Curs 7 12.11.

2014

Saptamana trecuta am discutat despre clasificarea actiunilor civile pentru ca am spus ca

este necesar sa o cunoastem pentru a intelege competenta, am inceput sa discutam depsre ce
este competenta, am discutat despre competenta generala si am inceput sa discutam despre
competenta materiala. Am inceput sa discutam despre comp materiala a judecatoriilor
incercand sa interpretam textul

art.94, inclusiv in comparatie cu art 95 privind comp

tribunalului si am discutat despre determinarea competentei dupa valoarea cererii.

Daca observati, v-am adaugat aici un H indice 1, v-am spus ca prin Legea 138/2014
s-au modificat normele de competenta privind competenta judecatoriilor pentru ca a existat o
discutie cu privire la competenta privind cererea de declarare judecatoreasca a mortii si exista
o discutie daca se incadreaza in comp inst de tutela, mai prcis in competenta judecatoriilor,
sau daca neexistand un text de lege care sa prevada cine e competent in prima instanta, ar fi
fost de competenta tribunalului, apel la CA si recurs la ICCJ. Ca sa se termine aceste discutii,
prin Legea 138 se introduce un text nou in comp judecatoriei si spune expres ca aceste
categorii de cereri sunt in competenta acestei instante.
In material acestor categorii de cereri enumerate expres de la literele a-i nu conteaza
valoarea intrucat dupa natura cauzei ar fi de competenta in prima instanta a judecatoriei.Cu
privire la celelalte categ de cereri evaluabile in bani putem vorbi de o partajare a competentei
intre judecatorie si tribunal si am incercat sa determinam data trecuta care sunt aceste
categorii de cauze.Vom relua pe scurt aceste discutii si cand vom discuta astazi despre comp
mat a tribunalului. A ramas o tema de casa in ceea ce priveste determinarea competentei dupa
valoarea cererii daca tineti minte, am spus ca trebuie sa vedem care este diferenta intre
art.101 si art.103.Ce diferente ati gasit?
Sigur ca ma refer la alineatul 3 de la art.101 pt ca primele doua alienate le-am
discutat:ce inseamna executarea unui contract, ce inseamna desfiintarea unui contract.Trebuie
sa va spun ca acele chestiuni pe care vi le-am spus cu privire la raportarea valorii cauzei la
reclamant sunt o opinie din doctrina pt ca sunt alte opinii care spun de ex ca acolo unde am
un contr de vanz cump valoarea bunului este pur si simplu pretul, sau sunt alte opinii care
spun ca ar putea sa fie pretul dar daca acest pret e contestat atunci valoarea se stabileste dupa
alte criterii, respectiv fie valoarea de circulatie, fie valoarea de impunere ca si in cazul
actiunilor reale imobiliare unde avem valoare de impunere,pentru ca aceasta este apropiata de
valoarea reala a imobilului.Revenind la art.101(2) vorbea despre actiuni privind desfiintarea,
deci alineatul 1 zice cereri privind executarea unui contract, alin 2 vorbeste despre cereri
privind desfiintarea unui contract,vorbeste despre nulitate,rezolutiune,reziliere chiar daca nu
1

Curs 7 12.11.2014
se solicita repunerea partilor in situatia anterioara.Daca s-ar solicita si repunerea in sit
anterioara am discuta despre doua capete de cerere distincte.Am discutat ca actiunea in
constatarea nul abs nu este o simpla actiune in constatare, ci este o actiune in realizare ca si in
cazul rezolutiunii este o actiune in realizarea dreputlui chiar daca nu exista un capat de
cerere prin care solicita repunerea in situatia anterioara.
Art.101 alin.3

n cererile de aceeai natur, privitoare la contracte de locaiune ori de

leasing, precum i n acelea privitoare la predarea sau restituirea bunului nchiriat ori arendat,
valoarea cererii se socotete dup chiria sau arenda anual.
Spune cereri de aceeasi natura, si atunci cand cer executarea unui astfel de contract
de locatiune, leasing, inchiriere, arenda, in sensul sa mi se predea bunul fie de cel care are obl
de a preda ca sa il folosesc in acest scop,fie la expirarea termenului obligatia mea locatar,
chirias sa-l restitui, la ce valoare ma raportez pt ca nu este vorba de un transfer a dr de prop sa
ma raportez la valoarea de circulatie a bunului mobil/imobil (nu numai imobile,pot sa am si
bunuri mobile) dar nu am o val22oare de circulatie pentru ca nu este un transfer de drept real,
nu e aceeasi situatie ca in cazul contractului de vanz-cump de exemplu unde se transmite dr
de prop si raportez competenta la valoarea bunului asupra caruia s-a transmis dr de prop.Fiind
vorba de o inchiriere, aici se transmite un dr de creanta.Cum il evaluez intrucat nu il pot
evalua ca in cazul dr de prop si de aceea legiuitorul imi ofera acest criteriu:am in vedere
chiria, arenda, leasingul pe un an de zile.De ex:cer predarea autoturismului luat in leasing
=, ma raportez la valoarea leasingului pe un an daca nu mi-l preda cel de la care l-am luat in
leasing/ daca trebuie s ail restitui daca se desfiinteaza contractul. La desfiintarea contractului
(motiv de nulitate/rezolutiune) nu ma raportez la valoarea de circulatie a bunului intrucat nu e
vorba de un transfer de prop.Astfel, chiar daca trebuie sa restitui masina ca s-a cerut
rezolutiunea contr pt ca nu am platit ratele, nu ma raportez la valoarea masinii, ci la valoarea
ratelor din ultimul an.In contr de locatiune nu ma raportez la valoarea imobilului, ci la
valoarea chiriei datorate pe un an de zile.Da? deci imi da acest criteriu.
Dar daca cer chiria restanta pe 3 ani de zile? La ce ma raportez?Tot la chiria la un an de
zile,ce parere aveti?imi da acest criteriu cand nu am altul, dar tineti minte ca am discutat
faptele cu dubla relevanta cand cer o suma de bani, ma raportez la valoarea acelei sume de
bani.Aici cer o suma de bani, chiria pe 3 ani nu am cum sa stabilesc competenta raportanduma la chiria de pe un an de zile. Pentru ca cer o suma.
Cand as putea sa ma raportez la chriria de pe un an de zile?daca nu as avea un contr cu
titlu executoriu, pt ca stiti ca si cel sub semnatura privata este cu titlu executoriu daca este
inregistrat la organele fiscale si eu vin si cer chiria pt ca constat ca nu imi plateste chiria in
2

Curs 7 12.11.2014
mod regulat.Daca nu vreau sa il chem tot timpul in judecata si spun ca vreau sa fie obligat sa
imi plateasca chiria pe viitor si devine obligatoriu cand obligatia este scadenta, la ce m-as
raporta? E mai greu de imaginat. La un contr de intretinere, si ajungem imediat la art.103 ,
nu imi platesc intretinerea si transform intretinerea intr-o suma de bani si constat in mod
regulat ca nu imi plateste si cer instantei sa il oblige si imi plateasca pt viitor.La ce ma
raportez?La valoarea pe un an,la asta se refera art.103.
Dar trebuie sa observati o prima diferenta: la 103 vorbeste cereri care au ca obiect
prestatii successive ,pana aici s-ar parea ca e la fel ca la 101 dar vorbeste de contracte pe
durata determinata, dar inchirirerea ar putea fi si pe durata det si pe durata nedeterminata,
valoarea se stab dupa valoarea prestatiei anuale.
Observati ca la 101 se vorbeste de obl nascute din contracte iar in art 103 nu imi
vorbeste despre contracte, ci de cereri care au ca obiect un dr la prestatii successive care
pot fi dintr-un fapt ilicit, nu neaparat dintr-un contract,o prima diferenta.Daca cer sa
imi plateasca pt viitor despagubiri periodice la ce ma raportez?la valoarea acestora pe durata
de 1 an.Ce pot fi aceste despagubiri periodice la fapte ilicite cauzatoare de prejudicii? doar
ati facut raspunderea civila delictuala.
Calc pe cineva cu masina, raman cu o infirmitate, pierd din salariu, scad din diferenta
intre salariul pe care l-ar fi avut si indemnizatie primita de la asigurarea sociala.Nu? Nu ati
facut spete concrete la raspunderea civila delictuala?Nu? Acum am un salariu constant ca
judecator,e clar ca il obtin pana la pensie.Dar daca maine ma calca cineva cu masina si nu
mai sunt capabil sa prestez munca de judecator. Pot sa cer diferenta intre salariu si pensia de
boala?si voi cere instantei sa se pronunte si pt viitor ca doar nu o sa il chem in judeata in
fiecare luna.La ce ma raportez?cum stabilesc competenta dupa valoare?la ce mi-ar datora pe
un an de zile.Intelegeti acest lucru?Dar daca as cere retroactiv pt ca m-a calcat in urma cu doi
sau 3 ani si cer pt 3 ani pt ca pana imi pronunta hotararea mai trec cateva luni.Fapta cu dubla
relevanta pt ca tine si de stabilirea competentei,dar si de fondul litigiului.Atunci ma raportez
la suma pe care o cer.Intelegeti? Acest criteriu il aplic cand nu am altul.
Intretinerea poate avea ca izvor nu numai contractul, ca poate avea ca izvor si
legea:obligatia legala de intretinere.Daca eu minor cer de la unul din parinti obligatie de
intretinere sau un sot de la celalalt sot, sau un parinte de la un copil si cer pe viitor la ce ma
raportez:la ce mi-ar datora pe un an de zile.Dar daca cer retroactiv ma raportez la suma
concreta pe care o cer intrucat poate fi mai mare sau mai mica.Deci daca cer mai putin, cer
numai pe 6 luni ca nu am putut sa ma intretin 6 luni si cer pe viitor nedeterminat competenta
se determina pe un an de zile.Daca am un contract de intretinere pe durata nedet raport
3

Curs 7 12.11.2014
contractual, in baza caruia transfer dr de prop asupra unui imobil si cer rezolutiunea (!la contr
de intretinere rezolutiunea poate fi pronuntata numai de instanta, nu am decl unilaterala a
rezolutiunii;e o discutie daca pot sa am un pact comisoriu,oricum nu am pact comisoriu
trebuie sa vin in instanta) la ce valoare ma raportez?Intretinutul cere rezolutiunea
contractului pt ca nu i-a prestat intretinere.Ne raportam la valoarea imobilului intrucat acest
criteriu il folosesc atunci cand nu am alt criteriu.Daca cer rezolutiunea contr de leasing ce
criteriu pot sa am dupa valoare intrucat acolo nu am un dr real sa ma raportez la valoarea
bunului.La contr de intretinere am un transfer de dr real acolo am un criteriuma raportez
la art.101 (1).
CONCLUZIE:

Cand cer prestatie pe viitor fara sa determin atunci nu am alt criteriu decat asta pe

care mi-l ofera legeavaloarea pe 1 an de zile

Cand cer desf unui contr care nu imi transmite un dr real merg pe acest criteriu

chirie, arenda ,leasing pe un 1 de zile.

Cand am un transfer de dr real ne raportam la criteriul valorii bunului transmis in

schimbul intretineriima duc la art.101 alin.1.

Daca cer intretinere,chirie, leasing retroactiv pe 2 ani, 3 ani, 5 ani ca pana la urma
prescriptia e de ordine privata, ne raportam la suma solicitata(101 alin.1).Sa va
imaginati ca aceste criterii le-a introdus in art.101 alin.3 si 103 din niste nevoi
practice pt ca in V.C. aceste criterii nu existau si jurisprudenta s-a intrebat la ce
criteriu sa se raporteze. Practica s-a dus pe valoarea chiriei , leasingului , arendei pe 3
ani dar legiuitorul nu a facut aceasta corelare si e firesc intrucat prescriptia a devenit
de ordine privata, ramanand la ordinea paratului sa invoce sau nu prescriptia.
Ex:Daca astazi, 12 noiembrie, cer intretinerea pe care mi-o datoreaza incepand cu data

de 1 ian 2011 o parte din datorie este prescrisa, mai exact cea dintre 1 ian 2011 si 12 noi
2011, dar ramane la latitudinea paratului sa invoce sau nu implinirea termenului de
prescriptie. Mai aveti vreo nelamurire legata de cele doua texte?
Ce-am vrut sa va mai atrag atentia este vorba despre art 125 care vorbeste despre
competenta de solutionare a cererilor in constatarea dreptului si ceea ce trebuie sa tineti minte
si spune art 125 ca cererile in constatarea competenta instantei se determina pt regulile
prevazute pt cererile avand ca obiect realizarea dreptului.Deci nu conteaza ce fel de
actiune introduc, voi aplica cand este cazul aceleasi criterii de determinare a competentei
dupa valoarea obiectului.
4

