1

Drepturi reale Curs 1 2.10.2013

Examen : 20 grile eliminatorii . trebuie facute 10 pentru a se corecta speta. Chestiuni recapitulative : Prin notiunea de drepturi reale se intelege : sunt drepturi care conferta titularului lor posibilitatea de a exercita in mod direct anumite atribute cu privire la un bun individual determinat. "deci hai ca ne afunda. Dar e bine , stiti cum e, ca sa ai senzatia ca ai iesit la liman trebuie sa pornesti de jos" "ce inseamna manopere dolosive ? Inselaciune Ba numa`ncet ca dam in penal " Cum se naste un drept real? -> niciodata nu se va naste un drept real dintr`un contract . actele juridice pentru drepturile reale sunt numai moduri derivate de dobandire . mod derivat de dobandire inseamna ca s`a transmis un drept care deja exista .cu privire la drepturile reale contractele niciodata nu le genereaza ci doar le transmite. De aici discutia , ce se intampla cand cumperi de la un neproprietar caci X nefiind proprietar , el nu a putut sa iti transmita ceva ce el nu avea. Acest mecanism functioneaza atat in materie mobiliara cat si imobiliara , mecanism prin care se protejeaza dobanditorul debuna credinta. Pentru a defini dolul a nu se folosi notiunea de frauda caci frauda e altceva decat dolul. In situatia actiunii pauliene avem frauda si nu dol. Dolul inseamna o inducere in eroare si functioneaza numai in acte juridica cand il induci in eroare in mdo intentionat pe cocontractantul tau . Intrebare : daca l`ai indus in eroare de prost ce esti ? =)) Ex: tu vinzi un bun , nu te pricepi dar esti foarte sigur pe tine. "ba da face aia si aia ? SIGUR ca da, nici nu se pune problema , daca nu it place nu`l lua " =)))) omul cumpara , merge acasa is constata ca nu face l`ai indus in eroare. In aceasta situatie exista dol ? NU , deoarece nu era intentia de inducere in eroare. Deci , inducerea in eroare pentru a fi dol tb sa fie facuta cu intentie , de a ii crea celuilalt o falsa reprezentare a realitatii. Altfel cocontractantul va putea induce eroarea viciu de consimtamant. De ce e important ? dolul s`a studiat la vicii de consimtamant . dolul nu e doar viciu de consimtamant , e si fapt ilicit, ceea ce ins ca pe langa faptul ca dolul atrage anularea contractului el mai atrage o consecinta juridica . ce consecinta se desprinde din faptele juridice ilicite? RASPUNDEREA CIVILA . Deci , in masura in care exista manopere dolosive , cel indus in eroare are 2 actiuni :

1. actiune in anularea contractului , nulitate relativa 2. actiune in raspundere civila delictuala . nu e contractuala deoarece dolul intervine in faza precontractuala , caci atunci e convins celalalt sa isi dea consimtamantul fiindca tu l`ai indus in eroare => presupune angajarea raspunderii delictuale. Raspunderea contractuala intervine atunci cand se incalca o obligatie nascuta din contract. La dol nu se incalca o obligatie nascuta dintr`un contract fiindca atunci cand faci manopere dolosive nu s`a incheiat inca contractul. De unde se naste obligatia ce o incalca cel ce savarseste manopere dolosive ? din lege ! " deci intotdeauna cand nu stiti ce sa zici , ziceti ca din lege " =)) "David : deci sa fim clari , dreptul civil e numai gri gri gri gri mai alb gri mai negru , ceea ce o sa vadispere maxim , dar nu e nimic , daca vrei , mergeti in sala 2 la Nitu si aoclo va fi numai alb si negru . adica drept penal "

1170 NCC : partile trebuie sa actioneze cu buna credinta atat la negocierea cat si la inchierea contractului deci din lege izvoraste obligatia de a actiona cu buan credinta la negocierea si la incheierea contractului. Buna credinta 1. Posesorul de buna credinta 2. obligatia de a negocia si incheia contractul cu buna credinta E acelasi lucru ? buna credinta in cazul posesorului : in cazul posesie de buna credinta , la art 937 , se vorbeste de eroare. ( reprezentarea asupra realitatii ) Cel care te induce in eroare cu intentie => nu e de buna credinta . aici buna credinta semnifica un anumit comportament diligent pe care trebuie sa il aiba o anumita persoana. In materia drepturilor reale intereseaza buna credinta eroare. !!! locatiunea nu e un drept real pt ca criteriul fundamental la drepturile reale e ca ele poarta asupra bunurilor. (asupra unui lucru )locatiunea chiar daca la prima vedere poarta asupra unui lucru , de fapt , in realitatea locatiunea este numai un drept de creanta. Care e diferenta fundamentala intre drepturile de creanta SI drepturile reale. Dreptul real poarta asupra unui lucru. Prestatia juridic vorbind , e altceva decat un lucru ? desigur : e un comportament al unei persoane. (cei care se obliga , debitorii ) Concluzia e : dreptul real poarta asupra bunului, dreptul de creanta poarta "asupra persoane" (fortand lucrurile )-> creanta este in contra unei persoane. Chiriasul are un drept nu asupra apartamentul in care locuieste ci un drept in contra proprietarului care s`a obligat sa ii asigure folosinta.

" ba` voi veniti din anul 1 cu 3 pasiuni : nulitatea absoluta , opozabilitatea si drepturile potestative " ))) " nu discutam chestii de procedura pentru ca alea sunt scarboase , dar voua o sa va placa maxim in anul 4 " )) Disctinctii intre drepturile reale si drepturile de creanta : 1. obiectul -> dreptul real poarta asupra lucrurilor si dreptul de creanta poarta asupra unei persoane ( discutia de mai sus )

Exemplu de act juridic sau contract care sa aiba ca obiect exclusiv transmiterea de drepturi reale : -nu se prea gasesc acte juridice care sa aiba ca obiect exclusiv transferul de drepturi reale. Inevitabil exista si creante care se nasc din acte juridice. 2. dreptul real Ce obligatie corespunde dreptului real ? Ipoteza : A si B incheie un contract de locatiune pe 5 ani. Poate vreunul dintre ei sa faca denuntare unilaterala a contractului ? Art 1270 : reglementeaza forta obligatorie a contractului. Chiar daca apare acel titlu , forta obligatorie ii implica si pe terti si la terti discutam despre opozabilitate . deci opozabilitatea e o consecinta a fortei obligatorii . " contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante . contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor " -> art 1276 : denuntarea unilaterala : (drept potestativ ) "daca dreptul de a denunta contractul este recunoscut uneia dintre parti acesta poate fi exercitat atata timp cat executarea contractului nu a inceput " !!! a nu se confunda denuntarea contractului cu rezilierea lui. Sunt 2 chestiuni distincte Nulitatea -> nu s-au respectat conditiile de valabilitate. Un contract care a fpst inchieat valabil nu poate ulterior sa fie nul. A doua sanctiune pe langa nulitate ar fi rezolutiunea : aceasta nu se mai leaga de incheierea valabila a contractului ci se leaga de executarea contractului. In masura in care una din parti nu isi executa culpabil obligatiile si suntem intr`un contract sinalagmatic , cealalata parte poate sa rezolutioneze contractul. Denuntarea unilaterala nu tine nici de nulitate nici de rezolutiune, ci aceasta inseamna ca pur si simplu una dintre parti doreste sa renunte la executarea contractului. In mod normal regula ar fi forta obligatiorie , " ba` nene , ai consimtit , sa fii sanatos , trebuie sa executi contractul " . numai pe cale de exceptie daca legea sau contractul iti da aceasta posibilitate de a denunta , numai atunci poti sa te retragi din contract .

Dreptul potestativ are debitor ? se poate gasi o obligatie corelativa lui ? dreptul potestativ la fel ca dreptul real nu are creditor . de ce? Pt ca In timp ce dreptul de creanta este un drept cu executare mijlocita,dreptul real la fel ca dreptul potestativ este un drept cu exercitare nemijlocita. Ex: ai dr de a incasa o suma de bani, poti sa iti exerciti dreptul daca nu vine debitorul sa iti plateasca? NU . Poti sa il executi silit insa aceasta este alta poveste. Dar daca el nu executa obligatia , tu poti sa iti exerciti dreptul? NU Deci creanta depinde intotdeauna ca realizare de executarea obligatiei corelative. Ex pentru a sesiza diferenta : ai in proprietate o masina. Poti sa iti exerciti dreptul tau de proprietate asupra ei? DA ATRIBUTUL DE URMARIRE SI DE PREFERINTA ( drepturi reale accesorii nu principale) Ex: X datoreaza 2 ron lui Y , 5 ron lui Z si 7 lui T. toate cele 3 datorii sunt scadente . X care e insolvabil , deci care are pasivul mai mare decat activul ii plateste totul repede lui T , toti cei 7 ron. La ceilalti 2 nu mai are de unde sa le plateasca. In situatia aceasta ceilalti 2 pot sa se indrepte impotriva lui T? Sa ii zica " bai T cum adica?noi ramanem cu buza integral umflata ? ))" Deci toti trei sunt scadenti , toti ar fi indreptatiti sa ceara plata , iar insolvabilul plateste tot ce are lui T. ceilalti 2 nu pot face nimic fiindca nu exista intre creditori o ordine de preferinta. Deci daca debitorul plateste voluntar lui T, era scadent , asta e. Daca nu era scadenta obligatia catre T si celelalte 2 erau ? si totusi debitorul plateste lui T. in aceasta situatie pot ceilalti 2 sa se indrepte impotriva lui T? NU. Ce inseamna ca obligatia nu e scadenta ? cand se amana scadenta cum se face aceasta prin ce mijloc juridic ? prin termen susupensiv. Termenul suspensiv , de regula , e stipulat in favoarea debitorului. Cand acesta plateste mai repede , inseamna ca debitorul a renuntat la beneficiul termenului. In principiu intre creante nu exista preferinta. Dar cand intervine preferinta la creante? Cand exista ipoteca !!!!!! => in masura in care unul dintre creditori are si un drept de ipoteca atunci dreptul de ipoteca ii confera lui preferinta ceea ce inseamna ca in caz de executare silita a debitorului , el vinde bunul ipotecat , isi ia toata datoria si daca mai ramane ceva vin si ceilalti creditori. Deci => preferinta o da ipoteca , ipoteca fiind un drept real. Urmarirea -> Ex: eu il imprumut pe X cu o suma de 50 000 de euro . il imprumut pt ca eu ma gandesc ca oricum X e proprietar pe doua case si daca nu imi da banii il execut silit. Pana sa ajung la scadenta el instraineaza cele 2 case.vreau sa il execut silit . pot eu sa mai fac ceva cu acele case daca X intre timp le`a instrainat ? Regula e urmatoarea : daca el le`a intrainat si nu le mai are in patrimoniu , eu nu mai pot sa le urmaresc in patrimoniul unul tert . daca am ipoteca , ipoteca se fixeaza pe bun si se muta dintr`un patrimoniu in altul cu bunul respectiv . deci daca X nu face nimic, pot s ail execut silit pe noul proprietar. E ghinionul lui ca e proprietar pe bunul ipotecat ) Preferinta si urmarirea sunt specifice drepturilor reale accesorii.

!!!!! preferinta nu vizeaza drepturile reale principale , ci cele acesorii. Nu e un criteriu de distinctie decat intre un drept de creanta si un drept real accesoriu. Urmarirea e specifica numai drepturilor reale accesorii si presupune ca urmaresti bunul in patromoniul unui tert !!!!!! " ba nu va mai uitati pe telefon ba`. Va rog sa veniti cu codurile in format tiparit. Sa nu veniti cu telefoane si laptopuri si tablete , caci ma complexez si ma enervez. Eu n`am si atunci.. " )) Curs 2

opozabilitatea in materia drepturilor reale -> daca e criteriu in ce priveste distinctia dintre dreptul real si dreptul de creanta Atat dreptul real cat si dreptul de creanta sunt opozabile erga omnes. A nu se confunda obligatia determinata corelativa unui drept de creanta cu obligatia generala negativa de a nu incalca dreptul altuia pe care o implica opozabilitatea drepturilor subiective. Ex: dreptul de locatiune este un drept de creanta. Ase observa diferenta dintre cele 2 obligatii : obligatia corelativa dreptului de creanta care revine numai debitorului si obligatia generala negativa de a respecta creanta care le revine tuturor celorlalti. In masura in care A si B incheie un contract de locatiune prin care A se obliga fata de B sa ii asigure folosinta unui bun determinat contra unei sume de bani , in situatia asta , evident ca doar proprietarul A va putea fi obligat de catr chirias sa ii asigure folosinta bunului. Dar in masura in car eun tert vine si incalca dreptul de locatiune ocupand el bunul respectiv , in situatia aceasta ce va putea face chiriasul ? sa il actioneze in judecata pe tert invocand fata de acesta opozabilitatea dreptului de creanta pe care tertul are obligatia sa nu il incalce.

POSESIA

- drepturile reale prin natura lor, prin ipoteza , sunt niste drepturi aparente. Mai precis exercitiul drepturilor reale presupune un anumit comportament vizibil . deci exercitarea drepturilor reale e inevitabil vizibila pentru ca drepturile reale poarta asupra unor bunuri corporale. Creanta este incorporala , dar bunul asupra caruia poarta dreptul de proprietate este corporal. Tocmai pentru ca exercitiu drepturilor reale presupune o asemenea chestie de fapt , vizibila , se face teoria posesiei in materia drepturilor reale. Ex: eu acum imi exerciu posesia asupra laptopului , pixului , hainelor, etc. -posesia =exercitiul in fapt al unui drept real principal cu intentia posesorului de a se afirma si de a se considera titular al dreptului respectiv. