulitati pentru neregularitati de fond. Face aceasta distinctie, pe care o face si codul nostru, dar codul nostru nu defineste ce inseamna nuliate de fond si nulitate de forma, deci sa deschideti codul la art. 174 alin 1 ca sa ne lamurim, unde avem o definitie legala a nulitatii; dar nu-mi spune care sunt cerintele de fond si care sunt cerintele de forma pentru dreptul substantial. Codul de procedura civila insa le defineste aceste cerinte de fond, care sunt de la 117-121 din codul de procedura civila francez: este vorba de capacitatea de a sta in justitie, care este de ordine publica si puterea de reprezentare, este vorba de incapacitatile de folosinta si de exercitiu. Maincolo vorbeste de puterea unei parti de a figura in proces ca si reprezentant al unei persoane morale. Si mai vorbeste despre incapacitati de exercitiu si de posibilitatea unei persoane de a reprezenta o alta persoana in justitie. Deci reprezentarea tine tot de capacitate. Astea sunt neregularitati de fond. Revenind, la nerespectarea unor neregularitati de forma, art 113 are o reglementare asemanatoare cu 178 alin 5, care spune ca toate motivele de nulitate ale actelor de procedura trebuie invocate simultan sub sanctiunea inadmisibilitatii. Dar se refera la nulitati pentru vicii de forma, asadar pornind de la aceasta distinctie importanta acestei clasificari este asta: nulitatiile pentru vicii de forma trebuie invocate toate deodata, sub sanctiunea inadmisibilitatii. De fapt nu vor mai fi primite daca sunt invocate ulterior, este o decadere.

La noi desi face distinctia intre conditiile de fond si conditiile forma, nu le defineste si atunci cand vorbeste la art.178 nu se raporteaza nici decum la aceasta distinctie ci discuta despre distinctia intre nulitati absolute si nulitati relative. Dar ati vazut ca legiutorul francez , la nulitatile de fond foloseste expresia ca sunt de ordine publica. Deci practic de aici s -a pornit doctrina majoritara cand s-a spus ca acest articol vizeaza numai nulitatile relative, nu si cele absolute DAR repet este o opinie recenta care spune nu pentru ca nu am preluat reglementarea din codul de procedura francez.

288

Textul de la art.178 al.5 nu face nici o distinctie intre nulitatile relative si acelea absolute cum face art.113 din Codul francez intre nulitatile privind neregularitati de fond si neregularitati de forma, asadar si nulitatile absolute trebuie invocate de indata ce sunt cunoscute de catre parti, dar pentru ca acest text nu se aplica instantei revenim la termene si la sanctiunea pentru nerespectarea lor. Instanta ar putea sa le invoce oricand, si atunci, ajungand inapoi la principii, la rolul judecatorului de a pune in discutie orice problema de fapt si de drept, el ar trebui sa puna in discutie din oficiu exceptia nulitatii absolute, nefiind tinute de termenul de care sunt tinute partile si daca nu a observat singur acea nulitate absoluta si atrage atentia deoparte, chiar cu nerespectarea termenului prevazut de lege, nu poate sa ignore acest lucru.

Care sunt sanctiunile pentru nerespectarea termenelor? clasificarea termenelor: in functie de caracterul lor: sunt imperative (deci termene in interiorul carora trebuie efectuate anumite acte de procedura si prohibitive ( in interiorul carora nu pot fi efectuate anumite acte de procedura) dupa modul in care sunt stabilite: pot fi legale , judecatoresti sau conventionale dupa sanctiunea care intervine in caz de nerespectare: termene absolute sau relative

(ex.:nemotivarea de catre judecator in termen de 30 de zile nu atrage nulitatea hotararii dar poate atrage sanctiuni disciplinare pentru judecator, deci termenele relative nu au ca sanctiune nulitatea actului de procedura efectuat cu depasirea lor)

La sanctiuni ne intereseaza primele 3 clasificari. Revenind la sanctiuni , observati art.185 nerespectarea termenului sanctiuni cand un drept procesual trebuie exercitat intrun anumit termen (este vorba despre un termen imperativ), nerespectarea acestuia atrage decaderea in exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea prevede altfel si actul de procedura facut de peste termen este lovit de nulitate.

289

Sanctiunea pentru nerespectarea unui termen imperativ este decaderea din dreptul de a mai efectua acel act de procedura, daca legea nu dispune altfel. Iar daca totusi efectuez actul de procedura, acesta este lovit de nulitate.

In cazul termenelor prohibitive, art.185 al.2 in cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen, actul facut inaintea implinirea termenului poate fi anulat la cererea celui interesat. este o nulitate relativa si ramane la latitudinea partii, ale carei interese sunt ocrotite ,sa o invoce.

Termenele prohibitive le intalnim, de regula, in materia executarii silite, pentru ca acolo trebuie sa i se dea posibilitatea debitorului executat silit, chiar dupa ce a pornit execuarea silita, sa-si execute singur/voluntar obligatia stabilita prin titlu executoriu si in functie de forma de executare acest termen difera de la caz la caz. Daca totusi executorul judecatoresc, la cererea creditorului efectuaza acte de executare in interiorul acestui termen, acestea sunt anulabile de catre debitor pe calea contestatiei la executare (va trebui sa sesizeze instanta de executare si sa ceara anularea actului de executare facat in interiorul termenului prohibitiv. Asa se explica faptul ca nerespectarea termenelor prohibitive atrage anulabilitatea actului de procedura, care se constata de instanta doar la solicitarea persoanei interesate care este de regula debitorul, pe calea contestatiei la executare.

In ceea ce priveste termenele imperative, in iteriorul carora trebuie efectuat un anumit act de procedura daca actul de procedura nu este efctuat cu respectarea termenului, el nu va mai putea fi efectuat, daca leagea nu prevede altfel.

Este termen imperativ legal sau se refera la termenele judecatoresti sau conventionale?

In vechea reglementare se spunea expres in cod ca este un termen legal, in noua reglementare nu se mai spune acest lucru. Doctrina recunoaste in mod unanim ca sanctiunea decaderii este

290

atrasa si de nerespectarea unui termen dat de catre judecator, adica nu numai termenul prevazut de lege. EX: trebuie sa exercit calea de atac intrun anumit termen, 15 zile de la pronuntare, nu am exercitat calea de atac este termen imperativ fix prevazut de lege, nu mai pot sa exercit calea de atac, sunt decazut din drepturi, daca totusi o fac actul de procedura este nul absolut.

Sanctiunea nulitatii si decaderea din dreptul de a mai face, daca exercit acte procedurale cu termenul depasit este atrasa si in cazul termenelor judecatoresti. Daca nu respecti poate sa te decada din dreptul de a face chiar daca el a stabilit termenul.

Am vazut ca nerespectarea termenului imperativ atrage sanctiunea nulitatii, decaderea partii din exercitarea dreptului, si daca totusi efectuaza peste termen atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Cine poate invoca decaderea?

Nu confundati! Termenele imperative cu termenele stabilite in norme imperative!

Termenul imperativ poate fi reglementat de norme imperative sau dispozitive. Daca termenul este reglementat de norme de ordine publica sanctiunea decaderii poate fi invocata de oricine (inclusiv procurorul sau instanta din oficiu). Daca este vorba de termene dispozitive poate invoca doar parte in favoarea careia curge acel termen.

Art.204 al.3

Am discutat deja despre etapele procesului: etapa scrisa (trebuie formulat o cerere de chemare in judecata), procedura de comunicare a ei, depunerea intampinarii, raspunsul la intampinare si fixarea primului termen de judecata. Si am spus atunci ca aceasta noua procedura are ca sens faptul ca la primul termen de judecata si partile si instanta sa stie exact ce pretind , care sunt

291

probele, care sunt exceptiile pe care le ridica, apararile de fond daca este cazul, etc. Totusi, vine codul la art.204 si spune ca la primul termen de judecata reclamantul isi poate modifica actiunea (fara acordul paratului) se arunca tot ce a scris la partea de regularizare la gunoi!

al.3 spune : daca face acest lucru cu depasirea primului termen de judecata, mai poate sa modifice in continuare actiunea doar cu acordul expres al tuturor partilor. In aceasta situatie, cine poate sa invoce decaderea reclamantului din dreptul de a-si modifica actuinea? De ce poate modifica neconditionat la primul termen de judecata? poate sa modifice pana la primul termen al.1 reclamantul poate sa modifice cererea si sa depuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citata deci, chiar daca nu ar fi procedura cu paratul, dar este procedura cu reclamantul, el poate sa modifice numai pana la acest termen. Nu ma intereseaza nici principiul prioritatii, fiindca acest termen il vizeaza pe reclamant, sigur, nu o sa judec cauza, o sa dau termen si o sa comunic paratului cererea modificata; dar daca am cu reclamantul procedura de citare la primul termen, acesta este un termen de decadere, pana aici poate sa-si modifice actiunea.

al.4 poate sa faca si ulterior cu acordul paratului Este acesta un termen imperativ reglementat de ordinea publica sau de ordinea privata? Doctrina majoritara spune ca este norma de ordine privata Intrebare, dar judecatorul poate sa invoce din oficiu decaderea?

In aceasta situatie judecatorul poate sa invoce decaderea din oficiu, daca paratul nu isi da acordul expres! asemenator cu lipsa capacitatii de exercitiu ( se da un termen pana la care poate sa fie acoperita de parat ) Instanta se va pronunta pe cererea initiala daca cererea reclamantului nu este facuta in termen si nu isi da acordul expres nici paratul.

Termen imperativ de ordine privata si termen imperativ de ordine publica.

292

Art.193 sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecare. Al.2 spune ca neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii acesta este un termen

4 conditii generale + conditii speciale

Din ce am invatat la clasificarea actiunilor: Inadmisibilitatea actiunii in constatarea atunci cand as avea o actiune in realizare conditie (speciala) ce tine de exercitiul actiunii civile. Cine poate invoca nerespectarea ei? numai paratul si numai prin intampinare (trebuie depusa de care parat, ca regula, dupa 25 de zile dupa ce i s-a comunicat cererea de chemare in judecata) ; daca nu depune intampinare paratul nu mai poate invoca exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa procedurii prealabile (este un termen de decadere de ordine Poate instanta sa invoce din oficiu decaderea din dreptul de a invoca decaderea? lasam pe saptamana viitoare cand facem cererea de chemare in judecata

Iata, este foarte important sa calific termenul; e greu sa spun daca este un termen imperativ legal reglementat de o norma de ordine publica sau privata, ca sa stiu cine poate sa invoce decaderea si in ce termen poate sa invoce decaderea. Art.193 si saptamana viitoare!

Sanctiunea in cazul nerespectarii termenului legal, care poate fi unul legal sau judecatoresc, poate fi decaderea din dreptul de a mai efectua actul de procedura, dupa cum norma care reglementeaza termenul este imperativa sau dispozitiva, aceasta sanctiune poate fi invocata din oficiu sau numai de catre partea a carei interes este ocrotit. Dupa cum este o norma imperativa sau una de ordine privata, poate fi invocata oricand pe parcursul procesului (ca si nulitatile De ce? pentru ca efectuarea actului de procedura cu depasirea termenului loveste acest act de nulitate, si atunci invocarea decaderii urmeaza

293

regulile invocarii nulitatii. Pe ce cale? pe cale de exceptie sau pe caile de atac daca a fost un termen de decadere de oridine privata si s-a invocat in termen si instanta a respins gresit exceptia se solutioneaza prin incheiere )

Poate sa invoce modul se solutionare a exceptiei ca motiv de exercitare a caii de atac. Iata prin ce se solutioneaza exceptia: prin incheiere admis, respins sau poate fi o incheiere finala. Daca spun: Invoc decaderea reclamantului de a exercita calea de atac a apelului pentru ca a depus declaratia de apel cu depasirea termenului prevazut de lege Atunci daca instanta admite exceptia se va si pronunta prin decizie, chiar la primul termen de judecata si ar respinge apelul ca tardiv. Alta discutie: Il respinge ca tardiv sau anuleaza apelul pentru ca a fost efectuat actul de procedura cu depasire termenului de decadere prevazut de lege? opinii diferite

Vechiul cod: La termenul de decadere respingi ca tardiv (in exemplul dat apelul) si daca nu este timbrat, daca este facuta fara calitat, etc. este anulat. Ai depasit termenul, esti decazut, calea de atac este respinsa ca tardiva.

Noul cod spune: decadere inseamna ca nu mai pot sa exercit daca a trecut termenul; daca totusi il efectuezi trebuie sa fie nul. Deci exceptia poate fi solutionata fie prin incheiere fie prin hotararea finala. Daca prin incheiere se solutioneaza gresit, poate fi invocata de catre partea interesata in calea de atac , ca motiv de exercitare a caii de atac.

Termen fix ex.: apelul trebuie exerciatat in 5 zile de la momentul comunicarii nerespectare atrage decaderea. Stabilirea unui moment sau etape a procesului, am dat exemplu art.44 al.1 se refera la formularea cererii de recuzare. Vorbeste de: inainte de inceperea oricarei dezbateri, deci practic inainte de primul termen de judecata inainte sa se vorbeasca orice, vine partea interesata si spune recuz completul de judecata, trebuie sa faca acest lucru inainte sa se discute

294

orice! Daca stia motivul de recuzare si nu a recuzat si a spus: formulez o cerere de ajutor public judiciar sa ma scutiti de plata taxei de timbru deja este decazut din dreptul de a recuza , trebuia sa ceara recuzarea inainte de a cere orice judecatorului. acest lucru nu este prevazut expres de lege.

Stabilirea unei anumite ordini in efectuarea actelor de procedura am discutat la invocarea nulitatii relative si am spus ca se invoca fie chiar la momentul in care s-a produs , daca partea este prezenta , fie la termenul urmator cu procedura completa cu partea care avea interesul sa invoce nulitatea relativa, inainte de (art.878 al.3 lit.b) a pune concluzii pe fond. Deci iata stabileste o anumita ordine in efectuarea actelor de procedura. Dar pot la termenul urmator , dar nu oricand, inainte de a incepe sa pun concluzii pe fond, deci in etapa cercetarii judecatoresti (dupa ce se inchide aceasta etapa si intram in dezbateri nu se mai poate invoca exceptia nulitatii relative). EX: lipsa procedurii de citarea cu mine la termenul anterior si s-a administrat o serie de probe si la termenul urmator cand este procedura cu mine ma prezint si stau linistit ; se inchide faza cercetarii judecatoresti si incep sa se puna concluzii, atunci imi amintesc ca la termenul anterior a fost viciu de procedura cu mine si toate probele administrate in absenta mea, fara sa fiu legal citata, toate sunt nule. Mai pot sa fac acest lucru? sunt decazut din dreptul de a mai face!

