Curs 9 Procedura Civila

Curs 9 Procedura Civila-28.04.
2015
14? indice 1 00:01 din regulament,o sa vedeti ca CSM-ul a optat pentru ca aceasta
procedura,in etapa scrisa din apel,sa fie facuta de catre presedinte sau de un judecator desemnat
de acesta dar care ati observat ca nu este cel care a pronuntat hotararea,de ce acest lucru?probabil
ca sa nu citeasca motivele criticile formulate impotriva unei hotarari,ceea ce e un nonsens pt ca
nu ai o putere de decizie in ceea ce priveste.
Data trecuta aproape am terminat apelul,am ramas sa mai dicutam efectele depunerii cererii de
apel si solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel.
Efectele depunerii
In ceea ce priveste efectele depunerii (folosesc termenul de depunere pt ca nu obligatoriu,
stiti,ca cererea se inregistreaza personal sau prin mandatar, la instanta,poate fi trimisa si in
conditiile lui art.183)
Care sunt efectele?
Primul efect- investeste instanta de apel. Am avut noi unele discutii,daca tineti minte, in
ceea ce priveste reetragerea apelului inainte de a fi comunicat celeilalte parti,dar in principiu,
investeste instanta de apel din acel moment asupra apelului se va pronunta aceasta, nu are nicio
legatura cu instanta a carei hotarare se ataca, pt ca ea in momentul in care a pronuntat hotararea
s-a dezinvestit si in legatura cu ea nu poate utiliza decat acele proceduri despre caree am
vorbit,cand am vorbit despre hotararea judecatoreasca, a indreptarii erorilor materiale din
hotarare,a lamuririi dispozitivului sau a completarii acesteia in cazul in care nu s-a pronuntat un
capat de cerere,asadar primul efect este acela a investirii instantei de control judiciar,cu
solutionarea apelului si sigur daca este cazul,apelurilor incidente sau provocate.
Un al doilea efect, inca de cand am definit ce fel de atac este asta? Este acela al
suspendarii executarii. Apelul exercitat in termen este suspensiv de executare,asta este regula,
exceptia este situatia in care hotararea pronuntata este executorie de drept sau s-a dispus
executarea de catre judecator la solicitarea partii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de
1
Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

lege. Sigur ca si in aceasta situatie, tineti minte de cand am facut executarea de drept, se poate
socilita suspendarea executarii si cererea de suspendare este deja de competenta instantei de apel.
Si in fine, un al treilea efect foarte important este acela al caracterului devolutiv. Sa
vedem in ce masura, este devolutiv apelul.
Noi am spus inca atunci cand am facut clasificarea cailor de atac ca ele se clasifica in
devolutine si nedevolutive si am spus ca apelul este sg cale de atac devolutiva. In realitate si in
situatia apelului puteem avea o prima exceptie, o situatie in care apelul nu este, devoutiv, atunci
cand cel care critica hotararea,partea interesata sa exercite calea de atac nu doreste ca instanta de
apel sa revoce fondul ci invoca, doar o exceptie , fie referitoare la valabilitatea hotararii,fie
referitoare la cererea de chemare in judecata. Ca sa luam un exemplu, atunci cand, si ca sa vedem
care este sediul materiei in ceea ce priveste apelul nedevolutiv, am inceput cu acesta ca sa
terminam cu el si apoi continuam cu apelul devolutiv unde avem niste limite. Art 476 alin 3
prin apel este posibil sa nu se judece in fond sau rejudecarea asta este apelul devolutiv cand se
cere judecare in fond sau rejudecare, adica instanta sa stabileasca o alta stare de fapt, pe baza
reaprecierii probelor administrate de prima instanta sau administrarii unor probe noi, am facut
procedura apelului, nu revin asupra acestei chestiuni.
Dar, de la aceasta regula exista exceptia, ca atunci cand prin apel nu se solicita judecarea
in fond sau rejudecarea, ci doar spune textul, doar anularea hotararii de prima instanta si
respingerea ori anularea cererii de chemare in judecata, ca urmare a invocare unei exceptii sau a
retrimiterii dosarului la instanta competenta. Cu alte cuvinte, aici sunt de fapt mai multe ipoteze
dupa cum observati din text,prima ipoteza este situatia in care se invoca o exceptie de
necompetenta a primei instante in solutionarea cauzei si a nulitatii hotararii ca urmare a
necompetentei instantei. Stiti ca hotararea pronuntata de instanta necompetenta este nula, da?
Stim acest lucru. Sigur ca sunt doua situatii: odata, cand pot sa invoc in apel necompetenta
primei instante? Daca am invocat-o in termen in fata primei instante si aceasta a respins-o, atunci
cand este vorba de necompetenta materiala sau cea teritoriala, indiferent ca este exclusiva sau
relativa, si cea relativa trebuie sa fie invocata in fata primei instante, numai ca ea se invoca prin
intampinare, cea exclusiva poate fi invocata pana la primul termen cu procedura completa cu
partile. Deci s-a invocat, instnata a respins-o, dupa care adminnistrat probe, a stabilit o stare de
fapt, a stabilit incadrarea juridica, si-a dat o solutie pe fond. Ceea ce se critica in apel este doar
2

modelul in care a solutionat instanta exceptia de necompetenta. Si se cere anularea hotararii si
trimiterea la instanta competenta. Daca instanta de apel constata ca acest motiv de apel ca nu este
o exceptie, este un motiv de apel, exceptia s-a invocat in fata primei instantei si s-a respins in
mod gresit. Pt ca nu poatee invocata direct in apel necompetenta primei instante, decat vom
vedea, in ce situatii, deci cand e vorba de competenta teritoriala si materiala trebuie sa le invoc si
instanta sa le respinga. Daca instanta de apel constata ca in mod corect exceptia de
necomeptenta, si prima instanta a fost competenta, nemaiavand alte motive de apel care vizeaza
fondul cauzei,respinge apelul si nu se mai uita ce a facut instanta pe fond, pt ca nu am criticat
fondul deloc, si atunci aceasta este o situatie in care apelul nu este devolutiv. O alta situatie este
aceea cand cand cer sa se respinga cererea de chemare in judecata pe o exceptie. De exemplu
invoc direct in apel lipsa calitatii procesuale active. O pot invoca in orice stadiu al procesului,nu?
Sau lipsa interesului. Da? Sau alt motiv de nulititate a cererii. Chiar, indiferent ca l-am invocat in
fata primei instante sau nu, poate am invocat exceptia si s-a resprins, poate nu am invocat-o dar e
absoluta si daca e absoluta pot sa o invoc si in apel, daca nu am o limitare prevazuta de lege ca la
necompententa, da? Ma intelegeti? De aceea am dat exemplul lipsei calitatii procesuale active,
lipsa capacitatii de folosinta sau de exercitiu, astea le pot invoca direct in apel. Le invoc ca
motive de apel ca sa cer anularea cererii de chemare in judecata. Prima instanta s0a pronuntat pe
fond, a stabilit o stare de fapt pe baza aprecierii probelor, dar aceea nu critic, eu nu vreau sa se
ajunga la starea de fapt, daca s-ar ajunge la ea cu aia as fi de acord, deci problema asta este,dar
eu vreau sa se respinga pe exceptie si atunci,daca instanta de apel spune: acest motiv de apel nu
este fondat, nu se mai uita pe fond, pt ca nu am criticat hotararea pe fond. Iata acestea sunt cele
doua situatii, le-ati inteles? Fie cand invoc doar necompetenta primei instante fie caand cer
respingerea cererii de chemare in judecata, pe o exceptie si nu formulez deloc critici cu privire la
fondul cauzei si atunci instanta de apel nefiind investita constatand ca aceste critici nedevolutive
nu sunt fondate, pur si simplu respinge apelul si nu mai ajunge la fondul cauzei, este situatia
apelului nedevolutiv.
In rest, apelul este devolutiv.Dar care sunt limitele acestei devolutiuni?
Art 476 alin 1 ne da doar o definitie generala apelul exercitat in termen(de ce spune
exercitat in termen? Pt ca daca nu e exercitat in termen se invoca exceptia tardivitatii si vom
vedea ce solutie da, aici avem o intreaga discutie daca se respinge apelul ca tardiv sau se
3

anuleaza in temeiul art 185 care spune ca actele de procedura efectuate cu depasirea termenului
prevazut de lege sunt lovite de nulitate. Insa indiferent de solutie pana la urma, e pe acelasi
motiv, a faptului ca nu s-a respectat termenul prevazut de lege, si atunci nu am cum sa ma ajut pe
fond, de aceea incepe cu apelul exercitat in termen,provoaca o noua judecata asupra fondului,ce
inseamna asta? Aici defineste apelul devolutiv, instanta de apel, statuand atat in fapt cat si in
drept, adica poate sa stabileasca o stare de fapt noua atat in baza doar a probelor administrate de
prima instanta fie pe baza readministrarii acestor probe, a administrarii unor probe noi s.a.m.d. si
poate inclusiv, vom vedea in continuare, sa stabileasca, un alt temei juridic al cererii. Apropo de
principiul iura novit curia.
Ce se intampla daca apelul nu se motiveaza?
Nu este motiv de nulitate a cererii,stim asta de cand am facut cuprinsul cererii de apel, si
atunci v-am atras atentia asupra textului art 476(2) am spus ca spune ce se intampla de fapt
atunci cand apelul nu este motivat. Vom vedea astazi cand vom face si recursul, in cazul
recursului daca nu este motivat este motiv de nulitate a recursului si instanta nu mai ajunge la
fondul cauzei daca nu gaseste vreun motiv de ordine publica. In cazul apelului nemotivat spune
art. 476(2) instanta va tine seama de cele invocate la prima instanta. Indiferent ca apelant este
reclamantul,paratul sau un intervenient voluntar sau fortat. Sigur stim, ca in cazul
intervenientului accesoriu ca daca partea in favoare careia a intervenit nu exercita apel acolo se
respinge ca neavenit,deci nu discut aceasta situatie ci celelalte. Daca desigur, acest lucru este
simplu in cazul in care partea a invocat ceva,reclamantul cu certitudine invoca,(nu?) ca in cererea
in judecata investeste instanta si arata de ce a facut-o. Dar paratul desi este obligat sa depuna
intampinare,daca nu o face, sanctiunea nedepunerii intampinare nu este ca admit automat
cererea, stiti ca in dreptul nostru, nu se considera de plano ca reclamantul a avut dreptate,se
administreaza niste probe, pur si simplu paratul decade din dreptul sa mai depuna exceptii
relative si sa propuna probe in fata primei instante. Bun.
El nu se prezinta deloc in fata primei instante. Ce se intampla in aceasta situatie?
Instanta de apel realmente,trebuie sa se puna si situatia paratului si sa se gandeasca ce fel
de aparari ar fi putut sa invoce, evident, nu poate sa invoce in locul lui exceptiile relative sau
aparari de fond relative, dar ar putea inclusiv sa constate ca starea de fapt, stabilita de prima
4

instanta nu ar fi corecta, sa spuna ca eu as fi ajuns la o alta concluzie daca apelul nu este motivat,
dar acest lucru nu este, s-ar parea ca e mai bine pt parat sa nu-si motiveze, sa nu se prezinte deloc
si sa nici nu-si motiveze apelul ca vine instanta de apel si face totul in locul tau. Ei, nu-i chiar
asa. Ca nici nu te poti baza ca o sa stea sa se gandeasca in locul lui. Si stiti ca majoritateea
cauzelor se si opresc in apel. Deci tu nu poti sa fii sigur ca va veni instanta si daca tu nu ai spus
nimic, o sa spuna ea in locul tau. Ea poate sa spuna eu sunt perfect de acord cu ce a spus prima
instanta sa reia motivarea primei instante, sa mai spuna maxim un argument in plus. Si tu nu mai
ai ce face, pt ca veti vedea in contestatia in anulare ca nu am motiv de exercitare in anulare
impotriva hotararii datee in apel, pt ca nu s-a pronuntat pe un motiv sau cu atat mai putin, pt ca
nu motivat,nu a invocat un motiv de ordine publica. Deci iata ca apelul nemmotivat, se va
judeca indiferent ca este invocat de reclaamnt, parat sau tert intervenient si acesta nu a fost
motivat. Bun. Daca este totusi motivat apelul, ca totusi astea sunt situatiile ca regula. Ca se
motiveaza, atunci instanta este tinuta de ceea ce a motivat partea sub doua aspecte: limitele
caracterului devolutiv. Poate ca partea este multumita, partial de hotararea data de prima instanta
si nu ataca sub toate aspectele, si doar sub aspectul solutionarii anumitor capete de cerere sau
solutiei date unor sa zicem numai asupra unor capete de cerere. Eu sunt de acord ca trebuie sa
platesc atata,dar nu trebuia sa ma oblige si la daune moratorii sau nu sunt de acord cu cuantumul
daunelor moratorii,dau un exemplu. In aceasta situatie, instanta de apel este investita numai cu
privire la acest aspect, este o aplicatie a principiului disponibilitatii in procesul civil. Asa cum,
prin cererea de chemare in judecata, v-am dat un exemplu la vremea respectiva, eu chiar daca am
imprumutat o suma de 1000 000 de lei, daca eu vreau sa cer 200 000 inapoi sau 100 000 ca de
atata am taxa de timbru,atunci instanta nu o sa ma oblige pe parat la tot ci numai la cat am cerut.
Asa si cu cererea de apel, daca eu ma declar multumit cu o parte din solutii si le contest numai pe
celelalte, numai cu privire la acestea,se va pronunta instanta de apel, cu o sg exceptie, daca toate
sunt legate intre ele si este obligata sa se pronunte si pe celelalte, tineti minte ca am citit acest
text ora trecuta, art 477, vorbeste despre limitele efectului devolutiv determinat de ceea ce s-a
apelat.
Am spus ca sunt doua limite, vorbim despre prima: instanta de apel va proceda la
rejudecarea fondului in limitele stabilite expres sau implicit de catre apelant precum si cu privire
la solutiile dependente de partea din hotarare care a fost atacata. Chiar daca nu spune explicit.
Dar aici nu se refera la, situatiile in care cealalta parte trebuia sa formuleze un apel incident sau
5

provocat chiar daca am vorbit de solutii dependente,decat in situatia de exceptie cand v-am dat
exemplul saptamana trecuta. Tineti minte ca v-am pus in discutie, era destul de complicata atunci
discutia, sau eram toti obositi si mi se mai intampla si mie. Cu apelul incident si provocat. Deci
daca ai avut de exemplu o chemare in garantie, nu? Si tu nu vii sa faci apel provocat, nu va
delolua si pe cererea de chemare in garantie. Treaba ta ca faci dupa aceea contestatie la executare
sau exerciti o noua actiune de drept comun. Da? Deci nu se refera acest text la situatiile in care
partea trebuia sa formuleze un apel incident sau un acep provocat. Mai cu seama la apelul
provocat ca acolo e problema, da? Sigur schimb solutia pe actiunea principala, dar de multe ori
schimb solutia si pe cererea de chemare in garantie, dar nu a cerut nimeni, ca nu s-a formulat un
apel provocat si atunci problema e ca se descurca in viitor. Ori face o noua cerere daca s-a
respins, ori daca a fost admisa si vine in contradictie(aici era o discutie tineti minte, ca v-am
povestit daca nu s-ar putea aplica acest text in situatia in care ar contraveni solutia data in
actiunea principala cu solutia data pe cererea de chemare in garantie si apoi am spus ca s-ar putea
discuta aplicarea acestui text pt ca acolo nu as avea motiv de formulare a apelului provocat).
Daca nu as fi intr-o situatia in care as putea formula apel provocat, atunci ramane sa se aplice
acest text al alin 1, iar devolutiunea va opera cu privire la intreaga cauza atunci cand apelul nu e
limitat la o anumita solutie. Acest lucru era de la sine inteles cred ca, nu necesita foarte multe
explicatii sau cand se tinde la anularea hotararii sau daca obiectului litigiului este indivizibil.
Anularea hotararii de exemplu pentru ca nu a participat procurorul concluzii. E motiv de nulitate
a hotararii si atunci trebuie sa reiau din nou pe stare de fapt, ca anulez ce a spus prima instanta
pe tot, si pe ce a spus pe starea de fapt. Sau cand obiectul este indivizibil, nu am cum sa discut
numai o parte din acesta . Am o actiunea in revendicare de exemplu. Pai ce sa fac cu ea? Deci
numai pe tot imobil pot,chiar daca eu am o cota-parte. Stiti ca actiunea in revendicare poate fi
formulata de unul dintre coproprietari, dar oricum va fi pe tot imobilul. Bun. Astea sunt limitele
efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat. Aici este o aplicatie particulara a
principiului disponibiliatii. Faceti-va un fel de schema. Apelul, am inceput cu exceptia , si am zis
nedevolutiv, prima situatie cand se invoca doar necompetenta primei instante, si a doua situatie
cand se cere respingerea cererii sau anularea, cererii pe o exceptie si aceasta se constata ca
nefiind nefondate, si atunci nu se mai ajunge la fond. Nu am discutat dar vom relua aici discutia
ce se intampla, cand e vorba de exceptia de necompetenta generala si cea de competenta
internationala. Aici am discutat doar necompetenta materiala si teritoriala exclusiva. Si, apelul
6