Curs 7 12.11.2014
Ex:nu introduc act in revendicare ci act in constatarea unui dr real, ma raportez la
valoarea bunului asupra caruia poarta acel drept.Deci am discutat despre competenta
judecatoriei de a judeca in prima instanta(art.94 pct.1).
Art.94 alin. 3 vorbeste despre cai de atac imp autorit administratiei cu activitate
jurisdictionala si alte organe cu astfel de activitate in cazurile prev de lege.Daca legea nu
ar prevede, de competenta cui ar fi aceste cauze.Ce fel de actiuni sunt acestea in mod
obisnuit?de contencios administrative in functie de autoritate ar fi de competenta
tribunalului/C de A deci nu mergem pe art. 95 pt ca niciun text de lege nu prevede de
competenta cui ar fi intrucat in legea contenciosului imi spune de competenta cui ar fi, asa
este?cand e de competenta tribunalului si cand e de competenta C de A. Deci iata ca aceste
cereri ar fi de fapt niste cereri de contencios administrativ si daca nu ar exista un astfel de text
ar fi de competenta Tribunalului sau C de Apel in functie de organul administratiei publice
dupa cum acesta este unul local sau central.
Care sunt cazurile prev de lege in care astfel de cai de atac sunt de competenta
judecatoriei? Tineti minte ca legea contenciosului spune ca nu sunt de competenta instantelor
de contencios acele cereri pt care un text de lege prevede o alta competenta.Trebuie sa am un
text de lege care sa prevada o alta competenta in favoarea judecatoriei.Impotriva hotararii
comisiei a fondului funciar,impotriva hotararii comisiei locale,pot sa fac contestatie

la

comisia judeteana iar hotararea comisiei judetene o pot ataca cu plangere la judecatorie.Tot
de la drepturile reale,in materie de expropiere avem L.33 care imparte competenta intre
instanta de contencios administrativ (ex:acolo unde atac declararea utilitatii publice) si sectia
civila a tribunalului acolo unde atac modul de stabilire a despagubirilor.Acolo am text special
in legea expropierii care imi imparte competenta numai intre sectii si complete specializate
ale tribunalului.Sigur pot avea competenta si la C de A atunci cand declararea utilitatii se face
prin hot de govern cand avem un interes national.
Alt caz expres prevazut de lege: la dr reale:imp incheierii registratorului sef de carte funciara
pot sa fac plangere la judecatorie intrucat imi spune acest lucru Legea 7/1996 (Legea
Cadastrului)
Iata ca judecatoria judeca astfel de cereri numai daca am un text de lege care le da
expres in competenta ei;daca nu am text de lege, ar fi actiuni de contencios adminsitartiv si
competenta se imparte intre tribunal si C de A.
Art.94.alin.4-alte materii date de lege in competenta lor
Ex CPC:
5

Curs 7 12.11.2014
-cereri de abtinere si recuzare a judecatorilor,grefierilor,procurorilor sunt de competenta
judecatoriei;
-caile de atac. de retractare impotriva propriilor hotarari sunt de competenta judecatoriei cu
unele mici exceptii(ex:in materie de revizuire daca am contrarietate de hotarari );
-indreptarea erorilor materiale;
-contestatia la titlul;
-lamurirea dispozitivului;
-completarea hotararii daca instanta se pronunta pe un capat de cerere;
Ex din alte legi speciale:
- in materie de asociatii si

fundatii sa acorde

personalitate juridical este competenta

judecatoria;
-in materie electorala, diferse contestatii in aceasta materia se impart intre judecatorie si
tribunal.
De retinut:orice alte materii date de lege in competenta lor,legea inseamna fie chiar in codul
de procedura civila, fie in legi speciale.
COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALELOR
V-am spus, ca si conceptie, legiuitorul acorda plenitudine de competenta
tribunalului, in sensul ca vine la art.95 pct 1 si spune ca judeca in prima instanta (vorbesc
de competenta materiala procesuala ) toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta
altor instanteori de cate ori un text de lege nu imi spune instanta competenta, ma voi adresa
tribunalului.
Cine este instanta competenta sa solutioneze actiunile avand ca obiect atingerea adusa
dr nepatrimoniale reglementate de codul civil?Unde sunt protejate aceste dr nepatrimoniale
in Codul Civil? De la art.252-ocrotirea personalitatii umane,253-mijloace de aparare;254-dr
la nume etc intre 252 si art.257.De competenta carei instante sunt aceste actiuni? Se
incadreaza daca vorbim de obligatii de a face sau de a nu face neevaluabile de bani derivand
din incalcarea unor drepturi nepatrimoniale din cele amintite de cod sunt de competenta
judecatoriei sau a tribunalului? Raspunsul nu este unul smplu si redactorii nu s-au gandit ft
bine pt ca in vechiul cod si in prima varianta a noului cod enumerau de fapt ce cauze erau in
competenta tribunalului si orice alte cauze care nu sunt date in mod expres de lege in
comeptenta altor instante.Nu avem un raspuns clar pt ca aparent s-ar incadra aici la litera h ca
am un text de lege care mi-l da expres in compententa unei instante dar au spus ca nu au vrut
6

Curs 7 12.11.2014
ca aceste categorii de cereri care sunt relativ complexe sa fie de competenta in prima instanta
a judecatoriilor; au spus ca totusi sunt de competenta tribunalului pt ca nu s-ar incadra pe
litera h.Repet, explicatia nu e suficient de clara si nici eu nu va pot da o explicatie destul de
clara. La fel si la cele patrimoniale s-a spus ca acestea, dupa natura lor, ar fi deja de
competenta tribunalului in virtutea plenitudinii sale de competenta, deci indiferent ca cer o
reparare nepatrimoniala sau patrimoniala a prejudiciului ar fi de competenta tribunalului. In
vechea reglementare erau enumerate o serie de cereri de competenta in prima instanta a
tribunalului pt ca judecatoria era in plenitudine de competenta si enumerau:litigii de munca,
litigii de prop intelectuala etc.Acum art.95 pct 1 nu spune nimic insa marea majoritate a
acestor categorii de litigii sunt data in comp tribunalului prin legi speciale (ex:liigiii in
materie de expopriere-L.expropierii in competenta tribunalului litigii privind cuantumul
despagubirilor; litigii individuale de munca-Tribunalul pt ca avem un text special;dr privind
asigurarile sociale-Tribunalul;despagubiri pt erori judiciare cauzate de stat pt procesele
penale-CPP pana la urma toate aceste categorii de cauze care sub imperiul vechiului cod
erau de comp tribunalului raman de comp tribunalului dar nu pt ca s-ar incadra aici,ci pt ca
avem alte cereri date de lege in competenta lor.Oricum, unele scapa.Avem anumite categorii
si in materia dr de autor unde nu am text expres.Atunci vine doctrina si ne lamureste ca
raman sa fie de comp tribunalului in prima instnata si nu se imparte comp intre tribunal si
judecatorie dupa valoare si daca nu ar fi la valoare nu ar fi de competenta judecatoriei pe lit h
intrucat legiuitorul nu a vrut sa ia din competenta tribunalului sub nicio forma ci, mai mult, a
vrut ca tribunalul sa ia din competenta judecatoriei.Deci iata ca ce trebuie sa intelegeti de aici
este ca, in primul rand, asta e regula, daca nu am niciun text de lege ma duc la
tribunal.Probemele se ridica acolo unde as spune ca am un litigiu patrimonial sau cand avem
o obligatie de a face sau de a nu face neevaluabila in bani.Nu ma duc la judecatorie sau nu se
imparte intre jud si tribunal dupa valoarea litigiului cu privire la acele cereri care si sub
vechea reglementare erau de competenta tribunalului cerand un judecator specializat.Repet,
ca norocul marea majoritate a acelor categorii sunt in legi speciale.
Actiunea in anularea marcii e in competenta tribunalulii Bucuresti.Actiunea in
contrafacere este in competenta ?ramane tema de casa pentru toata lumea. Va uitati la legea
privind marcile, categorii de actiuni din legea privind marcile.Ramane sa ne limitam la aceste
doua chestiuni:actiunea in anulare si actiunea in contrafacere.
Si aici v-am spus deja:dispozitii speciale in legi speciale, dar avem dispozitii speciale
si in CPC care nu ne lasa sa ghicim daca e la tribunal sau la judecatorie o cauza dupa crit
art.94 pt ca la art.128 spune ca incidentele privind arbitrajul sunt de competenta
7

Curs 7 12.11.2014
tribunalului in circumscriptia caruia are lor arbitrajul deci vorbeste de o competenta
materiala si teritoriala daca observati.Un text din CPC imi spune expres cine e competent.E
un text la competenta teritoriala pentru ca imi determina si instanta competenta territoriala. E
la dispozitii speciale, pardon.
V-am dat doua incidente din arbitraj 547,563-daca e recuzat un arbitru cine solutioneaza
cererea de recuzare?tribunalul in a carui circumscriptie are loc arbitrajul.
In alte materii date de lege in competenta lor. Repet, ori in CPC ori in legi speciale(recuzarea
jud propriilor instane, abtinerea jud propriilor instante, recuzarea sau abtinerea jud de la
instanta inferioara cand nu se poate constitui un complet de judecata sa imi judece cererea de
recuzare,caile de atac de retractare din propriile hotarari,indreptarea erorilor materiale din
propriile hotarari, conflictele de competenta din judecatoriile aflate in circumscriptia lor
teritoriala etc)
Revenind la competenta materiala functionala, in afara de a judeca in prima instanta cereri pt
care legea nu prevede instanta competenta sau care sunt date expres in competenta lor,
tribunalele pot sa judece apeluri si recursuri.Judecatoriile nu pot judeca aceste cai de atac,
judecatoria nu e competenta material functiona sa judece cai de atac de reformare, ea
poate judeca cai de atac de retractare impotriva propriilor hotarari.
Tribunalul are competenta de a judeca apeluri impotriva hot data de judecatoriile din
circumscriptia lor.Pot avea o problemapt ca de ex la nivel de judet Cluj am un tribunal si un
tribunal specializat si atunci se pune problema daca un apel e de comp tribunalului sau de
comp trib specializat si in acelasi tribunal e de comp sectiei civile sau a sectiei 2? Ideea e ca
tribunalul judeca apelurile impotriva pronuntate de judecatorii in prima instanta.O sa vedeti
cand facem in caile de atac ca o hotarare data in prima instanta este susceptibila de apel, sunt
insa hotarari in care legea exclude apelul si sunt susceptibile numai de recurs.Ex:in
contencios administrative unde prima instanta ar fi tribunalul si recursul in comp Curtii de
Apel. Diferite procedure sunt susceptibile numai de recurs pe chestiuni de procedura sau sunt
hotarari care nu au deloc cai de atac (ex:in materie de stramutare)
Art.95 alin. 3:judeca recursul numai in cazurile expres prev de lege.Tineti minte
ca v-am facut o schema pe tabla si tribunalul este competent sa judece in prima instanta si
legiuitorul vine si da in comp judecatoriei anumite cauze.Instanta cu plenitudine de
competenta sa judece apeluri este curtea de apel.Tribunalul judeca apeluri doar in mod
exceptional impotriva hot pronuntate in prima instanta de judecatorie pt ca s-a adoptat
criteriul proximitatii raportat la distanta geografica fata de judecatorie. Tribunalul judeca si
recursuri in cazurile expres prevazute de lege .
8

Curs 7 12.11.2014
Daca se suspenda solutionarea cauzei in fata judecatoriei,impotriva incheierii de
suspendare pot exercita numai recurs.Daca se perima hotararea de la judecatorie,pot sa
exercit recurs impotriva acelei hotarari.Acestea sunt cazuri expres prev de lege.Daca spune
legea ca impotriva acelei hotarari data de judecatorie exista numai recurs, nu mai trebuie sa
spuna ca recursul e de competenta tribunalului, ci ma incadrez in sit in care am o hotarare
susceptibila doar de recurs.Nu trebuie sa imi spuna expres ca recursul e de competenta
tribunalului, intelegeti acest lucru? Pai care e diferenta daca as interpreta altfel? Nu am cum
sa ajung la ICCJ de la judecatorie deci nu trebuie sa imi spuna legea ca instanta competenta
sa judecee acel recurs e Tribunal ci e suficient sa spuna ca impotriva hotararii avem doar
calea de atac a recursului

Revenind la problema competentei materiale a Tribunalului pe care aproape am terminat-o.

Am discutat chestiunea aceasta a competentei funcionale de a judeca recursul si am
spus ca este suficient ca un text de lege sa prevad ca o hotrre pronunata de judectori este
susceptibila numai de recurs, deci nu are si apel, nseamn ca acel recurs este de competenta
Tribunalului.
Argument in plus care ar fi instana competenta daca am interpreta altfel?
Noi am spus ca ICCJ. Daca ne ducem la art 97 NCPC, la punctul 1 ,,recursurile
declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel, precum si a altor hotrri, in cazurile
prevzute de lege. Observam ca spune ,, mpotriva hotrrilor curilor de apel si in cazurile
prevzute de lege deci nu ar trebui totui sa mearg la ICCJ pentru ca aceste cazuri prevzute
de lege se refera la hotrrile altor organe cu activitate administrativ- jurisdic ionala - sau nuce pot fi atacate direct la ICCJ.
De exemplu, in materie de rspundere disciplinara a magistrailor hotrrea seciei de
judectori sau de procurori are cale de atac - recursul la secia de contencios a ICCJ. Deci asta
nseamn in alte cazuri prevzute de lege.
Acolo legea spune se ataca cu recurs la ICCJ. Deci la ICCJ spui cnd e un recurs care
nu e mpotriva unei hotrri date de o curte de apel. In rest este suficient sa spun ca se ataca
cu recurs. La Curtea de Apel vom avea aceeai chestiune. Spune judeca recursurile in cazurile
expres prevzute de lege. Nu trebuie sa spun legea ca este Curtea de Apel competenta sa
judece acel recurs ci este suficient ca legea sa spun ca o hotrre a Tribunalului este
susceptibila de recurs pentru ca acel recurs merge step by step. Nu sare de la Curte de Apel la
9

Curs 7 12.11.2014
ICCJ, ci este de competenta ICCJ. Deci aa se interpreteaz aceasta sintagma ,, in cazurile
prevzute de lege.