Cand nu intervine decaderea? Ipoteza 1: nu a fost constatata de instanta, am exercitat peste termen calea de atac, dar nu s-a observat acest lucru si s-a judecat pe fond. Cand se renunta la dreptul de a invoca decaderea daca este termenul de decadere stabilit prin norma dispozitiva, ex.:art.204 al.3. Trebuie sa vad daca termenul este de ordine publica sau privata, daca poate partea care ar fi ocrotita sa renunte sau nu la invocarea acelui drept.

Am dat exemplu cand am vorbit despre roulul judecatorului in procesul civil si am spus ca probele trebuie propuse prin cererea de chemare in judecata sau prin intampinare de catre

295

parti. Daca nu au propus? Poate judecatorul sa le propuna din oficiu, cu depasirea acestui termen? (sanctiunea decaderii nu vizeaza judecatorul!) Dar daca partea , exemplu reclamantul nu a propus o anumita proba pentru cererea de chemare in judecata si o invoca tardiva, poate judecatorul sa respinga ca tardiv, cand el are obligatia din oficiu sa administreze? NU si atunci am un text de lege care inlatura sanctiunea decaderii ( in materie de proba sunt o serie se texte) Nu am depus banii ca sa se deplaseze martorii la termenul de judecata, cand am martori din alta localitate, ar trebui sa fiu decazut din dreptul de a mai administra proba testimoniala, dar daca martorii totusi se prezinta desi eu nu am depus acea suma de bani, este inlaturata sanctiunea decaderii.

In caz de solidaritate sau idivizibilitate, am facut deja cu participarea procesuala , la conditiile de exercitare a actiunii civile am vorbit despre calitatea procesuala si despre coparticipare (obligatoriu sau facultativa). In caz de solidaritate si idivizibilitate de ce nu functioneaza decaderea? ex.:creditor care cheama in judecata mai multi debitori solidari sa fie obligati sa-i plateasca un imprumut nerestituit si dintre acesti debitori solidari doar unul singur exercita calea de atac impotriva hotararii prin care se admite actiunea creditorului. Ce am spus la efectele coparticiparii procesuale? Actele favorabile profita si celorlalti! Deci daca este admis apelul si instanta de apel schimba hotararea (ex.:titlul de care se prevaleza creditorul este nul) aceasta hotarare va profita si celorlalti daca este favorabila. Motive temeinic justificate din cauza carora partea nu a putut exercita acte de procedura in aceasta situatie nu va opera termenul de decadere cu conditia sa ceara repunerea in termen.

Repunerea in termen, art.186 partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinice. Despre ce termen poate sa fie vorba? nu am efectuat actul in termen, l-am pierdut, este un termen imperativ

296

Ce inseamna motive temeinic justificate? Care este diferenta intre imprejurari mai presus de vointa partii ( pe vechea reglementare: nu inseamna neaparat forta majora dar trebuie sa fie o situatie care exclude culpa partii ) si motive temeinice?

Motive temeinice pare mai ingaduitor comparat decat imprejurari mai presus de vointa partii. Spune asa: eu am ales domiciliul procesual la avocatul meu si acolo a fost comunicata hotararea judecatoreasca, a fost redactata la limita vacantei judecatoresti si a fost comunicat la sediul avocatului meu, plecat in vacanta judecatoreasca si am pierdut termenul de exercitare a caii de atac. Este aceasta o imrejurare mai presus de vointa partii? Ea stia ca s-a solutionat cauza ei, daca vroia putea sa stie si care este acea solutie, ca poti sa declari apel inainte de a sti motivarea instantei (o sa vedeti ca apelul poate fi motivat si ulterior) ; nu este o imprejurare mai presus de voint partii, dar ce se intampla cu motivul temeinic pe noul cod? se poate deja discuta

Pe noul cod nu mai poti sa motivezi apelul pana la primul termen de judecata, ca daca nu e motivat se regularizeaza eventual ca si cererea de chemare in judecata si daca nu am invocat motive nu mai pot sa invoc, chiar daca actul nu se anuleaza pentru nemotivare ci se au in vedere doar motivele invocate in fata primei instante. Deci iata nerespectarea unui termen imperativ , ce inseamna motiv intemeiat ramane se aprecieze judecatorul de la caz la caz in orice caz, mai ingaduitor decat imprejurarea mai presus de vointa partii. Ca sa poata sa solicite repunerea in termen, acea imprejurare trebuie sa fi avut loc in interiorul termenului de decadere, daca eu puteam sa exercit apel in cele 15 zile in care ma obliga legea si nu am facut, degeaba in a 16-a zi a intervenit o imprejurare care ma impiedeca sa o fac, nu ma intereseaza ca decaderea a intrat deja.

Deci, ca sa vorbesc de repunerea in termen, imrejurarea mai presus de vointa mea trebuie sa intervina in interiorul termenului de decadere. Practic termenul de decadere asa se intrerupe si eu pot cere repunerea in termen.

297

Cand trebuie sa cer repunerea in termen? Dupa ce inceteaza motivul care m-a impiedecat sa exercit actul de procedura! In ce termen termen de la acest moment? 15 zile; daca este vorba de exercitarea unei cai de atac atunci termenul prevazut de lege pentru exercitarea acelei cai de atac.

Art.186 al.2 in acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15 zile, cerand totodata repunerea sa in termen sau in cazul exercitarii cailor de atac aceasta durata este cea prevazuta in cazul exercitarii caii de atac. Ce inseamna acest lucru? Nu ajunge sa cerem punerea in termen, trebuie sa si efectuezi acte de procedura, nu ajunge sa efectuezi acte de procedura, trebuie sa ceri si repunerea in termen! Deci sunt 2 acte de procedura care se fac simultan sau in interiorul termenului de 15 zile sau de exercitare a caii de atac.

Teoretic as putea sa fac astazi cererea de repunere in termen si sa zic, hopa eu nu am facut si apelul, dar daca inca sunt in acel termen prevazut de lege pentru exercitarea apelului, pot sa exercit apelul. Daca fac numai cererea de repunere in termen mi se va respinge ca lipsita de interes pentru ca nu am efectuat actul de procedura. Deci eu NU trebuie sa fac prima data cererea de repunere in termen sa astept daca instanta ma repune sau nu, TREBUIE sa fac si actul de procedura! Ce va face instanta?

Va solutiona cererea de repunere in termen prima data si daca ma repune in termen se va prununta si pe actele de procedura. In exemplul dat, am declarat o cale de atac cu depasirea termenului, poate sa spuna instanta repunem reclamantul in termenul de exercitare a caii de atac a apelului si solutionam apelul. Daca spune respingem cererea de repunere in termen va constata ca apelul a fost tardiv exercitata si ca declaratia de apel este lovita de nulitate. daca mergem pe Art.185 pas cu pas

Care este instanta competenta sa se pronunte asupra cererii de repunere in termen? Instanta a carei hotarare se ataca sau instanta competenta sa solutioneze cererea de apel.

298

Prin ce se pronuta? In exemplul dat , daca admite cererea de repunere in termen poate sa o faca prin incheiere si in alt termen poate sa dea decizie asupra apelului (spune ca mai are probe de administrat) In aceasta situatie se pronunta prin incheiere. Daca spune, admit cererea de repunerea de termen, nu mai sunt alte probe apelul se pronunta prin decizie Daca spune, resping cererea de repunere in termen categorica, constata tardivitatea apelului si nulitatea actului facut cu depasirea termenului de decadere. In functie de aceste distinctii, poate fi solutionata cererea de repunere in termen printr-o incheiere sau printr-o sentinta sau decizie. In masura in care partea apreciaza ca in mod gresit s-a solutionat cererea de repunere in termen poate sa exercite calea de atac, in masura in care mai are cale de atac ( ca daca e vorba de recurs nu se poate, sau daca o hotarare este susceptibila numai de apel si nu mai are recurs iarasi nu se poate)

Citarea i comunicarea actelor de procedur , care este reglementat, cu titlu de dispoziii generale, n capitolul II, citarea i comunicarea acetlor de procedur, din titlul IV actele de procedur , al crii I a codului, dispoziii generale.

Aici ntlnim dispoziiile generale n materie de citare, dar avem o serie de dispoziii speciale, n alte pri ale codului sau n legi speciale ( ex: legea insolveniei, dar tot la clasificarea normelor am spus c regulile privind cuprinsul citaiei se aplic i n procedura succesoral notarial L 36/1995, modificat, dar la meniunile de la citaie prevzute de codul de procedur civil se adaug cteva meniuni specifice procedurii succesorale prevzute de legea special ). Iat, ceea ce reglementeaz acest capitol II sunt dispoziiile generale n materie de citare, de la care se poate deroga prin alte dispoziii, fie din cod, fie din legi speciale.

De ce reglementeaz legiuitorul citarea i comunicarea actelor de procedur?

299

Pentru respectarea principiilor contradictorialitii i a dreptului la aprare partea trebuie s tie de proces, urmnd s decid apoi dac vrea s-i fac aprarea sau nu, care este o caracteristic a principiului disponibilitii. (Principiul dreptului la aprare este mai puternic dect principiul disponibilitii i am amintit deja c exist un text n cod, n materie de reprezentarea judiciar, care prevede c instana poate desemna un aprtor din oficiu pentru partea care nu-i poate face singur aprarea, chiar dac are mijloace financiare necesare. Chiar dac partea spune c nu vrea sa-i angajeze avocat, dei ar putea, instana poate aprecia c partea nu este n stare s i fac singur aprarea i va putea desemna un avocat pe cheltuiala prii.) Raiunea reglementrii reprezint, aadar, respectarea principiilor contradictorialitii i a dreptului la aprare prile trebuie s tie de existena procesului, i dac prile vor s se apere trebuie s aib posibilitatea de a se prezenta i se pot prezenta doar dac le este adus la cunotin termenul de judecat, care, la rndul si, va fi adus la cunotin prin citaie. Prile pot lua la cunotin calitatea sau poziia lor n proces tot din cauza faptului c se comunic cererea de chemare n judecat formulat de reclamant, sau aprrile invocate de prt, prin ntmpinare. Deci, raiunea reglementrii, n principal este cea a respectrii principiilor contradictorialitii i a dreptului la aprare.

Cunoatem deja instituia termenului n cunotin din procedura penal i n ceea ce privete instituia termenului n cunotin, este vorba i de respectarea obligaiei prilor de a urmri finalizarea procesului am discutat tot la principii despre obligaiile prilor un text similar era i n VCPC n art 129 (1), care vorbea despre obligaiile prilor de a urmri finalizarea procesului, iar termenul n cunotin este, de fapt, o aplicaie a acestei obligaii ex: m-am prezentat la un termen i de acolo se presupune c eu cunosc i termenele urmtoare, pentru c sunt obligat s urmresc finalizarea procesului. De acolo judectorul s-a convins c eu cunosc existena procesului i nu am dect s cunosc aceast obligaie sau nu, aa cum este prevzut n art. 10 (1). Ce nseamn citare i ce nseamn comunicare? Exit o diferen ntre cei 2 termeni:

300

CITAREA - tim din proc pen este mijlocul prevzut de lege pentru ncunotinarea anumitor participani despre existena procesului i a unui termen de judecat.

Cine anume se citeaz? Nu se citeaz numai prile, ci se citeaz i martorul i inclusiv expertul, dac judectorul vrea sa-l audieze. Dac procurorul exercit o aciune civil n numele prii o s vedem cazurile de participare ale procurorului n procesul civil, care sunt reglementate n art. 92 i 93 NCPC , el poate porni orice aciune civil atunci cnd este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicie i ale persoanelor disprute, precum i n alte cazuri expres prevcute de lege n aceste cazuri i procurorul va fi citat, va fi citat i atunci cnd particip ca s pun concluzii, c el nu tie din oficiu c instana are pe rol un proces de exprorpiere, trebuie s l citeze instana i sa-i aduc la cunotin faptul c trebuie s se prezinte la termen, s studieze dosarul i s pun concluzii, aadar se citeaz i procurorul.

Niciodat nu se va cita niciodat judectorul sau grefierul , dei exist texte legale care ne-ar putea duce cu gndul la o posibil citarea a judectorului sau a grefierului atunci cnd acetia sunt recuzai o s vedem c procedura de recuzare, n proc civ, judectorul poate fi ascultat, la fel i grefiertul. Dac poate fi ascultat, recuzarea se judec de un alt complet sau chiar d e acel complet dac am mai muli judectori n compunerea lui i n-a fost recuzat dect unul singur ex: am 3 judectori n recurs, este recuzat 1, rmn ceilali doi s judece recuzarea plus cel de pe lista de permanen. Dac se recuz judectorul de la judectorie, compunere de unic judector, judec un alt juidector.

Deci e un alt complet eu de unde s tiu cnd soluioneaz acel complet cererea de recuzare? Trebuie s m anune cineva i vom vedea c ascultarea judectorului n aprare este facultativ atunci cum ajunge judectorul s fie ascultat de completul care soluioneaz cererea de recuzare, cnt vreme el nu tie exact cnd va fi soluionat acea cerere se judec n camera de consiliu. Deci, n aceast ipotez, judectorul se citeaz? NU se aplic regulile de la

301

citare! El, teoretic, trebuie s fie la lucru i va fi chemat. Acum, dup ultima modificare a regulamentului de ordine interioar a instanei, judectorul are un program flaxibil, poate sa -i fac munca i de acas sau poate s vin la orice or la servici ca s-i ndeplineasc atribuiile de serviciu cu excepia situaiei n care are edin de judecat sau alte atribuii care fac obligatorie prezena sa la servici, cum ar fi edina de uniformizare a jurisprudenei, de an aliza soluiilor, un seminar profesional i aa mai departe i atunci nu sunt absolut sigur c va fi colegul meu n instan atunci cnd judec cererea de recuzare, dar n orice caz, nu se citeaz acas, nici nu exist adresa judectorului la dosar er fi culmea s te poat cuta prile. Aadar, se anun prin alte mijloace ex: prin grefa instanei care te sun i anun termenul de judecat i grefierul face un proces verbal n practic,nici aceasta nu se ntmpl pentru c, de regul, grefa instanei nu face proces verbal pentru c de obicei te cheam colegul care ii aduce la cunotin cand trebuie s fii audiat n cazul n care ai fost recuzat. Participanii din proces se vor cita, aadar, precum i procurorul, dar nu se vor cita grefierul i judectorul, chiar cnd sunt recuzai. Prezena prii este facultativ, dar exist situaii n care codul prevede prezena obligatorie i dac nu se respect acest obligaie, exist anumite sanciuni. Ex: eti citat la interogatoriu, nu te prezini s rspunzi, instana poate considera asta ca pe o mrturisire deplin sau nceput de dovad scris. La divor, reclamantul este obligat s se prezinte la fiecare termen, pentru a susine aciunea de divor

CITAIA este actul concret care se d prii sau participantului ( c am spus c nu numai prile se citeaz) i prin care el afl n ce calitate. Unde i la ce or este citat. Citarea are un sens mai larg pentru c nu nseamn numai c i se aduce la cunotin procesul, ci nseamn c i se comunic i anumit e acte, deci include i comunicarea, nu sunt dou chelstiuni chiar total diferite.

