DPC – C11

VI. Principiul non reformatio in peius

Non reformatio in peius – in apel nu se poate crea apelantului o situatie mai grea. Atentie! Nu i se
poate crea o situatie mai grea din perspectiva propriului apel, dar poate primi o situatie mai grea ca
urmare a apelului celuilalt sau a apelului incident, dar nu este propria cale de atac.

Trebuie luat in calcul pp non reformatio in peius, in sensul ca hotararea din apel nu poate crea o
situatia mai rea, inrautatita partii care a formulat apel. Aceasta regula isi are sorgintea in
neconstrangerea psihologica decizionala a partii atunci cand formuleaza calea de atac.

Principiul non reformatio in peius nu te apara de apelul celuilalt si nici de apelul incident (cand celălalt
nu mai are timp sa fac apel, iar ca urmare a apelului tau i se deschide posibilitatea de a formula apel
incident). Insa daca ai pierdut tot in prima instanta, nu ai de ce sa te temi. Principiul non reformatio
in peius este generat cand ori ai castigat ceva, ori nu ai pierdut tot. El vine la pachet si cu deschiderea
posibilitatii de a face apel incident de catre partea adversa.
De asemenea, non reformatio in peius nu este o norma de ordine publica. Se pare ca este o norma de
ordina privata de la care partile pot deroga. Astfel, partea poate consimti la agravarea situatiei in
propria cale de atac. Ce interes are? Putin important, dar poate face o tranzactie si vrea sa cedeze
partii adverse anumite drepturi care au fost recunoscute in hotararea primei instante si vor sa
schimbe hotararea, in sensul ca drepturile pe care le-a castigat sa le cedeze, iar cealalta parte sa-i dea
altceva. Daca non reformatio in peius ar fi de ordine publica, ar impiedica tranzactia. Prin urmare,
partea poate consimti la agravarea situatiei in propria cale de atac.

Mai mult, se poate inrautati situatia apelantul ca urmare a exceptiei ALJ. Astfel, daca a A a castigat
procesul in parte (fara a i se acorda cheltuielile de judecata) si face apel, daca instanta constata ca
exista ALJ cu privire la drepturile pe care le-a castigat, partea le poate pierde. Cu toate acestea, chiar
si daca partea nu facea apel si nu se afla de ALJ, mai exista calea de atac a revizuirii hotararii din prima
instanta.

1 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

SECȚIUNEA II – RECURSUL

Recursul este o cale de reformare, ca si apelul, dar, spre deosebire de apel, este o cale extraordinara
de atac.

I. Obiectul recursului si felurile recursului

Obiectul recursului este hotararea pronuntata in apel, numai ca uneori exista si hotarari fara drept
de apel, drept pentru care obiectul recursului devine hotararea de prima instanta (ex: hotararea data
in materie de contencios administrativ unde nu exista calea de atac a apelului; încheierile
premergatoare pot fi atacate cu recurs, dar numai in cazurile expres prevazute de lege).
In legislatie sunt acte normative anterioare si ulterioare NCPC. Nu s-a facut un nomenclator al tuturor
actelor normative care mentioneaza anterior NCPC expresia „hotatare atacata numai cu recurs”.
NCPC a spus ca in toate actele normative < NCPC in care apare expres „hotarare atacata numai cu
recurs” sau „hotararea este definitiva” (in terminologia VCPC era cu recurs; cand era fara recurs era
irevocabila) se inlocuiesc sau vor fi citibile cu expresia „hotararile sunt supuse numai apelului”. De
ce? Pentru ca nimeni nu a avut curajul sa le ia pe toate si sa zica „avem 1001 de acte normative in care
apare numai recurs si in toate modificam si punem numai apel”, astfel ca exista riscul sa mai fie actul
1002 sau 1003 in aceeasi situatie si s-ar fi zis ca „daca s-au oprit la 1001, pentru 1002 si 1003 ramane
recursul”. Asadar, legiuitorul nu a vrut sa se complice si a zis ca pentru toate in loc sa citim cu
recurs/definitiva, vom citi cu apel.
In actele normative ulterioare NCPC, nu se mai aplica aceasta regula, norma este numai pentru actele
anterioare.
Problema este ca multe dintre actele anterioare NCPC au fost modificate ulterior, fara a modifca
articolul in care apareau expresiile respectiv si a aparut intrebarea: daca s-a modificat actul normativ
si articolul unde scria „cu recurs” nu, nu cumva legiuitorul a vrut sa fie „numai cu recurs” in
continuare pe NCPC? Raspunsul este ca nu, legiuitorul a citit cu apel si nu l-a mai modificat, a
considerat ca modificarea in ceea ce priveste calea de atac se subintelege pentru ca avem o norma in
acest sens deja in LPA1.

1 Art.
7
(1)Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească
de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai
apelului la instanţa ierarhic superioară.

2 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

In NCPC a operat o schimbare de filozofie: VCPC voia sa reduca numarul cailor de atac, astfel ca
suprima apelul si deveneau hotarari supuse numai recursului; NCPC a pastrat aceeasi logica de a
suprima, in unele cazuri, cate o cale de atac (motive de urgenta, simplitatea cazului), DAR a suprimat
recursul, nu apelul (apelul este o cale de atac mai generoasa sub aspectul probelor, probemelor care
se pot pune in discutie).

Aceasta filozofie nu se aplica contenciosului administrativ unde atat in VCPC, cat si in NCPC scrie cu
recurs. Mai mult, tot in legea de punere a aplicare a NCPC scrie ca prevederea de mai sus nu se aplica
cauzelor de contencios administrativ.

NU pot face obiectul recursului:

a) cauzele care sunt de competenta judecatoriei (art. 94 pct. 1 lit. a-j).
Logica este clara: daca incepe la judecatorie, se termina la tribunal. Atfel ar fi o problema: incepem la
judecatorie, apelul la tribunal, iar recursul CA. Asadar, am incalca principiul ca recursurile ar trebuie
sa fie la ICCJ.

Lit. k al art. 94 pct. 1 spune „orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 inclusiv”.
Nu pot face obiectul recursului cererile evaluabile pana la 1 milion de lei inclusiv, deci lit. k spune la
judecatorie este pana la 200.000, ceea ce inseamna ca la 200.000 si un leu, te duci la tribunal. Insa,
recurs se poate face doar in cererile > 1 milion. Prin urmare, intra si lit. k, dar inmultita cu 5!!
In legatura cu 1.000.000, acesta este provizoriu deoarece din ianuarie 2019 va reveni la 500.000
(exact suma pe care o regasim in CPC: daca deschidem codul, vedem ca este 500.000, dar el se citeste
1.000.000, hihi). De ce acest prag? Prin legea 2/2013 s-a fixat aceasta crestere a pragului temporara
deoarece ICCJ a spus ca are nevoie de acest prag care, evident, scade numarul de litigii care ajung la
ea pentru a se reorganiza mai bine (nr. mai mare de judecatori, greferi, magistrati-asistenti, sa mai
termine cu litigiile din VCPC).
b) cererile in materie de asigurari sociale sau ligitiile de munca;
c) cererile in materie de insolventa, de exproprie;
d) cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judicare;
e) cererile privind navigatia si activitate portuara.

(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă
instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie
similară.
(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ şi fiscal, inclusiv în materia azilului.

3 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

In ceea ce priveste formele recursului exista:

- recurs principal;
- recurs incident;
- recurs provocat.
Tot ceea ce am sublinat la apel se aplica in mod corespuzator.

In legatura cu subiectele recursului, se aplica in totalitate regulile de la apel, in sensul ca recursul

poate fi facut numai de partile in procedura instantei de apel, cu distinctiile pe care le-am facut acolo
(succesori ai partilor, creditori chirografari care exercita actiunea oblica si atunci formuleaza ei
recursul, procurorul in anumite conditii, chiar daca nu a fost parte).
Observatia conform careia recursul nu s-ar putea exercita decat prin avocat sau prin consilier juridic
a cazut ca fiind neconsitutionala (atat in privinta persoanelor fizice, cat si in privinta persoanelor
juridice).

II. Instanta compententa

Plenitudinea de competenta in materie de recurs apartine ICCJ. Acest lucru se desprinde din art. 483
alin. (3) si (4).