devolutiv ,care este regula, si asta era prima limita determinata de parte, determinate de ceea ce
s-a apelat, si a doua limita este conform art 478 de ceea ce s-a supus judecatii in prima instanta,
cu ce a fost sesizata prima instanta, adica cu alte cuvinte, in apel nu pot veni in premiera sa
formulez cereri noi, nu pot sa modific cererea de chemare in judecata, adica daca( o sa vedem
imediat aplicatiile particulare acestui principiu) nu pot sa cer la prima intanta rezolutiunea si in
apel, sa cer nulitatea contractului sau nu pot sa formulez o cerere incidentala, care nu am
formulat-o in fata primei instante, nu pot sa formulez reconventionala, sigur asta e regula, veti
vedea ca in materie de divort pot sa formulez reconventionala la divortul pe culpa,
reconventionala si in calea de atac a apelului daca motivele de divort respectiv a paratului s-au
ivit dupa inceperea dezbaterilor asupra fondului. Dar asta este exceptia, si nu pot formula nici
cereri de interventie a unor terti volunata sau fortata, daca nu prevede legea altfel, de exemplu:
interventia accesorie poate fi formulata inclusiv in recurs, interventia principala poate fi
formulata si in apel, dar avem o conditie suplimentara, aceea de a avea acordul tuturor celorlalte
parti, dar regula este ca eu nu pot sesiza instanta de apel, cu ceva ce nu am invocat, sesizat, prima
instanta.
La aceasta am sa mai adaug o chestiune care nu rezulta din textul art 478, dar rezulta din
textul art 446 si anume ca nu este suficient sa fie o chestiune cu care am sesizat prima instanta ci
trebuie sa fie o chestiune asupra careia prima instanta s-a pronuntat. Pt ca daca lasa nesolutionat
un capat de cerere, sau o cerere incidentala ce mijloc procesual am la indemana? Completarea
hotararii. Si eventual impotriva hotararii prin care se solutioneaza cererea de completare, am
calea de atac a apelului. Pt ca imi spune,de aceea v-am facut referire la art 446(sper ca bine tin
minte) ca nu poti sa uzezi de caile de atac de reformare pana nu am uzat de acele proceduri din
textele anterioare, indreptarea erorilor materiale, lamurirea dispozitivului sau completarea
hotararii.
Deci, a doua limita instanta de apel se va pronunta cu privire la critici, dar care vizeaza
prete ntii cu care a fost sesizata prima instanta, pt ca nu pot sesiza direct instanta de apel cu alte
pretentii decat daca legea prevede altfel,v-am dat doua exemple, si pretentii cu privire la care
prima instanta s-a pronuntat, pt ca daca prima instanta nu s-a pronuntat, va trebui sa trec
obligatoriu la procedura completarii hotararii, si avem un text nu stiu daca vi l-am spus la
procedura apelului ca, daca s-au formulat si cereri dintre acelea de indreptarea erorilor materiale,
7

lamurirea dispozitivului sau completarea hotararii, nu se trimite dosarul in apel, ci se retine de
catre instanta a carei hotarari se ataca, se solutioneaza mai intai aceste cereri si apoi se trimite
intregul dosar in apel, pt ca nu ar avea sens, pt ca unele lucruri pot fi lamurite prin aceste
mijloace, si atunci in apel ramane sa solutionez sa solutionez mai putin sau sa fie mai clar de fapt
si ce a spus prima instanta si ce critica partea prin cererea de apel. Bun. In legatura cu aceasta a
doua limita, textul lui art 478 imi debuteaza prin a-mi spune ca in apel nu se poate schimba
cadrul procesual stabilit in fata primei instante. Adica, ce inseamna cadrul procesual? Partile.
Adica nu pot sa introduc parti noi. Sigur ca textul nu se refera la situatia de transmitere a calitatii
procesuale active sau pasive. Despre aceea am discutat. Dar nu pot sa introduc parti noi, nu pot
sa largesc cadrul procesual in apel. Daca se constata de exemplu ca a solutionat o cerere de
partaj, sau actiune in granituire, sau o actiune confesorie, fara sa chem in judecata toti
coproprietarii.
La partaj sau toti proprietarii terenului vecin(nu?), la granituire, sau toti proprietatii
fondului aservit la actiune confesorie de servitute. Pt ca daca s-ar fi remarcat la prima instanta, ce
s-ar fi intamplat? Ar fi fost aplicabile dispozitiile de la art 78 si art79 instanta din oficiu trebuia
ca sa invoce litisconsortiul procesual obligatoriu si sa puna in discutia partilor, largirea
cadrului procesual. N-a facut-o,n-a observat nimeni. Se observa in apel. Ce pot sa fac?
Sala:anulez hotararea si revin in prima instanta

Profa:O sa vedem, Este solutie in apel sa anulez pe acest motiv? Imediat vedem. Fata de acest
raspuns mai asteptam atunci.
Sala: o noua actiune impotriva celorlalti si apoi... profa: A celorlalti? Oare? Numai a celorlalti?
Sala:tuturor
Profa: de ce este problema litisconsortiului procesual obligatoriu? Sa vedeti. Hai sa luam
exemplul granituirii. Am terenul asta, proprietatea lui a si terenul vecin este proprietatea lui b si a
lui c. Nu conteaza in devalmasie, cote-parti, nu conteaza. A se judeca numai cu b si instanta
stabileste limitele intre cele doua proprietati vecine ca fiind aici. Tinanad seama de sustinerile si
8

apararile celor doua parti din proces a si b. Daca vrea sa puna in executare impotriva lui c, c va
spune pai stai putin, pe mine nu m-ai chemat in judecata, mi-e obligatorie hotararea? Nu mi-e
obligatorie ca nu am fost parte in proces. Mi-e opozabila hotararea? Pai stai putin ca e dreptul
meu. Eu imi invoc dreptul de proprietate. Tu mi l-ai incalcat stabilind aici limitele pt ca sunt aici,
ca daca stabilesti aici eu pierd din dreptul meu atata portiune si atunci luam procesul de la capat
si eu imi fac apararile, si eu spun ca nu e aici limita, ca e aici. Si atunci ce fac cu cele doua?
Intelegeti? Deaia e important litisconsortiul procesual obligatoriu ca trebuie sa ii procesuez pe
toti, pt ca daca nu ii procesuez pe toti, si ma judec numai cu celelalt procesual si zic lasa ca se
mai judeca si celelalt procesual in alt proces ce fac? Ca pot sa ajung la hotarari contradictorii.
Am motiv de revizuire. O sa vedeti ca nici motiv de revizuire nu am pt ca revizuirea se refera la
situatia in care nu s-a observat autoritatea de lucru judecat, cand am judecat exact aceeasi
persoana,nu sunt in situatia aia. Si atunci ma trezesc cu doua hotarari. Ce fac cu ele? De aceea
trebuie sesizat litisconsortiul procesual obigatoriu, invocat si daca nu se extinde cadrul procesual
in conditiile de la art. 78,79, da? Tineti minte din materia din primul semestru. Trebuie respinsa
actiunea ca inadmisibila, sau pt lipsa cadrului procesual cerut de lege. Bun. Nu s-a observat in
prima instanta, pot sa invoc acest lucru,nu? Paratul a pierdut procesul,poate daca el este cel
care,ma rog, spune ca nu e aici linia de hotar ca e dincoace, si el asa sustine, si atunci poate sa
invoce inclusiv faptul ca nu s-a respectat litisconsortiul procesual obligatoriu sau motivele de
ordine publica pot fi invocate de instanta si din oficiu. Da? Si atunci, daca motivele de ordine
publica pot fi invocate si din oficiu spune art 479 din pacate la dispozitii privind judecata, in loc
sa puna la limite tineti minte? Art 479(1) instanta de apel verifica limitele cererii de
apel,stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de prima instanta la apelul devolutiv,dar poate in
plus fata de aceste motive de apel,sa invoce motive de ordine publica.
Ei,daca nu s-a invocat acest motiv in apel, poate sa invoce acest motiv de ordine publica. Da sau
nu? E sau nu? Prima data: e motiv de ordine publica?e consortiul procesual obligatoriu? E motiv
de ordine publica ca deaia ai art.78,79 nu ca instanta din oficiu pune in discutie, nu? E un text
imperativ,aaa ca nu se poate incalca principiul disponibilitatiica daca nicio parte nu-i de acord,
nu mai introduc tertul? Da,dar nici instanta nu imi admite actiunea. Intelegeti? Ea pt ca trebuie sa
invoce din oficiu, inseamna clar ca textul,este unul imperativ. Deci poate sa il invoce si ca motiv
de ordine publica in apel.

Acuma am o alta problema: daca cel caree face apel este reclamantul. Nu? Pt ca motiv de
ordine publica ce inseamna? Inseamna ca este in favoarea celui care face apelul. Ca in
defavoarea lui cand pot sa fac? Am discutat saptamana trecuta despre principiul non refermatio
in peius? Am discutat asaa-i ? ca nu ii poti inrautatii situatia. Nu am discutat? Nu ii pot inrautati
situatia in propria cale de atac. De ce? Pentru ca as descuraja formularea unei cai de atac. Dar
asta este motivul pt care constat principiul non reformatio in peius rezulta expres din textul
codului ca sa nu mai interpretam cum am avut in vechea reglementare ca principiul este de
oridine privata, ca partile pot renunta,dar daca nu au renuntat, instanta trebuie sa il aplice. Si
atunci daca reclamantul este cel care formuleaza apel, si spune in apel doar atat, ca nu aici
trebuia sa fie linia de hotar, ci aici poate invoca instanta ca motiv de ordine publica faptul ca nu
s-a coprocesuat si celelalt coproprietar? Da , ca aici fiind in favoarea paratului B, ar duce la
respingerea actiunii,n-ai de cat sa faci o alta actiune. Dar daca reclamantul este cel care
formuleaza apel,pentru ca prima instanta ar fi stabilit ca ar fi aici, iar el spunea ca ar fi aici,mai
inspre terenul lui b si c. Mai poate invoca instanta ca motiv de ordine publica, nelegalitatea
cadrului procesual, pt ca duce la respingerea actiunii, nu? Ceea ce i-ar inrautati situatia in propria
cale de atac si nu am un etxt de lege care sa-mi permita sa trec peste acest lucru. Unde am un text
de lege care imi permite sa trec peste principiul non reformatio in peius? La autoritatea de lucru
judecat. Bun. Ati inteles? Asta inseamna motiv de ordine publica, revenind, limitele caracterului
devolutiv raportat la cu ce a fost sesizata prima instanta, art 478, deci am spus ca nu se poate
schimba cadrul procesual, ca de aici am pornit,de la cadrul procesual, chiar daca nu a fost legal
constituit in fata primei instante, nu il poti schimba in apel, si eventual pot sa invoc ca motiv de
ordine publica nelegalitatea constituirii cadrului procesual, daca este in interesul meu sau
instanta o poate face din oficiu, dar nici intr-un caz nu inseamna ca se va extinde cadrul
procesual in apel. Alineatul 2,partile nu se vor putea folosi in fata instantei de apel de alte
motive, mijloace de aparare si dovezi, decat cele invocate la prima instanta, sau cele aratate in
motivarea apelului sau in intampinare.
Asta inseamana la apelul devolutiv, ca trebuie sa imi exprim nemultumirile prin
motivele daca cer apel devolutiv, instanta se va limita sa verifice motivele pe care,le-am spus in
motivul de apel, iar daca eu sunt parat si am invocat niste exceptii fata de apel sau niste exceptii
de ordine publica fata de cererea de chemare in judecata pe care le puteam invoca direct in apel,
numai la acelea. In plus, ea poate sa invoce numai motive de ordine publica. De ce? Ce inseamna
10

acest text? Tineti minte ca l-am coroborat cu cererea de apel. Si am spus ca apelul trebuie
motivat prin insasi cererea de apel si eventual se poate da un termen de 5 zile, spune codul,10
zile, spune legea de degrevare sa fie completat. De ce? Fiindca nu mai pot sa invoc alte motive.
La asta se refera textul alin 2. Adica instanta nu va mai tine seama de alte motive, decat cele pe
care le-am invocat in apel, sau daca exista motive de ordine publica in sensul art 479 ( 1) teza
2,iar din perspectiva paratului de alte aparari,decat cele pe care le-am invocat in intampinare, de
asemenea daca nu cumva ar fi de ordine publica in sensul art 489(1) teza 2. Este vreo nelamurire
cu privire la acest text?
Sala: in masura in care in fata primei instante paratul ridica exceptia prescriptiei extinctive, o
admite in parte si atunci actiunea reclamantului in parte 34:26 pretentiile,daca reclamantul,
apeleaza dar nu motiveaza apelul, instanta de apel poate sa ii dea o alta solutie asupra exceptiei
prescriptiei extinctive invocate?
Profa : aveti deja raspunsul din ceea ce am discutat pana acum
Sala : pt ca unele tratate spun ca da,altele spun ca nu. Am purtat si dicutii la seminar. Mie mi se
pare personal ca nu ar putea ,dar ar trebui sa se limiteze doar la cele ,ma rog, motivele din
sentinta.
Profa : deci reclamantul este cel care face apel,da?
Sala: reclamantul
Profa: si nu critica exceptia prescriptiei extinctive?
Sala: nu, nu motiveaza deloc apelul
Profa: pai acolo a invocat aparari si impotriva exceptiei in fata primei instanteei. O alta poveste
este daca exceptia se admite printr-o admite printr-o incheiere premergatoare interlocutorie, si eu
apropo de limite in ceea ce s-a apelat, spun numai hotarare finala fara sa critic, inca am dat
raspuns data trecuta,eu asa tin minte,(sala:da), pt ca nu critic incheierea, acolo nu se mai pune
problema sa se gandeasca judecatorul in locul meu, pt ca eu nu atac acea incheiere deloc,eu atac
numai solutia finala. Intelegeti? Daca stiti bine, ca exeptiile pe cat se poate se solutioneaza
11

premergator fondului. Pt ca par de prisos solutionarea fondului. Aici s-a invocat exceptia
prescriptiei extinctive nu cu privire la intreaga suma,poate ca era o chestiune datorata
periodica,da? Si atunci s-a invocat prescriptia numai pt o parte din suma pe care a solicitat-o
reclamantul, si cu privire la restul, nici paratul nu a incercat sa o invoce. Instanta a admis-o
printr-o incheiere, printre primele incheieri. Si-a administrat probele in continuare, pe ce a ramas
nerespins ca prescris. Si eu reclamant, atac numai hotararea finala a judecatii care nu mai scrie de
prescriptie. Si atunci nu sunt in textul ala care spune ca in apelul nemotivat, instanta va tine
seama, e adevarat va tine de seama dar de ce am invocat in legatura cu obiectul apelului care este
ce? Numai sentinta,nu si incheierile. De unde discutiile astea? Din cod. La un moment dat era un
text in cod care spunea ca apelul impotriva hotararii se considera a fi si impotriva incheierilor
premergatoarea,acest text a fost modificat si atunci, eu daca vreau sa atac si incherile
premergatoare sau solutiile din incheierile premergatoare, atunci cel putin la obiectul apelului,
conditiile generale ale cailor de atac, obiect,subiect si reglementarea ca de atac. Obiectul caii de
atac l-am limitat numai la hotararea finala pt ca nu am dorit sa atac aplicarea principiul
disponibilitatii, suntem in prima ipoteza, n-am dorit sa atac prescriptia. Deci nu are de ce sa se
gandeasca instanta ce am invocat cu privire la ea.
Sala: atunci reclamanta iese mai bine daca nu motiveaza apelul decat daca il motiveaza?
Profa: dc? Pai daca spune ca hotararea ca act final al judecatii nu-i chiar asa de simplu,sa stiti. Pt
ca nu o sa lucreze instanta obligatoriu in loocul tau. adica ca tu spui ca nu-i chiar motivat nici
daca nu fac decat sa reiau ceea ce scrie in cererea de judecata. Ce inseamna apel motivat? O sa
vedem imediat la recurs, unde e esentiala motivarea ca e motiv de nulitate. Pai eu daca reiau ce
am scris in cererea de chemare in judecata alea-s motive de apel? Apropo de ceea ce am zis in
fata primei instante. Daca mie nu mi-a dat instanta dreptate, mie reclamant, inseamna ca mi-a
inlaturat ceea ce am spus in cererea de chemare in judecata. Fiindca ca si-a insusit ceea ce a zis
paratul in intampinare sau pur si simplu a avut o opinie proprie, pt ca poate sa o aiba dupa
aprecierea probelor si aplicarea legii, si atunci eu critic in concret, daca nu motivez nu critic in
concret hotararea ca eu trebuie sa arat ca instanta a gresit si sa vin cu niste argumente in plus fata
de cererea de chemare in judecata. Pt ca cele din cererea de chemare in judecata mi le-a inlaturat
si ma supun unui mare risc pt ca nu pot sa fiu sigur ca o sa vina instanta de apel si va gandi in
locul meu daca eu nu am niciun interes sa-mi motivez apelul. Dar ea poate sa spuna: prima
12

instanta ti-a inlaturat toate apararile din cererea de chemare in judecata, le-a inlaturat in mod
corect pt ca uite ce iti spune, si cu asta,gata. pt ca tu nu vii cu un argument in plus sa ii dai de
gandit instantei de apel sa ti-l inlature si pe ala. Intelegeti? Asta e riscul. Nu e un premiu
nemotivarea, eu nu va sfatuiesc sa nu va motivati apelurile, bine, ca avocati nici nu puteti.
Sala: pt ca teoretic daca in apel motivez,atac sentinta,atunci instanta de apel va avea in vedere
doar sentinta si dispozitiile ei si daca nu motivez, atunci instanta de apel va rejudeca intregul
fond si atunci se va intoarce si asupra exceptiei invocatee de catre parat, si va si exceptia
respectiva
Profa: Nu. Aici spuneam ca nu. Daca s-ar fi solutionat si exceptia din hotararea finala,atunci pot
discuta ce spuneti dumneavoastra, dar daca am solutionat-o premergator fondului si ca obiect cu
ce investesc instanta? Ce este obiectul apelului? Hotararea atacata. Tineti minte incheierile
premergatoare avem texte exprese, se ataca odata cu fondul,dar trebuie sa arat ca le atac, ca daca
nu arat ca le atac, inseamna ca nu atac decat hotararea finala, si atunci numai raportat la
hotararea finala se va gandi judecatorul ce am spus eu in fata primei instante
Sala: chiar daca motivez apelul?
Profa: dar repet: sunt doua lucruri diferite. Obiectul apelului si motivarea fata de obiect. Si cand
vorbesc de obiect,discut separat de hotararea finala. Cu asta am inceput. Tineti minte? Obiectul
apelului. Hotararile act final al judecatii, se ataca cu apel. Incheierile premergatoare ca regula nu
au apel separat decat daca legea prevede expres si am si dat cateva exemple, printre care
respingerea incuviintarii in principiu al interventiilor voluntare sau fortate
Sala: eu v-am inteles rationamentul, insa dupa seminarii,dupa ce am citit in diverse tratate un
pic...
Profa: voi puteti sa va insusiti orice argument ,eu vi le dau pe ale mele, pt ca nu pot sa va dau
altele decat imi dicteaza mie inteligenta si experienta mea.
Sala: problema noastra la seminarii era ceva de genul: daca nu motivam apelul, se ataca,deci se
declara apel,dar nu se motiveaza si noi ziceam, sustineam ca instanta de apel nu se va pronunta
asupra a tot ceea ce s-a invocat in prima instanta ci numai ce scrie in dispozitivul sentintei, ca aia
se ataca
13

Profa: depinde. Daca eu spun in apel, daca sunt foarte smecher si nu vreau sa fac nimic, spun:
atac hotararea finala si toate incheierile premergatoare, va amintiti ce este obiectul,este motiv de
nulitate neindicarea dar nu am spus ca indicarea inseamna ca trebuie sa arat cu numar nu stiu
ce . pot sa spun ca atac hotararea din dosarul cu numarul de mai sus. Si deja e determinabil
obiectul. Tot asa pot sa spun ca atac hotararea si toate incheierile premergatoare si atunci sa-si
bata capul instanta de apel, cu toate incheierile premergatoare, si de ce mi-a respins probele, si de
ce mi-a respins exceptie, s.a.m.d.
Sala: dar ipoteza noastra,daca nu zic de incheieri nimic, doar atac sentinta.
Profa: asta zic. Daca atac numai sentinta, sunt aici. Limitele devolutiunii raportate la ce s-a
apelat. Apelez numai hotararea act final al judecatii, nu apelez si incheierile premergatoare,deci
nici solutiile cuprinse in incheierile premergatoare
Sala: deci in ipoteza noastra daca printr-o incheiere premergatoare ar fi fost prescriptia cu privire
la o parte din cuantum si printr-o sentinta s-ar fi pronuntat, in urma probelor administrate, cu
privire la restul, in situatia noastra instanta de apel se pronunta numai cu privire la restul, adica
ce este in sentinta, nu si la incheierea interlocutorie.
Profa: exact. Repet. Nu merg pe ideea ca apel nemotivat, e adevarat,dar raportat la ceea ce se
ataca,dar daca tu spui expres ca ataci numai hotararea, salut. Instanta nu va extinde si la
incheierile premergatoare ca e aplicarea principiului disponibilitatii. Bun. Ati inteles toata lumea?
Pauza
Ora 2.
Deci revenind la limitele textului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecatii la prima
instanta, in aliniatul 3 se arata ca nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii
de chemare in judecata, si nu se pot formula pretentii noi, si o sa vedem cele doua corelative din
aliniatele 4 si 5. Nu pot sa schimb calitatea partilor. Daca o parte a fost reprezentata in fata
instantelor legal sau conventional nu poate sa declara reprezentantul calea de atac a apelului in
nume propriu deci nu-si poate schimba calitatea in calea de atac. Daca a figurat ca reprezentant
14

ramane doar reprezentantul partii, altfel s-ar respinge apelul ca fiind dclarat de o persoana faraca
calitate. Ce inseamna obiect? Am dat deja un exemplu- s-a cerut rezolutiunea in fata primei
instante si se trezeste partea sa ceara nulitatea in calea de atac sau invers. A cerut constatarea
titlului de proprietate cu titlu de uzucapiune si in calea de atac va zice pai mai bine am descoperit
ca am o promisiune de vanzare cumparare si obligatie sa inchei contractul promis, imi schimb
obiectul cererii.
Cauza- ce inseamna cauza cererii? In acest context ce esta cauza cererii?
Sala: starea de fapt.
Profa: starea de fapt. Nu pot sa schimb starea de fapt pe care mi-am intemeiat pretentiile pentru
ca calificarea juridical este pana la urma atributul judecatorului. E alta poveste aceea ca daca e
vorba de drepturi de care partile pot dispune prin conventia lor au impus o calificare juridical
judecatorului, dar daca nu e asa, judecatorul in apel in virtutea principiului iurit novit curia,
poate sa stabileasca o alta calificare juridica a cererii decat cea data de prima instanta, sa spuna
motivul de nulitate invocat prin starea de fapt nu e o nulitate rel ci e una absoluta, sau invers.
Deci cauza se refera la starea de fapt pe care isi fundamenteaza partea pretentiile.
Aliniatul 4 spune ca: partile pot sa-si expliciteze pretentiile care au fost cuprinse inclusiv in
cererile sau apararile adresate in fata primei instante, acuma ce a vrut sa spuna legiuitorul cu
aceasta nu prea stiu, deci nu poti sa extinzi cadrul procesul asupra obiectului sau cauzei adica
starea de fapt dar poti sa o explicitezi in plus. Probabil ca fata de cum a inteles, daca tu deduci
din starea de fapt stabilita de prima instanta ca nu a inteles cu exactitate ce ai vrut tu sa spui prin
cerea de chemare in judecata, si nu ti-a pus in discutia cum trebuia sa o faca ce nu a inteles, aici
ar fi o chestiune de explicitare a pretentiilor sau a motivelor. Zice da se vor putea cere venituri
dobanzi rate ajunse la termen si alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante si se va
putea invoca compensatia legala. Asta cu compensatia legala cred ca nu trb sa va explic dar in
ceea ce priveste dobanzi rate venituri ajunse la termen, acestea le pot cere si daca, se refera la
cele ajunse la termen, observati se refera la chestiuni ce se datoreaza periodic, dobanzi sant
daune moratorii sau ar putea sa fie fructe civile eventual, rate ajunse la scadenta sau dupa
pronuntarea hotararii, sau alte venituri de exemplu chirii restante. De exemplu tot acolo sta si
intre timp sau mai adunat 2 3 5 luni de cand s-a pronuntat hotararea din apel ca etapa scrisa
15

dureaza. Dar cu ce conditie pot sa le cer? Nu sunt cereri noi am si zis cereri noi nu pot. Le-am
cerut in fata primei instante, si pana la pronuntarea hotararii ca pana acolo am timbrat si acum
cer si in continuare ca am cerut cele ajunse la scadenta nu? Iar acele ce au ajuns la scadenta dupa
apel, daca am interes sa formulez apel, pot sa le cer in continuare si in apel pt ca nu se considera
pretentii noi in sensul aliniatului 3), ci defapt curg in continuare ca sa nu ma oblige sa fac o
noua cerere daca tot ma judec in continuare.
Multi spun ca dreptul de retentie ne este o cerere noua in apel, pai bun numai ca am avut o
situatie in care s-a cerut un drept de retentie, reclamantul solicita evacuarea paratului, dintr-o
locuinta si paratul se trezeste in apel zice cer drept de retentie ca facut nu stiu ce cheltuieli cer sa
mi le plateasca. Pai bun dar daca tu nu ai formulat o reconventionala ca dr de retentie este o
garantie imperfect nu? Ca sa iti constat dr de retentie eu trebuie sa vad mai intai ca iti datoreaza
reclamantul ceva. Pai daca tu nu ai facut o cerere, nu ai dedus primei instante o cerere
reconventionala, sa ceri aceea suma de bani degeaba vi sa-mi cer dr de retentie in fata instantei
de apel.
Cu privire la servituti, o sa vedeti ca mai spun unele cursuri defapt se refera la fostele servituti
legale si actualele limitari legale ale dr de proprietate. de exemplu daca am solutionat o cerere de
partaj si am formulat niste loturi si unele dintre ele constituie lot infundat. Sau nu constituie loc
infundat, si vin in apel si cer o alta varianta si in aceasta varianta una din loturi ar ramane loc
infundat. Poate sa spuna partea care are interes ca nu poate instanta de apel sa schimbe
modalitatea de partaj pt ca daca ar face acest lucru ar crea un lot infundat si nu s-a invocate o
servitute legala( ar fi pe VCC) sau o limitare a dreptului de proprietate in sensul NCC. In astfel
de situatii s-a spus ca nu este o cerere noua formultata in apel pt ca are legatura cu partajul cu
formarea loturilor, ca nu ar fi o pretentie noua, ca daca s-a ajuns la o concluzie in fata primei
instante nu am de ce sa o constat. Daca in apel cer o alta varianta, automat pot sa constat si
limitarea legala.
Bun , astea sunt limitelele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecatii in fata
primei instante. Si am spus in plus instant de apel in baza la 479 poate invoca motive de ordine
publica din oficiu. Si ati vazut ca partile pot invoca doar motivele pe care le-au ridicat in apel sau
intampinare insa ar putea sa invedereze instantei dupa acest termen ca ar mai exista eventual
niste motive de ordine public ape care nu le-au invocate prin apel sau intampinare sis a puna in
16

vedere instantei sa le invoce ea din oficiu pentru ca ea nu e tinuta de termenele imperative de
care sunt tinute partile- decaderea nu se aplica si instantei- aici o sa gasiti si o discutie in doctrina
ca unii zic ca instanta POATE daca vrea, textul zice POATE dar eu am zis ca POATE in cazul
instantei nu e asa ca are o putere de apreciere absoluta- daca e fondat motivul ar trebui s ail aiba
in vedere.
SOLUTIILE PE CARE LE POATE PRONUNTA INSTANTA DE APEL
ART 480- Prima- pastreaza solutia primei instante. In acesta solutie ce face cu apelul? Ne spune
480 alin 1. Poate sa il anuleze de exemplu ca netimbrat, sa-l perime, nu? A fopst suspendat a fost
lasat in nelucrare timp de 6 luni.. sau sa-l respinga pe exceptie sau pep e fond- exceptie fata de
apel inseamna de exemplu tardivitate, lipsa calitate de a declara apel nu? Pe ca apel pot declsra
doar subiectele apeluluideci nu lipsa calitatate de a formula cererea de chemare in judecata ci
lipsa calitate de a formula calea de atac- exceptia fata de cererea de chemare in jud este una si
exceptia fata de cererea de apel e altceva, ati inteles? Deci daca respinge apelul pe exceptie
inseamna ca nu apuca sa ajunga la criticile formulate de apelant pentru ca il anuleaza ca
netimbrat vedem imediat la tardivitate, il respinge pt ca nu a fost declarat de o persoana care a
fost parte si in fata primei instante am discutat nu reiau cine poate declara apel etc.
Cu privire la tardivitate v-am spus ca exista o discutie pt ca art 185 spune ca actele de pr
efectuate cu incalcarea termenelor imperative sunt lovite de nulitate, altii spun ca ca si in VCPC
s-ar respinge ca tardiv logic ca pe 185 ar fi nulitate-act de procedura indeplinit dupa termen,
numai ca ati observat ca la un moment dat intradevar foloseste termenul de respinge ca tardiv
apelul dar unde il foloseste? In 472 alin 2 vorbeste de apelul incident tineti minte am spus ca nu
are independent procesuala fata de apelul principal si spune ca daca e respins ca tardiv(reia textul
din VCPC)- nu s-au mai gandit ca s-a introdus 185. Pe VCPC se respingea ca tardiv. Am vazut in
doctrina ca se invoca ca in continuare se respinge apelul ca tardiv pt ca am acest argument de
text desi nu-I la solutii ci este la apelul incident.
Insa pana la urma indiferent de solutia pe care o dam, este vorba despre solutionarea apelului pe
o exceptie raportat la declararea lui, aceea a tardivitatii apelui si nulitatii cererii de apel ca
urmare a introducerii ei cu incalcarea termenului prevazut de lege. Sau poate sa respinga apelul
pe fond- e legal timbrat,d eclarat de partea interesata etc, dar instant de apel ajunge la concluzia
17

ca prima instant corect a stabilit starea de fapt si a aplicat legea sau poate ca prima instant nici
macar nu a stabilit- care e diferenta dintre fondul apelului si fondul cauzei? Daca prima instant
respinge actiunea ca prescrisa si eu formulez normal reclamant critici numai cu privire la
exceptia prescriptiei- ca mi s-a respins act ca prescrisa- si insta de apel consta ca correct a fost
repinsa actiunea ca prescrisa. Cum respinge apelul? Ca NEFONDAT. Pentru ca ajunge la criticile
formulate de apelant- deci fondul apelului inseamna ca ajung sa statuez asupra criticilor
formulate in cererea de apel. Dar cand nu judec apelul pe fond? Cand il resping sau anulez pe o
exceptie? Apropo de netimbrarea sau perimarea.
Deci aici pastreaza Solutia, fie anuleaza apelul sau perima sau respinge pe exceptie sau pe fond.
Cand mai sunt alte doua solutii si anume de anulare sau de schimbare. O sa vedeti ca in recurs le
corespundea inainte casarea si modificarea, acum nu mai am modificarea am numai casarea in
recurs. Cand anuleaza hotararea cand o schimba? Ne spune 480- in caz de admitere a apeluluideci aici apelul e respins, pastreaza Solutia, e respins, anulat sau perimat, per ansamblu aici e
Solutia.
Poate sa schime in tot sau in parte hotararea. Cand o schimba? Si cand o anuleaza? Prima instant
a stabilitt o stare de fapt, si a admis actiunea. Exemplu- admite actiunea pe fond, apel face
paratul si instant de apel constata ca apelul lui este fondat, il admite, SCHIMBA Solutia in sensul
ca stabileste o alta stare de fapt decat a stabilit prima inst. Aceasta e situatia in care schimba
Solutia-poate sa o schimbe in totalitate sau daca paratul a atacat numai modul de solutionare a
anumitor capete de cerere normal ca o sa o schimbe numai in parte in limita a ceea ce s a atacat.
Sau daca din ceea ce a atacat paratul constata ca numai o parte este fondat, ca da, bine a
solutionat instant doua capete de cerere dar cu privire la al treilea, paratul are dreptate- schimba
doar in parte Solutia pe sentinta pe aceea parte criticata de parat este fondata.
In legatura cu Solutia o sa vedeti ca unii spun ca apelul nu poate fi decat admis in totalit sau
respins in totalit pt ca alin 2 zice doar admiterea apelului si nu zice de admiterea in parte. Nu
cred ca textul delimiteaza sa admitem in parte apelul ca nici de cerere nu zice neaparat admisa in
parte.
Putem admite in parte apelul cand constatam ca doar o parte din critici sunt fondate- shimbam in
parte hotararea. Putem admite in totalitate apelul si aici putem schimba toata hotararea daca s-a
18

devoluat pe tot sau putem schimba in parte daca numai cu privire la o parte din hotarare s-a
formulat apel- apropo de limitele c. devolutiv. Chiar daca ii dau dreptate in totalitate dar el a
criticat doar o parte nu tot atunci nu pot sa schimb decat partea criticata si pe restul asa si scriu
in minuta mentin restul. asa si arata minuta- admite apelul declarat de paratul cutare impotriva
sentintei cutare a instantei cutare in dosarul cutare pe care o schimba in sensul ca respinge
actiunea, sau pe care o schimba in parte in sensul ca respinge cutare capat de cerere si mentine
restul dispoz. Fie pt ca nu are paratul dreptate in ceea ce apeleaza fie ca nu apeleaza pt ca e
multumit de Solutia primei inst.
Cand se admite apelul- situatii de admitere si schimbare, putem face asa o subclasificare.
Sunt doua situatii defapt chiar trei- 1.anulare cu trimitere spre rejudecare, 2.cu retinere spre
rejudecarea actiunii si 3.cu trimitere spre judecare instantei competente. Sa vedem daca mai sunt
si alte solutii posibile. Cand trimiti spre rejudecare? In doua situatii1.
Lipsa de procedura- cu apelantul ca tineti minte cine poate invoca lipsa de procedura din
fata primei inst in calea de atac- numai cel cu care a fost lipsa de pr. Ca la termenul de jud
la care am lipsa de pr si partea adversa si instanta din oficiu poate sa invoce lipsa de pr.
Caci dupa acest termen doar cel cu care a fost lipsa de pr poate sa o invoce, si in caile de
atac.
2. Cauza nu a fost solutionata pe fond de prima instanta deci a solutionat-o pe exceptii- a
respins-o ca prescrisa, pe autorit de l. jud, pe capacitate etc.- a solutionat gresit pe
exceptie.
Ce se intampla daca solutionat gresit pe o exceptie si ar fi trebui sa solutioneze tot pe exceptie

dar pe alta exceptie- pai nu o mai trimiti spre rejudecare- o resping eu pe alta exceptie. Deci
trimit spre rejudecare doar ca sa se judece fondul. Mai mult decat atat, pornindu-se de la art. 6,
tineti minte cu termenul optim si previzibil care confera o mare importanta celeritatii in solut
cauzei, nu mai este obligata instanta sa trimita spre rejudecare cu motivarea ca altminteri partile
ar pierde un grad de jurisdictie nu? Ca in fata primei inst s-a discutat numai exceptia sau aceea
parte nu a fost prezenta si nu a putut pune concluzii- remane la latitudinea partilor, numai daca
partile cer sa se trimita spre rejudecare atunci va trimite instanta. Si cand trebuie sa ceara apropo
ca nu mai pot invoca numai decat apelantul prin cererea de apel, intimatul prin intampinare.
19

trimiterea spre rejudecare nu au cerut-o? Instata de apel va contata fondat motivul de apel, va
anula hot primei instante dar nu va trimite cauza spre rejudecare ci va rejudeca ea. Intelegeti
diferenta? Deci obligatoriu spune textul casa citim- daca se constata ca in mod gresit prima
instata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondul- adica pe exceptie, sau judecata sa facut in lipsa partii care nu a fost legal citata- pai cand nu a fost legal citata pai clar la
termenul la care s-a judecat cauza pt ca pt termenele anterioare trebuia sa invoce lipsa de pr la
termenul imediat urmator cu procedura completa. Sigur avem si situatia posibila sa nu fi fost
deloc citata in fata primei instante. Dar cel putin la ultimul termen nu am avut procedura. S-a
facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hot si va judeca
procesul evocand fondul.
Deci regula observati este ca ea evoca fondul. Numai atunci trimite spre rejudecare daca partile
au cerut expres acest lucru spune textul si poate face acest lucru o singura data in cursul
procesului pt oricare dintre motive.
Cu toate acestea instantade apel va anula hot atacata si va trimite spre rejudecare primei inst sau
unei inst egale in grad cu aceasta, din ACEEASI CIRCUMSCRIPTIE DACA PARTILE AU
CERUT EXPRES prin cererea de apel sau intampinare, pt ca nu mai pot invoca alte mijl de
aparare. Trimiterea spre rejudecare poate fi dispusa o sg data in cursul procesului- deci nu spune
o sg data pt fiecare motiv. Daca veti cerceta vechiul cod ,permitea sa se trimita o data spre
rejudecare pt fiecare dintre aceste motive. Acum permite o data pt oricare dintre aceste motive.
De exemplu am formulat apel si a fost lipsa de pr cu mine. S-a trimis inapoi si s-a respins
actiunea pe exceptie, a doua oara degeaba cer trimiterea spre rejudecare ca nu se poate. Va evoca
instanta fondul. Asta inseamna o singura data in cursul procesului. Observati ca in aceasta
situatie permite inst de control jud sa trimita spre rejudecare pe fond, nu neaparat primei inst ci si
unei alte inst sigur care se afla in circumscriptia ei. Ca daca e tribunalul Cluj si hot atatacata e
cea a judecatoriei Cluj Napoca, nu poate sa trimita decat la o judecatorie din circ sa terit. Ca nu
dispune asupra judecatoriilor din circum tribunalului Salaj.
Cand va recurge la o astfel de solutie instanta?
Sala: ( nu se intelege)
20