Comunicarea actelor de procedur este un mijloc prevzut de lege prin care se aduce la cunotina unei pri sau a unui alt participant la proces, actul de procedur efectuat de o alt parte, de un alt participant, cum ar fi instana, pentru c i unele acte ale istanei se comunic ex: hotrrea judectoreasc prin care se soluioneaz procesul. Inclusiv cele din recurs.

302

Ce altceva se poate comunica, n afar de actele de procedur? nscrisurile ex: dac anexez, ca reclamant, nite nscrisuri n probaiune, i acelea se comunic tot prin acest mijloc. Dac depun ulterior nscrisuri n probaiune se va comunica tot prin comunicare a actelor de procedur. Inclusiv expertiza se comunic, n sensul c partea, dac vrea, vine i i-o ridic de la dosar. Deci comunicarea nu este numai ca citarea cnd este adus de agent, ci comunicare poate reprezenta i permisiunea de a ridica actele de la instan pentru a lua cunotin de ele. Citarea nseamn, deci, c, mi se aduce la cunotin c am un proces i dac este cazul, mi se aduc la cunotin i anumite acte de procedur. Comunicarea actelor de procedur de fapt, este cuprins n noiunea de citare, pentru c citarea nseamn aducerea la cunotin a tot ceea ce este necesar. Deci dac sunt citat n calitate de prt mi se va comunica i cererea de chemare n judecat depus de reclamant pentru a putea depune ntmpinare. Noiunea de citare este mai larg dect cea de comunicare. Uneori vorbim numai de citare i alte ori numai de comunicarea actelor de procedur ex: nu am ce act de procedur s comunic prii, vreau doar s o ncunotiinez despre existena urmtorului termen de judecat dac am rmas n pronunare asupra aciunii i la deliberare, completul constat c mai are probe de administrat sau c nu a pus n discuia prilor o anumit mprejurare de drept sau de fapt i repune cauza pe rol, n aceast situaie trebuie s se citeze prile, nu li se comunic niciun act de procedur, numai se citeaz, ca s li se aduc la cunotin urmtorul termen de judecat. Sau este posibil ca partea s aib termen n cunotin, deci nu mai este citat, ns totui s i se comunice un act de procedur comunicarea nu nseamn totdeauna deplasarea agentului cu citaia, bunoar, are termen n cunotin, se depune la dosar expertiza cu 10 zile nainte de termenul de judecat, ea trebuie s vin la arhiv, s verifice da expertul a depus sau nu expertiza n termen i s i -o ridice de la dosar. Acesta este o form de comunicare ( numai comunicare, nu i citare) citarea este un termen mai general, pentru c nseamn ncunotiinare a tuturor celor necesare, dac este cazul, i cu comunicarea unor acte de procedur sau nscrisuri depuse n probaiune, ns uneori putem vb doar de ncunotiinarea cu privire la un termen de judecat i alteori numai de comunicarea unor acte de procedur sau a unor nscrisuri, dar s nu confundm aceste instituii cu cererea de eliberare, contra cost, a unor copii de pe actele de la dosar. Ex: ncheiereile de

303

edin, ca regul, nu se comunic (hotrrea final se comunic, dar ncheierea nu se comunic dect dac ntrerupe cursul judecii ex: am suspendat soluionarea aciunii) ex: mpotriva ncheierii de suspendare am recurs, acea ncheiere se comuni, dar cheierea prin care ncuviinez o prob i dau un nou termen de judecat nu se comunic. Dac partea vrea s vad cu ochii ei, sau vrea s verifice dac grefierul a consemnat cu acuratee cele discutate n instan, poate s cear o copie de pe ncheiere, contra cost, dar aceea nu se confund cu comunicarea actului de procedur care se face gratis i din oficiu, atunci cnd legea o prevede.

ntrebare la curs: dac instana trebuia s comunice din oficiu un act i nu a fcut acest lucru i vine partea, cere copiile contra cost i semneaz, este o dovad de comunicare? Da! Este o situaie de echipolen. n principiu, una este citaia i alta este dovada de ndeplinire a procedurii de cita re. Una este comunicarea actelor de procedur i alta este dovada de comunicare, pentru c citaia are mai multe pri avem o parte care rmne la participantul citat i ai o parte care se ntoarce la instan. Acum avem o serie de acte, nu mai e att de simplu cum era cand aveam doar proces verbal, uneori avem dovata comunicrii, alteori avem proces verbal, alteori poate s existe ntiinare etc. Iat ce nseamn citare, comunicare, citaie, dovad de ndeplinire etc. i nu se confund cu eliberarea unor copii de la dosar, dar aceasta poate constitui o situaie de echipolen, pentru situaiile n care actul trebuia comunicat din oficiu dar nu a fost comunicat.

Reguli generale n materie de citare i de comunicare a actelor de procedur : Regula general n materie de citare art. 153 - obligaia de a cita prile instana poate hotr asupra unei cereri numai dac prile au fost citate, ori s-au prezentat ( iat o situaie de echipolen chiar dac nu a fost citat partea, dar au aflat din alte surse de existena litigiului (s-au uitat pe portalul instanei) i s-au prezentat. Aceasta acoper viciul de procedur n anumite condiii.) Ori s-au prezentat personal sau prin reprezentant, partea sau avocatul ei sau mandatarul neavocat ori reprezentantul legal, n afar de cazurile n care prin lege se dispune altfel apropo de sediul materiei, alte dispoziii din cod- deci

304

regula este : procesul se desfoar cu citarea prilor pentru asigurarea principiului contradictorialitii i a dreptului la aprare. Care sunt excepiile de la aceast regul?

Situaiile n care codul spune c nu se citeaz - ex: n materie de sechestru asigurtor; sau codul spune c judectorul poate s decid dac citeaz prile sau nu ( tim exemple de la cur surile precedente n procedura necontencioas, judectorul poate s aprecieze dac citeaz sau nu petiionarul; n alte situaii, la cererea de ndreptare material din hotrre, judectorul poate decide dac are sau nu nevoie s citeze prile sau tie care este eroarea material din hotrre; la ordonana preedinial, este o procedur special care reclam urgen, se poate da fr citarea prilor chiar n ziua n care este nregistrat cererea de ordonan preedinial, deci, iat de la aceast regul, exist excepii : cnd legea prevede expres c o cauz se soluioneaz fr citare sau cnd las la latitudinea judectorului s citeze sau nu prile. Dar cnd judectorul a spus c aceast procedur o s o desfoare cu citarea prilor, procedura de citare trebuie ndeplinit, nu poate s spun la termenul de judecat, dac e lips de procedur, c va face citarea fr procedur. ntrebare: exeplul concret al ordonanei preediniale -judectorul spune c vrea s judece fr prezena prile, adic fr citare i ele totui se prezint.

Unii autori n doctrin spun c judectorul trebuie s asculte prile, dar dac legea las la latitudinea judectorului faptul c el poate decide dac are sau nu nevoie s asculte prile, nu mai putem vorbi de nclcarea principiului contradictorialitii. Alii spun c ar trebui ascultate prile, dac se prezint toate. Sigur c, n mod normal, dac se prezint reclamantul care tie, c doar el a formulat cererea, dac vine i prtul, care a fost anunat pe o alt cale i ambele pri cer s fie ascultate. O s vedem c legea leag anumite efecte de citarea sau necitarea prilor, pentru c termenul de exercitare a cii de atac, curge de la pronunare sau de la comunicare, n procedura ordonanei preediniale, dup cum s-a dat cu sau fr citarea

305

prilor, nu cu prezena sau fr prezena prilor daci, iat, am efecte juridice legate de cu sau fr citare nu e acelai lucru dac mi curge termenul de la pronunare sau de la comunicare dac se prezint prile cu citare, ct vreme nu le-am citat. Andrea crede c dac ea a spus c nu are nevoie s vin prile, nu e obligat s le asculte.

Absolut teoretic, i n aceast situaie se poate cenzura n calea de atac, spunnd, partea, era o situaie n care ar fi trebuit s fie ascultat i s dovedeasc o vtmare. De principiu, nu se poate spune c nu se poate invoca drept motiv de exercitare a cii de atac, faptul c ar fi trebuit citat partea. Legea las la latitudinea judectorului citarea sau necitarea, dar credem c aici citarea era obligatorie pentru c fr citare se poate crea o vtmare ( nulitile sunt legate de regulile de (... nu a continuat ceea ce voia s zic ) aici este o discuie dac nulitatea n cauz este condiionat sau nu, n funcie de faptul dac elementul n discuie este intrinsec sau extrinsec actului de procedur -> este necondiionat este de discutat aici dac se poate vorbi despre nclcarea principiului contradictorialitii, ct vreme legea las la latitudinea judectorului citarea sau necitarea prii). De aceea muli judectorui accept s asculte prile ca s nu ajung n posibilitatea pronunrii unei nuliti necondiionate, dac s -ar exercita calea de atac, pentru c atunci, de fiecare dat, ar trebui s citez prile.

Pe slide avem o serie de texte care sunt doar aplicaii particulare ale regulii protrivit cruia citarea este obligatorie, pentru c, dac deschidem la art. 154 alin (7), spune c instana va verifica efectuarea procedurilor de citare i comunicare pentru fiecare termen, pentru c dac nu sunt ndeplinite, va fi obligat s amne judecata i s dispun citarea prrii cu care a fost lips de procedur. Art. 219 alin (2) , are un text similar dac nu rspund la apel, inatna va verifica dac procedura de citare a fost ndeplinit. Practic toate sunt aplicaii particulare ale principiului consacrat de art. 153. Tot aa, la 241, care vb de celeritatea procesului, permite instanei s verifice procedura i dac nu a fost ndeplinit s dispun s se refac n ceste condiii care permit urgena fax, e-mail etc. la alin (3) se spune c vor dispune verificarea efecturii procedurii de citare i comunicare pentru fiecare termen i cnd este cazul, ordon

306

luarea msurilor pentru refacerea acelei proceduri care permit o urgen fax, s sune partea la telefon i s o anune de procesul de judecat etc. Regulile generale n materie de citare: regula e citarea, excepia este necitarea, fie c legea prevede expres c o procedur se desfoar fr citarea prilor, fie c las la latitudinea judectorului s o dispun sau nu.

Termenul de nmnare a citaiei art. 159 i 167.

159 termenul de nmnare a citaiei trebuie s fie de cel puin 5 zile naintea termenului fixat pentru judecarea cauzei, iar n pricinile urgente, judectorul poate s dispun scurtarea acestui termen fr s spun cu ct.

167- vorbete de un termen de 15 zile. Sau mai poate s dea un termen mai lung n cazul citrii prin publicitate. Nu trebuie confundat situaia n care d termen de judecat mai lung, pt c partea are domiciliul n strintate, cu termenul cu ct nainte de acel termen partea trebuie ntiinat despre existena termenului- ex: codul oblig judectorul s fixeze un termen de maxim 60 de zile fixarea termenului de judecat de la data depunerii rspunsului la ntmpinare, dar dac partea (prtul) domiciliaz n strintate, judectorul poate oferi i un termen mai lung dar acest termen se refer la termenul de judecat. Termenul de nmnare a citaiei se raporteaz la termenul fixat pentru judecarea cauzei i trebuie s fie cu 5 zile nainte, cu 15 zile nainte, n cazul citrii prin publicitate, sau termenul de 5 zile poate fi scurtat dup aprecierea instanei, n cazurile urgente. Calculul termenului: De la clasificare termenului spuneam c avem termene de progresie i cele de regresie, dup sensul n care curg. Pn acum, am discutat, n mare parte despre termene de progresie termenul de exercitare a cii de atac al apelului 5 zile de la pronunare se pronun n data de 10 ( mari), de aici ncepe s curg i se mplinete n 16 care este zi de lucru ( luni), aadar, 16 este ultimul termen. Dac ar fi fost o zi de smbt sau de duminic, se prelungea pn luni. Dac am astzi

307

termen de judecat, cu ct timp trebuia s primeasc partea citaia pentru a fi respectat termenul de 5 zile ( ziua curent, mari, nu intr i mai avem , luni, duminic, smbt, vineri, joi,) . Dar dac s-ar mplini termenul ntr-o zi de weekend, mergem napoi ex: vineri termen de judecat joi-duminic ( duminica i smbta nu funcioneaz ) aa c, la regresie, merg napoi ( n sensul de curgere) dec i ziua va fi vineri ziua n care va trebui s primeasc partea citaia acesta poate fi subiect de examen! Dac n materia citrii, regula e citarea i excepia este judecarea fr citare, n materia comunicrii actelor de procedur, regula este c ele nu se comunic i cu titlu de excepie ele se comunic atunci cnd legea prevede expres acest lucru. Ex: dintre actele instanei, ncheierile de edin, legea nu spune nimic despre ele, deci ele nu se comunic, ele se comunic doar cnd legea prevede expres acest lucru. La hotrrea judectoreasc, act final al judecii, precum i la cererea de chemare n judecat textele spun expres c se comunic, dar la rspunsul la ntmpinare, spune clar textul de lege c nu se comunic. Regul: actele se comunic atun ci cnd se prevede expres. Asta nu nseamn c partea nu poate s ia de la dosar actele ex: rspunsul la ntminare nu se comunic prii, ci partea va ridica de la dosar. Sau, vom vedea c raportul de expertiz trebuie depus la dosar cu 10 zile nainte de termenul fixat pentru judecarea cauzei partea care tie c s-a ncuviinat un raport de expertiz trebuie s mearg la dosar i s verifice dac s-a depus sau nu raportul cu 10 zile nainte, pentru c dac s-a depus cu 10 zile nainte trebuie s i-l ridice de la dosar, nu s i-l comunice instana nainte de termen i s formuleze obieciuni dac are, pentru c dacu nu le-a formulat pn la termen este deczut din dreptul de a le mai formula. ntmpinarea, ca regul general, se comunic se comunic cererea de chemare n judecat prtului, regula este c ntmpinarea este obligatorie, acesta va forumula ntminare, ca regul n 25 de zile de la mom primirii cererii de chemare n judecat, ntmpinare care se comunic reclamantului i care poate s forumleze rspuns la ntmpinare n termen de 10 zile, dup care se stabilete primul termen de judecat.

308

n cile de atac, la fel, declaraia de apel, cererea de recurs, se comunic intimatului, care depune ntmpinare care se comunic intimatului sau recurentului, n cele 2 exemple, dar n cile extraordinare de atac de retractare, la revizuire i la contestaia n anulare, spune textul de lege expres, c se depune la dosar ntmpinare cu 5 zile nainte de chemarea n judecat i intimatul trebuie s studieze ntmpinarea la dosar. Cum se interpreteaz aceasta nu c nu mi s-ar da dac vin la termenul de judecat i spun judectorului c n-am ridicat ntmpinarea, i judectorul va spune c ntmpinarea va fi la dosar i i-o va da, dar nu se poate spune c nu s-a comunicat cu 5 zile nainte, pentru c nu era obligat instana, era obligaia prii s mearg la dosar i s studieze ca s zic dac are obieciuni ( ca la expertiz) dac nu a fcut acest lucru, este deczut din dreptul de a o mai face. Deci, iat, dac la citare regula este citarea i excepia este necitarea, la comunicarea actelor de procedur, regula este c nu se comunic, ele se comunic doar cnd legea prevede expres i exist situaiile actelor de procedur, cum este ntmpinarea, care uneori se comunic i alteori nu se comunic.