Din alin. (3) reiese faptul ca recursul are un scop – „urmareste”, dar nu se refera la instanta in genuine,
ci ICCI (nu zice urmareste sa supuna instantelor judecatoresti). Astfel, scopul lui este legat
fundamental de ICCJ. ICCJ trebuie sa examineze conformitatea hotararii cu regulile de drept
aplicabile. Cu alte cuvinte, instanta de recurs nu mai judeca speta, ci judeca hotararea si o
compara nu cu realitatea faptica, ci numai cu regulile de drept. ICCJ este un pilon de baza al
recursului, iar recursul vizeaza o comparare a legii cu regulile de drept, iar nu si cu realitatea faptica
(ramane in zona instantelor de fond).
Alin. (4) spune „in cazurile anume prevazute de lege [cazuri de exceptie] recursul se solutioneaza de
catre instanta ierarhic superioare celei care a pronuntat hotararea pronuntata”. Mai mult, dispozitiile
alin. 3 se aplica in mod corespunzator, ceea ce inseamna ca si in acele cazuri unde ICCJ nu este
competenta, recursul se va judeca tot in legalitate (scopul nu se schimba). Astfel, daca recursul este
judecat de o curte de apel, recursul nu se poate referi si la situatii de fapt.

Atunci cand hotararea aparatine unei sectii ale ICCJ si daca este supusa recursului, recursul va fi
judecat de completul de 5 judecatori.

4 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

III. Motivele de recurs

Motivele de casare sunt cuprinse in art. 488 NCPC si necesita cateva precizari:
• toate motivele de la art. 488 sunt motive de nelegalitate – ele nu urmaresc contrazicerea
situatiei de fapt retinute de instantele de fond;
• aceste motive nu se aplica in cazurile unui recurs impotriva exclusiv a considerentelor pentru
exista art. 461 NCPC care indica motivele pentru care se poate ataca numai considerentele2 (text
special pentru ca nu se refera la cale de atac impotriva hotararii, ci la o cale de atac impotriva
unei parti din hotarare, astfel incat se aplica in mod prioritar);
Prin urmare, este posibil ca o instanta de recurs sa se intalneasca cu niste situatii de fapt care nu
au legatura cu procesul si care prejudiciaza partea. Desigur, ele vor fi eliminate din corpul
hotararii, va inlatura aceste considerente, nu obliga nstanta de recurs nu este obligata sa
reanalizeze faptele, ea doar constata ca prejudiciaza partea si le inlatura. Aceasta constatare face
ca ICCJ sa nu fie niciodata de acord cu aceasta teza (Briciu) (art. 461 s-ar aplica separata de art.
488 ca niste motive suplimentare), va spune ca motivele de la art. 461 trebuie sa se incadreze in
art. 488, ceea ce face ca ele sa nu se incadreze niciodata si sa nu se mai aplice art. 461. Teza prof.
Briciu este partial acceptata.

• motivele de casare nu pot fi primite decat daca:

- nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecatii apelului;
- au fost invocate in apel, dar au fost respinse;
- au fost invocate in apel, dar instanta de apel a omis sa se pronunte asupra lor.
Nu este vorba de omisso medio care priveste cerera/capete de cerere. Aici este vorba de un motiv
care a fost invocat, iar instanta a omis sa se pronunte asupra lui. In situatia in care instanta omite
sa se pronunte asupra unui capat cerere, se va face completare, nu recurs!
(cerere ar fi: soliciti ca partea sa-ti dea o suma de bani; motiv: clauza x din contract se interpreteaza altfel)

Pot fi invocate direct in recurs, peste regula aceasta, ALJ, dar si necompetenta generala sau
materiala. De ce? Cele din urma vizeaza direct instanta de recurs pentru ca daca este vorba de
necompetenta instantelor romane, instanta de recurs este tot instanta romana.

Aceasta mentiune conform careia nu poti invoca in recurs motive care nu au fost invocate pe calea
apelului sau in cursul judecatii apelului e o transpunere a principiului conform caruia nu poti
ataca omisso medio3. Regula omisso medio se transpune si la nivelul motivelor, in sensul ca nu se

2 Motivele pentru care poti sa ataci doar considerentele: daca s-au dat dezlegari asupra unor probleme de drept
care nu au legatura cu judecata acelui proces sau care sunt gresite ori cuprind constatari de fapt ce prejudiciaza
partea.
3 Sistenul cailor de atac: caile de atac vin din treapta in treapta – apel si dupa recurs; nu se poate face recursul

fara sa fi exercitat mai intai apelul.

5 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

pot folosi in recurs motive care putea fi folosite in apel, dar partea nu le-a folosit, le-a ignorat (nu
vorbim de motivele care au aparut in legatura cu hotararea instantei de apel).

Exemplu: in prima instanta A invoca necompetenta materiala a primei instante (de ordine
publica); instanta o respinge si da o hotarare defavorabila lui A; A face apel, critica hotararea, dar
potrivit pp disponibilitatii nu invoca ca motive de apel si gresita solutionare a exceptiei
necompetentei; in virtutea pp privind limitarea efectului devolutiv al apelului (tantum devolutum
quantum apellatum) instanta nu va lua in considerare aceea exceptie si va respinge apelul; A face
recurs in care critica unele lucruri criticate si in apel, dar isi aduce aminte ca la prima instanta a
invocat si exceptia necompetenta pe care in mod gresit, zice A, prima instanta i-a respins-o si pe
care el n-a invocat-o in apel pentru ca s-a concentrat pe alte critici. NU este posibil, trebuia s-o
invoce si apel, iar daca instanta de apel respingea apel pe acel motiv, o putea invoca in recurs;
nefacand aceasta critica si apel i s-a inchis motivul respectiv.
Aceasta regula se aplica atat nulitatilor relative, cat si nulitatilor absolute. Cu toate acestea,
conform art. 488 alin. (2), strict vorbind, n-ar avea logica decat pentru cele de ordine publica
deoarece cele de ordina privata nu pot invocate decat la primul termen, sub sanctiunea decaderii.
Deci, n-ar mai trebui sa vina in recurs sa spuna ca nu poti sa vii cu ele direct in recurs pentru ca
nu le-ai invocat in apel, ci ar trebui sa zica ca trebuia sa le invoce la primul termen dupa ce s-au
produs. Astfel, aceasta regula ar fi inprimul rand pentru cele de ordine privata, sigur le cuprinde
si pe cele de ordine privata.

• neindicarea motivelor de recurs atrage nulitatea recursului, spre deosebire de apel unde
instanta de apel judeca apelul pe baza celor invocate la prima instanta – aici nu pentru ca asta
este si diferenta, vorbim de o cale extraordinare de atac, care nu mai permite examinarea decat
in limita anumitor motive (daca nu le invoci inseamna ca instanta nu poate examina).
Aceeasi solutie se aplica si atunci cand motivarea este, dar este tardiva pentru ca se va
admite exceptia tardivitatii, apelul va deveni nemotivat pentru ca efectul actului facut peste
termen este socotit un act nul, iar actul nul nu produce niciun efect, ceea ce inseamna ca nu exista
=> recurs nemotivat => se va anula.

• neincadrarea in motivele prevazute la art. 488 NCPC se sanctioneaza cu nulitate – nu se pot

invoca alte motive decat cele 8 (ex: neluarea/interpretare gresita a unor probe – motive noi, nu
se iau in seama).
In schimb, indicarea gresita a motivului nu duce la nulitate daca instanta poate incadra corect
intr-unul din cele 8. De exemplu, partea indica un aspect de nulitate, cum ar fi nesemnarea
minutei, dar spui ca el este incadrat la pct. 8, adica partea nu face distinctia intre material si
procesul. Motivul indicat de parte se incadreaza la pct. 5. In acest caz, instanta nu anuleaza
recursul, ci constata ca partea s-a incadrat gresit si califica ca fiind corect la pct. 5 si il admite ca
atare.

6 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

• instanta de recurs poate invoca si motive din oficiu, caz in care, daca recursul este nemotivat,
nu mai intervine nulitatea.

MOTIV 1: cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitilor legale.