Profa: nu are legatura cu stramutarea ca daca se dispunea stramutarea- am alte reguli- daca s-a
dispus stramutarea la alta inst si se dispune trimiterea spre rejudecare ea va trimite unei instante
din circum ei. E alta chestiune. Aici poate sa fie o situatie in care ea apreciaza, deci nu spune
expres. Sunt doua situatii posibile si anume. V-am dat la recuzarea cererii v- am dat ex
judecatoria la care am un sg judecator nu are rost sa o trimit acolo sa se abtina sa judec tot eu
abtinerea si apoi sa o trimit altei instante- si atunci trimit direct altei instante. Sau pot sa apreciez
din circumstantele cauzei ca mai bine s-ar administra actul de justitie daca nu s-ar judecata de
judecatoria Cluj ci de alta inst. Ramane pana la urma la latitudinea inst de apel, chiar daca nu e
sesizata cu o cerere de stramutare.
Acesta este acest motiv de nulitate a hot primei inst- ce trb sa tineti minte in plus e ca atunci
cand se trimite spre rejudecare o sg data la cererea oricareia dintre parti, dezlegarea in drept
data de inst de control si neccesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pt judecatorii
fondului.
Daca instanta va spune pai calificare juridica a cererii este asta, nu va putea judecatorul primei
inst sa nu fie de acord, daca din administrarea probelor nu se schimba st de fapt. Daca se schimba
st de fapt nu am cum sa aplic aceeasin norma in toate situatiile. Si nu poate sa spuna ca degeaba
zice instanta de apel ca trb sa admin proba cu expertiza. Acesta este rolul controlului judiciar. A
fost si supus textul vechiului cod controlului de constitut si s-a respins exceptia de neconstit ca
nu constituie o ingerinta in independenta judecatorului primei instante pt ca asta e esenta
controlului jud- nu degeaba am mers in calea de atac- trb sa imi dea niste indrumari de care sa tin
cont. De dezlegarea in drept data si de neccesitatea administrarii unor probe trebuie sa tina seama
judecatorul primei instante. Daca nu o face e abatere disciplinara- nerespectarea normelor de
procedura.
Daca instanta de apel stabiliste ca prima inst a fost necompetenta, iar necompetenta a fost
invocata in conditiile legii va anula hot si va trimite cauza spre judecare instantei competente sau
altui organ cu activit adm- jurisdictionala, sau va respinge cererea ca inadmisibila. La ce se refera
acest lucru?
S-a invocat am spus la exceptia de necompetenta tineti minte de cate feluri e 1. internationala
2. Generala 3. Materiala 4. Teritoriala
21

Cea materiala si teritoriala se invoca in limine litits. Cea teritoriala relativa prin intampinare daca
e oblig. Materiala si terit exclusiva la primul termen de jud- art 130. Si constituie motiv de apel
doar daca s a respins gresit exceptia de prima instanta. Ce se intampla daca prima inst o admite si
se declina compet in favoarea altei instante si nimeni nu spune nimic? S-a terminat problema
competentei ca declinatorul de comp e definitiv. Daca in fata instantei la care s-a declinat cauza
se invoca din nou exceptia de necompet si se ajunge la conflict negativ de necompetenta
solutionat pe calea regulatorului de competenta, iarasi punem cruce problemei competentei. Nu o
mai pot aduce in apel. Si atunci ramane singura situatie cand am invocat-o si fie prima inst in
exemplul dat fie ca s-a admis de prima sesizata si s-a respins de adoua si s-a ajuns la conflict,
ajung sa sesizez inst de apel. Apropo de asta,de exemplu competent materiala este o comp de
ordine publica. Dar daca apelantul nu-mi invoca necompet materiala a primei inst, poate inst de
apel sa o invoce ca motiv de ordine publica? Sunt doua solutii unii zic ca da unii ca nu. De ce?
Sala: ( nu se intelege)
Profa: pai da s-a invocat, de aici pornim. Dar problema e instanta de apel in lipsa unei critici
exprese a partii mai poate invoca necompetenta materiala a primei instanta ca motiv de ordine
publica? In primul rand ca regula nu este sesizata cu incheierea de solutionare a problemei
competentei care e incheierea primului termen dar si daca ar fi dat pe alte motive nu pe probl
competentei, ar putea? Nu. Pt ca fiecare inst isi verifica din oficiu numai propria competenta.
Problema competentei inst a carei hot se atacata deja in calea de atac ramane la latitudinea partii.
Daca nu ataca respingerea exceptiei de necompetenta ramana sa fie statuata definitiv de catre
prima inst. Iata ca inst de apel nu poate invoca din oficiu ca motiv de ordine publica gresita
solutionare a exceptiei necompetentei materiale sau terit exclusive ca la cea relativa nici nu
punem problema. Acolo e norma supletiva incalcarea ei, numai de partea interesata. Dar nici aici
pt ca ea isi verifica doar propria competenta. Normele privind pr de judecata se aplica si in apelcand isi verifica inst de apel propria compet la ce se raporteaza? La hotararea pronuntata. Deci
impotriva unei hot a judecatoriei Cluj care e inst competenta sa judece apelul? In Cluj avem
tribunal si tribunal specializat. Deci iata as putea sa am o problema de competenta materiala a
instantei pentru ca am deja doua tribunale- unul specializat si unul de dr comun. Si daca sesizesz
trib Cluj si nu trib specializat iara pot avea o problema de competenta intre sectii sau completele
specializ ale aceleiasi sectii. Aceasta inseamna verif competentei inst de apel. Se raporteaza la
22

hot atacata si nu la competenta primei instante. Deci nu ma mai raportez la cererea de chemare
in jud ca atunci cand stabilesc compet primei instanta, ci ma raportez la cine a pronuntat hot
primei instante. Daca a pronuntat-o judecatoria Cluj nu are cum sa fie competent Tribunalul
Bistrita. Va fi ori trib. Specializ Cluj ori trib Cluj. Iar daca e trib Cluj va fi ori sectia civila ori
sectia de munca si asig sociale. Avem contenciosul amestecat cu litigiile de munca.
Dar in ceea ce priveste necompetenta generala? Aici avem 2 probleme. Tineti minte ca necompet
generala(art 130) poate fi invocata in orice stadiu al litigiului. Deci daca nu a fost invocata in
fata primei inst pot sa o invoc direct in apel. Deci inclusiv instanta de apel ca motiv de ordine
publica. Atunci daca ar fi de competenta unui alt organ cu activit adm- jurisdict va anula hot
primei insta pt ca a fost pronuntata de o inst necompet motiv de ordine publica ce-l invoca din
oficiu si va declina competenta organului adm-jurisdict competent.
Sala: (nu se intelege)..motive de ordine publica.
Profa: bun dar asta nu mai e motiv de ordine publica la materiala si teritoriala. Ca aceasta se
invoca in limine litis. daca nu s-a invocat deloc necompetenta primei inst in fata primei inst,
amin chiar daca ar fi o necompet de ordine publica. Iar daca s-a invocat si s-a respins in mod
gresit, acolo iar s-a transat si instanta din apel nu poate invoca din oficiu ca ea nu poate din oficiu
sa si verifice decat propria compet materiala sau teritoriala, sau necompetenta generala a
instantei sau necompetenta internationala a instamtei care poate sa fie invocata in orice stadiu al
procesului deci direct si in calea de atac. E o mare difirenta. Deci ea isi verifica propria compet
mat si terit dar nu o mai verifica pe cea a primei inst decat la cerere. Dar asta generala daca nu sa invocat poate fi invocata direct in apel. Si cea internationala la fel.
Sala: cand zice motive de ordine publica adica tot ce am invatat pana acum de exemplu exceptii
absolute toate se incadreaza la motive de ordine publica nu?
Profa : pai sunt si exceptii relative e lipsa de procedura. Am intalnit instante care invoca pai e
nula hot primei inst ca a fost data cu lipsa de pr. Lipsa de pr poate fi invocata doar de parte. Nu s
toate motive de ordine publica.
Sala: pai si ce intelegem prin motive de ordine publica?
23

Profa: va referiti ca aici sunt norme imperative si de ce nu invoca inst ca motiv de ordine
publica? Pt ca am un text special care spune, art 247- exceptiile absolute pot fi invocate in orice
stare a procesului daca prin lege nu se prevede altfel. La aceste doua exceptii se prevede altfelpot fi invocate doar la primul termen de jud in fata primei inst. Daca nu au fost invocate nu mai
pot eu in apel desi nu este un text imperativ sa constat necompetenta primei inst. Si daca totusi sa invocat in termen, si s-a respins totusi iarasi nu pot din oficiu pt ca mi se aplica regulile de la
prima instanta. Numai propria competenta o verific, nu pot verifica competenta primei inst pt ca
asa cum nu o pot verifica daca nu a fost invocata asa nu o pot verifica nici daca a fost invocata si
respinsa pt ca ramane la latitudinea partii. Pt ca am acest text special ca e verifica de catre prima
inst in limine litis. Eu nu mai verific decat propria competenta sau competenta generala sau
internationala pt ca acolo am text care imi spune ca pot in orice stare a procesulului. Altfel ce
diferenta as mai putea avea intre competenta asta si asta?
Sala: nici instanta de apel nu este competenta...( nu se intelege)
Profa: pai nici aici nu ar fi competenta daca ar ajunge sa verifice...numai ca pe o alta instanta
Sala: din circumscriptia ei ar putea
Profa: asta poate fi o intamplare. Dar nu mai poate verifica. Am avut de ex o situatie in care a
pornit de la tribunal un imprumut nerestituit de 100.000 lei. Si nimeni nu a invocat exceptia de
necompetenta material si eu am judecat apelulul la Curte. Mai pot sa o invoc eu? Nu. Daca s-ar fi
invocat si respins de Tribunal? Sigur daca e motiv invocat de parte nu se pune problema. Dar nu
mai invoca partea. Pai pot eu sa mai repun in discutie? Asa cum nu puteam din oficiu asa nu pot
sa pun nici solutia. De aceea am aceasta diferenta de regim jur intre competenta materiala si cea
terit si cea generala si internat pt ca aceastea le pot invoca in orice stadiu inclusiv in caile de atac
in mod direct. Daca invoc exceptia de necompetenta generala, daca e de competenta unui organ
cu activit jurisd anulez sentinta si trimit spre competenta solutionare la acel organ iar daca
constat ca e de competenta unui organ fara activit jurisd pur si simplu resping ca inadmisibila. La
asta se refera. Sau la competenta internat davca ne uitam la art 1070 de la procesul civil internat
o sa vedeti ca si aceasta poate fi invocata de instanta inclusiv in caile de atac spune textul. Vom
vedea imediat daca si omissio medio in recurs, pt ca spune in caile de atac nu calea de atac. Si
24

spune da daca va contasta instanta ca nu e competenta o va respinge ca nefiind de competenta
inst romane. De ce? O sa vedem la recurs inca o explicatie suplimentara.
Deci asta e situatia cu inst necompetenta si sigur, poate sa o retina spre rejudecare daca va
constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze in prima instanta, precum si in toate situatiile
in care nu ma incadrez sa trimit spre rejudecarea alte motive de nulitate a hot decat
necompetenta, lipsa de pr si gresita solutionare pe exceptie. Dati-mi exemple. Cand retineti spre
solutionare? Cand zice ca nu judecatoria e competenta ci tribunalul pt ca e in materie de
expropriere. S-a invocat exceptia de necompetenta materiala in fata judecatoriei, a fost gresit
respinsa, si s-a invocat ca motiv de apel de catre apelant. Si instanta de control jud tribunalul zice
: daca admit apelul anulez hot constat ca eu sunt inst competenta deci retin spre rejudecare . sau
mai e situatia in care da, hot e nula dar n-am motiv de trimitere spre rejudecare. Care sunt
situatii alte motive de nulitate a hot? Nesemnarea minutei,lipsa minutei, lipsa incheierii de
amanare a pronuntarii, incalcarea principiului continuitatii completului etc, incalcarea normelor
privind repartizarea aleatorie a cauzei., neparticiparea procurorului unde era o sit unde trebuia sa
puna obligatoriu concluzii, pe constituirea completului. Acestea sunt motive de nulitate a hot dar
nu sunt motive de trimitere spre rejudecare si atunci admit apelul instata de apel anuleaza hot, si
retine cauza spre rejudecare.
Care e diferenta intre retinerea spre rejudecare pe alte motive de nulitate si situatia in care
constata ca ea era competenta in prima instanta?
Sala: situatia in care era competenta in prima instanta ar fi existat calea de atac a apelului
Profa: a recursului eventual daca era o hot susceptibila de recurs.Ca nu e apel la apel.
Compunerea. Ca daca zice eu eram competenta in prima instanta, admit apelul, anulez, daca nu
mai am cale de atac ramane definitiva, daca mai am eventual se exercita recursul si se statueaza
definitiv ca intradevar era judecatoria sau tribunalul competent. Intre tribunal si curte de apel nu
prea se pune problema de apel ca acolo ar fi discutabila competenta pe contencios.
Dar in situatia in care constata ca el era competent in prima inst ce face? Se va repartiza aleatoriu
cauza la un complet de unic judecator. Pe cand atunci cand constata alte motive de nulitate a hot
ce face? Rejudeca in complet de apel. Si da fie o sg hot fie doua hot ca poate sa dea o decizie
25

intermediara nu numai alte motive ca si aici poate retine spre rejudecare daca nu se cere trimitere
spre rejudecare sau daca s-a trimis deja o data ca numai o data poate sa o faca. Deci cand retine
spre rejudecare pe alte motive de nulitate decat ca ea era competenta in prima inst,
rejudeca actiunea in complet de apel. Si acelasi complet de jud. Admit apelul, anulez hot si
rejudec actiunea in aceeasi compunere fie printr-o sg hot fac asta fie doua. De pot face prin
doua? Pai daca a fost nula hot pe lipsa de pr? Trebuie sa readministrez toate probele. Pt ca o sami ceara partea. Trebuie sa respect pe pr. Contradictorialitatii. Si atunci anulez hot, retin spre
rejudecare si merg mai departe cu cercetarea jud in apel in completul care a anulat hot.
Aici anulez hot, constat ca trebuia sa fie de competenta primei instanta, a tribunalului si atunci o
reinregistrez ca si cauza directa la tribunal si o trimit spre repartizare aleatorie unui complet de
unic judecatorie. Aceasta e diferenta.
Astea sunt solutiile din apel.
Daca teoretic ar avea recurs hot, prima inst tribunal, curte-inst de apel si ar un posibil recurs la
ICCJ. Care dintre aceste doua hot ar fi susceptibile de recurs. Urmeaza sa reluam discutia la acel
curs. Daca in hot intermediara anulez hot primei inst, retin actiunea spre rejudecare si ma duc cu
administrarea probelor in complet de apel. Pot sa atac aceasta hot intermediara de anulara de ex
pe lipsa de pr? Pe gresita pronunt pe exceptie? Pe lipsa semnare a minutei? Am cale de atac
recurs separat? Cand as avea recurs? Tineti minte de la competenta.
Ca sa am posibilitatea de recurs trebuie sa pornesc de la tribunal. De exemplu am actiune
patrimoniala cu valoarea de peste 1 mil de lei. Nulitate de contract sau rezolutiune. Deci peste 1
mil lei. Are apel la curtea de apel, si ar mai avea recurs la ICCJ. Curtea de apel in apel da aceasta
hot intermediara constata de ex ca hot tribunalului este nula pt ca a judecat cu lipsa de pr.
Anuleaza hot si retine cauza spre rejudecare si da un termen sa administreze probe , face toata
cercetarea judecatoreasca. Sau anuleaza ca a constata ca gresit s-a respins pe exceptie si atunci
admite apelul, anuleaza hot respinge exceptia, retine cauza spre rejudecare pe fond. Aceasta hot
intermediara este o decizie ca se pronunta asupra apelului. La final se pronunta asupra actiunii nu
se mai pronunta asupra apelului. Daca constata actiunea fondata nu mai zice admiterea apelului
inca o data,zice admite actiunea, da sa fi cu recurs ca e data de complet de apel. Ar putea teoretic
sa admita apelul sa anuleze hot si sa admita actiunea, sa o respinga, sa o admita in parte printr o
26