Nulitatea procedurii de citare i a actelor de procedur subsecvente:

O tratm aici, la reguli generale, dei vom face n detaliu procedura. Natura juridic a acestei nuliti clasificarea nulitii actelor de procedur, regim juridic care mprumut att din regimul nulitii absolute, ct i a celei relative. Am spus acest lucru pentru c ex: la acest termen de judecat este lips de procedur cu reclamantul cine poate s invoce lipsa de procedur? i prtul ( are interesul s nu se anuleze actele de procedur efectuate la acel termen) i instana din oficiu i procurorul dac particip la soluionarea cauzei. Dar dac nu s -a respectat termenului de 5 zile i vine chiar reclamantul la termen, i spune c a primit citaia n chiar aceeai zi i nu a avut timp sa-i fac aprarea. Prezena prii acoper viciul de procedur, dar nu a avut timp sa-i pregteasc aprarea, pentru c procedura n -a fost ndeplinit, acesta poate el, sau chiar instana s invoce lipsa de procedur. Dac s-au administrat nite probe n lispa procedurii cu reclamantul, care nu a fost prezent, ex: s -au

309

audiat 5 martori, la termenul urmtoru numai reclamantul poate s mai invoce nulitatea procedurii de citare, n condiiile de invocare ale nulitilor relative deci are un regim juridic mixt pentru c, la termenul de judecare (aduce a nulitate absolut pentru c poate fi invocat i din oficiu de ctre instan, aa cum am vzut, judectorul nu poate soluiona cauza cu lips de procedur, el trebuie s verifice de fiecare dat procedura de citare) dac ar fi s o calificm, sar ncadra att n regimul juridic al nulitii absolute, ct i al nulitii relative, pentru c la termenul de judecat, la care este lips de procedur, poate fi invocat de oricare dintre pri i din oficiu, dar dac n-a fost invocat la acel termen, nu mai poate fi invocat dect de partea cu care a fost lips de procedur i numai in limine litia, la primul termen urmtor cu procedur complet cu ea. Dac e chiar primul termen de judecat. Dac ea nu a fost citat, poate nu a fost citat regulat deloc n faa primei instane, atunci invoc calea de atac a apelului- nulitatea hotrrii i a tuturor acetlor de procedur pentru c partea nu a fost citat deloc, dar dac n-a fost citat la acest termen i este citat pentru termenul urmtor, atunci trebuie s o invoce. Dac a fost citat doar la ultimul termen de judecat, este nul hotrrea pronunat n lipsa sa, poate s invoce nulitatea prin exercitarea cilor de atac prevzute de lege. Pentru lips de proc se poate exercita apel sau recurs sau este i motiv de contestaie n anulare (dac hot primei instane este susceptibil numai de apel i atunci, mpotriva hotrrii date n apel, dac n apel partea n-a fost regulat citat, se poate face contestaie n anulare), dac aveam i apel i recurs i n recurs partea nu a fost legal citat, poate face contestaie n anulare mpotriva hot. din recurs. Revenind, mprumut att din regimul de nulitate relativ ct i absolut, sub aspectul posibilitilor de revocare. Este o nulitate intrinsec sau extrinsec acum dovada de ndeplinire a procedurii de citare trebuie s aib anumite meniuni ( vom vedea imediat ) lipsesc acele meniuni este o nulitate intrinsec - dac e o nulitate intrinsec, este condiionat de existena unei vtmri. Vom vedea c lipsa unor meniuni este prevzut sub sanciunea nulitii i la lipsa celorlalte nu se prevede nimic. Nulitatea poate fi expres sau virtual la nulitile exprese, vtmarea se prezum, la cele virtuale, trebuie dovedit. Nulitile exprese pot fi invocate i de instane din oficiu, n aceat situaie, ( cele dou nu se confund nulit expres nu nseamn nulitate absolut, sau nulitatea

310

virtual nu nseamn neaprat nulitate relativ ) nulitile esprese sunt nuliti absolute, instana fiind obligat s verifice procedura de citare i acolo unde spune textul clar c dac lipsete din donvada de comunicare o anumit meniune ex: nu scrie exact pe ea termenul de judecat e nul nulitate care poate fi invocat i de instna din oficiu. Respectarea prodcedurii de citare nu nseamn numai ca ea s existe, ci i ca ea s fi fost ntocmit cu respectarea prevederilor legale. Pentru alte meniuni, care nu sunt prevzute sub sanciunea nulitii exprese, acolo partea chiar dac zile c i sa produs o vtmare, acolo avem deja o nulitate relativ care trebuie invocat de partea prejudiciat i care trebuie sa -i dovedeasc vtmarea. Iat, este o nulitate intrinsec, ce trebuie totdeauna condiionat de existena unei vtmri, care prezum cnd nulitatea este expres i care trebuie dovedit cnd nulitatea este virtual i este proprie n ceea ce privete procedura de citare este proprie actului. Dar dac am acte de proc subsecvente, a cror valabilitate depinde de valabilitatea procedurii de citare, vorbesc de o nulitate derivat deci iat, nu am dovada de ndeplinire a procedurii de citare la dosar, sau este nul pentru c nu are o meniune din cele prevzute de le ge pentru valabilitatea ei, procedura de citare este lovit de nulitate, nulitate intrinsec i proprie a acelui act, dar hotrrea pronunat cu lips de procedur este o nulitate ( act subsecven) derivat.

Condiiile pentru a opera nulitatea condiionat: S se ncalce o dispoziie legal care reglementeaz valabilitatea ntocmirii actului Dac este nulitate condiionat s existe vtmare Vtmarea s nu poat fi probat prin anularea actului.

Se poate invoca pe cale de excepie sau ca exercitare a cilor de atac. Poate invoca oricare dintre celelalte pri ( inclusiv partea care a zis c nu i-a putut pregti aprarea pentru c nu sa respectat termenul de 5 zile, sau instana din oficiu) dar la alte termene numai partea vtmat poate s o invoce pe cale de excepie Dac s-a pronunat hot. cu viciu de procedur cu una dintre pri, ex: se admite aciunea i este lips de procedur cu reclamantul la ultimul termen, poate prtul s exercite apel i s spun c hotrrea este nul pentru c reclamantul nu a fost citat i nu s-a prezentat la ultimul termen de judecat? NU - i atunci cine poate s invoce ca motiv de nulitate n cile de atac?

311

Numai cel cu care a fost viciat procedura. Iat, nulitatea procedurii de citare se invoc pe cale de excepie la termenul de judecat la care s-a produs sau la primul termen cu procedura complet, sau ca motiv de exercitare a cilor de atac. Curs 11 procedura civila ora a 3-a

Termenul in cunostinta Ce este termenul in cunostinta, ca tot am vorbit despre el inca de la ratiunea reglementrii institutiei? Tot aceeasi ratiune, a urmaririi procesului, o satisface si faptul, ca actele de procedura nu se comunica decat atunci, cand legea prevede expres. Cand legea nu prevede, partea trebuie sa stie sa vina la dosar sa-si ridice actul deprocedura si sa il studieze in termen. Termenul de cunostinta este o institutie, care are la baza aceasta obligatie a partilor consacrata ca principiu in titlul de introducere a Codului. Cum se ia termenul in cunostinta? Art 229 sunt 2 modalitati in care partea ia termenul in cunostinta (poate lua partea personal, sau prin alte persoane, reprezentant sau functionar insarcinat cu privirea corespondentei): fie ca s-a prezentat personal in fata instantei: vine reclamantul si instanta spune, termenul de judecata ce urmeaza este 25 ianuarie, partile iau termenul in cunostinta sau spune ca nu veti mai fi citati. Deci, fie prin prezenta partii sau a altor persoane care au posibilitatea de a lua termenul in cunostinta pentru parte sau situatia in care partea personal sau reprezentantul ei vom vedea cine sunt cei care pot semna pentru parte iau termenul in cunostinta prin semnarea dovezii de indeplinire a procedurii de citare. Deci acestea doua modalitati: fie ca iti aduce la cunostinta instanta ca te-ai prezentat tu sau reprezentantul tau, fie ca ai semnat personal dovada de indeplinire a procedurii de citare tu sau reprezentantul tau sau in cazul persoanelor juridice si functionarul insarcinat cu privirea corespondentei, pentru ca de exemplu daca citezi judetul prin presedintele consiliului judetean, el nu va sta la registratura sasemneze citatiile,ci va semna dovada de indeplinire a procedurii de
312

citare functionarul insarcinat cu privirea corespondentei. Semnatura functionarului inseamna inclusiv luarea termenului in cunostinta. Art. 229(1): Prima situatie (situatie de exceptie): Partea care a depus cerera personal sau prin mandatar si a lut termenul in cunostinta. Am discutat deja despre etapa scrisa, in marea majoritate a situatiilor nu pot fixa termen de judecata atunci, cand se inregistreaza cererea de chemare in judecata, chiar daca ea este perfecta din perspectiva textului de lege, are toate mentiunile necesare, pentru ca trebuie sa o comunic paratului, care trebuie sa depuna intampinare. Nu am facut inca actele partilor, dar veti vedea ca intampinarea ca regula este obligatorie, numai atunci nu se depune, cand procedura respectiva prevede expres ca se judeca o anumita cerere fara obligativitatea de depunere a intampinarii. tot vorbeam astazi despreordonanta presedentiala, in procedura ordonantei presedentiale in reglementarea Noului Cod,intampinarea nu este obligatorie. Ei, in aceasta situatie, de exemplu inregistrez o cerere de ordonanta presedentiala, intampinarea nefiind obligatorie, teoretic pot sa fixez primul termen de judecata din momentul in care se inregistreaza. Daca partea vine personal sau avocatul partii sau reprezentantul legal al partii , parintele, si inregistreaza cererea de ordonanta presedentiala la registratura judecatoriei, de exemplu, si functionarul il introduce cererea in ECRIS si ea se repartizeaza aleatoriu la un complet de judecata pa un termen de judecata, poate sa-I spuna partii, va comunic termenul de judecata, care este in data de. Si atunci reclamantul, ea personal sau prin reprezentantul sau legal sau conventional, ia termenul in cunostinta in momentul in care inregistreaza cerera. Repet, este o situatie cu totul si cu totul de exceptie, atunci cand cererea de chemare in judeacata este perfecta formal, si cand depunerea intampinarii nu este obligatorie, Fiindca daca ea nu este perfecta formal, urmeaza o procedura de regularizare. Chiar daca e perfecta formal, dar depunerea intampinarii este obligatorie, nu se fixeaza termen de judecata de la registratura,ci mai intai in etapa scrisa se comunica cererea de chemare in judecata paratului, acesta depune

313

intampinare care se comunica reclamantului, care depune raspuns la intampinare si abia dupa aceea se fixeaza primul termen de judecata. Deci aceasta este o situatie, prima de la art. 229, cu totul si cu totul de exceptie, repet, cand cererea este regulat facuta si nu se depune intampinare. A doua situatie: partea a fost prezenta la un termen de judecata, personal sau prin reprezentant legal sau conventional. Reprezentant legal inseamna parinte sau tutore, reprezentant conventional inseamna avocat su poate sa fie un mandatar neavocat, chiar neinputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. Nu trebuie sa spun expres avocatului, sa-i dau imputernicire expresa sa ia termenul in cunostinta. Este reprezentantul meu conventional in proces, poate sa ia termenul in cunostinta pentru mine. Deci fie ca maprezint eu, fie ca se prezinta reprezentantul meu legal sau conventional in fata instantei, daca instanta ii spune: urmatorul termen de judecata este ecesta, ia termenul in cunostinta si nu va mai fi citat, pentru ca este obligat sa urmareasca desfasurarea procesului in fata acelei instante. Evident,ca in caile de atac o luam de la capat, pentru ca nu ai de unde sa stii de deinainte ca se exercita, nu se exercita,la ce instanta si pentru ce data se fixeaza termenul. Deci,functioneaza pentru o anumita instanta. Nu va mai fi citata in tot cursul judecarii la acea instanta, spune codul expres. Nu ai cum sa iei in cunostinta termenul pana in recurs, numai in fata primei instante, deocamdata. La un termen de de judecata in apel daca te-ai prezentat tu sau reprezentantul tau, nu vei mai fi citat in apel. A treia situatie: Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii, careia personal ori prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se ca, in acest caz, ea cunoaste si termenele ulterioare, acelea pentru care citatia i-a fost inmanata. Deci practic, fie personal, fie semnand personal citatia, fie eu, fie reprezentantul meu,iar la persoanele juridice poate fi si functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, v-am dat exemplul cu presedintele consiliuliu judetean, el nu va sta sa semneze toate dovezile de comunicare. Sau, imi aleg domiciliul

314

procesual la avocatul meu. Daca este un cabinet avocatial serios, are o secretara, el nu o sa stea toata ziua sa semneze dovezi de indeplinire a procedurii de citare, vasemna secretaram care e functionarul insarcinata sa primeasca corespondenta cabinetului avocatial si atunci ia termenul in cunostinta. Deci fie personal si se consemneaza in incheierea de sedinta, fie prin semnarea citatiei. O sa vedem cine are dreptul de a semna citatia pentru ca procedura sa fie indeplinita. Citatia poate sa o semneze, daca eu stau cu mama, si mama mea, persoana majora cu care locuiesc. Dar ea nu va lua pentru mine termen in cunostinta, daca eu nu i-am desemnat ca sa fie mandatarul meu in proces sau daca nu este reprezentantul meu legal, pentru ca sunt major. Deci, nu orice persoana, care a semnat citatia ia termenul in cunostinta, numai daca este vorba de parte personal, reprezentantul legal sau conventional al partii sau functionaul insarcinat cu primirea corespondentei. Aceasta este institutia termenului in cunostinta. Intrebare din sala Profa: ratiunea institutiei este, ca se ia temenul in cunostinta pentru toata procedura in fata acelei instante,nu doar pentru termenul urmator, cu exceptiile prevazute de lege, pe care acum le discutam. Deci, nu va fi citata in tot cursul procesului la acea instanta. Pentru ca polul citatiei este sa-ti aduca la cunostinta ca exista un proces si care este primul termen, ca poate reclamantul stie de existenta procesului, dar nu stie care e primul termen. Dar conform art. 10(1) tu esti obligat sa-l urmaresti. Deci daca o singura data am dovada,in aceste conditii, ca stii de el, fie ca te-ai prezentat tu sau reprezentantul tau si s-a consemnat in incheierea de sedinta,fie ca ai semnat tu sau reprezentantul tau sau functionarul citatia,si v-am spus ca exista si situatia de exceptie foarte rara, din acel moment tu nu vei mai fi citat, pana ce se judeca acea cauza in fata acelei instante. Daca e in prima instanta, pana se da sentinta, daca e in apel, pana se pronunta decizia din apel. Cand nu se aplica institutia termenului in cunostinta? 1. In cazul reluarii judecatii dupa ce a fost suspendata. De exemplu s-a suspendat pentru lipsa nemotivata a partilor, trebuie sa ceara ele repunerea pe rol ca sa nu se perime, sau se repunde pe rol de instanta din oficiu am multe situatii de unde sa stie toate partile ca s-a repus pricina pe rol? In momentul in care s-a suspendat cauza, e pe o
315

durata nedeterminata, in acel moment se pierde termenul in cunostinta. Daca se repune cauza pe rol dupa ce a fost suspendata,trebuie emise din nou citatii pentru toate partile din proces. 2. In cazul cand procesul se repune pe rol. Cand se repune procesul pe rol? La deliberare constat, ca mai trebuie sa administrezniste probe sau ca am omis sa invoc o exceptie absoluta si repun cauza pe rol. Nu mai functioneaza termeul luat in cunostinta, pentru ca partea s-a dus acasa linistita, ca nu mai am ce sa urmaresc, ca s-a terminat procesul,urmeaza sa mi se comunice hotararea acasa apropo de comunicarea actelor de procedura, hatararea finala se comunica si atunci partea si-a luat gandul, ca aindeplinit obligatia prevazuta de art. 10(1), a urmarit procesul pana la ultimul termen de judecata, i s-a dat cuvantul, a pus concluzii si instanta s-a retras sa se delibereze. Din acel moment ea sta si asteapta hotararea, nu are de unde sa stie,nu este obligata sa urmareasca faptul ca instanta nu s-a decis cu ocazia deliberarii si a repus cauza pe rol. In momentul in care a pus concluzii, s-a pierdut termenul in cunostinta, daca se repune cauza pe rol, trebuie emise noi citatii. 3. Cand partea este chemata la interogatoriu. O sa vedeti, ca legea leaga de la absenta de la interogatoriu o serie de consecinte. Nu ma prezint, poate sa considere judecatorul, ca am recunoscut pretentiile celeilalte parti,sau poate sa considere ca e un inceput de dovada scrisa si celalta parte desi nu are un inscris cu care sa dovedeasca,de exemplu, ca mi-a dat o suma in imprumut, din acel moment poate sa administreze proba cu martori, caci inceputul de dovada scrisa face admisibila proba cu martori, indiferent de valoarea obiectului actului juridic. In aceasta situatie,tocmai pentru ca prezenta partii este necesara si absenta ei are o sanctiune atat de grava, o exclude legiuitorul din institutia termenului in cunostinta, si atunci can dincuviintezi proba cu interogatoriu, partea terbuie sa fie anuntata, ca la termenul care urmeaza,trebuie sa vina ca sa raspunda la niste intrebari. Dar, la termenul care urmeaza daca el nu a fost citata cu mentiune despre interogatoriu, procedura este indeplinita? Sa zicem, ca nu iau interogatoriu, dar pot sa audiezmartori? Deci daca are termenul in cunostinta pentru alte acte de procedura, el ramane valabil,numai pentru institutia interogatoriului nu-i
316

valabila. Adica, nu pot sa spun ca nu s-a prezentat,consider o marturisire, pentru ca nu lam citat expres, dar el avand termen in cunostinta, daca pentru acelasi termen eu am incuviintat niste martori, acolo institutia termenului luat in cunostinta functioneaza in continuare si pot sa le audiez, si nu poate invoca lipsa de procedura la termenul urmator si sa ceara anularea declaratiilor. Se mai citeaza si atunci, cand se administreaza o proba in afara instantei intre termene de judecata. De exemplu, la cercetarea la fata locului cand ma duc, si acela o stabilesc intre termenele de judecata, nici nu va figura in ECRIS, ca in ECRIS, daca partea se duce sa urmareasca procesul conform art. 10(1), ce vede? Ia termenul in cunostinta, deci urmareste Se duce la portal si spune, pai am termen peste o luna, ok, stau linistit. Dar eu trebuie sa fiu anuntat ca se face o cercetare la fata locului, unde prezenta mea poate sa fie necesara, pentru acea cercetare, repet, care se afla intre termene, trebuie sa fiu citat. Daca se ia o declaratie de martori intre termene,la deplasarea instante la fata locului iarasi trebuie sa citez partea, daca administrez si alte probe cu ocazia cercetarii la fata locului. O sa vedeti cand facem probele, ca cercetarea la fata locului inseamna constatatrea unei stari de fapt. Zice reclamantul: paratul a inchis cu poarta singura cale de acces. Pentru aceasta nu-mi trebiue expertiza, ca ma duc eu si vad cu ochii mei, daca este o poarta sau nu este, are pe unde sa intre in casa sau nu, ca sa nu o pun sa plateasca. Dar daca spune: vreau cu ocazia cercetarii la fata locului sa-I audiati ca martori si pe vecinii care stiu cand a montat poarta, ca ea nu exista, sigur ca deja pentru cercetarea la fata locului trebuie sa citez partea. Dar daca ar spune: vreau sa audiati un martor la domiciliul sau pentru ca este nedeplasabil si lucrul acesta se intampla intre termene de judecata, iarasi trebuie sa citez partea, pentru ca nu poate urmari acest lucru de pe portal, atunci cand urmareste termenul in cunostinta. Deci, ca regula, sa va imaginati ca acestea sunt alte situatii in care nu functioneaza termenul in cunostinta, cand se administreaza anumite probe: interogatoriul, unde de lipsa partii legea leaga anumite efecte foarte grave si administrarea unor probe in afara instantei intre termenele de judecata.

317

La interogatoriu, cum va explicati aceasta fraza finala: in afara de cazul in care a fost prezenta laincuviintarea lui, cand s-a stabilit si termenul pentru luarea acestuia.? Daca partea astazi este prezenta in instanta si eu incuviintez interogatoriul si spun: vedeti, ca la termenul urmator urmeaza sa luam interogatoriul, si pe al Dvs. Si al altor parti, pai o mai citez? Ar fi si absurd.. dar sa stiti, ca in vechea reglementare nu era aceasta precizare expresa si unii spuneau ca, chiar daca partea a fost prezenta,eu tot trebuie sa citez, ca altfel nu pot sa aplic sanctiune prevazuta de fostul art. 225. E absurd. 4. Pentru motive temeinice, instanta a dispus ca partea sa fie citata la fiecare termen. Aceaste depinde de ea. Nu am prea intalnit situatii, ca sa vrea instanta neaparat sa citeze partea, dar poate sa considere necesar sa discute anumite probleme, exceptii. 5. Cand instanta de apel sau de recurs fixeaza termen pentru rejudecarea fondului procesului dupa anularea hotararii primei instante sau dupa casarea cu retinere. Cand se da cuvantul pe apel, eu astept sa se dea o solutie, dar se da o solutie partiala. Se spune asa: admit apelul si anulez hotararea primei instante, pentru ca apelantul nu a fost regulat citat. Neregulata citare atrage nulitatea derivata a hotararii judecatoresti. Dar pentru ca nu a fost regulat citat pe tot parcursul procesului trebuie sa refac niste acte de procedura, si atunci dupa ce anulez hotararea, retin cauza un apel sa o rejudec si fixez un termen. In aceasta situatie nu opereaza termenul in cunostinta, pentru ca iarasi, eu am pus concluzii, gata cu obligatia de la art.10(1). Dar daca instanta o retine si o ia de la capat, trebuie din nou sa ma citeze. Acelasi chestiuni sunt valabile si in recurs. 6. Militarii incazarmati si detiunutii sunt citati la fiecare termen, pentru ca ei nu au un acces liber la portalul instantelor, cand vor ei, sa urmareasca procesul,e logic sa fie citati. O sa vedeti, ca in cazul lor nu este insa obligatorie prezenta. Exista o problema in aceasta situatie, deoarece multi detinuti fac procese fictive, ca sa fie transferati de la o inchisoare la alta, a fost un adevarat turism procesual, si atuncea s-a spus, ca trebuie sa fie citati, dar nu e obligatoriu sa asiguri prezenta lor. Este necesar sa fie tinuti intr-un penitenciar apropiat de locul unde se desfasoara procesul penal pentru care este detinut.
318

In ceea ce priveste militarii incazarmati e foarte greu sa spui ce inseamna militar incazarmat, inainte era militar in termen, era simplu, militarul in termen nu are aceeasi libertate de miscare, nu e ofiter. Termenul de militar incazarmat nu este folosit de legea speciala. Probabil este vorba de situatii, clar, cand se afla in misiuni, sau cand fortele armatei sunt pe picior de razboi, urmeaza sa vedem, ce inseamna in concret. Un ofiter, care merge in fiecare zi la servicii, poate fi considerat un militar in termen, si ca nu poate sa vina la proces? Trebuie sa fie citati la fiecare termen, ca incazul in care doresc sa vina la proces, sa-si poata justifica absenta de la locul in care isi desfasoara activitatea.

Cuprinsul citatiei Am vorbit putin despre cuprinsul citatiei, cand am facut regimul nulitatilor. Am spus ca trebuie sa contina anumite elemente, unele sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese, si pentru altele nu se prevede o sanctiune. [Pe slideuri sunt marcate cu rosu elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese.] Mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese sunt considerate mentiuni esentiale. [!!!!! La grile vor fi intrebari legate de cuprinsul citatiei] Mentiunule obligarorii prevazute de art.157(1): Denumirea instantei, sediul ei, si cand este cazul un alt loc, unde urmeaza sa se desfasoare judecarea procesului e mentiune esentiala, cine ma cheama si unde; trebuie inclusiv ora la care sunt chemat, pentru ca sunt complete care intra la ore diferite, desi textul nu prevede. Data emiterii citatiei este o mentiune neesentiala, nu ma intereseaza cand s-a emis, maintereseaza, cand a primit-o partea, pentru ca raportat la aceasta data verific, daca este termeul de 5 zile respectat; si atunci, data emiterii citatiei nu este foarte importanta. Daca partea invoca vreo vatamare, ca nu stie cand s-a emis citatia, greu de imaginat, este o nulitate relativa, virtuala, vatamarea trebuie invocata si dovedita.
319

Numarul dosarului mentiune esentiala, daca vreau sa-l studies, trebuie sa stiu numarul; lipsa ei poate fi invocata si de instanat si de cealalta parte,ca-I nulitate expresa, vatamarea se prezuma.

Anul, luna, ziua si ora infatisatii mentiune esentiala; cine ma cheama si unde. La denumirea si sediul instantei se precizeaza: Judecatoria Cluj-Napoca, str. Stefan cel Mare, nr. 1-3, dar trebuie sa mi se specifice exact si sala si ora la care sa ma infatisez.

Calitatea celui citat mentiune neesentiala; daca mi se comunica cererea de chemare in judecata in care eu figurez ca parat, nu mi se comunica termenul de judecata in etapa scrisa, deocamdata mi se comunica doar cererea, ca nu-i fixat termen pana nu depun intampinare si se depune raspuns, deci deocamdata faza de comunicare. - In acest exemplu este vorba, nu de citatie in sensul de a mi se aduce la cunostinta termenul de judecata, ci doar de a mi se aduce la cunostinta un act de procedura. Am discutat despre citare si comunicare, am spus, ca citarea are un sens mai larg, si ca uneori presupune si comunicare. In unele situatii am doar comunicare si in alte situatii am doar citare. Regula, in etapa scrisa, este ca nu stabilesc termen de judecatacand se inregistreaza cerereade chemare in judecata, pentru ca ea trebuie comunicata paratului, chiar daca e foarte bine facuta, si nu se supune regularizarii, si paratul poate sa depuna intampinare in 25 de zile. Daca intampinarea nu este obligatorie, si am dat exemplul cererii de ordonanta presedentiala, fixez din start termen, si acolo si il citez si ii comunic cererea. Sa zicem, ca in exemlpul dat este vorba de cerere de ordonanta presedentiala, am fixat termen,iicomunic paratului cererea anexata citarii, care arata termenul de judecata. Pai, daca nu scrie pe citatie ca e parat,el nu stie? Daca-I comunic cererea de chemare in judecata, pe care scre: il chem in judecata pe parat. Deci iata, de ce calitateain care este chemat nu e o mentiune esentiala. Poate sa invoca el o vatamare, dar trebiue dovedita.

Numele, prenumele sau denumirea partii potrivnice mentiune neesentiala; revenind la acelasi exemplu, zici: pai, nu stiu din citatie cu cine ma judec, dar s -a anexat cererea de chemare in judecata si vezi de pe ea cu cine te judeci. Este un motiv de nulitate a
320

procedurii de citare? Se poate imagina o situatie, in care paratul sa spuna: eu nu stiu cu cine ma judec, si atunci el ar trebui sa invoce si sa dovedeasca vatamarea. Mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei pentru un termen de judecata, cel citat este considerat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata mentiune neesentiala; aici e termenul in cunostinta. Nu iei termenul in cunostinta prin simpla semnare a citatiei, ci citatia obligatoriu trebuie sa contina aceasta mentiune, ca daca o semnezi personal sau daca o semneaza reprezentantul tau legal sau conventional sau daca o semneaza functionarul insarcinat cu primirea corespondentei, prin acesta iei termenul in cunostinta. Deci, nu se presupune cunoasterea legii sub aspectul acestei institutii, ci in citatie trebuie mentionat expres acest lucru. Daca nu s-a mentionat in citatie, chiar daca e semnata, partea nu ia termen in cunostinta. Nu se prezuma cunoasterea legii. Este o mentiune obligatorie din citatie. Atrage nulitatea procedurii de citare? Remarcati, nu e o nulitate expresa! Deci instanta nu v-a spune la termenul de judecata, ca este viciata procedura, ci nu va da termenul in cunostinta, si va citea partea in continuare. E mentiune neesentiala, pentru ca lipsa ei nu afecteaza valabilitatea procedurii de citare, dar afecteaza posibilitatea acordarii termenului in cunostinta. Degeaba e semnata citatia, deca nu avea mentiunea care sa arate care e consecinta citarii,nu se iatermenul in cunostinta, dar procedura este indeplinita, deaceea nu e o nulitate expresa. Alte mentiuni prevazute de lege sau stabilite de instanta mentiune neesentiala, pentru ca nu viciaza procedura, dar nu vei putea sa aplici anumite sanctiuni, daca trebuia sa il citezi cu o anumita mentiune si n-ai facut-o. De exemplu, nu poti sa anulezi cererea ca netimbrata, dar daca nu l-ai citat cu aceasta mentiune, se aplica o deferenta de taxa de timbru, pentru ca erai obligat sa o faci. Dar daca, teoretic, ai vrea sa faci alte acte de procedura la termen, procedura e indeplinita, nu-I un motiv de nulitate a

321

procedurii, dar nu poti sa aplici sanctiunea prevazuta delege daca mentiunea ar fi existat. Lipsa mentiuinilor esentiale este sanctionata cu nulitate absoluta expresa, care poate safie invocata de instanta din oficiu, doar la termenul la care exista viciu de procedura. Daca nu ai invocat la acel termen, mai poate invoca numai partea cu care a fost viciata procedura, daca nu a fost prezent la acel termen, dar numai la primul termen cu procedura indeplinita si inainte sa se puna concluzii pe altceva, pe orice altceva (altfel, decadere). Adica, eu nu spun ca a fost viciu de procedura cu mine la termenul anterior, ci spun ca eu vreau sa propun probe, gata, inseamna ca am renuntat sa mai invoc acel viciu de procedura, ca am inceput sa pun concluzii pe altceva. Alineatul 2 prevede alte mentiuni: Date necesare pentru stabilirea adresei celui citat daca, sa zicem, ca este un imobil in care functioneaza mai multe sedii de societati, care nu au apartamente diferite, ci in acelasi apartament, pot sa am diverse discutii. Sau, am doua persoane cu acelasi nume, care domciciliaza in acelasi imobil, etc. Daca citarea se face cu chemarea la interogaotriu, v-am spus ca se citeaza expres, si nu numai ca se citeaza, dar trebuie sa-I arat, ca e chemat la interogatoriu. Am zis, ca nu functioneaza termenul luat in cunostinta la citarea cu interogatoriu,dar trebuie sa stie ca e citat la interogatoriu, nu primeste o citatie, ca oricare alta. Daca i se comunica cu citatie si alte acte de procedura, de exemplu,in exemplul cu ordonanta presedentiala, il citez si ii arat ca are termen la data de.., si comunic si cererea de ordonanta presedentiala,atunci trebuie sa arat in cuprinsul citatiei, ca se comunica impreuna cu citatia si acel act de procedura, ca v-am spus: citare inseamna mai mult, decat comunicare,inseamna si incunostintare de proces,si si de acte care se comunica. Daca intampinarea este obligarorie, am spus, ca nu se fixeaza termen, aici nu-I aduc la cunostinta termenul de judecata, dar ii comunic cererea de chemare in judecata. In acea
322

dovada de comunicare,eu ii pun in vedere, ca trebuie sadepuna intampinare in 25 de zile, si trebuie sa-i arat si sanctiunea, care este decaderea din dreptul de a invoca exceptii relative. Pai, ce exceptii relative as putea sainvoc pentru primul termen de judecata? Necompetenta teritoriala relativa, cea absoluta poate fi invocata si la primul termen de judecata. Deci asa spun: sa depuneti intampinare in termen de 25 de zile, de la primirea cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai invoca exceptii relative si de a propune probe. Deci trebuie sa-I arat si sanctiunea. Iar daca intampinarea nu este obligatorie,din nou ii spun, ca la primul termen de judecata trebuie sainvoce exceptiile relative, sau sa propuna probe, sub sanctiunea decaderii. Deci, este vorba de un termen imperativ. Iata, ca legea prevede obligatia instantei de a atrage atentia, in aceasta situatie, asupra consecintelor nerespectarii termenului. Cu privire la legi speciale, v-am vorbit deja despre taxele judicire de timbru. Daca partea nu a timbrat legal o cerere, nu o pot anula, decat daca ii pun in vedere taxa de timbru, si, fie ca se prezinta personal in instanta si ii spun, ca mai aveti de platit atat, fie, daca nu-i prezenta personal, trebuie sa trec in citatie cuantumul. Practica este, ca nici macar daca-I prezent reprezentantul, nu pot anula la termenul urmator cerea, daca n-am pus in vedere partii personal. Daca n-a fost prezenta, trebuia sao citez cu aceasta mentiune. Un alt exemplu v-am dat din Ordonanta privind asociatiile si fundatiile, unde instanta poate sa citeze petentul,reprezentantul asociatiei sau fundatiei, deci insarcinat de ceilalti sa faca demersurile pentru dobandirea personalitatii juridice, cu mentiunea sa depuna niste acte lipsa. Stiti, ca trecuie sa depuna anumite acte ca sa admite instanta sa se inscrie in Registrul special al asociatiilor sau fundatiilor. Daca lipsesc unele acte,o sa-l citeze pe acest reprezentant,care a formulat petitia in fata instantei, sa le depuna, si atunci in citatie trenbuie sa le arate exact, care sunt actele lipsa. O sa vedeti si la regularizarea cererii de chemare in judecata, in general, daca spune reclamantul, ca depune niste inscrisuri,el trebuie sa depune in atatea exemplare, cate parti

323

sunt, daca nu, instanta poate sa-l citeze si sa spuna, sa depune si exemplarele pentru comunicare, si trece acest lucru in citatie. Organele competente si modalitatile de comunicare Sunt prevazute in art. 154. Prin cine comunic citatiile si actele de procedura? Regula este, prin agentii instantei. Dar al carei instante? Fie al instantei, care dispune citarea, fie al unei alte instante, atunci cand domiciliul sau sediul partii se aflain circumscriptia altei instante. Agentul procedural din Cluj, n-o sa se duca in Constanta, ar fi cheltuieli excesive. Pot sa-i cer Judecatoriei Constanta, sa-si trimita agentul procedural, sa comunice citatia sau actul de procedura din dosarul Judecatoriei Cluj-Napoca. Codul spune, ca se poate face comunicarea si prin posta, cu scrisoare recomandata,cu continut declarat, si confirmare de primire in plic inchis, la care se ataseaza dovada de primire,procesul verbal, o sa vedem imediat ce sunt acestea. Prin posta, spune textul, se face atunci cand nu poate fi facuta prin agentii procedurali ai instantei. Cum se intelege aceasta? Art. 154(4): In cazul in carecomunicarea potrivit alin. (1) [prin agenti sau salariati ai instante] nu este posibila, aceasta de va face prin posta deci numai, candnu este posibila. Ce insemana aceasta? Desi textul de la alin. (1) spune, ca trebuie sa faca comunicarea pentru orice parte, care se afla in circumscriptia instantei respective, sa va imaginati ca de exemplu Judecatoria Cluj-Napoca nu judeca numai cauzele unor persoane domiciliate in Cluj-Napoca,pot sa fie uele domiciliate in cimunele invecinate,caci comunele invecinate nu au judecatorii, circumscriptia teritoriala a Judecatoriei Cluj-napoca este mult mai mare decat teritoruil Municipiului Cluj-Napoca. Trimiterea agentilor procedurali in Gilau, Feleac,etc. este costisitoare. In aceast situatie se interpreteaza textul, ca postasul va mergesaduca citatia sau actul deprocedura. Sau daca am prea putini agenti,cum este situatia juudecatoriei Cluj-Napoca, chiar si in Cluj pot sa spun, ca agentii Judecatoriei sunt prea putini sa acopere tot volumul citatiilor si actelor,si sa aplic alin. (4) si sa trimit citatiile si actele de procedura tot prin posta, deci asa se interpreteaza. Sigur, regula trebuie sa fie, in primul rand, prin agentii procedurali ai instantelor, fie a instantei care dispune citarea, fie a intantei in a carei raza teritoriala domiciliaza partea citata, dar daca aceasta nu este posibil, se face prin posta. Aceste lucruri se fac din oficiu de catre instanta, ca v324

am spus ca, citarea este obligatorie ca regula,si atunci instanta o face sin oficiu,mai mult, trebuie sa verifice la fiecare termen. La fel, comunicarea actelor de procedura,atunci cand este obligatorie,intanta trebuie sa o faca din oficiu si gratuit. Va face ori prin agenti,ori prin posta. Noul Cod permite partii, ca pe cheltuiala ei, sa ceara ca aceasta procedura sa desfasoara prin executor judecatoresc, sau printr-un serviciu de curierat rapid. Acest lucru se face insa numai la cerere. In aceasta situatie,instanta nu va mai comunica din oficiu,ci va lasa partea sa avanseze aceste cheltuieli, si va face acest lucru prin execurotul judecatoresc, respectiv printr-un serviciu de curierat rapid, evident cu conditia, ca partea sa indice executorul sa serviciul de curierat rapid, ca nu-l va alege instanta pentru ea si sa avanseze aceste cheltuieli. Exista o serie de discutii, daca orice act de procedura poate sa fie comunicat astfel, sau numai actele de procedura ale partilor, deci cu alte cuvinte, pot sa comunic si citatia prin executor judecatoresc si hotararea judecatoreasca prin executor judecatoresc? O sa gasiti si intr-un sens si in celalalt. Remarcati, ca e adevarat, ca de exemplu, la executor legea spune asa la alin. (5): La cerera partii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedura se va putea face in mod nemijlocit prin executori judecataoresti, care vor fi tinuti sa indeplineasca formalitatile procedurale,alin. (1): Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agenti. Deoarece laalin. (5) nu sunt prevazute expres citatiile, inseamna ca executorul judecatoresc nu va putea sa comunice citatiile, dar si citatia e tot un act de procedura, pana la urma. Mai ales, ca legea speciala anterioara Noului Cod, Legea fondului funciar, permitea citarea prin executori judecatoresti. Cred, ca diferenta de foemulare a legiuitorului nu este acoperita de o diferenta de formulare. Nici in ceea ce priveste actele de procedura, pentru ca nu se vorbeste de actele de procedura ale partilor sau ale instantei,nu distinge, deci orice act de procedura. Deci, nu spune, ca numai cererea de chemare in judecata poate fi comunicata de executor sau serviciul de curierat rapid. O a 3-a formula, de grefa instantei, aceasta este tot din oficiu, prin alte mijloace de comunicare telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea comunicarii, instanta va comunica un formular, care contine si care se completeaza de destinatar cu data primirii, numele in clar si semnarura persoanei insarcinate cu
325

primirea corespondentei si va fi expediata instantei prin fax, posta electronica sau alte mijloace. Deci, regula ar fi prin agent, daca nu-I posibil, prin posta, daca partea a cerut prin executor sa serviciu de curierat rapid, dar exista si o a 3-a posibilitate,prin niste metode moderne si rapide,cum ar fi faxul,posta electronica, etc., prin grefa intantei. Dar, textul spune nu am facut inca cuprinsul cererii de chemare in judecata, dar o sa vedeti, ca in cuprinsul cererii, partea poate sa indice si numar de fax, si adresa de mail si alte mijloace prin care poate sa i se faca procedura de citare si de comunicare a actelor de proceura textul spune clar, ca daca partea a indicat aceste mijloace. Si atunci,automat ne gandim, ca daca partea nu le-a indicat, nu ramane decat procedura clasica, dar remarcati alineatul ultim al textului, alin. (8): In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor si a altor acte de procedura si indeplinirii oricarei atributii proprii activitatii proprii de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele de date electronice sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si institutii publice, care au obligatia sa ia masurile ncesare pentru acest acces al instantelor. Daca eu vreau sa citez Prefectura Cluj, ma duc pe site si vad care e numarul de telefon, numarul de fax,etc. Daca nu mi le-a indicat in cererea de chemare in judecata, nu pot sa fac procedura prin grefa instantei? Deci practic acolo unde instanta are posibilitatea ea, de a afla dintr-o anumita baza de date informatiile necesare, poate sa foloseasca aceste mijloace alternative si moderne de comunicare, chiar daca partea nu le-a indicat. Deci,asa trebuie interpretat textul, coroborand alin. (6) cu alin. (8). Sigur,partea trebuie sa-l indice acolo, unde sunt personale sau unde instanta nu ar putea sa aiba acces printr-o baza de date. Dar acolo, unde instanta poate sa afle, mai ales ca am vorbit despre textul articolului 241, care vorbeste despre celeritatea procedurii in faza de judecata,si care spune, ca daca instanta constata ca nu a fost indeplinita procedura de citare prin agent, nu, ca acela presupune totusi o durata de timp, poate sa recurga la aceste mijloace moderne de comunicare, chiar daca partea nu le-a trecut in cerere, si inclusiv permite grefierului sa telefoneze la parte, daca are numarul ei de telefon, si sa faca un proces-verbal, cu care sa arate, ca a fost anuntat telefonic, si care tine loc de procedura de citare art. 241 (3) teaz finala.

326

Ceea ce este interesant in alin. (6) al art. 154, o sa vedeti cand vom face data indeplinirii procedurii de citare, va fi o discutie, cand este indeplinita procedura de citare? Sa luam un exemplu, faxul. Cum dovedesc, ca am trimis prin fax? Faxul iti face un raport, acel raport dovedeste, si data cand am trimis un inscris si ce fel de inscris am trimis. Atunci de ce se mai cere sa trimit prin fax si un formular care sa completeze partea si sa-mi trimita inapoi, prin fax, sau prin orice alt mijloc? Care este data cand se indeplineste procedura de citare, cand am trimis eu faxul,sau cand imi trimite formularul inapoi? Daca nu imi trimite formularul? Degeaba l-am trimis si am dovada cu raport,daca partea nu vrea sa-mitrimita inapoi formularul,nu se considera procedura indeplinita. La procedura de citare prin telefon, acolo da,acolo grefierul intocmeste procesul-verbal, dar evident, actele de procedura nu pot fi comunicate telefonic, deci este o situatie cu totul de exceptie, cand nu mi se cere confirmarea de catre parte, altfel, o parte de rea credinta nu o sami trimita formularul completat niciodata,mai ales, ca ia si termenul in cunostinta prin el, ca se semneaza. Si atunci foarte greu o sa-mi fie, sa aplic efectiv textul art. 6. O sa vedem imediat la data indeplinirii procedurii de citare, iarasi este o discutie. Bun,imi trimite inapoi formularul peste o luna,chiar cu o zi inainte de termenul de judecata,pai cand se considera indeplinita procedura, cand i-am trimis eu prin fax, in urma cu 2 saptamani, sau cand imi trimite el formularul completat cu o zi inainte si spune, ca nu-I procedura, ca eu abia astazi amtrimis formularul inapoi. In cazul postei electronice, e aceeasi situatia, trebuie sa-mi trimita dovada inapoi,il semneaza,il scaneaza si il trimite inapoi. LOCUL CITRII reglementare general cuprins la art. 155, 167 162 vorbim de locul unde se poate duce agentul, executorul, potaul s nmneze citaia sau s comunice actul de procedur, dar trebuie reinut c procedura se consider ndeplinit dac citaia este semnat de parte oriunde ea este gsit, aceasta fiind prima regul de la 161(2)

327

-dac partea semneaz dovada de ndeplinire a procedurii de citare pe care i -o d grefierul este ndeplinit chiar dac se face n incinta instanei care nu este prevzut ca loc al citrii nicieri -agenul procedural, c este salariat al instanei sau c este executor, certific identitatea prii i semntura pentru c, practic, agentul cnd d cuiva s semneze dovada de comunicare trebuie s ntrebe cine este persoana respectiv care poate spune c e chiar partea citat, caz n care trebuie s-i arate agentului buletinul pentru a fi trecute pe dovada de ndeplinire datele din acesta sau poate spune c nu e partea, ci e persoana care locuiete cu partea art. 164, alin. ultim spune c meniunile din procesul-verbal privind faptele constatate personal de cel care le-a ntocmit nu pot fi combtute dect prin procedura nscrierii n fals, aadar, indiferent cine este cel care finalmente ndeplinete procedura (aspect discutat ora precedent) , constatrile personale ale agentului pot fi contestate numai prin nscrierea n fals -nscrisurile pot fi contestate n dou modaliti: a) prin verificarea de scripte, atunci cnd este vorba de nscrisuri sub semntur privat b) prin nscriere n fals cnd este vorba de nscrisuri autentice i din cuprinsul acestora, constatrile personale ale agentului constator, de ex., se ncheie un contract autentic n faa notarului, nu pot s vin n faa instanei i s-mi contest semntura pur i simplu i s arat c nu aa semnez, trebuie s-l nscriu n fals, s spun c mi s-a falsificat semntura, c nu eu sunt persona care s-a prezentat n faa notarului( fals privind identitatea + semntur). poate s presupun s fac o plngere penal, timp n care susupend procesul civil dac este cazul. Aadar, exist dou reguli generale, dac a semnat citaia, nu mai conteaz unde a semnat-o i agentul certific faptul c cel care a semnat este cel care este trecut n dovad i c semntura i aparine, iar aceast constatare personal a agentului, numai prin nscriere n fals poate fi contestat( fie a semnat agentul, fie o alt pers. s-a prezentat cu identitatea prii sau o serie de alte posibile cazuri).