Este vorba de incalcarea norelor de organizare sub aspectul compunerii sau constituirii completului
de judecata. Pot intra aspecte privind:
o nr. de judecatori care au compus completul;
o pb legate de obligativitatea participari procurorului cand el trebuia sa participe si nu a participat;
o pb privind incompatibilitatea unora dintre judecatori/grefierului/procurorului/asistentilor-
judiciari;
o aspecte privind nerespectarea distribuirii aleatorii.
Motivul in mare masura este de ordine publica, mai putin in privinta incompatibilitatilor (unele sunt
de ordine publica, iar altele de ordine privata; astfel daca s-a incalcat unul de ordine publica, este
motiv de ordine publica si invers).

MOTIV 2: cand hotararea a fost pronuntata de un alt judecator decat cel care a luat parte la
dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel stabilit aleatoriu
pentru solutionarea cauzei ori a carui compunere a fost schimbata, cu incalcarea legii.

Primul motiv vizeaza un lucru firesc: regula potrivit careia cel care a participat la dezbateri, trebuie
sa fie cel care pronunta hotararea (altfel s-ar incalca pp dreptului la aparare). Prin urmare, nu se
poate accepta ca fiind valida o astfel de hotarare. Cum afli acest lucru? Compari numele judecatorului
din incheierea de dezbateri cu semnaturile aflate pe minuta hotararii (consemneaza rezultatul
deliberarii).
Al doilea motiv vizeaza apararea pp distribuirii aleatorii, in sensul ca odata distribuit aleatoriu
dosarul nu se mai poate schimba completul.
Al treila motiv vizeaza respectarea principiului continuitatii – completul odata desemnat nu trebui
sa-si schimbe compunerea (art. 19 NCPC).

MOTIV 3: cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei
instante, invocata in conditiile legii.

Acest text ofera 2 mentiuni extrem de importante:

a) este vorba numai de competenta de ordine publica, ceea ce inseamna ca, competenta de ordine
privata, indiferent daca a fost solutionata bine sau nu, indiferent daca a fost invocata sau nu in
termen, nu va putea face obiectului recursului.
Astfel, daca partea considera ca s-au incalcat norme de competenta privata (competenta
teritoriala alternativa sau competenta teritoriala de drept comun) si le-a invocat in prima

7 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

instanta in termen (prin intampinare), i s-a respins exceptia, a facut apel si i s-a respins si apelul,
nu mai poate invoca in recurs acest aspect.
b) in schimb, competenta de ordine publica (competenta materiala si competenta teritoriala
exclusiva, competenta generala si competenta internationala) poate fi inovcata in recurs, insa
numai daca a fost invocata in conditiile legii pana atunci. Astfel, in conditiile legii inseamna: chiar
daca este competenta de ordine publica, nu te scuteste de invocarea ei in fata primei instante
pentru ca competenta teritoriala exclusiva si competenta materiala trebuie invocate la primul
termen, daca nu au fost invocate atunci, nu mai pot fi invocate nici in apel, nici in recurs
(competenta generala si internationala pot fi invocate direct in recurs).

MOTIV 4: cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti.

Este vorba de incalcarea limitelor puterii judecatoresti atunci cand instanta savarseste un act care fie
apartine puterii executive, fie apartine puterii legiuitoare.
Sunt astfel de abateri:

✓ deciziile prin care instanta se pronunta pe cale de reglementare, in sensul ca creaza norme de
drept; daca nu exista nicio norma de drept, instanta trebuie sa aplice principiile generale ale
dreptului;
✓ instanta judeca in echitate, cu toate ca legea nu-i da acest drept;
✓ instanta refuza sa aplice anumite texte de lege ori considera ca anumite texteau fost abrogate in
mod injust si le aplica in continuare, ceea ce inseamna ca se substituie legiuitorului;
✓ instanta face incursiuni in zona actelor administrative;
 ex: emite o autorizatie de construie sau un aviz de functionare care este in competenta unei
primarii, inspectoratului in constructii
/!\ instanta ar putea sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ atunci cand
considera ca conditiile legii erau intrunite, iar refuzul autoritatii este unul nejustificat (aici nu
este o subsitituie, ci instanta constata ca autoritatea a eludat legea).

NU exista un act de incalcare a puterii judecatoresti in situatia in care:

⨯ instanta inlatura aplicarea unei legi, dar in virtutea faptului ca contravine unei conventii
internationale la care Romania este parte. Instanta da prioritate anumitor legi in defavoarea
altora, potrivit unor dispozitii constitutionale, ceea ce inseamna ca actioneaza in atributiile pe
care le are;

8 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

⨯ instanta da prioritate DUE aplicand un principiu la care Romania a aderat; instanta inlatura
textele de lege prin raportare la alte texte;
⨯ instanta declara ca un text anterior Constitutiei din 1991 nu mai este in vigoare ca urmare a
intrarii in vigoare a Constitutiei sau constata ca un text este declarat neconstitutional;
/!\ insa instanta nu poate face un control de constitutionalitate, numai CCR poate decide in
legatura cu constitutionalitatea sau neconstitutionalitatea unor legi/OG;
⨯ instanta inlatura o lege care nu mai este in vigoare – aplicarea in timp a legilor este atributul
instantei judecatoresti, nu a CCR;

Motivul este un motiv de ordine publica pentru ca tine de structura statului, depaseste interestul
privat al partii.

MOTIV 5: cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror
nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.
Acest motiv este un motiv „sac”, intra el toate greselile de procedura care nu sunt in celelalte (tot de
procedura erau si in celalalte):

o nu este semnata minuta;

o nu au fost citate partile (citate nelegal, fara respectarea termenului prevazut de lege);
o nu s-a dat cuvantul uneia dintre parti.

Trebuie facuta o distinctie:

• nulitatea absoluta poate fi invocata pentru prima oara ca motiv de casare, daca legea nu interzice
in mod expres si de asemenea, dupa sesizarea instantei de recurs, pe cale de exceptie absoluta, dar
numai daca pentru solutionarea acesteia nu este necesara administrarea altor dovezi in afara
inscrisurilor noi (art. 247, alin. 1, teza a II-a NCPC);
Daca au aparut la prima instanta si nu au fost invocate in apel, nu mai pot fi invocate direct un
recurs.

• nulitatea relativa poate fi invocata ca motiv de casare numai de catre partea ocrotita prin norma
incalcata, cu conditia sa nu i se datoreze chiar ei neregularitatea si numai daca a fost invocata in
termen in fata instantei unde s-a produs neregularitatea (art. 247, alin. 2 NCPC).
Se excepteaza de la aceasta ultima conditie neregularitatile referitoare la hotararea atacata, care
pot fi invocate ca motiv de casare, deoarece dezbaterile fiind inchise, partea nu avea posibilitatea
sa le invoce mai intai in fata instantei de apel sau a instantei care a pronuntat hotararea fara drept
de apel. Asadar, nulitatile relative trebuie invocate anterior (la prima instanta sau in apel, in
functie de unde au aparut) si solutia data de instanta in fata careia au fost invocate poate fi criticata

9 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

prin motivele de recurs. Daca nulitatile vizeaza chiar hotararea de apel, partea nu avea cand sa le
invoce decat prin cererea de recurs.

Notiunea “atrage sanctiunea nulitatii” trebuie privita cu o oarecare ingaduinta pentru ca sunt si
sanctiuni procedurale care nu atrag direct sanctiunea nulitatii. De exemplu, aici ar intra si incalcarea
regulilor privind decaderea, chiar daca ele in sine nu atrag direct sanctiunea nulitatii, dar daca dupa
ce partea fost decazuta din termen, efectueaza actul respectiv de procedura, tot nulitatea intervine.
Tot aici intra si motivele legate de asa-numitele inadmisibilitati care, de fapt, la baza sunt tot niste
nulitati. De exemplu, cand instanta respinge o cerere de constatare ca inadmisibila, tot aici se
incadreaza, chiar daca nu este vorba de o nulitate. Altfel, am ajunge la concluzia ca nu exista recurs
in acest caz, ceea ce ar fi absurd. Instanta a aplica gresit regulile de procedura privind conditiile de
exercitiu ale actiunii in constatare (tot o regula de procedura este, chiar daca solutia in sine nu este
nulitatea acesteia). Un alt exemplu ar fi: instanta a respins in mod gresit cererea ca inadmisbila
pentru ca nu a indeplinit o procedura prealabila – textul spune ca nu se anuleaza, ci se respinge ca
inadmisibila, dar pe acest motiv aici s-ar ajunge, este tot o incalcare a reguli de procedura – trebuie
privita mai lejer aceasta formulare privind nulitatea. Atentia trebuie sa cada pe ideea ca s-au încălcat
reguli de procedura (sancțiunile sunt de obicei: nulitatea, decăderea, care oricum este urmată de
nulitate si uneori legea mai spune si inadmisibilitate).