singura hot. Sau sa faca acest lucru in doua etape- anulare, retinere spre rejudec, mergem mai
departe si mai dam o hot prin care judecam repet actiunea, nu apelul ca apelul l-am admis.
Intrebarea era impotriva acelei hot intermediare am cale de atac recurs? Nu. Numai o data cu
hot finala. Deci daca eu spun gresit a anulat tribunalul sentinta primei instante, la final pot sa
atac, cand am o solutie finala si un interes sa atac solutia finala. E ca o incheiere intermediara.
Nu o pot ataca decat o data cu fondul daca legea nu prevede altfel. A fost o discutie in practica
dar s-a dat un RIL prin 2007 nr 33 si s-a pronuntat transat. Are regimul juridic al unei incheieri
intermediare.
Daca insa tribunalul anuleaza pe motiv ca nu judecatoria trebuia sa fie competenta in prima
instanta ci el .sau la curte ii mai dificil. Acum nu mai am recurs. Problema ramane mai mult
teoretica. Daca tribunalul a admis apelul, anuleaza si retine spre rejudecare in prima inst mai are
cale de atac aceasta solutie? Pe vechea reglementare problema era simpla cauza era in apel si
avea recurs la inst de control judiciar. Aici mai are recurs? Ati inteles intrebarea? De ce o pun?
Teoretic pe vechea reglementara clar in aceasta situatie aveam cale de atac pt ca ramanea sa
judece in prima instanta spune si acest RIL ca mi anuleaza apelul si constata ca el e competent in
prima inst. Deci nu e numai o decizie intermediara ca o ia de la capat. Intelegeti diferenta? O
retine spre rejudecare, o rereinregistreaza dosarul la tribunal si se repartizeaza aleatoriu la
complet de unic judecator. O astfel de hot ar putea sa fie susceptibila de o alta cale de atac. Asta
daca ma incadrez in normele de competenta, ca daca am pornit de la judecatorie si anuleaza
tribunalul si retine spre rejudecare acolo am o hot data in apel iar curtea de apel nu ar mai putea
judeca recursul pt ca nu situatie expres prevazuta de lege. Daca ar fi tribunalul care judeca in
prima instanta, curtea de apel admite apelul si constata ca ea era competenta in prima instanta,
acolo impotriva hot date in apel as putea sa am recurs la ICCJ dar mi-e dificil sa-mi imaginez o
astfel de situatie pt ca curtea de apel judeca in prima inst numai actiuni in contencios si acolo nu
se pune problema apelului ca as avea recurs. Acum greu imi imaginez o situatie in care acea hot
de anulare, retinere spre rejudecare ca fiind prima inst competenta, sa mai aiba calea de atac a
recursului. Sa stiti ca daca se anuleaza si retin spre rejudecare acolo am dat o solutie. Dincoace
nu am dat o solutie, am anulat si am retinut spre rejudecare si am dat termen sa administrez
probe, aia e o decizie intermediara nu are cale de atac separata. Dar cand anulez si retin spre
rejudecare in prima instanta acolo as avea cale de atac separata daca legea imi recunoaste. Dar
27

repet, ca daca mergem cu toate argumentele stiti care sunt inst competente sa judece recursul miar fi greu sa ajung la o situatie in care as mai avea cale de atac in acest caz de retinere spre
judecare in prima instanta. Pentru ca si spune alin 5- in cazul in care inst de apel constata ca ea
are competenta sa judece in prima inst va anula hot atacata si va judeca in fond pronuntand o
hot susceptibila dupa caz de apel sau recurs- dar acest lucru se refera la hot pronuntata asupra
actiunii nu asupra apelului.
Iar alin 6 zice cand se constata ca exista un alt motiv de nulitate, iar prima inst a judecat in
fond, instanta anuland in tot sau in parte procedura si hot atacata, va retine procesul spre
judecare si va pronunta hot susceptibila de recurs daca este cazul. Cand ar fi cazul aici?
Daca ar porni de la tribunal ar avea apel la curte si ar fi un litigiu, o sa vedem ce hotarari date in
apel de catre curte mai sunt susceptibile de recurs la Inalta curte dupa pauza.
In esenta,m-am mai gandit la un argument ca sa intelegeti chestiunea aceasta cu
competenta materiala si teritoriala exclusiva.Este o chestiune de ordine publica numai in ceea ce
priveste competenta proprie a instantei.Atat.Numai prima instanta si-o poate verifica din
oficiu.Deci nu este un motiv de ordine publica din perspectiva instantei de apel,indiferent ca s-a
invocat sau nu in fata primei instante.
Intrebare din sala: In principiu doamna profesoara, zice motive de apel ne gandim la
normele de ordine publica din cod,nu?
E adevarat, dar competenta teritoriala exclusiva si cea materiala este un motiv de ordine publica
numai in ceea ce priveste instanta a carei competenta se verifica.Sigur motivele de ordine publica
se raporteaza la incalcarea unor norme imperative .Numai ca repet,aici am acest specific:ca este
un motiv de ordine publica numai raportat la instanta a carei competenta se verifica.De aceea
instanta de apel isi verifica doar propria competenta materiala si teritoriala,nu si cea a primei
instante pentru ca din perspectiva ei acest motiv nu este unul de ordine publica.Fiecare instanta
isi verifica propria competenta,rezulta din modul in care este reglementata institutia competentei
raportat la acest deziderat al termenului optim si previzibil.Inainte se putea invoca direct in calea
de atac a apelului si a recursului,dupa caz,si necompetenta materiala sau teritoriala exclusiva a
primei instante chiar daca nu a fost invocata,dar s-a renuntat la ea pentru realizarea acestui
28

deziderat.Deci,repet,acesta forma de necompetenta este un motiv de ordine publica numai
raportat la instanta care isi verifica propria competenta.
Intrebare din sala:Si in afara de competenta materiala si teritoriala mai exista alte
norme din cod care ar fi valabile?
Nu,v-as fi spus,de asta am discutat aici,mai vorbim la regula non omisso medio,o sa vedem niste
discutii.
Sa nu faceti confuzie intre posibilitatea de a se invoca direct in apel anumite exceptii
absolute,inclusiv de instanta de apel ca motive de ordine publica si v-am atras atentia saptamana
trecuta,situatia cand s-a invocat exceptia in fata primei instante ,a fost respinsa si nu se mai
invoca ca motiv de apel,ca acolo s-a terminat,inclusiv necompetenta generala,s-a invocat,s-a
respins,nu se mai ataca ,nu este investita instanta de apel cu ea,numai poate invoca din oficiu
ea,pentru ca s-a invocat deja in fata primei instante,s-a respins definitiv.M-a intrebat una dintre
colege daca aceasta hotarare,se invoca direct in apel necompetenta generala a instantelor ori de
una din parti care are interes ori de instanta de apel ca motiv de ordine publica,si ca o consecinta
se admite apelul,se anuleaza decizia primei instante si se respinge actiunea ca inadmisibila pentru
ca nu este de competenta instantelor judecatoresti. Ce se intampla cu aceasta hotarare? Daca este
o hotarare pronuntata in prima instanta de judecatorie,apel la tribunal,admis,anulata
hotararea,respinsa actiunea ca inadmisibila pentru ca nu este de competenta.Deci nu apelul se
respinge,apelul se admite,hotararea se anuleaza,se respinge actiunea ca inadmisibila pentru ca nu
este de competenta instantelor judecatoresti.Apel-Judecata-Tribunal.Impotriva acestei hotarari,as
mai avea un recurs la Curtea de Apel?Ce spune textul de la necompetenta generala?Ca acolo
mergem sa cautam raspunsul ca nu avem la apel raspuns,am citit toate textele din
apel.Intotdeauna cand ne intrebam care este sediul materiei?Ma duc la locul unde este
reglementata necompetenta generala si ce spune textul?Solutionarea exceptiei-articolul
132.Deci,odata aliniatul 1 de la 130 zice: necompetenta generala poate fi invocata de parti sau
de judecator in orice stare a pricinii,deci inclusiv in apel.Daca se admite care este solutia
asupra acestei exceptii?Ce spune 132 aliniatul 4?Daca instanta se declara necompetenta si
respinge cererea ca inadmisibila fiindca este de competenta unui organ fara activitate
jurisdictionala sau pentru ca nu ar fi de competenta instantelor la competenta
internationala,hotararea este supusa numai recursului la instanta ierarhic superioara.In aceasta
29

situatie ma incadrez in textul de la competenta Curtii de Apel-articolul 96 punctul 3,ca instanta
de recurs in cazurile expres prevazute de lege-fiind un caz expres prevazut de lege,hotararea se
ataca cu recurs la instanta ierarhic superioara,inseamna ca voi avea recurs in aceasta situatie la
Curtea de Apel.
Principiul non reformatio in pejus:Nu se poate inrautati situatia partii in propria cale de
atac.Ce inseamna acest lucru?Daca ea nu renunta expres la acest principiu.Am discutat putin
saptamana trecuta.Neinrautatirea situatiei in propia cale de atac:apelantului nu i se poate crea in
propia cale de atac o situatie mai rea decat in hotararea atacata,afara de cazul in care el consimte
expres la aceasta sau in cazuri anume prevazute de lege- cazul anume prevazut de lege stiti ca
este in materia exceptii autoritatii de lucru judecat,unde textul spune expres ca i se poate inrautati
situatia in propria cale de atac.Dar ce inseamna reinrautatirea situatiei in propria cale de atac?
Exemple:Daca se admite in parte actiunea si apel declara numai reclamantul si cere sa se admita
in totalitate si instanta de apel reapreciind probele administrate de prima instanta sau
readministrandu-le sau administrand alte probe ajunge la concluzia ca reclamantului nu i se
cuvine nimic,ar trebui sa ii respinga actiunea,dar pentru ca el este in propria sa cale de atac,iar
paratul nu a declarat apel principal sau nu a formulat un (ce apel putea formula fata de de apelul
principal ?),apel incident nu ii pot inrautati reclamantului situatia in propia cale de atac.Dar daca
instanta de exemplu a constatat ca reclamantul nu ar avea calitate procesuala activa?Exceptia
lipsei calitatii procesuale active poate fi invocata in orice stadiu al procesului,deci inclusiv in
apel.Instanta de apel poate sa formuleze motive de ordine publica,in favoarea reclamantului dar
poate sa invoce si exceptii care ar duce la respingerea actiunii.Aici poate sa ii respinga actiunea
daca invoca exceptia lipsei calitatii procesuale active? Pai cum ar suna sa zica: admite apelul
reclamantului si schimba sentinta in sensul ca ii respinge in totalitate actiunea.Ii inrautateste
situatia in propia cale de atac si nu am un text care ii permite sa faca acest lucru in lipsa
consimtamantului reclamantului cum este este cel de la autoritatea de lucru judecat.Si atunci ce
facem? Inseamna ca nu poate instata deloc sa invoce.Care-i situatia?Ea constata ca daca s-ar
ajunge pe fond,reclamantul ar avea dreptate,numai ca pe aceasta exceptie,actiunea trebuia
respinsa in totalitate.Dar pe fond daca merg pe probe,intradevar,ar trebui sa ii admita apelul,sa ii
schimb hotararea si sa ii dau tot ce cere dar el nu are calitate.Prima instanta nu a observat acest
lucru din oficiu,nu i-a spus paratul acest lucru,ea cand a verificat calitatea partilor nu a observat
si atunci inseamna ca eu nu pot sa observ? Ma tine principiul non reformatio in pejus?Eu cred ca
30

nu ma tine,voi invoca aceasta exceptie raportat la apel,ca sa ii resping apelul.Pentru ca nu ii pot
inrautati situatia in propria cale de atac respingandu-i actiunea in totalitate, o sa ii resping pur si
simplu apelul,adica nu o sa merg mai departe si sa ii dau tot cand eu vad de la bun inceput ca nu
are calitate.In doctrina se mai spune ca nu se poate vorbi de neinrautatirea situatiei in propria
cale de atac cand este vorba de competenta instantei si se mai discuta despre compunerea
instantei.Compunerea sau constituirea instantei,este destul de dificil sa ne imaginam sub aspect
cantitativ ,dar ar putea sa fie pe constituire,de exemplu, pe participarea procurorului,pe
participarea asistentilor judiciari,daca eu calific litigiul ca fiind unul de munca s.a. si acolo se
spune,sunt chestiuni de organizare judiciara care sunt mai presus de interesele private si atunci
hotararea este nula si nu fac decat sa temporizez judecata.Pai cum si daca ajung la alta
concluzie?Deci nu e o simpla temporizare ca anulez si rejudec,ca eu pot sa ajung la o alta
concluzie,deci daca eu nu aplic principiul,pentru ca l-am anulat de exemplu pe incalcarea acestei
norme de organizare,trebuia sa participe procurorul si nu a participat ,anulez si retin spre
rejudecare pe constituirea completului.As putea sa spun ca pe aceasta norma defapt nu se pune
problema neaplicarii principiului non reformation in pejus,ca temporizez judecata?Pai nu,pentru
ca ajung la o alta concluzie.Daca as aplica principiul ar insemna ca ar trebui sa ii las macar cat ia
dat instanta a carei hotarare am anulat-o in integralitate.Acum pe competenta clar,deja avem
solutii,pe restul nu avem o solutie cel putin o solutie de text.Anulare,retinere spre rejudecare.In
retinerea asta spre rejudecare daca anulez pe alt motiv de nulitate sunt legat sau nu de
reformatio in pejus ?Ati inteles intrebarea? Va mai ganditi la ea.Deci eu v-am dat solutiile din
doctrina.Atunci cand e vorba de necompetenta sau cand e vorba de compunerea completului de
judecata se spune ca este o chetiune care este dincolo de interese private.Atunci reiau judecata de
la capat si acest principiu nu s-ar aplica,de fapt nu se aplica deloc,nu se pune problema incalcarii
lui,ca nu se aplica.
Intrebare din sala:Practic solutia care va fi daca reclamantul cere mai mult decat ia dat prima
instanta,dar instanta de apel constata ca de fapt ar merita mai putin,ar respinge apelul?
Respinge apelul,pur si simplu .Pai asta inseamna non reformatio in pejus:nu iti iau ce ti-a dat
prima instanta daca nu am un text de lege care sa imi permita acest lucru.Acest text de lege este
autoritatea de lucru judecat si necompetenta,ce a dat o instanta necompetenta inseamna ca nu i sa dat corect si atunci reiau judecata de la capat.Ca daca nu m-ar lasa sa reiau judecata de la capat
pe necompetenta atunci la ce sa o mai reiau daca mai tine de solutia data?Deci,actele efectuate de
31

un judecator necompetent sunt nule,nu se mai pastreaza nimic.De aceea la necompetenta nu se
pune problema aplicarii principiului non reformatio in pejus,reiau judecata de la capat eu instanta
care trebuia sa ma pronunt de la bun inceput.Daca eu sunt reclamant intr-o actiune in constatarea
nulitatii absolute,cand as avea interesul sa atac?pai cand mi s-a respins actiunea,si printe
motivele care vizeaza fondul actiunii invoc si necompetenta materiala ca mi s-a respins gresit
exceptia invocata de prima instanta.Si acolo se anuleaza ca nefiind competenta prima instanta,se
retine spre judecare in prima instanta de catre tribunal.Nu am problema non reformatio in pejus
ca din start mi s-a respins actiunea in acest exemplu ,ca altfel nu avea motiv sa exercite cale de
atac.Daca se admite este paratul.Iarasi va invoca motive de fond dar poate sa atace si modul in
care s-a solutionat gresit,in opinia lui, respingerea exceptiei de necompetenta materiala,de
exemplu.Dar iar nu se pune problema non reformatio in pejus pentru ca nu s-a admis actiunea
impotriva lui.Adica ce sa ii iau.numai pot sa ii dau mai mult,eventual.Motiv de ordine publica
invocat de instanta daca e cazul in favoarea partii,daca face paratul,formuleaza paratul apel, la
actiunea in granituire,litis consortio procesual obligatoriu,daca e in favoarea lui,e motiv de
ordine publica,instanta admite apelul si respinge actiunea ca inadmisibila pentru ca nu este legal
constituit cadrul procesual.Daca este in apelul reclamantului si reclamantul nu s-a judecat cu toti
copropietarii terenului invecinat,mai poate instanta sa invoce aceasta exceptie si sa respinga
actiunea ca inadmisibila?Pe non reformatio in pejus nu ii mai poate respinge actiunea sa nu ii
mai dea nimic.Acuma iarasi,nu uitati ca se poate renunta la non reformatio in pejus,ca
reclamantul poate sa spuna,intr-o astfel de situatie eu as pune in discutie oricum aceasta
imprejurare,deci nu poate pur si simplu sa se trezeasca,apropo de principiul contradictorialitatii
nu ma trezesc in hotarare cu ceva ce nu am pus in discutie.Deci eu pot sa pun in discutie ca tu nu
te-ai judecat cu toti care trebuie,ar fi trebuit sa ti se respinga ca inadmisibila actiunea,dar eu nu
pot sa fac acest lucru pentru ca ti-as aplica principiul non reformatio in pejus,deci ar trebui ca sa
nu iti inrautatesc situatia in propia cale de atac sa iti resping apelul.Sigur intr-o formula in care sa
nu ma antepronunt in totalitate,dar trebuie sa ii pun in discutie acest lucru,pentru ca el,sa ii dau
posibilitatea sa spuna,eu renunt atunci la non reformatio in pejus,mai bine respingenti-mi-o ca
inadmisibila si o iau de la capat in cadru procesual legal ca sa ma pot apara pe modul in care s-a
stabilit in concret limita.Fiindca altfel,fata de el intra in putere de lucru judecat si s-a terminat
Poate sa invoce si C da ii e favorabil,chiar daca el nu a fost parte in proces dar pentu ca ii e
favorabil,ca ii convine ca limita de propietate s-a stablit,gardul este aici,A,B si C ,se judecata
32

numai cu B si instanta constata ca de fapt A a mutat gardul si ca limita de propietate e aici,lui A
nu ii convine si face apel,pai decat sa zica instanta de apel ca ramane aici,tu ai pierdut procesul si
C va putea sa invoce impotriva ta , dar el nu a fost parte dar puterea de lucru judecat o sa ti-o
invoce,ii convine si atuncea tu mai bine renunti la non reformatio in pejus si spui pai atunci mai
bine respingeti-mi actiunea si o iau de la capat in cadrul procesual corect.
Aveti pentru examen tot ce v-am spus,dar pentru ca nu o sa apuc sa predau toate
procedurile speciale,am sa caut materialele de anul trecut,pentru ca nu s-a modificat nimic in
ceea ce priveste procedurile pe care vi le solicit,respectiv: divortul,partajul,ordonanta
presidentiala,masurile asiguratorii,o sa ma uit,dar cred ca procedura necontencioasa am predat-o
cand am facut executarea silita,aceea o sa v-o predau cand termin caile de atac,deci eu mai
predau:recursul,contestatia in anulare,revizuirea si eventual procedura necontencioasa si restul
cel tarziu in acest weekend vi le pun pe grupul de yahoo ca sa le aveti daca vreti sa vedeti si ce
am discutat despre ele,poate unii considerati ca va ajunge textul codului,nu chiar ajunge,aveti
nevoie de explicatii,deci fie cititi blibiografia suplimentara indicata ,fie ca luati cursurile pe care
vi le-am predat anul trecut,nu am ce sa adaug la ele ca nu sunt modificari.Tot ce v-am spus intra
pentru examen.As putea sa va spun ca va dau la examen doar ce v-am predat ca pe mine nu ma
costa nimic sa va fac grile numai din cat v-am predat dar nu am certitudinea ca o sa invatati,o sa
aveti timp suficient sa invatati pe ultima suta cand invatati pentru admiterile in profesii deci mai
bine va pun acuma,material didactic este,acelasi curs inregistrat de anul trecut ,il puteti folosi,o
sa vi-l cer exact in forma in care l-am predat anul trecut,sa vad daca le am si transcrise sa vi le
dau si transcrierile ca sa nu va mai obositi si citi de acolo sau din blibiografia pe care v-am
indicat-o tiparita. Si avem seminarul recapitulativ inainte de examen,daca aveti orice intrebare sa
imi puneti,oricum puteti sa ma intrebati si pe parcurs ca daca va pun pe grupul de yahoo cursurile
inregistrate puteti sa le cititi daca vreti pe parcurs si ma mai intrebati la finalul cursurile inainte
de cursul de medicina legala ca sa nu pierdem sirul povestilo despre caile de atac.Repet consider
ca e in interesul vostru,in interesul meu nu este sa va cer mai mult decat e cazul.
Recursul
33

Nu se cere la examenele de admitere in profesie dar trebuie sa il intelegeti ca sa putem
face caile extraordinare de atac,de retractare care vi se cer.Daca nu intelegeati apelul nu aveti
cum sa intelegi celelalte cai de atac,de asta am insistat asa de mult pe el.
Conditiile generale de exercitare ale cailor de atac:
a) obiect
b) subiect
c) sa fie reglementata de lege
a) Obiectul caii de atac a recursului:
E primul text in materie de recurs.Nu am sa insist foarte mult asupra lui.Va reamintesc
problemele de la competenta:competenta in prima instanta a judecatoriei,competenta
tribunalelor,competenta Curtea de Apel si competenta ICCJ.Ca sa intelegeti ce hotarari pot fi
atacate cu recurs.Tribunalele daca va uitati la textului articolului 95 judeca cauze in prima
instanta,daca nu sunt date de lege in competenta altor instante, la judecatorii nu putem vorbi
decat de cai de retractare,deci aicea am terminat cu caile de reformare.Tribunalele judeca apeluri
pronuntate de judecatorii in prima instanta sau in controlul organelor cu activitate jurisdictionala
in cazuri expres prevazute de lege si judeca recursuri in cazuri expres prevazute de lege.Pai
tocmai ce am amintit cateva:se respinge de catre judecatorie cererea ca nefiind de competenta
instantelor romanesti sau ca nefiind de competenta instantelor de judecata ci a unui organ fara
activitate jurisdictionala.Acolo am un recurs spune 132 la instanta de control ierarhic
superioara .Deci tribunalul judeca recursurile expres prevazute de lege.Acesta ar fi un caz expres
prevazut de lege.Daca se renunta la judecata in fara judecatoriei,daca se renunta la dreptul
subiectiv si se respinge actiunea,daca se tranzactie pe considerente de procedura privind de
expedient,daca se da o hotarare in baza achiesarii totale sau partiale a paratului la pretentiile
reclamantului voi avea numai recurs la instanta de control judiciar.Deci in aceasta situatie am o
situatie expres prevazuta de lege deci ar judeca tribunalul si recursul,dar altminteri pe cazurile
de competenta in prima instanta a judecatoriei am numai apel la tribunal sau eventual recurs la
tribunal,nu am cum sa ajung cu ele pana la Curtea de Apel.Cand as putea sa ajung la Curtea de
Apel cu ceva ce am pornit de la judecatorie?Daca tribunalul admite apelul si retine cauza spre
rejudecare in prima instanta sau daca tineti minte ca se judeca cauza de judecatorie in prima
instanta,se face apel la tribunal si in mod exceptional permite textul de lege ca in apel sa intervin
34

pe cale principala cu acordul tuturor celorlalte parti,iar daca se respinge incuviintarea in principiu
a interventiei principale am un recurs separat impotriva acelei incheieri la instanta de control
judiciar care este Curtea de Apel,dar nu este recurs impotriva hotararii finale,pentru ca hotararea
finala nu ar avea recurs,ca nu e o situatie expres prevazuta de lege.De exemplu e un
partaj,partajul indiferent de valoare e la judecatorie,daca am apel la tribunal se termina aici.Daca
s-ar formula o interventie principala direct in apel si celelalte parti nu si-ar da acordul,as mai
avea recurs dar numai impotriva,recurs separat impotriva incheierii de respingere a incuviintarii
in principiu impotriva hotararii finale.In principiu ce porneste de la judecatorie,se opreste la
tribunal in apel dar tribunalul poate sa judece recursul in cazurile expres prevazute de lege.De ce
spun acest lucru?Pentru ca daca cititi la obiectul recursului,spune ca nu sunt supuse recursului
hotararile pronuntate in cererile de la 94 punctul 1 literele a pana la i ,pai de ce? ca nu au cum sa
ajunga la recurs,ca ele au doar apel,ar avea recurs numai daca am o chestiune de
procedura,renuntare la judecata,perimare s.a.Cauzele de competenta in prima instanta a
tribunalului,ca regula,tineti minte ca cele care se pronunta in prima instanta,daca legea nu spune
nimic inseamna ca au apel.Legea poate sa mai spuna ca sunt definitive si atunci nu au nici apel
nici recurs sau ca au numai recurs sau mai sunt situatii care nu au nicio cale de atac si atunci nu
le iau nici pe alea de retractare.Noi suntem deocamdata la cele de reformare.Am o hotarare
pronuntata de tribunal in prima instanta, daca legea nu spune nimic ea este susceptibila de apel la
Curtea de Apel.Daca ne intoarcem la 483 alin 1 zice hotararile date in apel sunt supuse
recursului,aceasta este prima ipoteza ca regula.Si atunci tribunalul da o hotarare in apel,dar am
spus ca nu are cum sa fie supusa recursului la Curtea de Apel pentru ca Curtea de Apel nu judeca
recursuri decat in cazuri expres prevazute de lege,suntem pe textul de la 483 alin 1:hotararile
date in apel sunt supuse recursului.Deci regula ar fi:o hotarare daca nu spune legea nimic este
supusa apelului,iar cea din apel daca citim simplu textul de la 483 are si recurs dar daca porneste
de la judecatorie nu are si recurs pentru ca Curtea de Apel nu judeca recursuri decat in cazuri
expres prevazute de lege,daca pornim de la tribunal are apel la Curtea de Apel si impotriva
hotararii Curtii de Apel date in apel,dupa regula generala de la alin1 as mai avea recurs la Inalta
Curte.Dar nici aicea nu am recurs impotriva tuturor hotararilor date in apel de Curtea de Apel
pentru ca vine aliniatul 2 si imi exclude anumite hotarari cum sunt cele: navigatia civila si
activitatea in porturi,conflictele de munca si asigurari sociale sunt de competenta in prima
instanta a tribunalului si cu apel la Curtea de Apel,deci dupa natura juridica a cauzei nu mai am
35

recurs la Inalta Curte.In materie de expropiere ,competenta in prima instanta indiferent de
valoare,dupa natura juridica apartine tribunalului, am apel la Curtea de Apel,numai am recurs la
ICCJ.Erori judiciare in procesele penale competenta in prima instanta apartine tribunalului,apel
indiferent de valoare la Curtea de Apel dar numai am recurs pentu ca mi-l exlude,deci am regula
de la aliniatul 1 si exceptiile de la aliniatul 2,deci chiar daca porneste de la tribunal are apel la
Curtea de Apel si hotararile din apel sunt supuse recursului si ICCJ este instanta competenta sa
judece recursuri,ca regula sunt anumite hotarari care sunt excluse,aliniatul 2 le enumera: si alte
cereri evaluabile in bani in valoare de 500.000 lei inclusiv.Pornesc de la tribunal imprumut
nerestituit,de 400.000 lei,rezolutiune contract pana in 500.000 lei,anulare contract,acestea sunt
litigii patrimoniale in valoare de pana in 500.000 lei.V-am spus ca pe legea de degrevare s-a
majorat aceasta limita la 1 milion de lei pana in 1 ianuarie 2016,motiv pentru care sectia I civila
a ICCJ nu mai are aproape nimica de judecat,ca e competenta sa judece recursuri;si zice de
asemenea nu sunt supuse recursului hotararile date de instante de apel in cazurile in care legea
prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului si aici avem o serie de legi
speciale:Legea 10/2001 privind imobilile preluate de stat abuziv unde inainte era numai cu
recurs,dupa legea de punere in aplicare a noului cod de procedura civila,am vorbit de legea de
punere in aplicare la primele cursuri, s-a spus ca in toate legile speciale unde se spune ca
hotararea primei instante e susceptibila numai de recurs vom citi ca e susceptibila numai de apel
si asa este aceasta Lege 10/2001 .Legea 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic,deci
numai am recurs nici in acele situatii in care legea spune in mod expres ca hotararea are numai
apel chiar daca zicem teoretic dupa valoarea litigiului ar fi putut sa aiba si recurs pentru ca este
un litigiu de peste 1 milion de lei.Iata ca regula care ar fi: hotararile date in apel sunt susceptibile
de recurs daca legea nu spune altfel,pai cand spune legea altfel,sunt exceptiile de la aliniatul 2 al
aceluiasi text si sunt cele care rezulta din modul in care e reglementata competenta.Ati vazut ce
hotari pot fi atacate cu recurs cand spune legea in mod expres: respingerea ca inadmisibila a
cereri de necompetenta generala sau internationala,renuntarea la judecata,perimare s.a. Dar in
aceasta situatie daca observati ca regula nu am apel daca se pronunta prima instanta dar daca
hotararea este data in apel,tineti minte ca aceste incidente pot interveni si in apel,ca pot incheia o
tranzactie in apel si atunci ce se intampla, se admite apelul,se anuleaza hotararea in prima insinta
si se ia act de tranzactie iar impotriva hotararii de expedient am recurs pe considerente de
procedura la instanta de control judiciar care poate fi chiar si Curtea de Apel,nu numai ICCJ.Sau
36

mai am cauze daca revenim la aliniatul 1 la regula,cele care potrivit legii sunt fara drept de apel
si alte cazuri expres prevazute de lege care sunt supuse doar recursului.Am discutat,renuntarea la
judecata numai recurs,dar care sunt alte hotarari unde legea spune ca exclude apelul:contencios
de exemplu,hotararea data in prima instanta in materie de contencios este supusa numai
recursului,indifenrent ca prima instanta competenta este tribunalul sau Curtea de Apel.Asadar
daca ar fi sa formulam pe scurt care sunt hotararile obiect al recursului, de incheieri
premergatoare am discutat numai incheierea acea de repingere a incuviintarii in principiu a
interventiei principale in apel.Alte incheieri care sunt susceptibile numai de recurs: impotriva
incheierii de suspendare poate fi formulat recurs pe tot parcusul suspendarii cu o singura exceptie
daca este vorba de Inalta Curte .Si atunci care hotarari sunt obiect al recursului? Sa vedem,
hotararile primei instante pot fi obiect de recursului?Da.,daca nu sunt susceptibile de apel,daca
legea spune ca sunt susceptibile numai de recurs indiferent care este prima instanta.Am spus la
renuntarea la judecata in fata judecatoriei tot am recurs numai la tribunal.Alte hotarari? Cele date
in apel ca regula sunt susceptibile de recurs,dar de la aceasta regula ce exceptie exista?cele de la
aliniatul 2 chiar daca pornesc de la tribunale si sigur cauzele care pornesc de la judecatorie si au
fost atacate cu apel la tribunal si am o hotarare data in apel de tribunal daca nu am acea exceptie
cum e renuntarea la judecata s.a unde tinem minte ca avem un recurs separat.In mod normal o
hotarare data in prima instanta daca legea nu spune nimic are apel,aceea nu e susceptibila de
recurs.Cand e susceptibila hotararea primei instante de recurs? cand textul de lege spune expres
acest lucru.Si cand spune expres acest lucru? in materie de contencios de exemplu, sau la unele
incidente,de exemplu renuntare la judecata,renuntare la drept subiectiv s.a. Aceasta e hotarare in
prima instanta.Hotararile date in apel sunt susceptibile de recurs daca legea nu prevede
altfel,cand prevede legea altfel? Exceptiile de la aliniatul 2 si structura competentei dupa ce am
invatat de la 95,96 incolo pentru ca tribunalele si Curtile de Apel nu judeca recursuri decat in
cazuri expres prevazute de lege.Totusi pot sa am hotarari pronuntate in apel de tribunal,care sa
fie hotarari susceptibile de recurs la Curtea de Apel,care ar fi acestea?In fata tribunalului,in apel
renunt la dreptul subiectiv,se anuleaza hotararea,se respinge actiunea,are recurs la instanta de
control judiciar numai pe conditiile de forma a renuntarii la dreptul subiectiv,tot asa la renuntarea
la judecata,la hotararea de expedient ,la hotararea data in baza achiesarii s.a. dar altfel,daca nu
am un astfel de incident unde legea imi da recurs distinct, o hotarare a tribunalului data in apel
nu mai are recurs la Curtea de Apel.Chiar daca nu tineti minte toate regulile le stiti coroborand
37

textul lui 483 cu cele in materie de competenta,si pentru ca tot am vorbit de competenta
instantei ,483 ca sa si explice raportat la ceea ce stim deja de la 95,96,97 spune in aliniatul 3 ca
recursul urmareste sa supuna ICCJ examinarea in conditiile legii a conformitatii hotararii atacate
cu regulile de drept aplicabile.Deci tineti minte instanta cu plenitudine de competenta in materie
de recursuri, in conceptia noului cod este ICCJ,tribunalele si Curtile de Apel vor judeca recursuri
numai in cazuri expres prevazute de lege,ne spune aliniatul 4:in cazurile anume prevazute de
lege recursul se solutioneaza de instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea
atacata.In aceasta situatie mergem la normele de competenta 95,96 si ce am discutat acolo si am
reluat acum.Care sunt acele cazuri expres prevazute de lege,fie ca este vorba de hotararea finala
a judecatii,fie ca este vorba de o incheiere premergatoare,cum este cea in materie de suspendare
care este susceptibila numai de recurs la instanta ierarhic superioara.Acesta este obiectul
recursului.
b.)Subiectele recursului
Subiectele recursului nu le mai discutam pentru ca sunt aceleasi ca si in cazul apelului,o
singura discutie in materie de recurs,daca tineti minte de la reprezentarea conventionala era un
text care spunea ca recursul poate fi declarat numai prin avocat, ca intampinarea din recurs se
poate face numai prin avocat,ca cererea de suspendare a executarii in recurs poate fi formulata
numai prin avocat si tineti minte ca am discutat la momentul potrivit ca acea decizie a CCR a
declarat neconstitutional acel text in ceea ce priveste persoanele fizice nepronuntandu-se cu
privire la persoanele juridice si am discutat atunci ca de fapt nu a vrut,ca nu e o omisiune pentru
ca in cazul persoanelor juridice avem o reglementare distincta si in materia ajutorului public
judiciar, ele nu primesc acest ajutor public judiciar pentru a-si putea anagaja avocat ci numai
pentru reducerea sau esalonarea ori eventual combinarea acestor 2 chestiuni in ceea ce priveste
taxele judiciare de timbru.Acestea sunt singurele chestiuni in ceea ce priveste subiectele
recursului ,reprezentarea conventionala in recurs pentru ca nu mai sunt,au fost abrogate pentru ca
nu s-a comformat legiuitorul acele texte privind obligativitatea reprezentarii prin avocat in cazul
persoanei fizice dar repet in cazul persoanei juridice raman valabile toate acele discutii.Ce
inseamna?Daca PJ declara o cale de atac prin director a recursului,o sa vedem ca este motiv de
nulitate a recursului pentru ca nu este declarat prin avocat sau consilier juridic.Deci nu poate fi
declarat de reprezentantul legal.Astea sunt deci obiectul si subiectul recursului.
38