CURTEA DE APEL
Curtea de Apel, am discutat deja foarte mult. Am spus de la nceput, Curtea de Apel
judeca in prima instana, ce fel de categorii de cauze? De contencios administrativ.
Competenta intre Curtea de Apel si Tribunal , in materia contenciosului administrativ,
(vorbim de competenta materiala procesuala, deci de a judeca in prima instana pentru ca deja
Curtea de Apel in materie de contencios judeca si recursuri), deci in prima instan a cum se
mparte? Cine mi spune cum se mparte? Art. 96 ce mi spune? Curtea de Apel judeca ,, in
prima instana, cererile in materie de contencios administrativ si fiscal, potrivit legii
speciale. Deci nu ne spune NCPC cum se mparte competenta intre Curtea de Apel si
Tribunal. mi spune legea special. Care este aceea? Legea contenciosului administrativ. Ne-a
reprodus in slide articolul din legea contenciosului administrativ. Am vorbit deja despre el.
Nu o sa-l reia. Sa reinem cele 2 criterii: raportat la natura cauzei pentru ca daca este o
cauza privind taxe, impozite, contribuii, datorii vamale sau accesorii ale acestora pana la 1
milion - aici avem odat dup natura, litigii patrimoniale privind taxe impozite datorii
vamale, daca sunt pana la 1 milion de lei merg la Tribunal, iar daca sunt peste 1 milion de lei
la Curtea de Apel si in funcie de organul emitent locale si judeene merg la Tribunal iar
cele centrale merg la Curte de Apel.
De exemplu, o hotrre a Consiliului Local de aprobare a planului urbanistic general
unde se ataca? La Tribunal! Ce cale de atac are? Recursul. Daca are numai recursul, acest
recurs de competenta cui este? Curtea de Apel. ,,In recurs in cazurile prevzute de lege deci
daca ai o hotrre pronunata de Tribunal care e susceptibila numai de recurs, va fi
competenta Curtea de Apel. Punctul 1 de la art. 96 l-am epuizat. Competenta in materie de
contencios a Curii de Apel o tim si de la administrativ.
Punctul 2 al art. 96 : ,,ca instana de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor
pronunate de tribunale in prima instana. La judectori am spus ca mpotriva hotrrilor
pronunate de judectori in prima instana existe apel la Tribunal. mpotriva hotrrilor
pronunate de Tribunal in prima instana am apel la Curte de Apel.
O sa vedem cnd vom face cile de atac. Marea majoritate a hotrrilor sunt
susceptibile de apel pentru ca sunt date in prima instana. O parte mai mica sunt susceptibile
10

Curs 7 12.11.2014
numai de recurs -

acolo unde legea spune ca nltura apelul, am vorbit deja despre

contencios, ar mai fi si in alte proceduri cum ar fi renunarea la judecata, renunarea la dreptul

subiectiv, hotrrea de expedient, s.a.m.d. Acolo nu am apel, doar recurs. Dar in rest se ataca
doar cu apel sau nu se ataca cu apel acolo unde legea mi spune ca o hotrre nu este
susceptibila nici de apel nici de recurs, cum ar fi aceea in materie de strmutare, din ce tim
deja si din penal.
Iat deci ca in ceea ce privete competenta materiala funcionala, Curtea de Apel
judeca apelurile date tribunale in prima instana si ca si instana de recurs spune punctul 3 ,,
in cazurile anume prevzute de lege. Am spus deja care sunt cazurile anume prevzute de
CPC renunarea la dreptul subiectiv, renunarea la judecata, hotrrea de expedient.
Legi speciale, am discutat deja, legea de contencios spune ca hotrrea data in
contencios se ataca numai cu recurs si mai sunt si alte cazuri expres prevzute de lege.
Pentru ca ne-a spus si ne reamintete, aveam legi speciale nainte de intrarea in
vigoare a NCPC, cum este legea caselor naionalizate pe scurt, legea imobilelor preluate in
mod abuziv de ctre stat in perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, lega 10/2001 spune
ca hotrrea data de secia civila a tribunalului era susceptibila numai de recurs la curtea de
apel. Mai aveam legea privind condamnrile cu caracter politic, legea 221/2009 care spunea
ca hotrrea pronunata de tribunal in prima instana este susceptibila numai de recurs, recurs
de competenta curii de Apel. Vine legea de punere in aplicare a NCPC si ne-a amintit cnd
am discutat despre aplicarea in timp a legii, ca ea cuprinde 2 categorii de norme si anume:
norme care rezolva conflictul de legi in timp si dispoziii tranzitorii care modifica anumite
texte din legi speciale ca sa le aduc in concordanta cu NCPC. In astfel de situa ii in care legi
speciale, nainte sa spun ele ca o hotrre data de tribunal ca este susceptibila numai de
recurs spune legea de punere in aplicare a NCPC, legea 76/2012 ca de acum ncolo, acestea
vor fi susceptibile numai de apel. Aadar chiar daca pornesc numai de la tribunal in prima
instana, se opresc in apel la Curtea de Apel si nu mai merg in recurs la ICCJ. Asta ne-a spuso doar ca o paranteza ca sa vedem ca ceea ce am citit in legi speciale, hotrri ale tribunalului
care se ataca numai cu recurs, de fapt, nu se mai ncadreaz aici pentru ca legea de punere in
aplicare spune ca ceea ce in legi speciale nainte de intrarea in vigoare a NCPC se ataca
numai cu recurs, de acum ncolo nseamn ca se ataca numai cu apel. Chiar daca cumva nu o
gsim in vreun program de legislaie actualizat sa tim ca ceea ce se spune in aceste legi

11

Curs 7 12.11.2014
speciale, nainte, ca hotrrea tribunalului este susceptibila numai de recurs, de fapt nu se
ncadreaz aici ci se ncadreaz numai la apel.
Si in alte materii date prin lege in competenta lor (a Curilor de Apel) ca si in cazul
judectorilor si tribunalelor, recuzarea si abinerea propriilor judectori, conflicte de
competenta intre instane din raza lor teritorial.
O sa vedem ca deja curtea de apel judeca si strmutri pentru anumite motive, in
lumina NCPC, cnd este vorba despre strmutri de la instan e din circumscrip ia ei, pentru
ca evident nu poate sa judece strmutri de la ea la alte instane, ca astea sunt de competen a
ICCJ.
Judeca cile de atac de retractare mpotriva propriilor hotrri. Acestea sunt date in
competenta lor prin dispoziiile NCPC.
*****

In materie de competenta ne-a mai indicat cteva texte si anume , art. 120 pentru ca o
sa vedem ca dei e la competenta teritoriala, la dispoziii speciale, ,, cereri privitoare la
insolventa sau concordatul preventiv spune ca ,, sunt de competenta exclusiva a tribunalului
in a crui circumscripie i are sediul debitorul. Aadar 120 mi determina si competenta
materiala si competenta teritoriala dar oricum sub acest aspect este un text special care
prevede ca o anumita cerere este de competenta tribunalului dar tim si din legile speciale
privind insolventa, concordatul preventiv, mandatul ad hoc, ca si in acele legi speciale,
apropo nu numai in art. 120 NCPC, se prevede ca aceste categorii de cereri sunt de
competenta tribunalului. Si pentru ca tot am vorbit. Aici i da seama ca ni l-a pus pe slide la
Curtea de Apel si trebuia sa l pun la Tribunal ca e de competenta Tribunalului si noi am
lsat-o sa vorbeasc. Deci art. 120 l punem la tribunal la alte cereri date in competenta lui
prin lege. Deci nu este la art. 96 punctul 4 ci este la 95 punctul 4. A greit slide-ul. Nu e la
competenta curii de apel ca e la competenta tribunalului.
*****

La tribunal am vorbit de incidente in materie de arbitraj. Am spus ca tribunalul judeca

incidente in materie de arbitraj si ne-a dat exemple, bunoar recuzarea arbitrilor. In schimb
aciunea in anularea hotrrii arbitrale daca ne ducem la textul art. 610 este de competenta
Curii de apel. Deci tribunalul ( apropo de punctul 4 al art. 95) judeca incidente in materia
arbitrajului - deci tot ce se ivete pe parcursul procesului in fata tribunalului arbitral . Dar
12

Curs 7 12.11.2014
dup ce tribunalul arbitral a dat soluia s-a dezinfestat, aciunea in anulare (nu termina
fraza), o sa vedem (nu facem arbitrajul, ne spune doar ca tim ). mpotriva hotrrii
arbitrale, exista aceasta cale de atac, aciunea in anulare si ea nu este de competenta
tribunalului ci este de competenta curii de apel pentru ca a a prevede un text special , si
anume art. 610 din NCPC in materia arbitrajului.

COMPETENTA MATERIALA A ICCJ

A citit deja Mihai textul art. 97 punctul 1 si am vzut ca judeca recursuri mpotriva
hotrrilor pronunate de curile de apel care pot fi hotrri pronunate in prima instan a, de
exemplu in materie de contencios sau pot fi hotrri pronunate in apel, acolo unde hotrrea
in prima instana a fost pronunata de tribunal.
Nu toate hotrrile pronunate in prima instana de tribunal, susceptibile de apel la
curte de apel, mai sunt susceptibile hotrrile curii date in apel si de recurs la ICCJ pentru ca
vine art. 483 NCPC si mi limiteaz hotrrile susceptibile de recurs daca ne uitam si am mai
amintit acest art. in mai multe rnduri pentru ca alin. 1 spune ,, hotrrile date in apel sau cele
date potrivit legii fr drept de apel ( cum sunt cele in materie de contencios, ca astea sunt
numai cu recurs) precum si alte hotrri in cazurile expres prevzute de lege sunt supuse
recursului.
Alin. 2 spune ca totui nu sunt supuse recursului anumite categorii pe care nu le
discutam aici dar de exemplu, in litigiile patrimoniale., Tribunalul judeca in prima instan a de
la ce valoare? de la 200 000 in sus! Pai daca am o cerere in valoare de 200 001, ce cale de
atac am? Apel la curte de apel! Dar hotrrea curii de apel este susceptibila de recurs? Nu
mai este!
Recursuri mpotriva hotrrilor curilor de apel nu judeca dect mpotriva (nu
continua) atunci cnd legea ii permite. Art. 483 exclude de le recurs anumite categorii de
hotrri si ne-a data exemplul litigiilor patrimoniale si ne- a mai spus in legtura cu art. 483
ca avem acea lege de degrevare a instanelor care chiar majoreaz acest cuantum la 1 milion
de lei.
Practic ICCJ in prezent aproape ca nu mai are in competenta sa judece recursuri de i
este vzute de legiuitor ca fiind o veritabila curte de casaie si are acest rol de uniformizare a
jurisprudenei inclusiv pe calea recursului in casaie. Ea de fapt nu i exercita in concret acest
rol pentru ca foarte puine cauze mai ajung la ea in recurs. Fiindc teoretic mai ajung la ea in
13

Curs 7 12.11.2014
recurs, cauzele care pornesc de la tribunale in prima instana, au apel la curte si ar mai avea
apel (cred ca a vrut sa spun recurs) la ICCJ dar vedem ca o buna parte sunt excluse de art.
483. Altele sunt excluse de legi speciale pentru ca tocmai ne-a spus ca vine legea 76/2012 si
ne spune ca ceea c scrie in legi speciale ca e susceptibile de recurs, va fi susceptibil numai de
apel. Deci ce a pornit de la tribunal in prima instan a, pe legea caselor naionalizate, pe legea
condamnrilor cu caracter politic are numai apel la curte indiferent de cuantumul
despgubirilor cerute. Nu mai are recurs la ICC. Si atunci ICCJ va judeca foarte pu ine
recursuri in concret. Aproape ca secia 1 civila nu mai are volum de munca in prezent, dar sa
se nelege acest text.
Deci mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel in apel, dar repet si acolo
unde legea nu spune ca sunt susceptibile numai de apel (ca unde mi spune ca sunt
susceptibile numai de apel nseamn ca nu mai au si recurs) sau nu le exclude 483 sau in
cazurile anume prevzute de lege. Deci chiar daca nu e o hotrre a cur ii de apel poate sa fie
o hotrre a unui organ cu activitate administrativ jurisdicionala care se ataca cu recurs la
ICCJ si de exemplu recursul mpotriva hotrrii seciei de judectori sau procurori in materie
disciplinara (tragere la rspundere disciplinara a judectorilor si procurorilor).
Recursul in interesul legii si cererile in vedere pronunrii unei hotrri prealabile
pentru rezolvarea unei probleme de drept, iniial a intenionat sa le discute aici dar nu are sa o
fac pentru ca avem prea puin timp si nu vom reui sa discutam competen a teritorial. RILul l tim din penal si tim ca el presupune ca instanele in aplicarea si interpretarea aceluiai
text de lege sa fi dat hotrri ramase definitive diferite, deci prin care au ajuns la concluzii
diferite, in aplicarea si interpretarea aceluiai text de lege.
Cine are calitate procesuala activa (dei acesta nu este aciune procesuala in justiie) sa
sesizeze ICCJ cu un RIL?
1. Procurorul general fie de la sine putere fie pentru ca i se cere acest lucru de
ctre Ministrul Justiiei
2. Colegiile de conducere ale curilor de apel si al ICCJ ( din pcate). Nu ar
trebui sa avem noi la nivelul ICCJ jurisprudena neunitara.
Curile de apel pentru ce fel de hotrri? Fie pentru cele pronunate chiar de ele, fie
pentru cele ramase definitive la instane din circumscripia lor.
Curte de apel Cluj de exemplu, pentru ce hotrri ar putea sa sesizeze ICJJ? Daca ea
are practica neunitara sau daca o cauza se oprete la tribunal ca tocmai ce am spus ca cele de
14

Curs 7 12.11.2014
la judectori se opresc la tribunale. Daca am hotrri definitive de la tribunale in aplicarea sau
interpretarea aceluiai text de lege care ajung la concluzii diferite. O sa vedem ca din pcate
ICCJ considera ca practica neunitara a unei singure curi de apel nu este practica neunitara.
Adic daca noi avem 2 complete care in mod diferit se pronuna prin hotrri definitive pe
aceeai chestiune de drept, spun, aceasta nu este practica neunitara. Trebuie sa caut si alte
instane de acelai grad care dau soluii diferite ca sa dovedeti ca merita sesizata ICCJ si ca e
o problema de interes naional, ceea ce nu este chiar aa. Este adevrat ca la nivel de cur i de
apel, avem edine de uniformizare a jurisprudenei, si a propriei jurisprudenei si a
instanelor din subordinea ei, judectori si tribunale. Au ntlniri semestriale cu toate
instanele din raza lor si pot sa decid ca opinia majoritara spune ca acest text trebuie
interpretat aa. Dar am vreun mijloc sa oblig vreun judector sa se supun hotrri luate ntr-o
astfel de edina? Sau se aduna preedinii de secii, semestrial. Am avut curiozitatea sa citim
pe site-ul CSM acele minute de uniformizare a jurisprudenei. Ei spun ,, acest text se
interpreteaz aa. Pai are CSM atribuii de uniformizare a jurisprudenei? Pai nu are! Are
ICCJ. Deci acest instrument are acest rost pentru ca din momentul care ICCJ spune ca textul
se interpreteaz aa decizia ei este obligatorie pentru instane exact ca si o lege de
interpretare. Degeaba discutam noi la nivel de curi de apel ca nu pot sa- mi impun (nu a
terminat fraza). Deci daca din 20 de judectori ai unei secii decid 17 ca a a se interpreteaz
un text de lege si avem un complet din care nici nu trebuie toi adic 3, 2 din 3 sau am un
complet din 2 (acum in marea lor majoritate, 2 vor judeca apelul) si unul spune da! si unul
spune ba! Si o sa se ajung de fiecare data la un complet de divergenta pentru ca unul spune
aa si unul spune invers! Nu poate sa-l oblige pe acela (unul) nimeni sa i schimbe
jurisprudena, nimeni, dect daca este sesizata ICCJ si da un RIL. De ce credem ca este a a?
Independenta! Pai ce am spus noi la independenta judectorului? Am discutat ce nseamn
accesul la o instana independenta si impariala. Ce nsemna independenta? M supun numai
legii. Legea ce spune? Nimeni nu m poate obliga sa dau alta solu ie decata sa cum vad eu
interpretarea unui text de lege! Ei, cnd legea spune ca poate sa o fac ICCJ pe calea RILului, ei, acolo, da! M supun! Ca daca nu o fac, e abatere disciplinara. In art. 99 la lit h din
legea statutului, vom gsi acest lucru. Altfel nu! Deci asta este rolul RIL. Din pcate textul,
daca ne uitam la calitatea procesuala activa spune ca si colegiul de conducere al ICCJ are
calitatea sa sesizeze ICCJ intr-un RIL ceea ce presupune din start ca acceptam posibilitatea
unei jurisprudenei neunitara la nivelul ICCJ. Atunci ar avea ea calitate. Cnd aceasta
divergen jurisprudeniala o ntlnim la nivelul ei., altfel ar trebui sa sesizeze colegiile de
conducere ale Curilor de apel sau procurorul general
15

Curs 7 12.11.2014

3. Avocatul poporului.
Deci iat presupune hotrri definitive interpretarea aceluiai text de lege care duc la
soluii diferite. Deci iat cine poate sesiza ICCJ. Ne las pe noi sa citim cum se formeaz
completul de judecata, cine l conduce, din cai judectori? Ca se face un complet din 3
judectori. In cat timp se ntrunete edina pentru ca vine NCPC deja prin legea micii
reforme s-au preluat unele dispoziii in avans in 2010 si mi reglementeaz termenele in care
ICCJ trebuie sa se pronune. nainte, pentru ca nu avea un astfel de termen, putea sa se
pronune pe o sesizare cu RIL cnd voia, si peste un an de zile. Acum NCPC mi spune in cat
timp trebuie sa fixeze edina de judecata, in cat timp trebuie sa motiveze hotrrea, in cat
timp se publica hotrrea in Mn. Of. din ce moment este obligatorie hotrrea lor pentru
instana?
ntrebare: care este sanciunea nerespectrii termenului?
Rspuns: Ca si in cazul hotrrilor judectoreti, daca nu motivez hotrrea in
termenul de 30 de zile (asta e termenul general. De la acest termen exista excep ii. De
exemplu, in materia ordonanei preediniale) daca nu respect acest termen, acest lucru nu
lovete hotrrea de nulitate ca partea nu e de vina ca eu, judector nu mi-am respectat o
obligaie stabilita de lege,. Dar ce se poate ntmpla? Poate sa mi fie aplicata o sanciune
disciplinara.
Student: in continuare chiar cu introducerea (nu continua si nu tiu ce a vrut sa zic)
., ar putea sa motiveze chiar intra-un an sau mai mult!
Profa: e adevrat, dar daca ai un termen stabilit, te strduieti totui sa-l respeci, chiar
daca l depeti. Dar daca nu ai un termen, stabilit, poi sa-ti permi i sa motivezi oricnd.
Deci o raiune are acel text care prevede acel termen. Pentru ca s-a pornit de la o necesitate
practica.
ntrebarea pe care ne-a pus-o este din ce moment este obligatorie pentru instan e
hotrrea ICCJ?
Rspuns: Textul spune ca din momentul publicrii in Mn. Of. Dup prerea profei,
textul asta greete din 2 puncte de vedere. In primul rnd pentru ca legea ns i nu este
obligatorie dect in 3 zile de la publicare ca sa ai posibilitatea sa o cunoti ( daca mergem pe
ideea asta de publicare in Monitor) dar instanele, ce credem? Daca eu tiu ca ICCJ s-a
16

Curs 7 12.11.2014
pronunat? Profa ne spune in concret ca ei urmresc RIL-urile. Ar fi absurd sa nu o fac. Ei
tiu unde sunt probleme de practica neunitara. Daca eu tiu ca exista o sesizare in RIL, nc
nu s-a pronunat ICCJ dar s-a sesizat! Credei ca eu pot sa dau in continuare o interpretare
diferita de cea la care a ajuns ICCJ? Daca avem curiozitatea, sa citim pe site-ul ICCJ sa
vedem ca au termene pentru edinele de RIL separat de edinele de judecata si acolo arata
in acea zi sau in ziua urmtoare se da un comunicat de presa in care apare dispozitivul
hotrrii si spune, ,, art cutare se va interpreta in sensul cutare si eu tiu din acel moment
rspunsul dat de ICCJ. Pai pot eu sa mai fac invers? Nu as discrimina pr i aflate in situa ii
juridice egale? Ca toata lumea are procese pe rol, m rog, am mai multe procese pe rol in
momentul in acre ICCJ da aceasta decizie in RIL si a unora nu s-a solu ionat nc si se va
soluiona dup motivarea hotrrii si publicarea ei in Monitor si a altora se soluioneaz astzi
cnd a aprut dispozitivul hotrrii pe site-ul ICCJ. Credei ca nu mi este obligatorie
hotrrea, mie ca si judector? As putea sa am vreo raiune sa fac altfel? Voila!
Sigur pot fi cazuri cu totul si cu totul de excepie unde dispozitivul nu este suficient de
clar si am nevoie de motivare sa tiu eu la ce s-a gndit. Daca avem curiozitatea ( nu mai tie
nr hotrrii) dar la un moment dat a fost sesizata ICCJ sa se pronun e daca mai pot exercita
aciune in revendicare pe drept comun dup ce s-au mplinit toate termenele din legi speciale
care erau relativ scurte dar asta era ideea. Cine voia sa si le ceara napoi sa le ceara in ni te
termene stabilite pe diverse legi: legea fondului funciar, legea caselor naionalizate, legea
privind condamnrile cu caracter politic. Asta este! Nu am fcut-o!.... Pot sa vin cu ac iune in
revendicare pe drept comun dup ce am o serie de legi speciale care mi permiteau sa cer in
temeiul lor imobilul sau alte bunuri si nu am fcut-o? sa tii ca instanele nu au avut o
practica unitara in materie si au ntrebat ICCJ. Daca avem curiozitatea sa vedem acel
dispozitiv, nu era super clar. Pentru ca ncerca sa stabileasc nite criterii: daca e a a, atunci
aa, daca e aa, atunci aa. . si atunci a trebuit sa vedem considerentele ca sa n elegem in
funcie de ce, care sunt acele situaii cu totul si cu totul de excep ie in care totu i o ac iune de
drept comun ar fi admisibila dar si in aceasta situaie ce am face daca am fi judectori si am
ti ca ICCJ s-a pronunat si noi avem procesul pe rol si ar fi in stare de judecata hotrrea?
Am da termene lungi. Aa facem si noi. Adic e firesc sa vezi de ce s-a pronun at intra-un
sens ICCJ intr-un anume sens., adic nu apreciezi tu de la tine. Cnd ai deja o hotrre de
uniformizare a jurisprudenei si sa tim ca fac acest lucru de multe ori dei nu ne permite
textul de lege, atunci cnd tim deja ca exista un RIL pe rol pentru ca este firesc sa nu
dezavantajam o parte sau alta. Sigur ca NCPC vine si sacrifica multe institu ii termenului
17

Curs 7 12.11.2014
optim si previzibil al soluionrii procesului (art.6 am discutat despre le la principii,) totu i
profa crede ca in astfel de situaii, mai corect, mai echitabil, ca tot am discutat despre puterea
de apreciere a judectorului si principiul echitaii ne cere totui sa ateptam ca sa vina ICCJ si
sa dea o soluie unitara pentru toate prile si sa nu dezavantajam pe cel care astzi este in
stare de judecata, fata de cel care a nregistrat cererea de chemare in judecata, poate in aceeai
zi, dar are mai multe probe de administrat. Att despre RIL. Nu o sa reia aceasta discu ie, ne
las pe noi sa citim si daca avem ntrebri, i le punem. Li considera fcut.
ntrebare: si daca este o divergenta intre un RIL si o hotrre a CCR, cum a fost
de exemplu in materie penala?
Rspuns profa: asta este o chestiune care excede problema asta pentru ca de fapt acolo
CCR se baga intra-un conflict intre puterile statului ca ea vine peste puterea judectoreasc si
da o alta interpretare. In mod normal decizia CCR trebuie sa fie superioara. E altceva ca
i depesc competentele. De ce? Cnd ICCJ este sesizata cu un RIL are un text de lege in
vigoare si a crui constituionalitate nu a fost verificata in controlul prealabil de
constituionalitate sau pe calea unei excepii de neconstituionalitate invocate in cadrul unui
proces pe rol. Aadar ICCJ se pronuna in aceste condiii pe interpretarea textului de lege.
Profa vorbete absolut teoretic si nu pe ceea ce a fcut CCR in concret. Daca absolut teoretic,
dup ce ICCJ da un RIL pe interpretarea unui text si se invoca ulterior o excep ie de
neconstituionalitate intr-un proces pendant, CCR spune ca acel text este neconstituional. Pai
logic cade RIL-UL si este ,,btut de decizia CCR. CCR si-a fcut un obicei bun sau ru, de a
da decizii cu rezerva de interpretare si acolo se mai baga deja pe atribuiile ICCJ. Dar si aici
nu vorbesc de o fora juridica ci in logica atribuiilor decizia CCR este mai puternica pentru
ca ICCJ nu verifica constituionalitatea textului, ea verifica numai interpretarea textului. Si
atunci ICCJ verificnd constituionalitatea, poate sa spun ca textul este constituional numai
daca l interpretam aa. De aia este firesc in opinia profei (noi putem avea alta opinie) ca
decizia CCR sa fie ,,superioara. Deci atunci cnd am o decizie in interesul legii si o decizie
CCR cea care se impune este cea data de CCR, prin logica atribuiilor celor 2 instituii.
In partea asta vom vorbi si despre cererile in vederea pronuntarii unei hotarari
prealabile pentru rezolvarea unei probleme de drept,ca sa vedem care este diferenta fata de
recursul in interesul legii si foarte pe scurt in aceasta a doua procedura nu am o hotarare
definitiva ci am un proces pe rol.

18

Curs 7 12.11.2014
Instanta care are calitatea sa sesizeze Inalta Curte este cea care pronunta
hotararea in ultima instanta.
Care este instanta care pronunta hotararea in ultima instanta?Instanta care pronunta
hotararea in ultima instanta poate sa fie judecatoria,daca de exemplu hotararea nu este
susceptibila nici de apel nici de recurs,poate sa fie tribunalul in aceleasi conditii sau daca
solutioneaza un apel impotriva hotararii judecatoresti si impotriva acelei hotarari nu mai am
recurs sau poate fi curtea de apel care solutioneaza un apel impotriva unei hotarari a
tribunalului sau un recurs in cazurile expres prevazute de lege,dar ideea este ca aceasta
calitate apartine instantei care da hotararea definitiva.Deci daca instanta da o hotarare care
mai este susceptibila de o cale de atac de reformare,ea nu are calitatea sa intrebe
curtea.Acest lucru rezulta de la Titlul III Cap.II Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si
Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni
de drept.Putem observa ca recursul in interesul legii debuteaza in art. 514 cu un text
calitatea procesuala,spune cine poate sesiza Inalta Curte, iar art.519 e adevarat ca vorbeste
despre obiectul sesizarii,dar face referire si la cine poate sa sesizeze Inalta Curte spunand :
Un complet de judecata al Inaltei Curti,al curtii de apel sau al tribunalului (nu vorbeste de
judecatorie e adevarat,desi sunt hotarari ale judecatoriei care nu sunt susceptibile de cale de
atac in ultima instanta) investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta (iata deci ca
judecatoria niciodata) constatand ca o chestiune de drept,de ca a carei lamurire depinde
solutionarea pe fond a cauzei respective,este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie
si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de
solutionare.
Care sunt asadar conditiile? Deci,spre deosebire de recursul in interesul legii,nu am
hotarari definitive,contradictorii, date in interpretarea si aplicarea aceluiasi text de lege,ci am
un proces pe rol.Instanta care poate sesiza Inalta Curte(nu este o obligatie:poate,nu e ca la
hotararea preliminara unde as cam fi obligata daca sunt ultima instanta sa sesizez curtea de
justitie cand este o problema de incidenta dreptului comunitar)daca are un dubiu cu privire la
interpretarea textului de lege are aceasta posibilitate sa sesizeze Inalta Curte,dar cu orice
chestiune de drept (aici este mai limitativ textul decat la recursul in interesul legii) spune
numai la acea chestiune de care depinde solutionarea pe fond a cauzei si atunci foarte multi
au interpretat textul extrem de restrictiv.
Ce inseamna fondul cauzei?Fondul cauzei inseamna drept substantial,asadar obiectul
unei astfel de cereri ar putea sa fie doar interpretarea unei norme de drept substantial,spre
deosebire de recursul in interesul legii unde as putea sa cer o decizie a Inaltei Curti si pe
19

Curs 7 12.11.2014
interpretarea unei norme de drept procesual.Numai la prima vedere raspunsul este acesta ca
numai o norma de drept substantial ar putea constitui obiectul unei astfel de intrebari pentru
ca fondul cauzei este una si fondul caii de atac, de exemplu,este altceva.
Ce inseamna solutionarea pe fond?Solutionarea pe fond a cauzei in prima instanta
tine de partea de drept substantial,ca trebuie sa ajung la stabilirea starii de fapt si sa aplic un
text de lege unei stari de fapt,asta inseamna fondul cauzei.Daca resping pe exceptie iarasi este
o chestiune,deci daca se respinge pe exceptie in prima instanta as mai putea sa sesizez Inalta
Curte sau fondul cauzei in calea de atac inseamna ca ajung sa judec ceea ce mi-a cerut in
calea de atac adica nu anulez apelul ca netrimbat,nu il resping ca inadmisibil,nu il anulez ca
fiind tardiv introdus s.a.m.d.. ci ma pronunt pe ceea ce a cerut cel care a declarant calea de
atac. Prin urmare,cauza pe fond nu inseamna obligatoriu o norma de drept substantial(cele
mai bune explicatii o sa le gasim intr-un articol relativ recent care va fi pus pe grup,din
revista Dreptul a profesorului Marian Nicolae si vom relua discutia cand vom face caile de
atac pentru a vedea ce inseamna fondul caii de atac).Fondul caii de atac inseamna ca ajung sa
statuez asupra motivelor invocate de cel care a declarant calea de atac,care pot sa fie si
motive ce tin de dreptul procesual,nu numai de dreptul substantial.
Ce inseamna chestiune de drept noua?Inseamna o lege noua sau poate fi o chestiune
veche de 100 de ani,dar problema de drept inca nu a dobandit o dezlegare unitara? Nu
inseamna ca textul acesta de lege trebuie sa fi fost o lege intrata in vigoare recent,ci ideea este
ca nu avem asupra lui o dezlegare in recurs in interesul legii si nici nu avem un recurs in
interesul legii pe rol.Spune textul ca daca deja avem un recurs in interesul legii pe
rol,inseamna ca deja ai hotarari definitive contrare si atunci mergi pe recursul in interesul
legii.Se cere pentru examen si trebuie sa citim: Compunerea completului

la

recursul in interesul legii si compunerea completului la aceasta,pentru ca sunt diferite.La

recurs in interesul legii conduce presedintele instantei completul sau un vicepresedinte,ai cei
4 presedinti de sectii si ai 20 de judecatori,cate 5 din fiecare sectie, la aceasta intrebare
preliminara ai un complet de 13.Trebuie sa citim pentru ora viitoare si vom fi intrebati daca
am inteles ce inseamna cum se compune completul cand problema de drept intereseaza mai
multe sectii sau de fapt nu ar interesa nicio sectie Cum distribui acel numar de judecatori
intre sectii? Dar asta tine deja de compunere si o sa si reluam discutia cand vom face
participantii si anume instanta.Revenind,problema de drept noua inseamna ca nu am o
decizie in recurs in interesul legii si nu am nici macar o sesizare in recurs in interesul
legii.Se pronunta un complet al Inaltei Curti si decizia acelui complet este la fel obligatorie
20

Curs 7 12.11.2014
pentru instante de la publicarea in Monitorul Oficial ca si decizia data in recurs in interesul
legii.Ceea ce trebuie sa retinem este ca instanta care sesizeaza Inalta Curte este obligata sa
suspende solutionarea cauzei,ca doar nu intreb degeaba ca eu sa ma duc mai departe si sa
judec cauza si sa dau o hotarare definitive,are o ratiune acest text deci voi suspenda, numai
dau termene pentru ca nu are rost sa dau termene,sa tin procesul pe rol si sa rulez dosarul Aici
am un text de lege. La recursul in interesul legii nu spune nimic,adica nu imi spune ce fac in
perioada in care astept sa se dea un recurs in interesul legii si numai instantele de bun simt
recurg la acest mijloc de a amana cauza.Aici se spune expres: instanta care a sesizat Inalta
Curte este obligata sa suspende solutionarea cauzei,nu poate sa dea o solutie,celelalte
instante pot sa suspende daca vor pentru ca ele cunosc faptul ca Inalta Curte a fost sesizata
intrucat sesizarea se publica pe site-ul Inaltei Curti.Deci suspendarea este obligatorie
pentru instanta care a formulat intrebarea,facultative pentru celelalte instante. Daca
acolo,la recursul in interesul legii am avut niste organe care au atributii de a sesiza curtea si
care isi trimit un delegat sa sustina pozitia,ca eu cand sesizez curtea ca sunt procurer
general,ca sunt colegiu de conducere al unei curti de apel sau al Inaltei Curti sau Avocat al
Poporului,eu spun: acestea sunt opiniile exprimate in practica,acestea sunt hotararile
definitive din care rezulta aceste opinii si opinia mea este aceasta si ma duc sa o sustin.La
intrebarea preliminara ar fi absurd sa mearga judecatorul cauzei sa sustina si in primul rand el
nici nu sustine,ca dincolo avem deja hotarari pronuntate, deci avem o opinie exprimata,aici el
nu are o opinie exprimata,tocmai de asta si sesizeaza curtea,deci ar fi si nefiresc sa mearga
judecatorul cauzei sau unul din membrii completului de judecata sa sustina.Insa o sa vedem
ca,tocmai pentru ca se pronunta in cadrul unui proces pe rol,codul permite partilor sa
formuleze concluzii,deci partile isi pot exprima punctul de vedere in ceea ce priveste
interpretarea legii in opinia lor si sub acest aspect procedura difera fata de recursul in
interesul legii,in care partile nu au ce sa caute pentru ca nu le intereseaza hotararile definitive
invocate decat ca sa vezi ca sunt intrunite conditiile pentu a se da o hotarare in recurs in
interesul legii,ea nu mai are efect asupra hotararilor definitive care au stat la baza sesizarii
Inaltei Curti, deci nici nu as aveam cum sa vina vreo parte sa puna concluzii pe interpretarea
legii Dar putem observa ca mai nou se practica aceasta la Curtea Constitutionala institutia
aceasta amicus curi. Este decizia Curtii Constitutionala 462/17sept 2014 care a declarant
neconstitutionale textele codului de procedura civila

care introduceau obligativitatea

reprezentarii in recurs prin avocat Acolo a intervenit Uniunea Barourilor si si-a spus parerea
A spus ca dupa parerea lor textul este constitutional si atunci s-ar putea discuta daca ar fi aici
un interes sa intervii ca amicus curi si sa iti spui parerea,sa trimiti o opinie.Oricum,in recursul
21

Curs 7 12.11.2014
in interesul legii instanta va intreba, va cere parerea specialistilor inainte sa se pronunte,poate
sa se adreseze facultatilor de drept,unor specialisti recunoscuti in materie si sa le ceara
parerea cu privire la interpretarea acelui text de lege.Dar aceasta este alta chestiune.In
procedura privind sesizarea curtii in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare spune in
art.520 alin 10 ca acel raport care se intocmeste de judecatorul raportor(aici avem un
judecator raportor,la recursul in interesul legii avem 3),ca acel raport,tocmai pentru ca e un
proces pe rol se comunica partilor si partile pot depunde in scris punctele lor de vedere
privind chestiunea de drept supusa judecatii.Remarcam ca spune prin avocat sau prin
consilier juridic.Cu privire la acest text inca nu s-a pronuntat Curtea Constitutionala,probabil
inca nu l-a observat.Iata ca prin aceasta se deosebeste procedura de cea a recursului in
interesul legii,pentru ca permite partilor sa puna concluzii pe interpretarea textului de lege,dar
nu depun concluzii orale.Recursul in interesul legii se sustine oral de catre cel care l-a
declansat,se prezinta la termenul de judecata ,spune opinia colegiului sau a procurorului
general s.a.m.d. Aici nu se prezinta nimeni,dar avem aceasta procedura scrisa.
Dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie pentru toate instantele de
la publicarea in Monitorul Oficial,dar pentru instanta care a sesizat Curtea este
obligatorie de la data pronuntarii deciziei ,spune art. 521 alin 3)
La fel ca la decizia de recurs in interesul legii:pai din moment ce se publica pe site-ul
Inaltei Curti,celelalte instante nu ar trebui sa tina seama de ea?Este aceiasi discutie.Aici chiar
spune instanta care a sesizat Curtea trebuie sa tina seama de decizia de la data pronuntarii
ei,desi nu este motivata.Nu e obligatoriu motivata,poate sa fie ca nu ma impiedica nimeni sa
motivez in avans,dar ca regula nu este motivata ca de asta imi si spune ca se aplica textele de
la recursul in interesul legii care dau posibilitatea motivarii deciziei in 30 de zile,spune
art.517 alin 3,si apoi se publica in 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial Deci iata ca
instanta care a sesizat Inalta Curte de la pronuntare este tinuta de acea dezlegare,celelalte
instante de la publicare Raman valabile cu atat mai mult discutiile de la recurs in interesul
legii,adica daca eu stiu dezlegarea,alta instanta decat cea care a sesizat Inalta Curte,nu sunt
tinuta de ce a pronuntat pentru ca hotararea inca nu este publicata,desi o cunosc? Intrebarea
este una retorica,fata de cea ce am spus la recursul in interesul legii.
Art 97. pct 4 spune: ca si in cazul de la art.94,art.95 si art.96 :orice alta cerere data
prin lege in competenta sa: abtineri,recuzari,indreptari de erori materiale,cai de atac,de
retractare impotriva propiilor hotarari,stramutari(o sa vedem ca anumite motive de stramutare
sunt numai de competenta Inaltei Curti),solutionarea unor conflicte de competenta este de
competenta ei(vom vedea in ce situatii cand vom face conflictele de competenta)si orice alte
22

Curs 7 12.11.2014
cereri date prin lege in competenta sa.De exemplu in materia carierei magistratului(am vorbit
la alte recursuri date prin lege in competenta sa),exista posibilitatea de a contesta hotararea
Consiliului Superior al Magistraturii,la sectia de contencios a Inaltei Curtii.Deci nu este un
recurs,recurs am la hotararea sectiei privind tragerea la raspundere disciplinara pentru ca
atunci cand pronunt acea hotarare sectia respectiva se comporta ca o veritabila instanta.Este
un organ cu activitate jurisdictionala,aici cand da o hotarare in materia carierei
magistratului,de exemplu pe numirea judecatorilor la Inalta Curte: hotararea Consiliul
Superior al Magistraturii in urma parcurgerii unui concurs in mai multe etape,scris s.a.m.d.
Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii se poate ataca cu contestatie la sectia de
contencios a Inaltei Curti. Si in alte materii date prin lege in competenta sa.

COMPETENTA TERITORIALA
Competenta materiala mi-a raspuns la intrebarea cine ma judeca in prima
instanta,judecatoria,tribunalul sau Curtea de Apel,ca Inalta Curte nu judeca in prima instanta
sau cine imi judeca o cale de atac.In esenta.
Competenta teritoriala imi raspunde,dupa ce am aflat ce instanta ma judeca in prima
instanta,care dintre acele categorii de instante este instanta competenta in concret.Adica stiu
ca o cauza este de competena judecatoriei,ca este un litigiu patrimonial de 100.000 lei,dar
din toate judecatoriile din tara la care trebuie sa ma adresez in concret? sau este de
competenta tribunalului sau a curtii de apel o actiune in contencios, da,dar la care tribunal sau
la care curte de apel dintre cele existente ma voi adresa in concret?Spre deosebire de cea
materiala care imi delimiteaza competentele pe verticala,cea teritoriala mi le deliminiteaza
pe orizontala.
Regula de drept comun art. 107,ii si spune regula generala: Cererea de chemare in
judecata se introduce la instanta in a carei circumscriptie domicileaza sau isi are sediul
paratul,daca legea nu prevede altfel,deci regula pe care o stim din dreptul roman: actor
sequitur forum rei
Deci, reclamantul este cel care trebuie sa se deplaseze la instanta in a carei
circumscriptii domicileaza paratul,deci reclamantul merge la parat. Stim ca si in materie de
obligatii plata ca regula este cherabila,creditorul este cel care merge la debitor si cere
plata.Transpunand acest principiu pe taram procesual,reclamantul este cel care trebuie sa se
23

Curs 7 12.11.2014
deplaseze la parat.Ratiunea este sa nu ii cauzeze cheltuieli suplimentare atata timp cat nu a
fost stabilita culpa sa procesuala.
Ce inseamna domiciliu?Ce inseamna sediu?Stim din dreptul substantial.O sa revenim
asupra articolului 126 alin. 1 pentru a vedea daca acest text reglementeaza o competenta
imperativa,deci este o norma imperativa sau este o norma supletiva de la care partile pot
deroga.Si art.126 alin. 1 ne raspunde la aceasta intrebare si raspunsul este de la caz la caz si
vom vedea in functie de ce criterii.Mai intai sa lamurim ce inseamna domicliu.
Ce inseamna domiciliu in sensul codului civil?Avem 2 conditii.O data,domiciul este
locuinta principala,dar de unde stim ca este locuinta principala?pe de o parte pentru ca
persoana fizica o declara la evidenta populatiei,acesta fiind elementul subiectiv si al 2 lea
element,cel obiectiv, este locuirea efectiva acest lucru rezulta din art.87,art. 89 NCC.
Care este diferenta dintre prezumtia de domiciliu si domiciliu real?Se presupune ca
are domiciliu acolo unde il declara in acte,deci la evidenta populatiei.De ce?Pai,eu de
exemplu cumpar o masina in piata si nu imi fac toate actele,nu o inregistrez la registrul
auto,nu o pot inregistra pentru impunere s.a.m.d.. De regula vanzatorul este cel care se
adreseaza instantei pentru ca el in continuare plateste impozit,ca nimeni nu transcrie masina,
ii vin toate procesele verbale de contraventie pentru depasirea vitezei s.a.m.d. si atunci el nu
stie unde domiciliaza cumparatorul,poate nu a trecut in contract sau poate ca nu mai
domicileaza acolo,il cauta daca si-a trecut domiciliul in contract si nu il gaseste,ii spune cel
care locuieste acolo ca s-a mutat demult si nu se stie unde s-a mutat.Si atunci de unde stiu
unde il chem in judecata? Pai ma duc la evidenta populatiei si caut domiciliul.Am alta
posibilitate de a il chema in alta parte?Numai pe baza celor inregistrate la evidenta
populatiei(publicitatea domiciliului si inopozabilitatea domiciliului domiciliului real in astfel
de situatii) Avem un text general privind publicitatea,dar care este rolul publicitatii si care
este sanctiunea pentru nesatisfacerea cerintelor de pubicitate din textele generale ale codului
civil?- textul general care imi spune este art. 22:Daca formalitatea de publicitate nu a fost
realizata,iar

aceasta

nu

era

prevazuta

de

lege

cu

caracter

constitutiv,drepturile,actele,faptele sau alte raporturi juridice supuse publicitatii sunt

inopozabile tertilor,afara de cazul in care se dovedeste ca acestia le-au cunoscut pe alta
cale. Iata ca daca eu stiam unde sta acest cumparator si desi stiam m-am adresat instantei de
la domiciliul sau potrivit actelor ,el poate sa vina si sa invoce necompetenta teritoriala,sa
spuna pai eu nu locuiesc acolo unde scrie in acte si reclamantul stia acest lucru si pot sa
dovedesc acest lucru,ca instanta isi verifica competenta la primul termen.Aduc 2 martori care
spun ca stia ca locuiesc,ca m-a cautat acasa si ca i-am spus ca stau aici.M-a si notificat prin
24

Curs 7 12.11.2014
executor judecatoresc,pot sa depun notificarea,ca stia ca mi-a adresat notificarea la acel
domiciliu.Acesta este jocul intre domiciul real si cel din acte.Deci,reclamantul se va adresa
instantei competente potrivit domiciliului real,asa ar trebui,dar numai daca il cunoaste ca daca
nu il cunoaste,nu il poate cunoaste decat pe cel din acte si atunci instanta sesizata conform
domiciliului de la evidenta populatiei este cea competenta,degeaba vine paratul si spune ca
domiciliul sau real este in alta parte.Asa interpretez notiunea de domiciliu si pe taramul
dreptului substantial si si pe taramul dreptului procesual.
Ce inseamna sediul persoanei juridice?Pentru ca la persoana fizica vorbim de
domiciliu,la persoana juridica vorbim de sediu.Tot textul codului civil ne spune.Este vreo
deosebire intre textul de la art.229 si cel de art. 91 privind domiciliul? Pentru ca putem
observa daca ne ducem la art.91 NCC spune ca dovada domiciliului si resedintei se face cu
mentiunile din cartea de identitate.In lipsa acestor mentiuni sau cand acestea nu corespund
realitatii,stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a resedintei nu va putea fi opusa altor
persoane, iar alin. 3 spune ca dispozitiile alin. 2 nu se aplica in cazul in care domiciliul sau
resedinta a fost cunoscuta prin alte mijloace cel caruia i se opune. Asadar daca reclamantul
stia domiciliul real nu mai poate sa spuna ca s-a adresat in mod corect instantei de la
domiciliu din acte.Art.227 vorbeste de ce inseamna sediul persoanei juridice,ca se stabileste
potrivit actului de constituire sau statutului Art 229 imi vorbeste de dovada sediului,spunand
ca: In raporturile cu tertii dovada denumirii si a sediului se face cu mentiunile inscrise in
registrele de publicitate sau de evidenta prevazute de lege pentru persoana juridica
respectiva.Este un text similar cu art 91. alin. 1,alin. 2 spune ca in lipsa acestor mentiuni
stabiliarea sau schimbarea denumirii si a sediului nu poate fi opusa altor persoane.Este un
text similar art. 91 alin. 2 si art. 22 alin. 1,dar numai am un alin. 3 cum aveam la art. 91 care
spune ca dispozitiile alin. 2 nu se aplica atunci cand domiciliu sau resedinta au fost cunoscute
prin alte miloace de cel caruia i se opune. La domiciliu e clar,daca paratul dovedeste ca
reclamantul a cunoscut domiciliul real,el va putea invoca exceptia de necompetenta. Ratiunea
este sa stabilm instanta competenta.Dar cine poate stabili competenta instantei?Dupa cum
norma este imperativa sau dispozitiva o poate invoca doar paratul sau si reclamanul si si
instanta din oficiu.Dar in cazul sediului?Art.227 nu imi vorbeste de un sediu real,imi
vorbeste numai de un sediu din acte.Pot vorbi de un alt sediu decat cel din acte?La domiciliu
daca nu il cunosc ma duc la resedinta.Sunt persoane care nu au domiciliu dar au resedinta.De
exemplu,sunt orfan si nu am o locuinta principala dar stau in caminul studentesc.Aceea este
locuinta mea principala?Nu.Pot sa am doar resedinta si sa nu am domiciliu.Dar cand nu am
un astfel de criteriu subsidiar?Pur si simplu nu stiu unde este sediul,nu este acolo unde este in
25

Curs 7 12.11.2014
acte dar nu stiu unde este.Sau daca stiu unde este,stiu unde este in acte dar stiu ca in realitate
functioneaza in alta parte.Se aplica aceleasi reguli ca si la domiciliul persoanei fizice?
Ramane tema de casa pentru saptamana viitoare:Daca aplic acea regula a domiciliului real si
in cazul persoanei juridice in ceea ce priveste sediul real cand acesta este cunoscut de
reclamant,pentru ca atunci ar trebui ca reclamantul sa se adreseze instantei dupa sediul real si
nu dupa sediul din acte ? Sa nu uitam pentru saptamana viitoare ne-au fost lasate 2 teme de
casa: +constituirea completului la cele 2 cai de uniformizare a jurisprudentei(a se vedea la
cursurile anterioare hotararea sectiei unite pentru schimbare a jurisprudentei-mai exista si
aceasta modalitate prevazuta de legea de organizare judiciara).
Art. 107 alin.2 : Instanta ramane competenta sa judece procesul chiar daca,ulterior
sesizarii,paratul isi schimba domiciliul sau sediul este similar cu art.106 alin.1 de la
competenta materiala : Instanta legal investita potrivit dispozitiilor referitoare la
competenta dupa valoare obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar
daca,ulterior investirii,intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi
obiect.Deci,in esenta,dupa ce stabilesc instanta potrivit normelor de competenta materiala
art.106 alin.1 si teritoriala si si ea isi verifica competenta la primul termen.Cu asta s-a
incheiat problema competentei.Nu mai conteaza ca ulterior isi modifica valoarea
obiectului.Se face expertiza de evaluare.Nu conteaza,daca am investit judecatoria si am
stabilit ca acel obiect valoreaza 180.000,chiar daca se stabileste pe parcursul procesului ca
valoreaza 300.000 judecatoria ramane competenta.Asa este si cu competenta teritoriala: daca
am sesizat o instanta potrivit domiciliului sau sediului paratului,chiar daca acest domiciliu
sau sediu se schimba pe parcursul procesului,instanta ramane corect investita.Daca am
investit de exemplu judecatoria Cluj-Napoca pentru ca paratul domiciliaza in Cluj-Napoca si
el a doua zi dupa inregistrarea sau trimiterea cererii de chemare in judecata in conditiile
art.183 se muta,deci in momentul in care primeste intampinarea deja este mutat,nu
conteaza,ma raportez la momentul,ca si la competenta materiala,la momentul inregistrarii
cererii.
Art.126 alin. 1 vorbeste despre posibilitatea partilor de a proroga conventional
competenta: Partile pot conveni in scris sau,in cazul litigiilor nascute,si prin declaratie
verbala in fata instantei ca procesele privitoare la bunuri si la alte drepturi de care acestea
pot sa dispuna sa fie judecate de alte instante decat acelea care,potrivit legii,ar fi competente
teritorial sa le judece,in afara de cazul cand aceasta competenta este exclusiva.Competenta
exclusiva inseamna reglementata prin norme imperative.Iata ca art.126 alin.1 permite partilor
sa deroge de la regulile de competenta teritoriala stabilita de lege atunci cand norma care
26

Curs 7 12.11.2014
stabileste aceasta regula de competenta este una dispozitiva.Dar imi introduce un criteriu
dupa care stiu ca anumite categorii de litigii sunt reglementate prin norme dispozitive sau
imperative.Iata ca imi distinge intre pricinile privitoare la bunuri si pricinile privitoare la
persoane.Asadar numai in litigiile privitoare la bunuri as putea sa derog de la acea norma de
competenta.De exemplu la stabilirea filiatiei,care este instanta competenta? art.107 domiciliul
paratului.Vom vedea ca aici ma lasa sa aleg intre doua instante competente art.113.Dar daca
nu am o norma ma duc la art.107 care e regula generala.Daca e o pricina privitare la bunuri
textul este supletiv si partile pot deroga.Spre exemplu,reclamantul locuieste in Cluj si paratul
locuieste in Targu-Mures si reclamantul il cheama in judecata pe parat la judecatoria
Constanta ca sa ii restituie o suma imprumutata de 100.000 lei.Cine poate invoca
necompetenta teritoriala a judecatoriei Constanta?Numai paratul.Dar el poate sa spune ca eu
sunt de acord sa ma judece Judecatoria Constanta sau poate nu spune nimic,pentru ca
Judecatoria Constanta nu are ce sa faca ca nu poate invoca din oficiu necompetenta fiind o
norma de ordine privata a carei incalcare poate fi invocata numai de partea protejata prin
norma.De aceea art.126 permite partilor din start sa spuna pai noi vrem in caz de litigiu sa ne
judece Judecatoria Constanta.Sau daca nu au stabilit acest lucru in scris poate sa vina paratul
sa spuna verbal in fata instantei eu sunt de acord sa ma judece judecatoria Constanta.Dar nu
in orice pricini,numai in cele referitoare la bunuri.Pentru ca in materie de persoane nu pot sa
fac acest lucru,ceea ce inseamna ca legea califica normele privind competenta teritoriala in
materie de cereri privind persoanele ca fiind exclusiva,deci de ordine publica.Si atunci la
stabilirea filiatiei de exemplu,ma duc la instanta de la domiciliul paratului,in aceasta situatie
este o norma imperativa,partile nu pot deroga -art. 126 alin. 1 nu le permite,asadar incalcarea
ei poate fi invocate si de instanta din oficiu.Art.113 imi permite sa aleg intre instanta de la
domiciliul reclamantului si instanta de la domiciliul paratului in aceasta materie.Dar daca ma
adresez unei a3a instante?Ambele norme sunt de ordine publica.Si in contencios imi permite
sa aleg intre 2 instante,cea de la sediul organului administrativ sau cea de la domiciliul sau
sediul reclamantului,dar competenta este una exclusiva ca reclamantul nu se va putea decat
fie instantei de la domiciliu sau sediul sau,fie instantei de la sediul autoritatii
administrative.Daca

se

adreseaza

unei

a3a

instante,revenind

la

un

exemplu

similar:reclamantul are domiciliul in Cluj si vrea sa atace o hotarare emisa de Consilul local
Targu Mures.Care ii sunt instantele competente?Material:tribunalul,teritorial:Cluj sau Targu
Mures.Daca se adreseaza tribunalului Constanta?Acolo deja tribunalul din oficiu poate sa
invoce exceptia de necompetenta teritoriala.Revenind la art.126 alin. 1 in pricinile privitoare
la bunuri,partile pot sa deroge de la normele de competenta,asadar si de la art.107 atunci cand
27

Curs 7 12.11.2014
vizeaza o cerere in materie de bunuri,dar cand e vorba de cereri in materie de persoane nu pot
sa deroge,ca de asta spune textul ca nu poti sa proroge conventional competenta,a proroga
conventional inseamna ca deroga de la norma,pentru ca acolo competenta teritoriala este una
exclusiva.Deci iata ca art.107 poate sa fie o norma imperativa sau dispozitiva in functie de
categoria de cereri.Daca e in materie de bunuri este supletiva si in materie de persoane este
imperativa.
Art 108 vorbeste despre situatia in care nu imi este cunoscut domiciliul sau
sediul:Daca domiciliul,sau,dupa caz,sediul paratului este necunoscut,cererea se introduce la
instanta in a carei circumscriptie se afla resedinta sau reprezentanta acestuia,iar daca nu are
nici resedinta ori reprezentanta cunoscuta,la instanta in a carei circumscriptie reclamantul
isi are domiciliul,sediul,resedinta ori reprezentanta,dupa caz.
Ce inseamna nu este cunoscut?Nici macar in conditiile de publicitate pe care le
cunoastem,nu pot sa il aflu nici de la evidenta populatiei daca vorbesc de domiciliu si nici de
la oficiul registrului comertului sau ce o mai fi,daca vorbesc de sediul persoanei juridice.
Cand este posibil acest lucru?Pot sa am un parat Tudor Ionescu,poti sa fie mii de
Tudori Ionescu in tara.Si atunci chiar daca ma adresez evidentei populatiei o sa imi spuna ca
sunt 10 numai in Cluj.De asta nu stiu,nu pot sa ii cunosc domiciliul,nu pot sa il aflu nici
macar de la evidenta populatiei sau poate ca nu are un domiciliu,aici ar fi alta poveste,cand
nu are deloc domiciliu.Nu ii cunosc domiciliu sau poate nu are,sau sediul,unde ma adresez?
Imi raspunde codul: la persoana fizica unde are resedinta,iar in cazul persoanei juridice
reprezentanta.
Ce inseamna resedinta?Ne ducem la codul civil,daca la domiciliu spune locuinta
principala,resedinta este locuinta secundara.De unde stiu care este principala si care este
secundara?Am spus la domiciliu ca are 2 elemente,unul obiectiv: locuirea si unul
intentional:declaratia.Daca eu am o casa in Turda si lucrez in Spania,care e domiciliu si care e
resedinta?Nu am intentia de a-mi stabili in Spania locuinta principala.De asta am dat aceasta
definitie la domiciliu,nu ajunge locuirea efectiva,trebuie sa fie facuta cu intentia ca acea sa fie
locuinta mea principala.Si la resedinta,cei care nu stam in Cluj avem vize de flotant,noi stam
aici,dar nu este domiciliul nostru,nu este locuinta noastra principala,este numai
resedinta.Daca nu este cunoscuta locuinta principala,spre exemplu vrea sa va cheme cineva in
judecata si nu stie din ce oras veniti,si nu are cum sa afle,stie clar ca stati in Cluj,in camin ca
acest lucru il poate afla simplu.Atunci o sa se adreseze instantei cele de la resedinta si ea va fi
competenta-art.108.Daca stiu domiciliul care este instanta competenta?Ramane art.107 alin.
1. Numai daca nu stiu domiciliul se aplica regula de la art. 108 si ma duc la instanta de la
28

Curs 7 12.11.2014
resedinta.Nu e la alegere.Paratul poate sa vina sa invoce exceptia de necompetenta,sa spuna
pai aici e numai resedinta mea,sa ma cheme in judecata la domiciliu sau poate poate sa fie de
acord ca art.126 alin. 1 ii permite sa deroge de la regulile de competenta supletiva.Saptamana
viitoare o sa discutam exceptia de necompetenta.Domiciliu necunoscut,resedinta se aplica
aceiasi regula.
Revenind la intrebarea cu sediul.Observam ca la persoana juridical spune de sediul
necunoscut.Nu stiu sediul.Atunci ma adresez instantei de la reprezentanta.Nu ma lamureste
foarte bine codul.Daca reprezentanta o stiu din acte,iarasi revin la art.227 imi e greu sa imi
imaginez ca nu stiu sediul din acte.Cand ar fi sediul necunoscut?Am in acte un sediu,dar
reclamantul stie ca paratul are sediul,de exemplu pe Titulescu,dar reclamantul stie ca acolo nu
se desfasoara nicio activitate comerciala pentru ca si el sta intr-un bloc vecin si stie ca acolo
locuiesc niste oameni care nu au nicio legatura cu societatea pe care el vrea sa o dea in
judecata,poate chiar i-a si intrebat.Si atunci am un sediu in acte dar in realitate sediul nu este
acolo.Asta inseamna ca nu cunosc sediul? Revenind la art. 227 se aplica chestiunea cu
publicitatea sau nu se aplica? Pot sa ii opun faptul ca eu nu mi-am facut public sediul real?
Am citit deja art.108,daca nu ii cunosc sediul ma duc la reprezenanta,dar daca nu ii cunosc
nici

reprezentanta pot sa ma adresez instantei de la domiciliu sau sediul meu

reclamantul.Dupa cum,reclamantul este persoana fizica sau juridica evident.Si atunci daca
revenim la art. 227(care ne-a fost lasat tema de casa)daca cunosc sediul real,sediul din acte
stiu ca nu e ala dar stiu care e sediul real,se aplica textul de la art.107 si trebuie sa ma adresez
instantei de la sediul real pe care il cunosc,pentru ca asta ar fi consecinta sau trebuie sa ma
duc la reprezentanta daca o cunosc si daca nici reprezentanta nu e aia din acte dar stiu unde
este trebuie sa ma duc la acea instanta sau automat ma duc la instanta de la domiciliul
meu,pentru ca interes as avea sa ma duc la instanta de la domiciliul meu sa nu ma mai
deplasez?Asta e consecinta raspunsului la intrebarea pe care o avem tema de casa Adica aplic
sau nu aplic aceasta chestiune?
In momentul in care se constituie o persoana juridical un element este sediul.Fara
sediu nu imi constituie nimeni o persoana juridica.Elementele de identificare sunt
denumirea,sediul si patrimoniul.Fara astea nu pot sa vorbesc despre o persoana juridica.
De aceea era importanta aceasta intrebare.Pot sa spun ca nu cunosc sediul la persoana
juridica?Cel putin sediul din acte trebuie sa il stiu sau cel putin sediul din actul constitutiv.
Sigur ca daca si-a schimbat sediul si nu si-a realizat formele de publicitate iarasi ajung la
chestiunea opozabilitatii sau inopozabilitatii modificarii sediului si daca pot sa vorbesc in
cazul sediului despre un sediu real. Dar in orice caz,indiferent de raspunsul la intrebarea
29

Curs 7 12.11.2014
ramasa pe art.107 CPC si art. 227 NCC. Daca nu stiu nici sediul din acte nici sediul real
atunci mi se aplica criteriul cu reprezentanta si daca nici aici nu stiu nici dupa acte nici
cel real al reprezentantei,ultimul criteriu este sa ma adresez instantei de la domiciliu sau
sediul meu pe care evident nu pot sa spun ca nu il cunosc.
In cazul paratului,mai este o problema cu domiciliul in strainatate.Daca stiu ca paratul
meu sta in strainatate fara sa stiu exact unde sta.Se mai aplica regula de la art. 108 si pot sa
ma adresez instantei de la domiciliu meu reclamant? Pentru ca aici depasesc

regula

competentei teritoriale si intru in problemele de competenta internationala findca am un

element de extraneitate si atunci nu se aplica automat textul de la art.108 ci mi se aplica
regulile

privind

competenta

internationala.Vom

lectura

textele

pentru

saptamana

viitoare.Conflictul de jurisdictii la dreptul international privat il vom discuta..Ceea ce trebuie

sa retinem deocamdata este ca acest lucru nu il aplic automat,acest text nu il aplic automat
atunci cand domiciliul paratului meu este in strainatate dar nu stiu unde in strainatate.Asta nu
ne atrage automat competenta instantelor romane dupa regula instantei de la domiciliul
reclamantului.

Am spus ca regulile despre care am discutat pana acum, 107 si 108 se refera la
competenta de drept comun asadar aceea de la domiciliul sau sediul paratului.
Daca domiciliul sau sediul nu sunt cunoscute, instanta competenta este cea de la
resedinta paratului daca este persoana fizica, sau de la sediul reprezentan ei daca este
persoana juridica, si daca acestea sunt cunoscute si in fine ultimul criteriu, in lipsa
acestora este aceea de la domiciliul sau sediul reclamantului. 110 ne vorbeste despre
instanta competenta in cazul asociatiilor fara personalitate juridica sau a celor in fapt despre
care vorbeste 1893 NCC pt ca 1893 NCC vorbeste de societati in fapt in cazul celor care sunt
supuse inmatricularii dar nu au fost inmatriculate, deci au urmat celelalte reguli, insa n-au
parcus faza finala, sau a societatilor in fapt zice 1893 si spune ca li se aplica regulile de la...ce
spune art 1893(citeste articolul cineva din sala..indescifrabil) bun si la societatile simple?
Care este regula? La ce fel de formalitati este supusa societatea simpla?fata de ce spune
NCC...spune numai la 1884 alin 1... nu vorbeste si de alin 2 care vorbeste de sediu...si atunci
ce ne spune 110 NCC? In cazul cererilor indreptate impotriva unei entitati fara personalitate
juridica cum stabilim instanta competenta? Ca pana acum am vorbit de p.f si de p.j deci de
societati cu personalitate juridica. Unde nu am personalitate juridica cum stabilesc instanta
competenta? 110- asadar in primul rand verific daca exista o persoana fizica sau juridica,
30

Curs 7 12.11.2014
pentru ca asociatii pot fi p.f sau p.j. deci am o p.f sau p.j careia i s-a incredintat conducerea
sau administrarea pentru ca daca am o astfel de persoana, instanta competenta e cea de la
domiciliul ei daca e p.f si respectiv de la sediul ei. Si daca n-am se aplica regulile de la 107 si
108. Dar daca nu am o astfel de persoana ma adresez cui? Tot 110 imi spune- oricaruia dintre
membrii entitatii respective- deci in aceasta a doua situatie am deja o competenta teritoriala
alternativa pentru ca ramane la alegerea reclamantului sa se adreseze oricareia dintre
instantele competente potrivit domiciliului sau sediului membrilor.
Acuma care este domeniul de aplicare al acestui text? O sa revenim asupra lui ca sa intelegeti
caror categorii de cereri li se aplica- a spus acolo cazul celor personale si cererilor reale
mobiliare. Oare de ce? Pentru ca o sa vedeti ca in cazul cererilor reale imobiliare, instanta
competenta este stabilita printr-o norma imperativa si este instanta de la locul situarii
imobilului. Si ce inseamna cereri personale? Tineti minte de la clasificarea actiunilor. Pot fi
mobliare sau imobiliare. Actiunea in constatarea nulitatii unui contract translativ de drepturi
reale ce fel de actiune este? Reala sau pers? Personala. Iar in cazul cererilor reale mobiliare
de ce ar fi tot instanta de la domiciliul paratului? Pentru ca se presupune ca acolo este si
bunul. Aceleasi reguli de competenta se aplica si in cazul actiunilor in constatarea unui dreptart 125 e valabil si la competenta materiala si la comp teritoriala. Deci nu conteaza ca vorbim
de o actiune in realizare sau de una in constatare acestea sunt regulile potrivit carora stabilim
instanta competenta teritorial.
Cand am o competenta alternativa pot alege intre mai multe instante- am vazut deja la 110 ca
am avut prima situatie de competenta alternativa din ce am citit pana acum cand am o
asociatie fara pers jur si nu am pe cineva desemnat ca organ de conducere ca atunci pot sa
aleg intre instantele competente potrivit domic. sau sediului oricarui membru. 109- persoana
juridica cu dezmembraminte, dar nu in orice situatie. Cand pot sa ma adresez si instantei
competente potrivit sediului acestui dezmembramant? Ce inseamna dezmbembramant stitifiliale, reprezentante, puncte de lucru etc. Cand ma pot adresa instantei competente de la
sediul dezmembramintelor? Observato competenta este una alternativa pentru ca asa
puncteaza textul- reclamantul se poate adresa SI instantei... adica in afara de instanta de la
107, poate sa mearga SI la instanta de la sediul dezmembramantului, dar pt ce categorii de
obligatii? NCC introduce 2 criterii.
Primul criteriu- fie obligatiile urmeaza sa fie executate in acel loc, remarcati ca nu vorbeste
de obligatii contractuale deci poate sa derive si din fapte juridice licite sau ilicite ale acelui
dezmembramant evident prin organele sale, sau obligatii care izvorasc din acte incheiate prin
reprezentant ori din fapte savarsite de acesta. Asadar un prim criteriu, acte sau fapte savarsite
31

Curs 7 12.11.2014
de reprezentant, de dezmembramant, sau o obligatie care desi este asumata de societateamama, urmeaza sa fie executata in locul unde isi are sediul dezmembramantul deci is 2
criterii diferite.
De multe ori si obligatiile asumate de acest dezmembramant prin acte juridice sau rezultand
in sarcina sa din fapte juridice licite sau ilicite pot sa fie executate in locul unde isi are si
sediul. Dar criteriul 2 nu se refera la acest aspect ci se refera la situatia in care desi
societatatea mama este cea care a stabilit legatura cu reclamantul, obligatia urmeaza sa se
execute nu la sediul societatii, ci la sediul dezmembramantului. Ati inteles distinctia?
Daca sediul societatii este in Cluj si obligatia trebuie sa fie executata in Turda unde are si
dezmembramant. Intre ce instante pot sa aleg? Intre Cluj si Turda, dar nu vorbesc de comp.
materiala ci numai teritoriala, deci clar Judecatorie in aceasta situatie. Dar daca am un act
incheiat de dezmembramant la Turda si oblig urmeaza sa fie executata la Cluj? Deci se aplica
care criteriu? Cand as putea sa ma adresez SI instantei de la Cluj? Dupa ce crteriu m-as
adresa la Cluj? Nu dupa criteriul executarii obligatiei, daca ma raportez la acest text ci la 107
alin 1- al sediului principal pers. Juridice. Deci asta e ideea de 2 criterii. Deci unul dupa
criteriul obligatiilor rezultand din acte sau fapte ale dezmembramantului si un alt criteriu
dupa locul executarii obligatiei chiar daca ea a fost asumata nu de dezmembramant ci de
societatea mama.
Revenind la primul exemplu... societatea are sediul in Cluj, incheie un contract si locul
executarii contractului este Turda unde are si un dezmembramant. Pot sa introduc si la sediul
dezmembramantului? Cu cine ma judec in acest exemplu? Pe cine chem in judecata?
Societatea-mama. Dar cu toate acestea instanta competenta se poate determina si potrivit
sediului dezmemebramantului pt ca oblig urmeaza sa fie executata acolo. Criteriul 2 iarasioblig rezultand din acte si fapte savarsite de dezmembramant- ma judec tot cu societateamama, dar ma pot judeca SI la locul unde are dezmembramantul chiar fara personalitate
juridica fiindca e vorba de acte si fapte savarsite de acesta.
Deci se refera la comp. teritoriala. Pot sa aleg intre 107-sediul principal sau 110-locul unde
isi are sediul un dezmembramant daca am unul dintre cele 2 criterii. O sa vedeti ca locul
executarii oblig se reia si intr-un alt criteriu de comp teritoriala alternativa la 113.
110- entitatea fara pers. juridica am discutat-o deja la oricare dintre membrii atunci cand nu
are p.f sau p.j careia i s-a incredintat conducerea, nu revin.
In cazul persoanelor jur de dr. Public iarasi am discutat la actiunea in contencios- ca
reclamantul poate sa aleaga intre instanta de la domic. sau sediul sau si cea de la sediul
paratului(111), acuma stiti din contencios care era ratiunea unei astfel de reglementari- sa nu
32

Curs 7 12.11.2014
se aglomereze anumite categ de instante in special cele din Capitala ca daca vorbim de organe
ale autorit. Publice centrale daca ar fi numai dupa sediul autorit, toate cauzele ar fi numai la
Tribunalul Bucuresti si la Curtea de Apel Buc in prima instanta.
In cazul pluralitatii de parati 112 spune cand am m.m parati care e instanta competentaaceasi regula ca la 110- domic sau sediul oricaruia dintre ei. Dar sa nu uitati ce am discutat la
competenta materiala in cazul mai multor parati- intre astia trebuia sa am o legatura, nu am
facut inca litisconsortiul procesual obligatoriu dar trebuie sa am- de exemplu sunt autorul
unei fapte ilicite delictuale sau toti debitorii mei din acelasi contract de imprumunt, sau sunt
p.f cu care am incheiat un contract sa imi ridice o casa. Se aduna ce imi datoreaza ca sa ma
duc la instanta superioara? Si atunci la cea teritoriala ce se intampla daca nu am intre ei nici o
legatura? Am 10 contracte distincte chem 10 parati pt ca vreau sa ma judec, unul dintre ei are
domic din fericire in localit. unde domiciliez si eu, si profit de asta si il chem pe el si ii mai
chem si pe cei 9 care imi mai datoreaza bani din toata tara. Se aplica aceasta regula? Ce face
instanta in aceasta situatie? Disjunge si declina competenta daca se invoca exceptia de
necompetenta de catre vreunul dintre parati. Si daca nu se invoca? Le judeca impreuna? Tot
le judecata separat. Le disjunge, pt ca nu au legatura una cu alta numai ca ramane investit
acelasi complet. Va fixa termene diferite

ca presupune o probatiune diferita. Dar nu

presupune o declinare a competentei. De ce as judeca eu ca judecator 10 contracte a aceluiasi

reclamant cu 10 parati,la care am la fiecare o alta situatie de fapt? Daca ma judec cu unu pt ca
imi datoreaza o suma dintr-un contract de imprumut, cu altul pt ca imi datoreaza pretul unui
imobil instrainat, cu altul pt ca m-a calcat cu masina pe trecerea de pietoni etc. Au vreo
legatura? Presupun o probatiune distincta..nu au nici o legatura una cu alta. Ce fac intr-o
asemenea situatie daca nu se invoca necompetenta? Si atunci disjung numai ca daca eu sunt
instanta competenta material si se invoca necompetenta teritoriala, raman sa judec dar judecat
ca si dosar separat pt ca asta spune regulamentul de ordine interioara- ca pot sa disjung dar
raman investita. Vin 5 parati si din ei unul singur invoca exceptia de necompetenta. Cand se
pune aceasta problema? Cand nu am aplicat aceasta regula. Cand in loc sa ma adresez
instantei competente potrivit domiciliului sau sediului uneia din trei m-am adresat la a sasea
instanta de la domic. reclamantului sau care nu e nici domic meu. Ca in ex. cu Judecatoria
Constanta nu? Si atunci invoca un parat sa luam niste exemple. Este competenta Judecatoria:
-un parat locuieste in raza Jud. Cluj, altul in raza Jud Gherla, altul Jud Turda, altul Jud Viseu,
altul Jud Constanta. Si eu reclamant locuiesc in Bistrita si ma adresez Jud Bistrita si dintre
toti acesti parati cel cu domic in Constanta imi invoca exceptia de necompetenta ce credeti ca
face instanta? Si toate cauzele au legatura. Astia 5 toti erau impreuna si m-au batut sa zicem.
33

Curs 7 12.11.2014
Pai daca ivoca numai ala din Constanta, acolo va declina. Are alta solutie sa decline la alta
instanta?
Cine alege instanta competenta cand am alegere intre mai multe instante? Reclamantul. Dar
prin ce face aceasta alegere? Prin cererea de chemare in judecata. Sa zicem ca el a investit
instanta gresita. Si atunci care ar fi solutiile posibile?
Fie spuns asa: pai din moment ce fiind o competenta alternativa, reclamantul trebuie sa
aleaga. Intreb reclamantul la care vrei sa mergi. La asta sau la asta? Asta e prima solutie.
A2a solutie posibila- textul nu imi spune asa ca la ce ajung din principii? Instanta va aprecia
la care dintre instante va trimite dupa cum apreciaza ea ca ar fi in interesul unei mai bune
administrari a justitiei. Deci iata acestea sunt cele doua raspunsuri posibile.
As putea sa spun ca e adevarat, nu a recurs la pr. disponibilitatii, sperand nejustificat ca va
ramane instanta investita ca nimeni dintre parati nu o sa invoce eceptia de necompetenta ca
vorbesc de o norma supletiva. Dar daca tot s-a invocat exceptia, ma intorc la pr
disponibilitatii si pentru ca reclamantul este cel care poate sa aleaga dintre mai multe instante
competente il intreb din astea 2 la care vrei? Si daca el nu spune nimic sigur ramane acel
criteriu. Ramane pana la urma la latitudinea instantei. Ce poate sa faca partea nemultumita?
Poate sa reinvoce exceptia de necompetenta in fata instantei care s-a declinat, numai ca aceea
instanta va fi deja competenta. Comform regulilor del a competenta alternativa. Deci ea nu
va prea mai putea sa isi decline competenta inapoi sau in alta parte pt ca ea este deja
competenta, deci pana la urma cum apreciaza judecatorul asa ramane. Si pana la urma ramane
in puterea lui de apreciere si sa aprecieze

daca principiul disponibilitatii se aplica in

continuare.
As putea sa reinvoc exceptia de necompetenta in fata instantei la care s-a declinat competenta
dar ea nu poate decat sa o respinga pt ca ea este competenta conform acestei reguli.
Sigur, respingerea ex de necompetenta poate face obiectul caii de atac deci as putea sa invoc
in calea de atac faptul ca gresit a aplicat acea norma privind declinarea competentei si sa
ramana atunci la puterea de apreciere a judecatorului din calea de atac. Dar asta numai daca
reinvoc ex. si asta e iarasi discutabil pt ca a2a instanta va respinge ex de necompetenta nu pt
ca apreciaza ea ca prima inst gresit a stabilit ci pt ca ea este competenta. Si practic astfel mi
se cam inchide calea si in apel. Dar ramane o discutie interesanta sa o reluam .deci iata atunci
daca as avea exceptie de necompetenta materiala unde clar is norme imperative, si se declina
de la o instanta la alta, declinatorul este definitiv. Nu are cale de atac. Ce poate sa faca
partea? Sau instanta cealalta daca nu e competenta? Sa reinvoce exc de necompetenta. Daca o
admite, se declina inapoi competenta, se face conflict negativ si pe calea regulatorului de
34

Curs 7 12.11.2014
competenta, problema competentei ramane solutionata ever in proces . Nu mai poate
constitui obiect al cailor de atac.
Daca a2a instanta, in fata ei, se reinvoca ex de necompetenta materiala, respinge exceptia, nu
am ce face ma duc mai departe cu judecata. Si unde pot sa cer cenzurararea faptului ca ea a
respins ex de necompetenta? In calea de atac.
Asa ar fi si aici la necompetenta teritoriala, insa spre deosebire de cealalta situatie ea de fapt
aici era clar competenta dupa aceste reguli. Deci este chiar discutabil daca ar mai putea
aprecia in calea de atac instanta de apel ca trebuia sa judece alta instanta si sa o trimita inapoi.
Intrebare sala: si daca dintre cei 5 parati avem 3 principali si 2 accesorii, si doar cei accesorii
ridica exceptia de necompetenta. Si spune ce trebuie declinata competenta la domic paratilor
principali. Si ei nu invoca necompetenta. Raspuns: ft buna intrebare. Pt ca 112 vorbeste la
pluralitatea de parati, de parati obligati principali. Daca am 3 parati care au incheiat un
contract de imprumut, sau 2 sa zicem sot si sotie si imi aduc doi fideiusori, sot si sotie cu
domicilii separate. Reclamantul intre ce instante poate sa aleaga? Intre domicilile celor
obligati principali si ale fideiusorilor? O alta intrebare ar mai fi daca fideiusorul se obliga in
solidar cu debitorul principal, renuntand la beneficiul de discutie? Fata de creditori el este un
un debitor principal din punctul lui de vedere?(?) nu intereseaza.Caracterul acesta de
accesorialitate intereseaza dupa ce actiunea in regres, raporturile dintre debitori, dar daca se
obliga in solidar raportat la creditori, are situatia unui debitor principal si atunci se aplica
regulile de la debitorii principali sub aspectul alegerii competentei. Asadar daca am avea o
astfel de situatie, invoca fideiusorii dar ei defapt din perspectiva normei de competenta ei
sunt considerati debitori principali.
Daca nu au renuntat la beneficiul de discutie problema este interesanta pt ca sa luam un ex :
am un parat, debitor principal cu domic in Cluj, unul cu domic in Turda si FIDEIUSORII
domic sa zicem in Cluj. Si ma adresez unei instante din Gherla si debitorii principali nu spun
nimic. Pot sa invoce debitorii accesorii exc de necompetenta? Art 126. Pot sa spun ca
debitorii principali neinvocand ex de necompetenta, au fost de acord sa se judece la Gherla si
legea le permite, textul Codului sa deroge de la normele de compet teritoriala reglementate
prin norme dispozitive. Deci am putea sa mergem pe ideea de la art 126 alin 1 ca intr-adevar
daca debitorii principali nu invoca, ramane sa se judece la instanta investita de reclamant
pentru ca ...(sala: nu ar avea calitate procesuala activa sa invoce ex)- interesant..tineti minte
cand am vb de conditiile de exercitare a actiunii civile, am spus ca actiunea civila trebuie
privita dintr-o dubla perspectiva: ofensiva si defensiva si ca acele conditii de exercitare
trebuie intrunite si in persoana celui care invoca o aparare. Si aici este o aparare. Si
35

Curs 7 12.11.2014
dumneavoastra ziceti ca debitorul accesoriu nu ar avea calitate procesuala activa sa invoce ex
de necompet terit si ca aceasta ar apartine numai debitorilor principali. Sunteti de acord?
Codul nu ne lamureste.
Tineti minte cand am discutat apararile la actiunea civila. Conform Codului se impart in mai
multe categorii: sunt de fond si de procedura, incercand sa clasifice pe aparari fundamentate
pe normele dreptului substantial si pe aparari fundamentate pe normele dreptului procesual.
Textul Codului la ce aparari se refera? La cele de fond deci fundamentate pe norme de dr
substantial. De aceea nu ar fi aplicabil aici, pe calitate.( sala: daca se refera doar la dr
substantial asta inseamna ca noi limitam pr disponibilitatii in ceea ce priveste pe debitorul
principal. Ca altfel debitorul accesororiu il limiteaza pe cel principal de a invoca ex de
necompet) sunteti de acord cu aceasta opinie? (sala: ar putea debitorul accesoriu sa invoce
exceptia de necomp terit dar sa ceara judecarea la instanta de la dominc debitorului principal)
Buna observatie.Ce interes ar avea fideiusorul? Dar interes in invocarea ex de necompet terit
care este? Sa ma judec la o instanta care imi convine mie si nu reclamantului. Ocrotesc un
interes privat. Interesul imi da calitate in aceasta situatie. Care este interesul meu? Sa se
judece la o anumita instanta. Dar se poate judeca la o instanta competenta potrivit domic sau
sediului meu?nu. asadar nu as avea un interes. Dar daca nu spun sa se decline unde stau eu?
Sa se decline unde sta unul dintre debitorii principali ca si asa imi convine mai mult decat
instanta sesizata acum. Obiectul care este aici al exceptiei?ca s-a incalcat o norma de
competenta. Deci acesta e obiectul ex.
Deci daca vine debitorul accesoriu si invoca ex de necompetenta si spune declinati la domic
sau sediul meu care nu coincide cu al nici unuia din debitorii principali? S-ar respinge.
O alta ipoteza propusa din sala: nu cer sa se decline aici daca anticipez aceasta solutie a
instantei, acolo n-as avea calitate fiind n-ar fi competenta acea instanta deci nu am cum sa cer
acolo. Dar daca nu cer sa se decline dupa instanta de la domic sau sediul meu ci aleg o
instanta, zic declinati la o instanta potrivit domic debit principali. Pot? Am calitate sa cer
asta? Interes pot sa justific- ca imi e mai aproape. Are sau nu are calitate debitorul accesoriu
sa invoce ex de necompetenta terit la pluralitate de parati? Eu marturisesc ca as inclina ca nu
are calitate tocmai pornind de la 126- ca daca nu vin debitorii principali si lor le convine sa
se judece asa. E adevarat ca in anumite situatii imi cer acordul expres dar la normele semiimperative de ex la protectia consumatorului- ma obliga pe mine profesionist sa ma adresez
instantei de la domic consumatorului. Dar poate sa vina consumatorul si sa zica eu sunt de
acord sa ma judece instanta de la sediul profesionistului si norma e semi imperativa. De ce?
Instanta poate invoca incalcarea ei din oficiu dar partea a carei interes e ocrotit prin norme(ca
36

Curs 7 12.11.2014
aici e si interesul justitiei si a partii) vine si zice- eu renunt la acest beneficiu, mie imi convine
sa ma judec aici. Uneori iti cere acordul expres ca sa derogi de la o norma de competenta,
doar la normele semi imperativa imi cere acest lucru. La normele dispozitive nu imi cere asa
ceva. Este suficient sa nu invoc exceptia de necompetenta ca sa ma arat nemultumit ca o
anumita instanta a fost investita si sa ma judec acolo.
Deci si eu as inclina spre a nu recunoaste calitate debitorilor obligati accesoriu daca cei
principali sunt multumiti defapt prin tacere de instanta aleasa de reclamant. E adevarat
problema e discutabila. Dar asa as face ca judecator- argumente: 126, si ca nu te obliga sa
derogi expres decat la normele semi imperative. Deci aici ei si-au aratat un acord tacit.

37