328

ART. 155.Locul citrii (1) Vor fi citai: 1. statul, prin Ministerul Finanelor Publice sau alte organe anume desemnate n acest scop de lege, la sediul acestora; -prevedere din NCC, anterior acestuia era Decretul 31/54- Statul se citeaz prin intermediul Ministerului. Fin. Publ. at cnd nu exist un text de lege care s prevad altfel, de ex. n materie de expropriere, pt construirea autostrzii Transilvania, Statul este reprezentat de CNADNR(Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia). n aceast sit, statul nu este reprezentat n proces prin Ministerul Finanelor, ci prin CNADNR, aadar, el va fi citat prin CNADNR, la sediul CNADNR -aadar, Statul se citeaz prin Ministerul Finanelor, dac nu am alt text, Ministerul Fin. se citeaz la sediul lui-Bucureti, str., nr., dar el poate s dea o delegaie administraiei municipiului Cluj-Napoca sau Direciei Generale a Finanelor Publice ca s fie citat acolo, ns trebuie precizat expres acest lucru, dac nu, rmne la sediul Ministerului Finanelor. 2. unitile administrativ-teritoriale i celelalte persoane juridice de drept public, prin cei nsrcinai s le reprezinte n justiie, la sediul acestora; -judeul-pre. Consiliului judeen la sediul Consiliului Judeen, dar asta nu nseamn c el personal semneaz pentru c exist textul de la 162: funcionarul nsrcinat cu primirea corespondenei -municipiul, oraul, comuna reprez. prin primar care se citeaz la sediul Primriei - orice alte instituii pers. jur. de dr. public: Curtea de Apel se citeaz prin preedinte la sediul Curii de Apel 3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanii lor, la sediul principal sau, atunci cnd este cazul, la sediul dezmembrmntului lor;

329

-la sediul lor prin reprezentantul acestora sau pot fi citate la sediul dezmembrmntului lor, iar n unele manuale se arat c n situaiile n care competena teritorial alternativ este atras de dezmembrmnt(cnd este vorba de acte juridice, fapte juridice svrite de acel dezmembrmnt sau locul executrii obligaiei este la acel dezmembrmnt) 4. asociaiile, societile i alte entiti fr personalitate juridic constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia; -pot s stea n justiie att n calitate de reclamante ct i n calit. de prte -nu au sediu pentru c nu au personalitate juridic, dar se vor cita prin reprezentantul lor la domiciliul lui dac este pers. fizic sau la sediul lui dac este pers. juridic 5. cei supui procedurii insolvenei, precum i creditorii acestora, la domiciliul sau, dup caz, la sediul acestora; dup deschiderea procedurii, citarea va fi efectuat potrivit legii speciale; -pn la deschiderea procedurii insolvenei se citeaz la sediul sau la domiciliul prilor, iar dup deschiderea procedurii, se citeaz prin Buletinul Procedurilor de Insolven care este o publicaie ce apare i on-line care trebuie urmrit pentru c nu mai eti citat; desigur, exist i excepii cnd la un termen mai poi s citezi i pe dr. comun. 6. persoanele fizice, la domiciliul lor; n cazul n care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reedina cunoscut ori la locul ales de ele; n lipsa acestora, citarea poate fi fcut la locul cunoscut unde i desfoar permanent activitatea curent; -locul unde stau efectiv care trebuie s fie indicat n cererea de chemare n judecat indif. c este vb. de recl sau de prt -acest loc este indicat, aadar, n cererea de chemare n judecat sau n alte cereri incidentale(de ex., dac intervine un ter n proces, el i indic domiciliu l n cererea de intervenie principal, dac este chemat n garanie- comitentul chemat n calit. de prt n judecat cheam n garanie prepusul, n cererea de chemare n garanie indic care este domiciliul lui

330

-teza 2: dac lucrez ntr-un anume ora nseamn c acolo este domiciliul meu n sens procesual pentru c e prezumia de nevinovie, nu eu trebuie s m deplasez la reclamant, ci el al mine; dar, eu tiu, de ex. c procurorul X lucreaz la DNA Bucureti, dar nu tiu unde st pt. c nu am acces la aceast inf, atunci l citez la locul de munc, la fel i la judectori. Citarea la locul de munc se face doar n cazul n care nu cunosc domiciliul. 7. incapabilii sau cei cu capacitate de exerciiu restrns, prin reprezentanii sau ocrotitorii lor legali, la domiciliul ori sediul acestora, dup caz; n caz de numire a unui curator special, potrivit art. 58, citarea se va face prin acest curator, la sediul su profesional; -dac incapabilul nu are un reprez. legal sau exit un conflict de interese ntre reprezentantul legal i cel ocrotit, inst. n condiiile art. 58 i poate numi un curator care este mandar judiciar, n aceast situaie, cel ocrotit c este minor fr cap de ex sau cu cap de ex restrns sau pers pus sub interdictie, citarea se va face la domiciliul sau sediul reprezentantului legal -minorul cu cap de ex restr poate s ncheie personal anumite acte juridice, dar n procedur el este asistat de reprezentantul su legal, figureaz, deci, n proces alturi de reprez. su legal. Pe vechea procedur nu era un astfel de text i se cita i minorul i reprez. legal, pe cnd acum se citeaz minorul prin reprez. legal, iar dac acesta are sediul sau domiciliul diferit de cel al minorului sau al celui pus sub interdicie va fi citat la sediul sau la domiciliul lui i nu la cel al pers. ocrotite pentru c avem un text expres.(reglementare diferit fa de cea veche) -rmne de discutat dac se face cererea de chemare n judecat pt. minorul cu cap de ex restrns prin reprez legal dac treb s semneze i minorul i reprez legal sau este suficient s semneze reprez legal sub aspectul cap de ex ca i condiie de exercitare a aciunii civile n procesul civil-trebuie verificat care este regula n dr. subtanial 8. bolnavii internai n uniti sanitare, la administraia acestora; -s fie vb, de o boal ndelungat, unde se afl partea, dar pe termen lung 9. militarii ncazarmai, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia;

331

-la militari nu funcioneaz termenul n cunotin, ei sunt citai pentru fiecare termen i e normal s fie citai acolo unde sunt ncazarmai ca s poat s lipseasc dac vor i dac li se d aprobare 10. cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta dect militar, dac nu au domiciliul cunoscut, la cpitnia portului unde este nregistrat nava; -pentru navele militare se aplic regulile de la militari pentru c ei sunt undeva ncazarmai, astfel c la acea unitate vor fi citai i nu la cpitnia portului unde este nregistrat nava 11. deinuii, la administraia locului de deinere; 12. personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare i cetenii romni trimii s lucreze n cadrul personalului organizaiilor internaionale, precum i membrii de familie care locuiesc cu ei, ct timp se afl n strintate, prin Ministerul Afacerilor Externe; ali ceteni romni, aflai n strintate n interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor care i nsoesc, prin organele centrale care i-au trimis sau n subordinea crora se afl unitatea care i-a trimis n strintate; -numai pt aceste situaii determinate cnd lucrez pentru statul romn n strintate ca funcionar, atunci sunt citat prin Ministerul Af. Ext. -ali ceteni romni aflai n strintate n interes de serviciu inclus iv membrii fam. lor- prin organele centrale care i-au trimis sau n subordinea crora se afl unitatea care i-a trimis n strintate, evident c nici aici nu este vorba de pers. juridice de dr. privat 13. persoanele care se afl n strintate, altele dect cele prevzute la pct. 12, dac au domiciliul sau reedina cunoscut, printr-o citaie scris trimis cu scrisoare recomandat cu coninut declarat i confirmare de primire, recipisa de predare a scrisorii la pota romn, n cuprinsul creia vor fi menionate actele ce se expediaz, innd loc de dovad a ndeplinirii procedurii, dac prin tratate sau convenii internaionale la care este parte Romnia ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel. Dac domiciliul sau reedina celor aflai n

332

strintate nu este cunoscut/cunoscut, citarea se face potrivit art. 167. n toate cazurile, dac cei aflai n strintate au mandatar cunoscut n ar, va fi citat numai acesta din urm; -la pct. 12 era o situaie de excepie -exist o serie de regulamente comunitare, exist un regulament care reglementeaz procedura de comunicare a citaiilor i aaltor acte de procedur, dar pt situaiile n care nu exist astfel de regulamente sau tratate se aplic aceast dispoziie general -se trimite scrisoare recomandat cu confirmare de primire -este necesar confirmarea primirii numai pentru primul termen de judecat pentru c art.156 oblig persoana care are domiciliul n strintate s-i aleag domiciliul n Ro, unde vor fi comunicate toate actele privind procesul i dac nu se conformeaz, comunicrile se vor face prin scrisoare recomandat i recipisa de predare la pota romn a scrisorii n cuprinsul creia se menioneaz actele ce se expediaz ine loc de dovad Diferena dintre cele dou texte: la primul termen se cere scrisoare recomandat cu confirmare de primire, deci nu trebuie confirmarea primirii sau refuzului de primire, deci trebuie s tiu c a ajuns la destinatar care fie l-a primit, fie a refuzat, dar am o semntur a lui sau am o dovad c a fost ncunotinat. Pentrul primul termen, citaia are meniunea obligatorie(pe lng alte meniuni prevzute de lege) ca cel care domiciliaz n strintatre s -i aleag un domiciliu n Ro(la alegerea de domiciliu trebuie s indic i persoana nsrcinat cu primirea corespondenei), iar dac nu-i alege domiciliul n Ro se arat i sanciunea- de acum ncolo recipisa de predare la pota romn face dovada ndeplinirii procedurii de citare i de comunicaare a actelor de procedur cnd este cazul. Care este diferena dintre cele dou? dac mi se cere confirmarea primirii i a doua oar nu m mai intereseaz, nu spune c -i cu confirmare de primire, deci numai scrisoarea recomandat fr confirmare de primire. Predarea recipisei la pot face dovada ndeplinirii procedurii de citare.

333

-dac nu cunosc domiciliul n strintate sau reedina se vor aplica regulile de la citarea prin publicitate, dar dac are un mandatar cunoscut n ar, va fi citat numai mandatarul, sigur, dac i-a lsat un mandatar general, o s-l citez pe el dac nu cunosc unde este domiciliul prtului n strintate. Dac nu are mandatar sau nu cunosc s aib mandatar, nu -i cunosc nici domiciliul sau reedina n strintate se vor aplica regulile de la procedura prin publicitate 14. cei cu domiciliul sau reedina necunoscut, potrivit art. 167; 15. motenitorii, pn la intervenirea lor n proces, printr -un curator special numit de instan, la domiciliul acestuia. -dac decedeaz o parte din proces, fie se suspend procesul pn sunt introdui motenitorii, fie se d un termen pentru ca partea interesat s se judece s introduc motenitorii prii care a decedat sau poate c ei singuri au luat cunotin despre proces i vor s intervin -se d un termen la cererea prii interesate, partea poate s numeasc un curator care s reprezinte interesele motenitorilor pentru c instana nu-i cunoate pn la momentul n care sunt identificai i intervin n proces -oricum instnaa nu se poate pronuna fr a cunoate motenitorii nominal, deoarece pn cnd nu se introduc n proces nu sunt condiii de contradictorialitate cu ei n ceea ce privete efectuarea actelor de procedur din dosar (2) n cazurile prevzute la alin. (1) pct. 1 i 2, statul, prin Ministerul Finanelor Publice, unitile administrativ-teritoriale, precum i celelalte persoane juridice de drept public i pot alege un sediu procesual la care vor fi comunicate toate actele de procedur. -de ex., Ministerul Finaelor spune s nu fie citat pe str. X ca s primesc citaii din toat ara, dar, cum este vorba despre un proces n Cluj, citai-m la Direcia Gen. a Finaelor Publice din Cluj i m va reprezenta directorul sau consilierul juridic de aici(poate s-i dea mandat) -aici se refer strict la un alt sediu

334

ALEGEREA CITRII I COMUNICRII ACTELOR DE PROCEDUR N ALTE SITUAII ART 158 (1) n caz de alegere de domiciliu sau, dup caz, de sediu, dac partea a artat i persoana nsrcinat cu primirea actelor de procedur, comunicarea acestora se va face la acea persoan, iar n lipsa unei asemenea meniuni, comunicarea se va face, dup caz, potrivit art. 155 sau 156. (2) Partea poate alege ca toate actele de procedur s i fie comunicate la csua potal. -nu e obligatoriu s m citeze pe mine unde stau -acest text se aplic, de regul, cnd partea i alege domiciliul procesual la avocat, n-are rost s iau legtura cu avocatul meu la fiecare termen. Dac nu, actele se comunic prilor acas, de ex., hotrrea judec. final (de a crei comunicare legea leag efecte i mportante, respectiv din mom comunicrii ncepe s curg termenul de exercitare al cii de atac,de regul.), i ca avocat, te poi trezi c vine partea i zice c a primit hot. n urm cu 2 spt i c mai este doar o zi pt exercitarea cii de atac -nu ajunge s art:citai-m pe str. X, nr., ci trebuie s art la sediul profesional al avocatului X, n acest caz, fiind vb de un cabinet avocaial, persoana nsrcinat cu primirea corespondenei nu este obligatoriu s fie avocatul c poate fi funcionarul ns rcinat cu primirea corespondenei conform textului de la art. 162- actul urmeaz s fie nmnat unui avocat, notar public ori executor judectoresc se poate face funcionarului sau persoanei nsrcinate cu primirea corespondenei, care va semna dovada, iar pt c semneaz dovada pt reprezentantul prii, ia i termen n cunotin. -trebuie indicat persoana care-mi ridic corespondena, nu doar adresa, pt c dac nu ndeplinesc aceast condiie n continuare voi fi citat i mi se vor comunica actele de procedur n condiiile lui 155, se consider c nu mi-am ales alt domiciliu sau alt sediu

335

-poate avea sau nu legtur cu competena teritorial alternativ pt c dac eu domiciliez la momentul nregistrrii cererii de chemare n judecat n Cluj i sunt chemat aici n judecat, eu pot s apun c mi-am angajat avocat din Bucureti i mi-am ales domiciliul procesual acolo i vreau s mi se trimit citaiile i comunicarea actelor de procedur acolo -n acest caz, nu are nicio legtur cu competena. Dar dac ntr-un contract spun c pt toate litigiile legate de executrea acestui contract, neleg s-mi aleg domiciliul n cutare loc, asta nseamn c acel domiciliu mi determin i competena teritorial, evident, atunci cnd estre vb. de comp. terit, relativ, lsat la latitudinea prilor prorogare convenional de comp. Prorogarea convenional de comp. nu este doar at cnd spun c vreau s m judece direct instana X, ci i at cnd c mi aleg domiciliul acolo i alegerea de domiciliu cnd partea este prt nseamn, de fapt, determinarea instanei competente. m aceast sit., locul citrii poate s aib legtur cu determinarea instanei competente teritorial relativ .

SCHIMBAREA LOCULUI CITRII

-dac mi schimb locul unde domiciliam sau unde mi-am ales locul citrii pe parcursul procesului (i mut avocatul sediul), trebuie s art instanei acest lucru chiar i cnd am termen n cunotin deoarece pt anumite instituii nu funcioneaz( atunci cnd sunt citat la interogatoriu) -dac mi se comunic actul de procedur tot acolo unde am locuit i eu nu am anunat instana, se consider comunicare regulat,iar eu pot s stau i s trag pe termenul de apel - faptul c nu am indicat instanei c mi-am schimbat domiciliul nu este un motiv ntemeiat pentru repunerea n termen i s-mi trimit altundeva hotrrea

336

-am tot interesul s indic instanei c nu mai stau acolo sau c mandatarul meu nu mai st acolo sau c am renunat la acel avocat i mi-am ales altul i atunci s-mi trimit mie acas actele i citaiile sau la noul avocat etc. dou condiii: nu ajunge s anun instana, trebuie s anun i cealalt parte prin scrisoare recomandat pt c poate i ea are interesul s tie unde s-mi comunice actele, mai ales dac mi-am ales domiciliul procesual la avocat, deoarece atunci cnd ambele pri sunt reprezentate de avocat sau de consilier juridic(n cazul personelor juridce) se poate face o comunicare direct ntre acetia.Astfel, poate s aib interesul i cealalt parte s cunoasc schimbarea domiciliului sau sediului pe parcursul procesului. Acest lucru nu va avea vreo influen asupra competene i, dar este necesar ca s ia cunot. efectiv de existena procesului i de actele de peocedur, este obligaia mea s aduc acest lucru la cunotina instanei i a celeilalte pri. Dac nu fac acest lucru, mi se comunic n mod regulat la vechiul domiciliu i nu mai am ce s fac. Dac aduce la cunot. instanei i nu aduc i la cunot. celeilalte pri, aceasta din urm ar putea s invoce o vtmare din necomunicarea domiciliului schimbat? Ex: se comunic doar instanei faptul c dup pronunarea hot., partea i-a schimbat domiciliul i c cere s i se comunice hot dup ce este redactat la noul domiciliu. Acest lucru nu i se comunic i celeilelte pri. Instana comunic la vechiul domiciliu. Se face un apel peste termen raportat la data comunicrii iar partea invoc faptul c a adus la cunot. instanei schimbarea de domiciliu. Cealalt parte arat c din moment ce ei nu i s-a comunicat, pt ea domiciliul a rmas acolo, iar cnd a consultat dosarul a vzut dovada de comunicare la domiciliul pe care aceasta l tia i dovad, raportat la care, aceast hotrre a devenit definitiv i a cerut i ncuviinarea executrii silite. Aadar i cealalt parte are un interes i poate dovedi o vtmare!! -necomuniacarea fa de cealalt parte poate fi invocat numai de ctre aceasta, dar dac dovedete o vtmare, atunci i anuleaz actul de procedur

337

LOCUL CITRII N CAZUL PRTULUI CU DOMICILIU NECUNOSCUT

ART. 167 este suficient s spun ntr-o cerere de chemare n judecat c m judec cu x i nu tiu unde este domiciliu? ex: am vndut maina n urm cu 5 ani, nu am fcut transcrierile necesare n acte, iar de aici tot eu pltesc impozitul, dar nu tiu unde este cumprtorul, e posibil ca i el s fi revndut maina, iar eu l chem n judecat i cer instanei s m radieze pe mine din toate evidenele, din circulaie s radieze maina de pe numele meu, de la Primrie de la serviciul de taxe i impozite i art c datorit circumstanelor n care am ncheiat contractul nu cunosc domiciliul prtului este suficient? (1) Cnd reclamantul nvedereaz, MOTIVAT, c, dei a fcut tot ce i -a stat n putin, nu a reuit s afle domiciliul prtului sau un alt loc unde ar putea fi citat (dac nu tiu domiciliul, pot s l citez la locul de munc sau dac nu-i cunosc domiciliul n strintate dar are un mandatar n Ro, l pot cita acolo, nu este suficient s spun c nu tiu unde st, unde lucreaz, unde st n strintate sau dac are mandatar n Ro) potrivit legii, instana va putea ncuviina citarea acestuia prin publicitate. -Nu este suficient s afirm c nu cunosc domiciliul, trebuie s fac dovada c am fcut demersuri i c n-am reuit s-l aflu, de ex: am fcut o adres la serviciul de eviden a populaiei i am artat numeme acelei persoane i mi s-a spus c nu are ntregistrat o astfel de persoan sau dac este vorba de sediul persoanei juridice, aceeai chestiune, din registrele de publicitate corespunztoare, nu ma reuit s aflu sediul

MIJLOACE PRIN CARE SE REALIZEAZ CITAREA PRIN PUBLICITATE

338

-n unele comentarii ale Codului, se arat c instana nu este obligat s dispun citarea prin publicitate, c poate s suspende procesul art. 242 care spune c dac reclamamtul nu i -a ndeplinit obligaiile stabilite de instan, poate s suspende instana procesul pn le ndeplinete. Dac numai afirm c el nu cunoate domiciliul sau sediul prtului, instana i pune n vedere faptul c trebuie s dovedeasc c a fcut demersuri, nseamn c nu s -a conformat dispoziiilor instanei. Dar dac el se conformeaz i fcnd demersuri, tot n-a reuit s-l afle, atunci instana nu poate s suspende pn mai face alte demersuri, ci este obligat s dispun citarea prin publicitate. Publicitatea se realizeaz: a)printr-o form obligatorie-AFIAREA b) printr-o form facultativ-PUBLICAREA

AFIAREA -se face n trei locuri i anume la ua instanei(exist un avizier special), la ultimul domiciliu dac l cunosc(n exemplul cu maina, dac totui s-a trecut domiciliul n contract, m duc acolo, el nu mai st acolo, atunci fac o adres la serviciul de eviden a populaiei care mi spune c nu este nregistrat o astfel de persoan, este cu domiciliu necunoscut, dar am ultimul domiciliu cunoscut, cel din contract) i pe portalul instanelor de judecat. -aceste trei modaliti sunt cumulative i obligatorii, cu precizarea c la ultimul domiciliu, numai dac este cunoscut c dac nici pe acesta nu-l cunosc nu prea am cum s apelez la aceast form de afiare -dac instana apreciaz, poate s oblige partea-reclamantul( el nu are cum s aib domiciliu necunoscut pt c a introdus cererea de chemare n judecat) ca procedura s se realizeze i prin
339

PUBLICARE, fie n Monitorul Oficial, fie ntr-un ziar central, de larg rspndire, fie n ambele modaliti. -aadar, obligatorie este afiarea n cele 3 modaliti cumulative, iar dac instana vrea, apreciaz c e cazul i prin publicare. -cheltuielile cu publicarea cad n sarcina reclamantului -n aceast sit. pt prtul cu domiciliu necunoscut se numete i un curator special, un mandatar judiciar care s-i reprezinte interesele n condiiile art. 58. Curatorul se pltete de partea n al crei interes este numit, n acest caz el este numit n interesul prtului, ca s -i apere lui interesele, dar pe de alt parte, reclamantul este cel care este interesat s se judece, astfel c instana i poate pune n vedere s avanseze cheltuielile pentru curator i s aib n vedere acestea la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecat la final -ce anume se afieaz?citaia sau i cererea de chemare n judecat?sunt discuii n literatura de specialitate, se spune c cererea de chemare n judecat se comunic numai curatorului special ca el s depun ntmpinare, dar textul este deficitar deoarece: (3) Odat cu ncuviinarea citrii prin publicitate, instana va numi un curator dintre avoca ii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor prtului, dar nu numai la dezbateri este citat pentru c dac am acea etap scris de regularizre a cererii de chemare n judecat, din acel moment trebuie s-i comunic cererea pentru a putea face ntmpinare, deoarece dac nu depune ntmpinare decade din dreptul de a invoca excepii relative i de a propune probe, aadar trebuie s-l citez nc din acel moment, s-i comunic cererea de chemare n judecat -O alt chestiune, o comunic curatorului, dar o comunic i prin afiare la ua instanei, pe portal i la ultimul domiciliu cunoscut dac am un ultim domiciliu cunoscut? Art 168 n legtur cu afiarea spune c atunci Cnd legea sau instana dispune ca citarea prilor sau comunicarea anumitor acte de procedur s se fac prin afiare( aici legea spune c se comunic citaia prin afiare), aceast afiare se va face la instan de ctre grefier, iar n afara

340

instanei, de agenii nsrcinai cu comunicarea actelor de procedur, ncheindu-se un procesverbal, potrivit art. 164, ce se va depune la dosar. -proces-verbal se face de fiecare dat cnd nu se pred citaia sau actul de procedur prii sau unei persoane care poate s primeasc citaia sau actul pentru parte ( reprezentant+alte persoane) -aadar, face proces-verbal grefierul cnd afieaz la avizier i agentul procedural sau potaul/executorul/curierul rapid face un proces-verbal, m-am deplasat acolo i am afiat, dar afiez i cererea de chemare n judecat sau m mulumesc s-o comunic curatorului? Prerile sunt divergente, dar A Ch. crede c nu se face o astfel de distincie n cod, atunci cnd citaia se afieaz ( si este singura situaie n care citaia se afieaz) chiar dac nu am cutie potal, nu se afieaz citaia n sine, se afieaz o ntiinare ctre parte s vin la instan s i-o ridice sau la primrie dac nu domiciliaz n raza instanei care a trimis citaia prin agent, astfel c n aceast situaie trebuie s afiez i actele de procedur . Cu cererile de chemare n judecat pot s am o problem: mai nti, deoarece are CNP-ul reclamantului, cel puin, care este o dat cu caracter personal, asta aduce n plus noua reglementare: trebuie s secretizez datele cu caracter personal, n rest pot s afiez. A doua chestiune, am vorbit despre organele care trebuie s ndeplineasc procedura de citare, dac ne ntoarcem la textul art 154 (2) Comunicarea se face n plic nchis, la care se altur dovada de nmnare/procesul-verbal i ntiinarea prevzute la art. 163. Plicul va purta meniunea PENTRU JUSTIIE. A SE NMNA CU PRIORITATE.

Cu alte cuvinte, agentul procedural, fie c este un salariat al instanei, potaul, executorul, angajatul serviciului de curierat rapid, nu vede cuprinsul cererii de chemare n judecat i a altor acte de procedur care se comunic prii, el merge doar cu un plic nchis pe care-l nmneaz prii care-l deschide fiind vorba despre secretul corespondenei i semneaz sau refuz s
341

semneze dovada de comunicare. n funcie de cum semneaz, primete, nu primete citaia i actele de procedur, semneaz, refuz s semneze, vom avea alte acte care dovedesc ndeplinirea procedurii. n cazul procedurii prin publicitate, nu o s se afieze un plic nchis, se va afia cererea nsi, dac acceptm c trebuie afiat, deoarece unii spun c nu trebuie afiat, se comunic curatorului, dar art 168 privind afiarea spune cnd legea prevede, iar aici legea prevede afiarea, nu face distincie ntre citaie i actul de procedur. Alii disting ntre actele instanei i actele prilor, de ex. Ciobanu i Le spun c numai actele instanei pot fi afiate,de ex: hot. jud. la ultimul domiciliu al prii, nu i cererea de chemare n judecat, dar A. Ch: textul nu face nicio distincie. Pe de alt parte, hot. jud., spune ce au cerut prile, cine cu cine se judec, ce se cere etc,deci reproduce, practic, tot textul cererii de chemare n judecat, astfel c aceast distincie ar trebui s fie una absolut inutil -aadar, am procedura prin publicitate obligatoriu afiare, iar la afiare inclusiv actul de procedur, dar dac este cazul cu secretizarea datelor cu caracter personal. Ce mai este important, dei textul nu prevede, comunicarea nu se face n plic nchis pentru c nu pot s dau potaului aceast sarcin s deschid plicul deoarece ar putea fi acuzat de violarea secretului corespondenei. Se d potaului citaia, cererea de chemare n judecat i actele care dovedesc ndeplinirea procedurii:procesul-verbal i el afieaz citaia, cererea de chemare n judecat, nscrisurile anexate dac are aa ceva i face proces-verbal cu privire la acest aspect. -ceea ce este specific este faptul c procedura se consider ndeplinit cu 15 zile nainte de publicarea citaiei. Publicarea este facultartv, afiarea este obligatorie, dar aici legiuitorul nu se gndete la publicare, ci la citare prin publicitate n general ex:s-a afiat la ua instanei, pe portal, la ultimul domiciliu n date diferite i s -a i publicat ntrun ziar i ntr-un monitor la date diferite, se va avea n vedere ultima dat!!!de la toate trebuie s fie 15 zile, dac, de exemplu, acest lucru s-a derulat pe o lun de zile, la acest moment trebuie s raportez termenul de regresiune de 15 zile -calculul termenului de regresiune de la ora anterioar se mplinete miercuri, nu joi
342

-citarea prin publicitate cu rea-credin: art. 167 (5) Dac cel citat se nfieaz i dovedete c a fost citat prin publicitate cu rea-credin, toate actele de procedur ce au urmat ncuviinrii acestei citri vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi sancionat potrivit dispoziiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. c). Trebuie s se dovedeasc reaua lui credin i anume c el a tiut unde st prtul i a minit susinnd c nu cunoate

343