c.)Sa fie prevazuta de lege si in conditiile prevazute de lege.
Recursul,am facut atunci cand am discutat despre clasificarea cailor de atac este o cale de
atac extraordinara pentru ca este limitata la motivele expres prevazute de lege.Sa vedem foarte
succint care sunt aceste motive:
1.)Motivele de casare spune 488,toate sunt de nelegalitate,rezulta chiar din debutul
textului cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale,se refera la normele privind
compunerea sub aspect cantitativ,calitativ si constituirea,exemple:a judecat un judecator in loc de
doi sau era un litigiu de munca si nu au intrat in constituirea completului asistentii judiciari sau
era un litigiu de expropiere si nu a pus concluzii procurorul sau s-a respins in mod gresit cererea
de recuzare a judecatorul si se ataca in recurs.Tineti minte ca recuzarea este reglementata prin
norme supletive,adica ramane la latitudinea partii sa utilizeze institutia sau nu iar daca dupa ce a
utilizat-o cererea i-a fost respinsa,ea trebuie sa formuleze ca motiv de recurs la punctul unu
faptul ca gresit i s-a respins cererea sa de recuzare si tineti minte ca motivele incompatibilitate
absoluta pot sa fie invocate chiar daca nu s-a formulat cerere de abtinere sau de recuzare,numai
ca pe calea recursului pot sa invoc incompatibilitatea judecatorului din apel clar,dar pot sa invoc
incompatibilitatea judecatorului primei instante daca impotriva hotararii in prima instanta am
avut apel? 488 aliniatul 2 spune ca motivele acestea de nelegalitate nu mai pot fi primite in
recurs daca ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii acestuia si nu au fost
invocate sau desi au fost invocate instanta le-a respins si atunci eu atac modul in care a solutionat
instanta aceasta chestiune sau instanta a omis sa se pronute asupra lor,deci partea nu a omis sa le
invoce deci nu pot sa spun ca vine direct in recurs sa le invoce dar daca instanta nu s-a pronuntat
asupra lor ce alt mijloc avea decat sa le invoce in recurs ca stiti ca procedura completarii
hotararii se refera numai la ramanerea ca nesolutionata a unui capat de cerere sau a unui cereri
incidentale.Nu am solutionat un capat de cerere din cererea principala sau nu am solutionat
cererea reconventionala sau un capat de cerere din cererea reconventionala.Deci alcatuirea
instantei se refera la compunere,constituire,sub aspect constitutiv,cantitativ si calitativ.
2.)Daca hotararea a fost pronuntata de un alt judecator decat cel care a luat parte la
dezbaterea pe fond a procesului(daca tineti minte ca am discutat acest lucru la principiul
continuitatii completului de judecata si la deliberarea si pronuntarea hotararii si la amanarea
pronuntarii cine se poate pronunta in caz de amanare a pronuntarii) sau de un alt complet de
39

judecata decat cel stabilit aleatoriu cu solutionarea cauzei ori a carui compunere a fost schimbata
cu incalcarea legii.Si acest lucru l-am discutat.Ce inseamna repartizare aleatorie? S-a repartizat
unui complet de judecata,vine presedintele sectiei si il da altui complet de judecata si atunci s-au
incalcat normele privind repartizarea aleatorie nu s-au incalcat normele de competenta ca da era
de competenta sectiei,s-a dat unui complet specilizat dar s-a luat de la acela si s-a dat la un alt
complet cu aceeasi specilizare dar incalcandu-se normele de repartizare aleatorie,este un motiv
de recurs distinct.Sau se mai incalca normele de repartizare aleatorie cand lipseste unul din
membrii completului de judecata sau singurul membru la hotararile care se ataca direct cu recurs
si nu intra judecatorul de pe lista de permanenta ci un alt judecator decat acesta,s-au incalcat
normele privind repartizarea aleatorie a cauzei,este motiv de nulitate a hotararii.Apropo pana
acum ambele motive sunt motive de ordine publica asta insemnand ca pot fi invocate si de
instanta de recurs din oficiu dar nu le poate invoca non omisso medio,deci le poate invoca cu
privire la judecatorii din apel.
3.)Cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante
invocata in conditiile legii
Apropo,aici ne spune expres.Care este aceasta situatie?Se mai pune problema sa vedem
normele de competenta de ordine publica a altei instante invocata in conditiile legii ?Care sunt
normele de competenta de ordine publica?Aici ce s-ar putea discuta?Daca am avut necompetenta
primei instantei materiala sa zicem,respinsa,am numai recurs,si se ataca in calea de atac a
recursului modul de solutionare a exceptiei de necompetenta.Dar vedeti numai de ordine
publica.Daca am pornit de la tribunal.De la tribunalul Cluj sa zicem,se invoca prin intampinare
exceptia de necompetenta teritoriala a tribunalului Cluj pentru ca ar fi competent tribunalul
Bistrita Nasaud,se respinge de catre tribunal,se invoca si in calea de a apelului de catre partea
care a pierdut procesul,paratul ca el ar fi putut sa invoce necompetenta teritoriala,el a pierdut
procesul,paratul,ca el poate invoca necompetenta teritoriala,el a pierdut procesul,invoca si ca
motiv de apel,apelul lui pe acest motiv este respins si face si recurs,pentru ca hotararea ar trebui
sa ajunga pana la ICCJ,de exemplu este un litigiu patrimonial peste 1 mil de lei-nulitate de
contract.Mai poate sa supuna Inaltei Curti modul de solutionare a exceptiei relative a
necompetentei fata de acest text?Nu,numai poate.Deci asta inseamna textul,numai pot sa discut
in recurs decat necompetenta de ordine publica,nu si cea de ordine privata chiar daca am invocat40

o in termen,chiar daca poate as avea dreptate,nu ma intereseaza instanta de recurs,nu se
incadreaza in motive.Aici as putea sa mai am doua discutii pentru ca o sa le vedeti in
doctrina.Le-am intalnit recent,daca exceptia de necompetenta generala si cea de necompetenta
internationala ar putea sa fie invocate direct in recurs atunci cand am avut si apel si nu s-a
intamplat acest lucru.Deci nu le-am invocat in fata primei instante,nu le-am invocat in apel ,nici
instanta de apel nu le-a invocat ca motive de ordine publica.Daca instanta de recurs observa ca o
cauza nu era de competenta instantelor romane sau nu era deloc de competenta instantelor ar fi
trebuit respinsa ca inadmisibila.Poate sa o invoce direct in recurs? E un motiv de ordine publica
dar poate fi invocat direct in recurs non omisso medio,pentru ca ce spune aliniatul 2:aceste
motive nu pot fi primite daca le-as fi putut fi invocat in apel sau in cursul judecarii apelului.Daca
legea nu prevede altfel la autoritataea de lucru judecat am un text care spune ca poate fi invocata
si direct in recurs,spune expres si v-am si spus ratiunea, ca daca nu m-ar lasa sa invocat s-ar
ajunge la contrarietate de hotarari si pe calea revizuirii oricum aceasta a doua hotarare mi s-ar
anula si numai prelungesc agonia.O sa vedeti ca mai sunt opinii in doctrina care spun ca si
exceptia de necompetenta generala ar putea sa fie invocata si direct in recurs omisso medio si cea
internationala si argumentele sunt-sa mergem la textul de la necompetenta generala:130 aliniatul
1 spune necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti sau de
judecator in orice stare a pricinii.Credeti ca poate fi invocata inclusiv in recurs cu incalcarea
regulii de la 488 aliniatul 2?Ca sa raspundem la aceasta intrebare hai sa ne ducem si la textul
general de la invocarea exceptiilor absolute-247:exceptiile absolute pot fi invocate de parte sau
de instanta in orice stare a procesului daca prin lege nu se prevede altfel.Cand se prevede prin
lege altfel?Si s-a spus ca aicea ar fi un text de exceptie ca spune doar atat ca poate fi invocata in
orice stadiu a procesului.Asa sa fie oare? Ia mai ganditi-va unde am mai intalnit textul asta,si
nimeni nu spune si ca aceasta exceptie poate fi invocata direct in recurs? Orice exceptie absoluta
as putea sa fac acest lucru.Am text expres,daca tineti minte la lipsa capacitatii de folosinta sau de
exercitiu,poate fi invocata oricand in cursul procesului,nu spune nimic altceva. art.56 si art.57
alin 3 la fiecare acolo e invocarea exceptiei,lipsa capacitatii de folosinta poate fi invocata in orice
stare a procesului,lipsa capacitatii de exercitiu poate fi formulata in orice stare a procesului,tot
asa si 130-in orice stare a pricinii,pai asta inseamna ca inclusiv omisso medio?Pai nu,ca aicea
legea prevede altfel,pentru ca altfel nu mai aplic niciodata regula non omisso medio.La
necompetenta internationala insa am observat ca textul difera.Uitati-va pe textul lui 1077. Nu
41

credeti ca este diferit fata de 130 aliniatul 1?Articolul 1077,aliniatul 2-necompetenta
internationala a instantei romane poate fi invocata in orice stare a procesului,chiar si direct in
caile de atac-deci vorbeste la plural de unde as putea sa trag concluzica ca si in apel si in recurs
direct,un text oarecum chiar daca nu e formulat identic cu cel de la autoritatea de lucru judecat
spune caile de atac,nu spune calea de atac.Daca merg pe ideea ca se refera si la apel si la recurs
care ar fi ratiunea acestui text? Imaginati-va ca atunci cand incalc o norma de competenta
internationala,cand se pune numai problema competentei internationale,inseamna ca am un
element de extraneitate ,faceti drept procesual privat si ati discutat despre conflictul de
jurisdictii ,ca aici suntem pe taramul conflictului de jurisdictii,este competenta instanta romana
sau este competenta o instanta straina?Daca eu nu am observat necompetenta instantei romane si
am judecat cauza necompetenta fiind,observ numai in recurs si apai spun ,numai am ce face asta
este.Ce problema pot sa intampin?Nu va fi recunoscuta.Daca se va pune problema ca ea sa fie
executata pe teritoriul altui stat,daca am un element de extraneitate am mari sanse, ea nu va fi
recunoscuta si atunci as avea o ratiune pentru care necompetenta internationala sa poate fi
invocata direct in recurs chiar daca nu ar fi fost invocata in apel si as fi avut apel.Si cred ca
aceasta este ratiunea pentru care legiuitorul a formulat in mod intentionat textul asa ca poate fi
invocata direct si in caile de atac,nu numai in calea de atac,adica caile de reformare.Tineti minte
ca am discutat regula non omisso medio si cu alte ocazii si am zis ca singura exceptie este
autoritatea de lucru judecat,ca aceea este foarte clara.Acuma am citit ca se mai punea problema
necompetentei generale,repet in opinia mea nu este o exceptie,pentru ca asta este textul care
prevede altfel,dar la necompetenta internationala pe textul lui 1070 aliniatul 2 as putea sa spun
ca aici legea prevede expres ca inclusiv cand am mai multe cai de atac si in recurs pot sa o invoc
direct si ratiunea este aceasta sa nu se puna problema nerecunoasterii hotararii judecatoresti
pronuntate de catre o instanta romana pentru ca instanta romana nu a fost competenta.Revenind
la motivele de recurs,am discutat acest motiv privind necompetenta instantei.Deci ideea este
necompetenta relativa nu o mai pot invoca ca motiv de recurs chiar daca am invocat-o in
apel,necompetenta absoluta o pot invoca in conditiile care le-am discutat la exceptia de
necompetenta la apel.Si regula non omisso medio se aplica asa cum v-am spus.
4.)Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti
42

Aici in toate cartile o sa intalniti explicatia ca asta inseamna ca a intrat in atributiile altor
puteri legiuitoare,executiva s.a.E cam greu de imaginat o astfel de situatie dar in concret o sa
caut si o sa va pun pe grup hotararea.Am avut odata un conflict constitutional,a sesizat
presedintele statului CCR cu un concflict constitutional intre puterea judecatoreasca reprezentata
de ICCJ si puterea legislativa pentru ca ICCJ intr-un litigiu,obiectul era salarizarea personalului
auxiliar din organele puterii judecatoresti, a constatat ca in mod gresit a fost abrogata o lege
printr-o ordonanta de urgenta,nu a dat eficienta ordonantei abrogatoare si a aplicat in continuare
legea abrogata, iar CCR sesizata cu acest conflict constitutional a spus ca si-a depasit atributiile
pentru ca nu putea ea sa cenzureze cat de constitutionala este abrogarea unei legi printr-o
ordonanata de urgenta,aceasta fiind de competenta CCR.Insa in realitate aicea ce a facut CCR,a
constatat un conflict de competenta intre ea si ICCJ si ea intotdeauna e mai tare ca asa este
constitutia, dar aceasta este singurul caz in care v-as putea da un exemplu de depasire a
atributiilor puterii judecatoresti.Nu se mai punea problema sa fie motiv de recurs pentru ca deja
era data hotararea in recurs dar cam asta inseamna depasirea atributiilor puterii judecatoresti si
la un momentdat a inceput CCR sa isi determine propria competenta ca a zis ca se pronunta
inclusiv asupra constitutionalitatii legilor abrogate desi legea ei de organizare ,si-a schimbat la un
momentdat jurisprudenta,daca este vorba sigur de constituia actuala sub imperiul careia a fost ea
creata nu de legi anterioare adoptarii actuale a constitutiei.Asta era depasirea atributiilor puterii
judecatoresti.O sa caut decizia aceea a CCR si v-o pun pe grup.
5.)Cand prin hotararea data instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare
atrage sanctiunea nulitatii
Exemple:nesemnarea minutei,lipsa minutei,aici cu nesemnareahotararii este o discutie ca
poate v-am spus atunci cand am vorbit de hotararea judecatoreasca pana cand poate fi semnata
hotararea judecatoreasca, in mod normal ea nu poate fi comunicata pana nu este semnata de toti
judecatorii.Dar ce faci daca judecatorul care a motivat hotararea o da grefierului sa o dea la
ceilalti membri de complet si dupa aceea sa o comunice si grefierul nu o da,scade dosarul si se
trimite dosarul in calea de atac cu lipsa semanaturii.Exista opinii in doctrina care spun ca s-ar
putea trimite dosarul inapoi si sa se semneze hotararea de catre judecator ca de fapt nu e vina lui
ca nu a ajuns dar de fapt el si-o insuseste,adica nu de aia o semneaza ca nu si-o insusesete dar nu
prea ai un argument de text dar e cumva o opinie de bun simt,dar repet nu poti sa o dai ca o
43

solutie alba sau neagra ca nesemnarea hotarii 100% ar fi un motiv de nulitate,ca ajung la
problema pana cand poate fi semnata hotararea,mai poate fi semnata hotararea dupa ce,dar totusi
marea majoritate a doctrinei si a practicii merge pe ideea ca nu ar putea fi semnata dupa ce a fost
sesizata instanta in calea de atac cu acest motiv de exercitare a caii de atac si atunci m-as
incadra tot aici.Alte exemple: si lipsa de procedura in apel sau in prima instanta daca hotararea
este susceptibila numai de recurs,este un motiv de nulitate a hotararii,dar alte motive de nulitate
decat cele de la primele puncte,ca si acelea sunt motive de nulitate alea hotararii,aicia sunt alte
motive de nulitate decat cele deja expres reglementate in punctele precedente.
6.)Hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cuprinde motive
contradictorii sau straine de natura cauzei.
Cand nu este hotararea motivata?Aici in legatura cu motivarea hotararii ati facut deja la
CEDO si ati discutat ce inseamna deja motivarea hotararii in jurisprudenta CEDO ,stiti ce
inseamna motivarea hotararii.Daca nu am motivat respingerea recursului pe fiecare motiv
invocat este motiv de contestatie in anulare,dar asta nu inseamna o sa vedeti ca trebuie neaparat
sa raspund separat la fiecare argument al partii dar sa nu omit sa ma pronunt pe niciun
motiv.Adica daca ai invocat si necompetenta si gresita stabilire a starii de fapt eu nu pot sa trec
direct la gresita stabilire a starii de fapt si sa ignor cu totul exceptia de necompetenta ,pentru ca
atunci hotararea nu este motivata pe acest aspect.Cand nu este motivata deloc,mai rare situatii
dar sunt,atunci cand nu face decat sa enumere probele:avand in vedere probele administrate
respectiv interogatoriul partii,inscrisurile depuse la dosar, declaratiile martorilor apreciem ca sunt
fondate pretentiile reclamantului si admitem actiunea asta e lipsa totala a motivarii.Asta este
motivare?Asta este lipsa totala a motivarii.Cand ar fi motivele contradictorii?Fie ca ele contrazic
dispozitivul adica daca le citesti,cand citesc motivarea am ca duce spre o anumita solutie de
exemplu de respingere a actiunii si constat cu stupoare ca in dispozitiv s-a admis actiunea sau de
respingere a apelului si in dispozitiv se admite apelul,sunt contradictorii cu dispozitivul dar pot
sa fie si contradictorii intre ele, adica motiveaza si asa si asa si nu mai stim cum a ajuns la
concluzia din dispozitiv.Motive cu totul straine de natura pricinii-asta este foarte greu sa imi
imaginez,poate daca da copy paste dupa un alt dosar si incurca cauzele dar teoretic e posibil
cand nu are nicio legatura cu ce s-a cerut.Si acest motiv este unul de ordine publica,nemotivarea
hotararii- motivele contradictorii.
44

Punctul 5 este motiv de ordine publica sau privata?Depinde de ce motiv de nulitate de invoca.Ca
daca e un motiv de nulitate relativa cum ar fi lipsa citarii partii in apel,n-are cum sa fie motiv de
ordine publica,dar nesemnarea minutei de catre judecator este motiv de ordine publica.Primele 4
puncte sunt motive de ordine publica.De ce trebuie sa stim acest lucru?Sa vedem daca instanta le
poate invoca din oficiu sau nu.Punctul 5 depinde de motivul de nulitate,stiti nulitatile absolute si
nulitatile relative cine le poate invoca si in stare a pricinii.Punctul 6 este un motiv de ordine
publica.
7.) Incalcarea autoritatii de lucru judecat
Poate fi invocat si omisso medio,este categoric un motiv de ordine publica.
8.)Hotararea s-a dat cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
In aceasta situatie partile ar putea sa se inteleaga sa nu mai exercite apelul si sa mearga
direct in recurs.Care este textul care permite recursul nemijlocit pentru acest motiv?Partile pot sa
declare expres fie prin act autentic fie prin declaratie verbala in fata instantei ca nu mai vor sa
exercite apel ca sunt de acord pe modul in care prima instanta a stabilit starea de fapt si ca vor sa
exercite recurs numai pe aplicarea normei de drept substantial: 485 aliniatul 1.deci asta este
motivul,la ce se refera motivul de la punctul 8?spune hotararea a fost data cu incalcarea sau
aplicarea gresita a normelor de drept material,observati ca sunt doua ipoteze,fie ca a aplicat o
norma care nu era aplicabila pentru ca era aplicabila alta norma fie ca aveam un element de
extraneitate si aveam un conflict de legi si era aplicabila legea straina nu legea romana,fie ca din
legea romana a aplicat un text general si aveam o norma speciala fie ca a aplicat pur si simplu alt
text decat cel care se impunea in cauza,a constatat gresit motivul de nulitate,l-a incadrat
gresit.Aceasta este situatia de gresita aplicare a normei de drept substantial,a aplicat alta norma
decat cea care trebuia aplicata.Daca nu spune ce norma a aplicat deloc?E nemotivare,ca sa fie
totusi nemotivare trebuie sa nici nu rezulte la ce norma s-a gandit,ca poate nu o sa iti spuna exact
textul din codul civil art nu stiu care privind imprumutul nerestituit, dar poate sa spuna conform
dispozitiilor din codul civil la obligatiile imprumutatului privind restituirea si atunci chiar daca
nu spune articolul e foarte clara sau determinabila referirea la respectivul articol,dar daca nu iti
incadreaza nicaieri este nemotivare nu este gresita aplicare a normei de drept substatial.Si cand
este aplicarea gresita?aplicarea gresita inseamna ca aplica alt text decat cel potrivit si incalcarea
45

este l-a indentificat corect dar l-a interpretat gresit.Deci asta este o chestiune de interpretare a
legii.Acuma iara este o discutie daca,stiti ca regula iura novia curia da in sarcina judecatorului
stabilirea normei de drept substantial aplicabil-stiim inca din articolul 22 ,daca nu am acea
exceptie ca partile prin conventie fiind vorba de dreptul de care dispun impun calificarea juridica
judecatorului.Bun,judecatorul primei instante da o anumita calificare sau in apel nu se pune
deloc in discutie gresita calificare,mai pot conveni in recurs ca e atributul judecatorului,dar poate
sa vina instanta de recurs si sa spuna s-a aplicat o norma gresita?Se opune regula non omisso
medio.Deci este valabila si pentru acest motiv de recurs chiar daca este atributul judecatorului sa
stabileasca calificarea juridica corecta.Dar instanta de recurs nu mai poate face din oficiu daca
primele doua instante au gresit si s-a sarit peste apel,in apel nu s-a discutat deloc,nici partile,nici
judecatorul din oficiu nu a pus in discutie ca am zis acolo la cauze,daca tineti minte ca se refera
numai la starea de fapt nu si la legea aplicabila ca e atributul judcatorului si poate fi discutata
problema in apel dar daca nu s-a discutat deloc nu pot sa vin direct in recurs pentru ca as face
acest lucru omisso medio.Am intalnit in practica extrem de frecvent pe acest motiv,se incearca
invocarea unor motive de recurs care nu se incadreaza de fapt pe motivele de recurs,ca spune :
pai instanta a stabilit ca ar fi de fapt aplicabil textul ala de nulitate ca nu avea discernamant dar
din probele administratate daca le-ar fi interpretat corect ar fi constat ca nu despre lipsa de
discernamant este vorba ca despre nu stiu viciu de consimtamant si atuncea legea aplicabila nu ar
fi fost textul de la lipsa de discernmant ci de la viciul de consimtamant.Ma incadrez in punctul 8?
Nu,pentru ca de fapt ce tind sa schimb starea de fapt,asta nu este gresita aplicare a normei de
drept substantial cand zic mai stabiliti dumneavoastra instanta de recurs o alta stare de fapt ca sa
vedeti ca ar fi o alta norma aplicabila.Numai la starea de fapt deja stabilita pot sa verific daca s-a
aplicat sau nu corect norma de drept substantial daca s-a invocat si in apel acest lucru.In ce
situatii totusi instanta de recurs ar putea sa discute teoretic,o sa vedem de ce teoretic,si starea de
fapt?Daca apelul ar fi nemotivat de tot.Schimba de exemplu solutia primei instante stabileste o
alta stare de fapt si nu soune de ce?Pai nemotivarea hotararii nu este motiv de recurs si atunci as
putea sa discut si starea de fapt pentru ca instanta de apel nu si-a explicat solutia, dar o sa vedeti
de ce nu pot sa fac totusi asta pentru ca atunci cand recursul este de competenta ICCJ,si in
aceasta ipoteza suntem, singura solutie pe care o poate da ICCJ este casare cu trimitere spre
rejudecare.Deci daca admite un recurs,ICCJ nu poate ,nu mai exista solutia era pe vechiu
cod,modificarea hotararii,de exemplu pe acest motiv de nemotivare instanta de recurs daca ar fi
46

considerat ca era fundamentat modifica hotararea si punea propria ei motivare.Daca solutia era
corecta,era o discutie cu recursul pe considerente, acuma poti sa faci recurs si pe considerente ca
te defavorizeaza,poate considerentele contradictorii te defavorizeaza chiar daca prin dispozitiv ai
castigat procesul,ca am discutat la dispozitii generale privind caile de atac ca pot avea interes sa
atac numai considerentele.Daca nu a motivat deloc instanta de apel de ce a schimbat starea de
fapt sau de ce a mentinut hotararea primei instante pe starea de fapt atunci instanta de recurs
admitand recursul pe nemotivare putea sa stabileasca si o alta starea de fapt,fiindca venea cu
propia ei motivare deci ii permitea de fapt dupa ce a admis recursul in motivarea solutiei sa
stabileasca o alta starea de fapt dar noua reglemenatare nu ii permite acest lucru.Singura solutie
pe care o poate da instanta de recurs,daca ea este ICCJ intr-un astfel de recurs este de casare cu
trimitere cu 2 exceptii care sunt :497 autoritatea de lucru judecat si depasirea atributiilor puterii
judecatoresti ca intr-o astfel de situatie admitand recursul va respinge actiunea ca inadmisibila nu
o mai trimite spre rejudecare ,deci constata stiti ca autoritatea de lucru judecat se poate invoca si
omisso medio, daca o constata va respinge actiunea pe autoritate de lucru judecat,normal ca nu o
mai trimite spre rejudecare si ii mai da aceasta posibilitate cand instanta a depasit atributiile
puterii judecatoresti si atunci pe ce sa o mai trimita inapoi ca nu intra in atributiile ei,o respinge
ca inadmisibila, dar altminteri cand admite recursul ea este obligata sa caseze cu trimitere spre
rejudecare.Acestea sunt motivele de recurs de la 488 aliniatul 2 deja regula non omisso medio
am tot discutat-o si nu mai revin asupra ei.
Cererea de recurs si termenul de declarare a recursului
1.)Termenul de declarare a recursului

Sunt cam aceleasi reguli ca la termenul de apel,este de 30 de zile de la comunicarea
hotararii daca legea nu dispune altfel,se aplica dispozitiile din apel privind intreruperea
termenului.
47

Daca intimatul nu a invocat prin intampinare sau din dosar nu reiese ca recursul a fost
depus peste termen el se va socoti in termen.Ce inseamna acest lucru? Daca nu am dovezile de
comunicare la dosar si aici am o etapa scrisa,comunicarea recursului,depunerea intampinarii e
dublu termen fata de apel e de 30 de zile,raspuns la intampinare in 10 zile de la comunicarea
intampinarii.Daca prin intampinare,intimatul nu spune nimic despre tardivitatea recursului si din
dosar nu rezulta ca acesta ar fi fost depus peste termen.Daca curge de la comunicare ar trebui sa
am dovezile de comunicare.Atunci nu o sa pot invoca din oficiu exceptia de tardivitate si o sa il
consider declarat in termen.Sunt situatii cand legea prevede alte termene mai scurte: de exemplu
si de la alta data,respingerea cererii de interventie daca se face in apel -5 zile de la pronuntare
sau de la comunicare dupa cum partea a fost prezenta sau absenta de la pronuntarea
incheierii,incheierea de suspendare pe tot parcursul suspendarii,hotararea de perimare recurs in 5
zile de la pronuntare daca recursul curge de la pronuntare el trebuie declarat in acest termen,iar
termenul de motivare este identic cu cel de declarare si incepe sa curga de la data comunicarii
hotararii motivate,se face trimitere la aliniatul 1 la toate acele texte pe care le-am discutat in
legatura cu termenul din apel.
Facem tema de casa.Nu stiu daca tin minte toate temele de casa dar tine minte chestiunea
asta cu pronuntarea hotararii.Am ramas tema de casa cu intreruperea termenului de apel,discutie
valabila si in recurs, in caz de moarte a partii sau moartea mandatarului partii, pentru ca textul de
la intrerupere vorbeste despre comunicare a hotararii,este vreo desosebire partea este cea care
decedeaza si mandatarul este cel care decedeza? art.469-regula generala,termenul de apel (468
aliniatul 1) este de 30 de zile de la comunicarea hotararii daca legea nu prevede altfel.art.469
raportandu-se la acest text general spune ca termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care
are interes sa faca apel si in acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii la cel din
urma domiciliu al partii numele mostenirii fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor
si termenul incepe sa curga din nou de la aceasta data.Nu discut situatia incapabililor.alin4
termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea si aici
erau doua discutii: Daca aliniatul 1 se refera si la situatia in care termenul de apel curge de la
pronuntare fiindca nu am un text care spune ca la mandatar partii care i s-a facut comunicarea si
atunci unii in doctrina spun pentru ca textul de la aliniatul 1 nu arata ca si cel de la aliniatul 4
(partii caruia i s-a facut comunicarea)inseamna ca indiferent dupa cum apelul curge de la
comunicare sau de la pronuntare ,de aia v-am intrebat daca este vreo diferenta intre aliniatul 1 si
48

4,credeti ca este sau nu este vreo diferenta?S-a exprimat si aceasta parere ca aliatul 1 spre
deosebire de aliniatul 4 nu spune despre situatia in care partii i s-ar fi comunicat hotararea, deci
in toate situatiile ar fi un motiv de intrerupere a curgerii termenului daca partea decedeaza in
intervalul in care trebuia sa declare apel.
Intrebare din sala: Daca zice din nou nu se presupune ca a fost facuta deja o comunicare?
Aliniatul 2 spune din nou,nu aliniatul 1,din nou inseamna ca curge un nou termen, face din nou o
simpla comunicare ,asta era si parerea mea ca nu este nicio diferenta, regula generala, apelul
curge de la comunicare,s-a comunicat,ca altfel nici nu ai cum sa afli ca instanta de fapt de
intreruperea termenului ca sa faci o nou comunicare ,pentru ca tu de unde stii?Ti se intoarce
dovada de comunicare cu mentiunea ca partea a fost decedata sau ca mandatarul a decedat si
atunci tu faci o noua comunicare in cazul aliniatului 1 la acelasi domiciliu. Daca era partea
Popescu Gheorghe ,zici pe numele mostenirii lui Popescu Gheorghe,ca nu ii cunosti mostenitorii
nu se suspenda solutionarea cauzei pentru ca deja am o hotarare.Tineti minte ca pentru moartea
partii nu se mai suspenda nici daca e amanarea pronuntarii.Pur si simplu nu am obligatia sa
verific cine-s mostenitorii,fac o noua comunicare si din acel moment pentru ei incepe sa curga
termenul de apel daca curge de la comunicare.La fel si in cazul mandatarului decedat.Asadar
clar,situatia deintrerupere se refera la cazul in care aplicam regula generala,termenul curge de la
comunicare.Dar daca ar curge de la pronuntare, care sunt raspunsurile posibile si care ar fi
argumentele in favoarea lor? Pai un raspuns ar fi este motiv de intrerupere si celelalt ar fi nu e
motiv de intrerupere dar este cel putin motiv de repunere in termen.Cel putin cu motiv de
repunere in termen suntem cu totii de acord ca este un motiv mai presus de vointa partii,pentru
care nu a putut efectua actul d eprocedura in termenul prevazut de lege. S-ar pune totusi
problema acestei distinctii, in sensul ca exista vreo importanta faptul ca as califica acest motiv ca
fiind unul de intrerupere sau unul de repunere in termen?La repunerea in termen este termenul in
care trebuie exercitata calea de atac,pe vechiul text erau 15 zile indiferent de motiv,aici spune ca
este termenul in care este calea de atac in principiu.Care este termenul in care trebuie declarata
calea de atac in cazul repunerii in termen? articolul 1086 aliniatul 2-aici reia textul din vechea
reglementare dar spune ca daca este vorba de exercitarea unei cai de atac durata este identica cu
cea pentru exercitarea caii de atatc.Totusi ,alta diferenta.Pot sa o consider in termen,ca-i
intrerupere ca-i motiv de repunere in termen consider calea de atac declarata in termen,ca
rezultatul ar fi acelasi,dar...Deci daca imi curge de la pronuntare,imi decedeaza partea in acest
49

interval de 5 zile de la pronuntarea hotararii avem cazul perimarii,la recurs e si mai bine ca e
numai cu recurs hotararea.Hotararea de perimare se comunica.Faptul ca termenul curge de la
pronuntare,inseamna ca trebuie sa il declar de la pronuntare?dar toate hotararile se comunica si
alea definitive,iar aici am nevoie de comunicare ca sa motivez recursul,deci il declar in termenul
de 5 zile de la pronuntare si il motivez in 5 zile de la comunicarea hotararii.Deci hotararea mi se
va comunica. La repunerea in termen am vreo diferenta?Ca daca se comunica,din ce moment pot
sa spun ca am luat cunostinta de hotarare sau puteam lua sau cand a incetat impedicarea?Daca
am comunicat hotararea inca o data pe numele mostenirii, din acel moment se prezuma ca
mostenitorii cunosc.In aceasta situatie termenul curge de la pronuntare,comunic hotararea,nu se
exercita calea de atac ca ei nu au aflat ca nu aveau cum dar comunic hotararea si ea se intoarce
cu mentiunea ca partea e decedata,o recomunic pe numele mostenirii.Cel putin din acest moment
as putea discuta de faptul ca ei ar fi trebuit sa stie? Da si atunci cel putin din acest moment ar
trebui sa exercite calea de atac.Acuma e intrerupere sau e repunere in termen?Poate oricand?
Raspuns din sala:Daca vorbim de intrerupere inseamna ca i-o comunic din nou ,daca nu vorbim
de intrerupere inseamna ca nu i-o comunic din nou,asta inseamna ca repunerea in termeno fac
cand aflu de ea ca pana atunci nu am stiut de ea.Daca acceptam ca vorbim de intrerupere atunci
ii facem comunicarea si da se intrerupe termenul.Ar fi un argument inca un argument.
Intrebare din sala:In mod normal caile de atac curg de la pronuntare,nu curg de la pronuntare
pentru ca sunt niste motive de urgenta ?Ba da,o sa vedeti si la ordonanata presedentiala. Atunci
logic ar fi sa intreruperem ca daca totusi e urgenta facem o noua comunicare.Dar ce institutie ar
trebui sa aplic ca sa intrerup?Deci daca se intrerupe fac o noua comunicare si din acel moment
curge un nou termen.Dar intre intrerupere si repunerea in termen mai este o diferenta
esentiala.Intreruperea o poate constata instanta din oficiu,repunerea in termen o poate constata
instanta din oficiu?Daca pur si simplu declar calea de atac si nu cer repunerea in termen,ce va
face instanta?Mi-o va respinge ca tardiva,deci daca eu nu observ acest lucru,deci daca eu calific
de la mine ca poate e intrerupere si nu zic nimic de repunere in termen,instanta nu o sa ma
repuna in termen din oficiu pentru ca e o chestiune care trebuie sa i-o cer.Aceasta e o prima
diferenta esentiala deci ar avea odiferenta de regim juridic categoric.Poate fi obligata instanta sa
recomunice si in cazul in care termenul curge de la pronuntare, ea comunica toate hotararile, o
comunica si pe asta, chiar daca termenul curge de la pronuntare,se intoarce dovada de
comunicare cu mentiunea partea decedata.Ce credeti ar avea instanta obligatia sa recomunice
50

hotararea?Care ar fi textul?Si indiferent ca zic intrerupere sau repunere in termen dar tot ar mai
recomunica o data?Este o situatie nereglementata de legiuitor dar nici nu imi interzice,nu imi
spune ca in situatia pronuntarii fac altceva,nu spune aceasta dispozitie nu se aplica atunci cand
termenul curge de la pronuntare ca sa ma impiedice sa aplic analogia,deci as putea sa aplic aici
analogia si sa spun ca recomunic pe numele mostenirii,si din acel moment as putea sa spun ca ei
stiu deja sau ca ar trebuie sa stie si ca nu ar mai fi o impiedicare obiectiva,daca este totusi nu au
decat sa o justifice.Daca merg pe ideea ca e repunere in termen,daca merge pe ideea de
intrerupere aici ar fi o situatie tot de aplicare a analogiei.De ce sa fac o distinctie intre situatia in
care aplic regula si situatia in care aplic exceptia sub aspectul intreruperii termenului de declarare
a caii de atac.Ar putea sa fie argumente si pentru intreruperea,pentru aplicarea prin
analogie,analogia este permisa expres si avem o situatie nereglementata de legiuitor,ca nu spune
ce se intampla .Eu cred ca de bun simt ar fi daca sunteti judecatorii,sa luati orice hotarare in
cazul asta,daca sunteti mai curajosi ziceti aplic institutia analogiei,dar sunteti avocati insa va
sfatuiesc ca in astfel de situatii in general sa va acoperiti,adica spunem in principal apreciez ca
ar fi o situatie de intrerupere dar daca instanta considera ca nu, sa considere ca e un motiv
justificat de repunere in termenul de exercitare a caii de atac.Saptamana viitoare vom discuta
restul recursului.
51

Curs 9 Procedura Civila

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 9 Procedura Civila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 9 Procedura Civila-28.04.

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Sala:anulez hotararea si revin in prima instanta

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Ce se intampla daca solutionat gresit pe o exceptie si ar fi trebui sa solutioneze tot pe exceptie

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Cererea de recurs si termenul de declarare a recursului

1.)Termenul de declarare a recursului

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

Curs 9 Procedura Civila-28.04.2015

S-ar putea să vă placă și