MOTIV 6: cand hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive
contradictorii ori numai motive străine de cauza ei.
Se referă la vicii de motivare, care pot fi de mai multe feluri:
o motivarea sa nu existe;
o motivarea sa fie incompleta;
o motivarea sa fie contradictorie;
Ipoteze:

- Situatia precum contradicția dintre dispozitiv si considerente, sunt considerent, dar ele nu susțin
soluția din dispozitiv: dispozitivul zice ca anulează hotărârea, iar considerentele spun ca nu este
caz de nulitate. In acest caz hotărârea este motivata, dar motivarea nu are legătura cu
dispozitivul, astfel incat dispozitivul in sine daca vrei sa-l înțelegi, tot nu poti sa-l înțelegi, situatia
este chiar mai confuza decat daca nu ar motivata deloc.
- Situatia contradictiei dintre considerente – sunt considerente care se contrazic intre ele, unele
spun ca actul este valabil, altele spun ca actul este nul.
- Cazul in care considerentele sunt insuficiente – nu răspund la toate motivele invocate de parti
(hotărârea trebuie sa spună de ce s-a dat soluția x si de ce s-au înlăturat apărările partii care a
pierdut procesul). Astfel, sunt multe hotărâri care cuprind doar prima parte, judecatorul spune
de ce a dat el hotărârea, dar nu argumentează si de ce apărările partii care a pierdut nu sunt

10 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

sustinute. Judecatorul se mulțumește sa prezinte unilateral, ori hotărârea trebuie sa fie oglinda
contradictorialității. Logica prin care judecatorul a ajuns la rezultat nu este suficientă, el trebuie
sa arate si de ce logica, argumentele celelalte nu sunt corecte.
S-a reținut ca, copierea de catre instanta de control judiciar a considerentelor instanței pe care o
controlează nu satisface cerința motivării si, practic, ne aflam in fata unei hotărâri nemotivate, desi
s-ar putea sa existe vreo 20 de pagini de motivate, dar ele sa fie identice cu cele anterioare.
Totusi, anumite aspecte spuse de prima instanta care nu au fost contrazise de parti sau la care
instanta de apel adera, evident ca vor fi preluate, dar formularea trebuie sa arate faptul ca instanta
de apel a analizat critic, in sensul ca soluția primei instante fiind examinată si de catre noi, este
considerata corecta pentru urmatoarele argumente [...].
Practica instantelor arata ca se accepta ca instanta sa întrupeze argumentele prezentate de una dintre
parti si sa răspundă la ele printr-un motiv comun (adica nu trebuie atâtea argumente, cu atâtea contra
argumente sa vina si instanta; daca unele argumente pot fi grupate intr-un motiv comun, instanta
poate răspunde, inclusiv implicit asupra unora dintre ele).

Acest motiv este de ordine publica, desi s-ar putea afirma ca motivarea ar viza partea careia i se opune
hotărârea. Corecta motivarea a unei hotărâri depaseste interesul privat, ci tine de regularitatea unui
act de procedura care va avea forța de act autentic, va fi opozabil si terților.

MOTIV 7: cand s-a încălcat autoritatea de lucru judecat.

ALJ este unul dintre acele motive care poate fi invocat direct in recurs, chiar daca nu a fost invocat la
prima instanta sau la instanta de apel.

MOTIV 8: cand hotărârea a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșita a normelor de drept
material.
Strict vorbind este singurul motiv care vizează dreptul material, restul vizează normele de procedura.
Particularități ale acestui motiv:

• Permite exercitarea recursului omisso medio daca ambele parti se inteleg sa nu mai exercite
apelul. In celelalte cazuri, partile nu pot conveni asupra procedurii, in sensul ca daca exista ALJ
sa mearga direct la recurs sau daca este nula hotararea, din cauza faptului ca judecatorul nu a
semnat minuta, sa mearga direct la recurs. Daca problema este una ce tine de aplicarea gresita a
normelor de drept material, tot instanta de recurs va spune cum se interpreteaza, astfel incat
legea permite partilor sa sara peste apel si sa mearga direct la recurs.
• In ceea ce priveste taxa judiciara de timbru, toate cele 7 motive anterioare se timbreaza o suma
fixa (100 lei). Motivul 8 se timbreaza cu 50% din taxa datorata pentru introducerea CCJ, dar
numai in limita contestarii (ca in apel).

11 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

NU intra in acest motiv de recurs – incălcarea sau aplicarea greșita a normelor de drept material nu
inseamna:

⨯ interpretarea gresita a probelor;

Exemplu: instanta din evaluarea probelor ajunge la concluzia ca este vorba de o posesie de buna-
credinta si aplica impecabil regulile posesiei de buna-credinta. In acest caz, partea nu va putea in
recurs sa sustina ca instanta a gresit regulile de drept material pentru ca a ajuns la concluzia ca
era b-c, dar, de fapt, era de rea-credinta. Singura sansa este ca instanta sa aplice in mod gresit
regulile de drept aplicabile posesie de b-c. Discutia referitoare la buna/reaua credinta s-a inchis.

⨯ calificarea gresita a naturii actului – nu este o problema de aplicare gresita a normelor de drept
material. Daca instanta ajunge la concluzia (gresita) ca un contract este de intretinere (vs contract
de vanzare), partea nu poate critica in apel calificarea aceasta. Daca ulterior instanta ii aplica
contractului de intretinere reguli gresite, se poate discuta in recurs.
/!\ textul de lege zice încălcarea sau aplicarea greșita a normelor de drept material, ci nu a actelor
ce fac obiectul probatoriu. Faptul ca instanta interpreteaza o clauza drept penalizatoare (vs clauza de
dezicere), discutia s-a inchis. Mai departe se discuta daca s-au aplicat corect regulile pentru cea
aleasa. Interpretarea actului de o natura sau de alta este inchisa.

In VCPC exista un text conform caruia: „este motiv de recurs si atunci cand instanta schimba natura
juridica vadita a unui act juridic”. Nici acolo nu era limita, trebuia sa fie vadita (ex: scria pe contract
ca este de vanzare si instanta la calificat drept donatie si nu era niciun element din care rezulta acest
lucru).
Vointa legiuitorului a modificat motivele de recurs, astfel ca si un element vadit de incalcare a situatiei
de fapt nu este motiv de recurs. Recursul ramane, practic, de drept pur.
Lucrurile nu trebuie luate la extrema. In realitate, sunt situatii in care greseala de drept
substantial/procesual genereaza greseli privind situatia de fapt. Astfel ca poate exista o situatie de
fapt care are la baza o greseala de drept material sau o greseala de drept procesual.

Exemplu: ipoteza in care instanta evalueaza anumite probe, dar la baza exista o nulitate in ceea ce
priveste administrarea regulilor respective sau o regula privind administrarea probelor (regula de
drept procesual) cum ar fi o prioritate in stabilirea probelor – partea nu discuta aprecierea probelor,
ci faptul ca una dintre probe a avut valoarea probatorie mai mare decat alta, fapt cepoate constitui
motiv de nulitate (pct. 5 – instanta a gresit o regula de drept, nu e vorba de aprecierea gresita a
situatiei de fapt).

Aici se poate incadra o problema legata de interogatoriu, cand instanta nu tine cont de regula legata
de indivizibilitatea marturisirii (este o greseala de drept, nu una de fapt – ea putea sa constate ce vrea
din interogatoriu, dar nu avea voie sa greseasca luand in considerare numai o parte din marturisire
– ori lua in considerare tot interogatoriul, ori nu il lua deloc); se incalca o regula de procedura privind
legalitatea probei, nu interpretarea ei.

12 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

La fel pot exista calificari diferite – raspundere contractuala/raspundere delictuala – care sa

priveasca dreptul substantial (material) cu consecinta aplicarii unui sistem probatoriu gresit.
Problema aici este ca in materie delictuala culpa trebuie dovedita, pe cand in materie contractuala ea
este presupusa – instanta putea sa ajunga la orice concluzie cu privire la existenta sau nu a
raspunderii, dar ea a neglijat o regula de drept substantial cu consecinte asupra sarcinii probei
(intanta de recurs va spune ca e anulabila hotararea intrucat trebuie reanalizata plecand de la alta
premisa, de la alt tip de raspundere decat cel retinut de prima instanta).
Tabloul motivelor de casare se relativizeaza foarte mult in functie de viziunea judecatorului din
recurs (intotdeauna avocatii tind sa le extinda, judecatorii sa le restranga, iar pana la urma se ajunge
la un compromis juridic).

IV. Cererea de recurs si efectele ei

A. Cerinte formale intrinseci ale cererii de recurs (art. 486, alin. 1 NCPC)

Cererea de recurs trebuie sa cuprinda:

1. Numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii in favoarea careia se exercita recursul,
numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formuleaza cererea ori, pentru
persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului juridic
care intocmeste cererea4. Prezentele dispozitii se aplica si in cazul in care recurentul locuieste in
strainatate5;
Sanctiunea incidenta este nulitatea expresa (diferit de apel, unde nulitatea este virtuala).
Spre deosebire de apel, devine foarte importanta si indicarea datelor de identificare ale
avocatului sau consilierului juridic care intocmeste cererea.

2. Numele si prenumele, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sediul intimatului;
Sanctiunea incidenta este nulitatea virtuala.

4 Menţionarea în cerere a datelor de identificare ale avocatului sau ale consilierului juridic se va face numai în
cazul în care cererea este făcută printr-un atare reprezentant convenţional, fără a mai constitui o obligaţie în
acest sens.
5 În noua reglementare a căii de atac a recursului s-a renunţat la menţiunea privind obligativitatea indicării de

către recurentul care îşi are domiciliul în străinătate a unui domiciliu ales în România, dar obligaţia unei atare
alegeri până la primul termen de judecată a fost menţinută în art. 156 NCPC, în Capitolul al II-lea al Titlului IV
rezervat citării şi comunicării actelor de procedură, capitol cu aplicabilitate generală în toate fazele procesuale,
precum şi în art. 470 alin. (1) lit. a) NCPC cu privire la cererea de apel, dispoziţie aplicabilă şi în recurs, în
temeiul art. 494 NCPC, ca nefiind potrivnică dispoziţiilor din secţiunea dedicată recursului.
În caz de nerespectare a acestei prevederi, nu există practic sancţiune, ci partea va fi citată prin scrisoare
recomandată la domiciliul din străinătate, conform tezei finale a art. 156 NCPC.

13 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

3. Indicarea hotararii care se ataca – obiectul recursului;

Sanctiunea incidenta este nulitatea expresa.

4. Motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz,
mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
Sanctiunea incidenta este nulitatea expresa.
Motivele de nelegalitate trebuie depuse in termenul prevazut pentru exercitiul recursului, dar
pot fi depuse printr-un memoriu separat, nu neaparat odata cu recursul, dar tot in interiorul
termenului de recurs

5. Semnatura partii sau a mandatarului partii in cazul prevazut la art. 13, alin. 2 NCPC, a avocatului
sau, dupa caz, a consilierului juridic.
Sanctiunea incidenta este nulitatea virtuala.
Recursul trebuie semnat de parte, insa poate fi semnat si de mandatar, caz in care mandatarul
trebuie sa intruneasca conditiile de la art. 13, alin. 2 NCPC, respectiv sa fie sot sau ruda pana la
gradul al doilea inclusiv al partii si sa fie licentiat in drept.
Semnatura partii sau a mandatarului partii poate fi acoperita in tot cursul procesului in fata
instantei de recurs (ca si la apel).
Partea privind obligativitatea ca recursul sa fie semnat de catre un avocat sau un consilier juridic
a fost declarata neconsitutionala. Acest lucru nu mai este obligatoriu, dar este posibil ca recursul
sa fie semnat de un avocat/consilier juridic, caz in care textul este aplicabil. Astfel, daca in virtutea
principiului disponibilitatii, partea decide ca recursul sa fie facut de un avocat/consilier juridic,
acesta trebuie semnat de cei din urma.

Daca motivele de recurs nu se incadreaza in cele expres prevazute de lege, sanctiunea este nulitatea
expresa a recursului (recursul este o cale extraordinara de atac, astfel incat nu poate fi exercitat decat
pentru motivele anume prevazute de lege, care nu presupun intregul spectru al nedreptatii).
Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de catre instanta, caz in care nu mai intervine
nulitatea recursului (chiar daca nu este motivat recursul, nu mai este anulat, daca instanta gaseste ea
insasi motive de ordine publica). Daca legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine
publica pot fi ridicate si din oficiu de instanta, chiar dupa implinirea termenului de motivare a
recursului, fie in procedura de filtrare, fie in sedinta publica. Desi textul vorbeste despre motive, in
realitate sunt avute in vedere exceptii de ordine publica, deoarece motivele se invoca prin cererea de
recurs, iar in cursul judecatii mijlocul procesual de invocare este exceptia. Totusi, exista anumite
exceptii de ordine publica ce pot fi invocate doar pana la un anumit termen (spre exemplu, exceptia
necompetentei materiale si teritoriale exclusive).

14 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

Atunci cand instanta invoca din oficiu motive de ordine publica, este obligata sa le puna in discutia
partilor. Totusi, daca partea nu precizeaza motivele invocate, nu se poate plange de faptul ca nici
instanta nu le-a ridicat, intrucat invocarea motivelor de ordine publica ramane la discretia acesteia.

B. Cerinte extrinseci ale cererii de recurs

Se pot atasa inscrisuri noi (se pot folosi si alte inscrisuri decat cele depuse la instantele de fond),
acestea fiind singurele probe admise in recurs. Trebuie depuse, din perspectiva recurentului, odata
cu cererea de recurs si, din perspectiva intimatului, odata cu intampinarea. In mod exceptional, daca
recursul a fost declarat admisibil in principiu si urmeaza a fi solutionat in sedinta publica, pot fi
depusa inscrisuri noi pana la primul termen de judecata.
Sanctiunea depasirii termenului este decaderea – art. 492 NCPC.
In privinta taxei judiciare de timbru, intrucat recursul nu presupune analiza in fond a cererilor, este
prevazuta o taxa de timbru in suma fixa (100 lei), cu exceptia motivului de casare de la art. 488, alin.
1, pct. 8 NCPC (cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept
material). Acest motiv este singurul care presupune analiza legii de drept substantial (taxa de timbru
este calculata la fel ca la apel; 50% din valoarea datorata la prima instanta, raportata numai la
valoarea contestata).

Sanctiunea este nulitatea neconditionata de vatamare.

La cererea de recurs va trebui atasata (ipoteze alternative): imputernicirea avocatiala/delegatia
consilierului juridic 6– in masura in care este semnat de catre acestia.

Lipsa menţiunilor şi dovezilor referitoare la reprezentantul convenţional nu mai este sancţionată cu

nulitatea.

C. Efectele cererii de recurs

EFECT no. 1 – investirea instantei de recurs.

EFECT no. 2 – deschiderea posibilitatii de a cere suspendarea executarii hotararii.
Recursul, de regula, nu este suspensiv de executare, dar legea prevede posibilitatea ca instanta de
recurs sa suspende executarea de la caz la caz (prin examinarea seriozitatii motivelor de recurs sau
altor aspecte precum pericolul de a nu obtine intoarcerea executarii pentru cel care a formulat
recursul – periculum in mora generat de imposibilitatea repunerii partilor in situatia anterioara)

6Obligaţie care subzistă numai dacă partea doreşte să fie reprezentată convenţional, în condiţiile în care, în
prezent, în recurs nu mai este obligatorie reprezentarea prin avocat sau consilier juridic.

15 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

Cererea de suspendare a executarii se solutioneaza de catre un complet al instantei de recurs. Prin

urmare, este un complet format din 3 judecatori.

De principiu, se solutioneaza cu citarea partilor si cu darea unei cautiuni. Cautiunea se achita

anticipat si se va pronunta o incheire definitiva.
In ceea ce priveste ICCJ ca instanta de recurs in mod obisnuit, avem 3 ipoteze:

(i) cererea de suspendare vine inainte de dosarul de dosarul de recurs – in acest caz se distribuie
unui complet aleatoriu;
(ii) cererea de suspendare vine dupa ce completul de filtru a fost investit (dosarul a ajuns deja la
ICCJ) – in acest caz completul de filtru va fi cel care va solutiona cererea de suspendare;
(iii) cererea de suspendare se formuleaza cand exista deja un termen fixat in sedinta publica – va fi
solutionata de completul care judeca cauza in sedinta publica.
Daca cererea de suspendare este facut in momentul in care dosarul inca nu a ajuns la recurs si s-a
desemnat un complet de 3 judecatori, numit aleatoriu, iar intre timp, pana la solutionarea cererii,
ajunge dosarul si se desemneaza un complet de titlu, competenta ramane castigata in legatura cu
cererea de suspendare pentru completul initial desemnat.
Sunt anumite cereri in care recursul este suspensiv de drept:
▪ in materie de contencios administrativ recursul suspenda executarea fara sa faci nicio cerere, in
virtutea legii;
▪ desfiintarea de constructii, plantatii sau alte asezari fixe

V. Depunerea cererii de recurs si procedura de filtrare a recursurilor la ICCJ

Cererea de recurs se depune la instanta care a pronuntat hotararea, dar in NCPC exista o serie de
prevedere care vor intra in vigoare dupa 31 decembrie 2019, referitoare la regularizarea cererii de
recurs chiar la instanta care a pronuntat hotararea – nu se aplica in prezent regularizarea se face de
catre instanta de recurs.

La fel ca si in cazul apelului, odata ce trece termenul de recurs pt toate partile, cererea de recurs va fi
inaintata instantei superioare (ICCJ sau altei instante special prevazute) si acolo se va face
regularizarea care consta in solicitarea de a se rectifica eventualele vicii in termen de 10 zile.
La expirarea acestui termen, fie ca se rectifica, fie ca nu, instanta comunica intimatului cererea de
recurs. El are la dispozitie 30 de zile sa faca intampinare (dublu fata de apel) si se poate face raspuns
la intampinare in termen de 10 zile de catre recurent.

La ICCJ ajunge dosarul, se stabileste aleatoriu un complet de titlu si nu se mai face procedura de
regularizare pentru ca dupa ce se primesc intampinarea si raspunsul la intampinare se va face un
raport de catre completul de filtru.

16 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

Procedura de filtru – se aplica numai procedurilor la ICCJ

Aceasta procedura este gandita pentru a simplifica lucrurile pentru instanta de recurs in contextul in
care NCPC a stabilit ca regula ca toate recursurile, cu mici exceptii, se judeca de catre instanta
suprema. Astfel, s-a dorit a pune la dispozitia ICCJ doua mecanisme care s-o ajute:

(i) recursurile sa fie facute numai de avocati/consilieri juridici presupunand ca nu va avea mari
dificultati cu regularizarea, adica vor fi recursuri filtrate dpdv al formei (nu mai exista acest
mecanism) si
(ii) procedura filtrului care are in vedere ca instanta de recurs sa analizeze recursul cel putin sub
aspectele formale, iar recursurile care nu indeplinesc cerintele formale sa nu mai fie puse in
sedinta publica, ci sa fie inchise in procedura de filtru. Cu alte cuvinte, sedinta publica sa aiba
loc doar pentru acele recursuri care sunt corecte si motivele de drept invocate sa ridice o
anumita dificultate, restul sa fie inchise, fara citarea partilor, in procedura de filtru (– pe
aceasta filosofie scade foarte mult numarul recursurilor care ajung in sedinta publica).

Completul de 3 judecatori desemneaza printre ei 1 judecator (raportor) care, in termen de 30 de zile

de la repartizarea dosarului, va intocmi un raport.
Acest raport verifica (art. 493, alin.3 NCPC):
- daca cererea de recurs intruneste conditiile de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii;
- daca motivele de recurs se incadreaza in cele prevazute la art. 488;
- daca exista motive de ordine publica pe care instanta ar putea sa le invoce in conditiile art. 489,
alin.3;
- daca recursul este vadit nefondat;
- tot in acest raport se arata si jurisprudenta CCR, ICCJ, CJUE, CEDO si doctrina in legatura cu
problematica spetei respective.
Prin urmare, raportul este un instrument complex care arata partilor viziunea instantei cu privire la
motivele de nulitate ale recursului, cu privire la incadradrea motivelor de recurs in cele 8, cu privire
la anumite nulitati de ordine publica, dar si cu privire la toata jurisprudenta si doctrina aplicabile in
speta.
In aceasta forma, raportul se comunica partilor care, in 10 zile, pot formula un punct de vedere
(raspuns) cu privire la acest raport. De exemplu, daca raportul spune ca recursul este nul, partile mai
acopera din nulitati, mai explica de ce nu poate, depune taxa de timbru daca raportul spune ca

17 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

recursul nu este timbrat, semneaza recursul daca lipseste semnatura sau fiecare dintre parti,
raportandu-se la jurisprudenta invocata, arata ca mai exista si alta hotarare, alta practica sau o alta
doctrina decat cea invocata, astfel incat sa incerce sa contureze mai bine litigiul decat scrie in raport,
in speranta ca va fi acceptat recursul.
Dupa ce trece termenul de 10 zile in care partile pot raspunde la problemele ridicate in raportul
intocmit de completul de filtru, completul de filtru, fara citarea partilor, ipoate lua urmatoarele
solutii:
1. Daca constata ca recursul nu este motivat sau nu intruneste alte cerinte de forma, anuleaza
recursul.
Sintagma „respinge recursul” nu se mai aplica deoarece potrivit prof. Briciu CCR a zis ca este
neconstitutionala sintagma care spune „respinge recursul ca vadit nefondat”. CCR a zis ca
expresia „vadit nefondat” nu intruneste conditiile de predictibilitate si claritate pe care trebuie
sa le aibe o norma juridica7. Problema este urmatoarea: notinea de „vadit nefondat” se foloseste
in aproape toate legislatiile din Europa, iar la noi din perioada interbelica. ICCJ, instantele si
avocatii stiu ce inseamna aceasta notiune, printr-o practica constanta. De exemplu, cand
recurentul vrea sa conviga instanta, prin motivul de recurs, ca intre nulitate si rezolutiune nu
exista nicio diferenta si ca instanta de apel care a respins cererea de anulare a contractului pentru
neplata pretului a gresit – aceasta cerere este in drept, nu este in fapt, dar este vadit nefondata.
Insa, pe logica expusa mai sus a CCR, toate normele care impun judecatorului marja de apreciere
ar insemna ca sunt impredictibile si eventual supuse discretionarului.

2. Se pronunta si asupra fondului recursului (art. 493 alin. 6) cand apreciaza ca recursul este
admisibil (formal corect), dar problema de drept ridicata nu este controversata sau
formeaza obiectul unei practici curente a ICCJ (adica in trecut ea ar fi putut sa tina paginile
unei carti de specialitate, dar dupa 30 de ani de practica unitara, problema respectiva a fost
transata).

Aceste doua solutii au la baza urmatoarele elemente comune:

o asupra lor se poate decide in completul de filtru numai daca exista unanimitate – asta intrucat
decizia se ia fara citarea partilor, ceea ce inseamna ca pentru ele recursul se termina in acest
punct si atunci legiuitorul a simtit nevoia ca aceste doua solutii posibile sa fie date numai in
ipoteza unanimitatii – pentru toti judecatorii din complet este necontroversata solutia, toti
judecatorii considera ca jurisprudenta Curtii este clara etc. Daca vine unul dintre judecatori si
spune „intr-adevar solutia nu este controversata, dar eu cred ca ar trebui sa schimbam practica”,
atunci dosarul se va duce in sedinta publica.
o in ceea ce priveste prima solutie (cand recursul este nemotivat), decizia nu este supusa niciunei
cai de atac, in timp in cazul celei de-a doua solutii (cand completul de filtru se pronunta asupra
fondului spunand ca nu mai are rost sa citeze partile intrucat solutia este necontroversata),

7Decizia nr. 839/2015

18 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

decizia este motivata, dar definitiva; diferenta dintre cele doua este ca atunci cand hotararea nu
este supusa niciunei cai de atac, partea nu mai poate face nici contestatie in anulare sau revizuire,
in timp ce hotararea definitiva are deschisa calea contestatiei in anulare sau a revizuirii.
o daca nu este unanimitate, se aplica o a treia solutie (alin. 7): se admite in principiu recursul si se
fixeaza termen de judecata in sedinta publica cu citarea partilor.
La ICCJ varianta sedintei publice cu citarea partilor apare doar ca o a treia ipoteza – doar atunci
cand recursul nu este nul sau este valabil si cuprinde probleme controversate care nu constituie
o practica curenta a ICCJ. Asadar, admiterea in principiu pare sa fie o solutie exceptionala, avand
in vedere ca, de regula, ICCJ trebuie sa aiba o pratica curenta, iar problemele controversate sunt,
teoretic, mai putine decat cele necontroversate. Cu toate acestea, in pratica situatia este exact
invers intrucat ICCJ nu are o practica unitara in cele mai multe cazuri, iar majoritatea problemelor
sunt controversate (dar asta e o chestiune de timp).

VI. Judecarea recursului si solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs

Admiterea in principiu a recursului presupune judecarea recursului in sedinta publica (nu inseamna
admiterea recursului pe fond).

In ceea ce priveste probele, in recurs sunt admisibile numai inscrisurile noi – ele se depun odata cu
cererea de recurs sau cu intampinarea, insa in ceea ce priveste judecarea in sedinta publica la ICCJ,
ele se pot depune si la primul termen (art. 492 NCPC – doar daca se ajunge in sedinta publica).

A. Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs

In ceea ce priveste solutiile, instanta poate admite, respinge, anula sau constata permiarea recursului:
1) admiterea recursului – singura solutie posibila este casarea hotararii atacate, casare care poate
fi in tot sau in parte, cu trimitere sau cu retinere (potrivit distinctiilor facute de art. 497-498
NCPC);

2) respingerea recursului – in anumite ipoteze:

o daca motivele de casare sunt neintemeiate sau vadit nefondate si deci hotararea atacata este
considerata legala;
o daca hotararea atacata nu este susceptibila de recurs sau recursul a fost exercitat omissio medio
– respingerea ca inadmisibil;
o daca recursul nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege – respingerea ca tardiv;
o daca recursul a fost introdus de o persoana careia legea nu ii recunoaste calitate procesuala activa
– respingerea ca fiind introdus de o persoana fara calitate;
o daca recurentul nu justifica interes – respingerea ca fiind lipsit de interes.

19 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

3) anularea recursului – in anumite ipoteze:

o in cazul in care recursul nu a fost depus la instanta a carei hotarare se ataca;
o in cazul in care recursul nu este motivat;
o daca motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute de art. 488 NCPC;
o daca recursul nu este timbrat;
o daca recursul a fost introdus de o persoana care nu-si justifica calitatea de reprezentant;

4) perimarea recursului – se constata in conditiile art. 416 si urm. NCPC, daca recursul a ramas in
nelucrare din motive imputabile partii, timp de 6 luni de la ultimul act de procedura indeplinit de
parti sau de instanta.

B. Solutiile pe care le poate pronunta ICCJ

1) instanta admite recursul, caseaza hotararea si trimite spre rejudecare – ICCJ nu rejudeca
fondul.
ICCJ poate trimite spre rejudecare la prima instanta sau la instanta de apel, depinde care e
motivul de casare:
- daca motivul de casare este nemotivarea hotararii de apel (cea de prima instanta fiind
motivata) atunci caseaza si trimite la instanta de apel (care va rejudeca si va motiva);
- daca nici cea din prima instanta, nici cea din apel nu este motivata atunci le caseaza pe
amandoua si trimite la prima instanta (de regula se trimite la instanta de apel);
Exemplu 1: in prima instanta s-a judecat fara citarea partilor; una dintre parti a facut apel si
a solicitat sa se admita apelul pentru ca nu a fost citata si sa se trimita cauza spre rejudecare
la prima instanta si instanta de apel a respins apelul; daca instanta de recurs ii da dreptate
partii, atunci nu va mai trimite la instanta de apel pentru ca in apel tocmai ce zisese partea ca
daca se admite apelul sa se trimita la prima instanta – solutia instantei de recurs va fi
admiterea recursului, casarea hotararii instantei de apel, admiterea apelului, anularea
hotararii pronuntate in prima instanta (ca efect al admiterii apelului) si trimiterea cauzei spre
rejudecare la aceasta din urma.

Exemplu 2: nemotivarea a vizat hotararea de apel, solutia va fi casarea hotararii instante de

apel si trimiterea spre rejudecare la aceasta instanta.
ICCJ poate trimite spre rejudecare si altei instante de acelasi grad ca cea a carei hotarare
este casata – textul de la art. 497 NCPC spune ca atunci cand interesele bunei administrari a

20 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

justitiei o cer, cauza va putea fi trimisa oricarei alte instante de acelasi grad, cu exceptia casarii
pentru lipsa de competenta, cand cauza va fi trimisa instantei competente sau organului
competent. Aceasta prevedere ascunde o marja de apreciere in favoarea instantei de recurs
ce echivaleaza cu o stramutare mascata, bazata pe increderea pe care o are ICCJ intr-o
instanta sau in alta (este vorba de o neincredere specifica stramutarilor, desprinsa de orice
motiv). De asemenea, poate fi vorba si de faptul ca numarul incompatibilitatilor existente la
instanta care a pronuntat hotararea este unul semnificativ si care ar genera dificultati in
organizarea unui complet in caz de rejudecare a pricinii (aceasta situatie se poate naste in
contextul in care casarea la ICCJ nu este singulara, ICCJ putand sa caseze cu trimitere de cate
ori vrea, ceea ce inseamna ca de fiecare data va trimite la aceeasi instanta – cu cat sunt mai
multe casari, cu atat sansele ca un judecator sa nu se fi pronuntat deja in cauza respectiva
sunt mai mici) – in acest caz ICCJ anticipeaza faptul ca pricina nu se va putea rejudeca la o
anumita instanta si isi da seama ca trimiterea la acea instanta inseamna blocarea litigiului pt
cateva termene pana cand judecatorii isi dau seama cine poate si cine nu poate sa judece (pt
ca in final sa se ajunga la solutia trimiterii la alta instanta); ICCJ nu face decat sa accelereze
acest proces, luand ea initiativa trimiterii la alta instanta.

2) instanta caseaza hotararea si trimite cauza instantei competente sau unui organ cu
activitate jurisdictionala competent – asta se intampla atunci cand motivul de recurs admis a
vizat necompetenta instantei.

3) instanta caseaza hotararea si respinge cererea ca inadmisibila in cazul depasirii puterii

judecatoresti de catre instantele de fond sau in caz de incalcare a ALJ– in aceste situatii nu
se mai trimite spre rejudecare (ca nu are de ce).
Tot aici intra si situatia in care ICCJ constata ca pricina este de competenta instantelor altui stat
(ceea ce e tot o inadmisibilitate) sau este de competenta unui organ fara activitate
jurisdicitionala.

Aceste reguli nu se aplica in materia contenciosului administrativ – in aceasta materie instanta de

recurs (fie ca e ICCJ, fie ca e alta instanta) daca caseaza hotararea, va rejudeca chiar ea litigiul in fond
(casare cu retinere), cu doua exceptii (casare cu trimitere):
i. cand prima instanta (in contencios nu avem apel) nu a judecat fondul (s-a pronuntat pe baza unei
exceptii peremptorii);
ii. cand judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, atat la administrarea probelor, cat
si la dezbaterea fondului (lipsa de contradictorialitate totala – daca partea a fost citata la unul
dintre aceste doua momente cheie, se caseaza, dar nu cu trimitere, ci cu retinere).

21 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

Mai mult, in contencios administrativ casarea nu poate avea loc decat o singura data in cursul
procesului.

ICCJ rareori se atinge de fond (ea e mai speciala si ar trebui sa comparam fondul cu munca campului);
ea discuta numai legea (procedura) si eventual, daca sunt probleme ce impun refacerea
probatoriului, va trimite instantelor de fond (mai jos);

C. Solutiile pe care le pot pronunta alte instante de recurs (altele decat ICCJ)
Alte instante pot fi fie cele de contencios administrativ sau instante civile (numai in materie de
tranzactie, achiesare, renuntare la judecata, renuntare la drept, perimare, necompetenta instantelor
romane sau competenta unui organ fara activitate jurisdictionala si altele de acest gen).
Solutiile pot fi de admitere, respingere, anulare sau constatare a perimarii.
Cele mai multe casari sunt cu retinere (ex: daca se impune refacerea probatoriului, se va casa cu
retinere, iar acesta va fi refacut de aceeasi instanta).
Sunt si casari cu trimitere, dar ele se fac in mod exceptional:

- in materia contenciosului administrativ (numai daca in prima instanta s-a pronuntat asupra
unei exceptii peremptorii – prescriptia – si instanta de apel a respins apelul si a zis ca este
prescrisa, instanta de recurs va zice ca nu este prescrisa si va trimite spre rejudecare in apel
pentru ca nu s-a judecat fondul deloc);
- in situatia in care judecata s-a facul in lipsa partii care nu a fost citata atat la administrareaI
probelor, cat si la dezbateri.
Prevederile referitoare la trimiterea la instanta competenta in masura in care s-au depasit puterile
judecatoresti sau se incalcat autoritatea de lucru judecat si se respinge cererea ca inadmisibila se
aplica si in acest caz.

VII. Forma hotararii de recurs si efectele acesteia

A. Forma hotararii de recurs

Are o particularitate: considerentele cuprind numai motivele de casare invocate si analiza acestora
(nu se mai spune toata povestea – ce s-a intamplat in prima instanta, ce s-a intamplat in apel etc; asta
este logic pentru ca daca vrei sa vezi ce s-a intamplat la celelalte doua instante citesti hotararile de
acolo).
Daca recursul nu se analizeaza in fond, considerente vor suprinde numai motivarea solutiei, fara
analizarea motivelor de casare (ex: in cazul in care recusrul este netimbrat, se spune ca recursul este
netrimbrat punct, nu se mai analizeaza si motivele in ipoteza in care ar fi fost timbrat).

22 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

Motivarea se face in 30 de zile de la pronuntare (gluma, hihi)– pe cat de ferm e acest termen, pe atat
de relativ. Cu toate acestea, a spus ca e un termen de recomandare, nu in sensul ca el nu ar trebui
respectat, ci in sensul ca nerespectarea lui nu atrage sanctiunea nulitatii, ci numai sanctiuni de ordin
administrativ (disciplinare). In practica instantele au luat acest termen ca pe un veritabil termen de
recomandare si exista termene de motivare chiar si 1 an.

B. Efectele hotararii de recurs

Ele sunt puse in legatura stricta cu faptul ca o hotarare devine executorie dupa apel, dar caracterul
executoriu presupune ca executarea se face pe riscul creditorului. Aceasta executare este limitata de
recursul facut de partea adversa care, daca isi va produce efectele, hotararea atacata nu va mai avea
nicio putere, actele de executare sau de asigurare facute in baza hotararii atacate sunt desfiintate de
drept (fara macar ca instanta de recurs sa dispuna ceva) si instanta de recurs, chiar si din oficiu, poate
dispune intoarcerea executarii. Daca nu o dispune, ar putea sa o dispuna instanta care rejudeca
fondul dupa casare (uneori instanta de recurs nu dispune pentru ca nu stie ca s-a executat).

C. Rejudecarea in fond dupa casare

C.1 Casarea cu trimitere si casarea cu retinere (ICCJ nu caseaza decat cu trimitere, restul
instantelor, de principiu, cu retinere).
Aceasta clasificare conteaza in privinta incompatibilitatilor pentru ca la casarea cu retinere
judecatorii care au admis recursul sunt compatibili sa judece si pe fond, nefiind caz de
incompatibilitate, in timp ce la casarea cu trimitere judecatorii care au judecat in prima instanta
sau in apel devin incompatibili.
Conteaza si in ceea ce priveste introducererea in proces a unor terti – daca se caseaza cu
retinere, se mai pot face numai interventii accesorii, in timp ce daca se caseaza cu trimitere la
prima instanta, se poate face cerere de interventie principala, de chemare in garantie de catre
reclamant – se deschid niste posibilitati de atragere a tertilor sau instanta poate invoca din
oficiu participarea unui tert sau sa o puna in discutia partilor.
De asemenea, aceasta clasificare are importanta in privinta cailor de atac pentru ca la casarea
cu retinere se pronunta o hotarare care este definitiva, in timp ce la casarea cu trimitere se
pronunta, dupa rejudecare, o hotarare care la randul ei este supusa cailor de atac.

C.2 Casarea este totala sau partiala – de obicei acest lucru nu este mentionat expres, ci se deduce
din considerente daca e totala sau partiala (unele sunt evident totala caci daca este vorba de o
necompetenta, spre exemplu, casarea este evident totala, instanta nu poate fi competenta
pentru niste elemente ale hotararii si necompetenta pentru altele; la fel si la incompatibilitate
sau nemotivare).

23 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

Sunt si situatii (precum pct. 5) undeva sunt nulitati partiale. De exemplu, cand instanta constata
ca partea nu a fost legal citata la ultimul termen din apel, trimite spre rejudecare, dar nu pt toata
dezbaterea din apel, ci doar pt ultima sedinta pentru ca atat e nul de acolo – administrarea
probelor din apel nu se mai reia, este valabila; la fel si daca e nesemnata minuta – instanta de
recurs trimite spre rejudecare (normal ar trebui sa trimita in faza deliberarii, dar daca in faza
deliberarii nu poate trimite pentru ca nu pot delibera judecatori care nu au audiat partile, iar
cei care i-au audiat au devenit incompatibili, se va trimite la ultimul) la ultimul termen la care
au avut loc dezbaterile, sa asculte judecatorii partile, sa ramana in pronuntare, sa pronunte o
hotarare pe care sa o semneze.
Aceasta clasificare are relevanta sub aspectul introducerii unor terti in proces – la o casare
totala pentru necompetenta se trimite spre rejudecare la o alta instanta unde se va relua
procesul de la 0 si partea, practic, poate modifica CCJ, fiind la primul termen; pe cand daca se
caseaza si se trimite la prima instanta pentru ca judecatorul care a intrat la al treilea termen
era incompatibil (casare partiala), cererea nu mai poat fi modificata pentru ca casarea cu
trimitere este pana la al treilea termen de la prima instanta (de acolo se va anula).

D. Reguli comune privind rejudecarea fondului dupa casare

Hotararea instantei de recurs este obligatorie pentru rejudecarea fondului dupa casare (indiferent
ca e cu retinere sau cu trimitere – daca este cu retinere e mai simplu de inteles pentru ca sunt aceiasi
judecatori care nu isi schimba opinia). Practic, la casarea cu trimitere, problemele de drept dezlegate
sunt obligatorii.
Aici este o diferenta fata de apel, unde erau obligatorii problemele de drept dezlegate si necesitatea
administrarii unor probe (art. 479). In ceea ce priveste rejudecarea dupa casare, instanta care
rejudeca nu mai este tinuta de administrarea unor probe pentru simplul fapt ca ICCJ nu are cum sa
spuna despre necesitatea administrarii unor probe pentru ca acestea cad in sfera fondului (ar putea
sa faca referiri la necesitatea administrarii unor probe, dar ar fi un exces de zel).

In ceea ce priveste probele, dupa casarea cu retinere sau cu trimitere se pot administra probele
specifice fondului.
Cand se dispune casare cu trimitere nu apar probleme – se trimite in apel, se administreaza probele
specifice apelului samd, Problemele apar la casarea cu retinere, unde instanta de recurs, casand
hotararea si admitand cererea, acorda termen pentru judecarea pe fond a pricinii; aici aparea
problema ce probe se administreaza:

Unii zic ca tot inscrisuri pentru ca suntem in fata instantei de recurs; altii spun ca suntem in fata
instantei de recurs, dar aceasta nu mai judeca recursul, ea rejudeca dupa admiterea recursului (or
regula inscrisurilor noi se aplica numai recursului);

24 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017
 DPC – C11

Legiuitorul a pus capat unei practici neunitare si a zis ca se aplica probele din recurs numai fazei
recursului; dupa ce s-a admis recursul si se rejudeca fondul, instanta de recurs va aplica reguli de
fond (si atunci ICCJ a spus ca este de acord, dar ca ea va casa numai cu trimitere pe viitor).
Recurentului nu se poate agrava situatia in propria cale de atac, cu aceleasi precizari de la apel.

25 of 25
Daiana Assoum – curs dl. Briciu 2016-2017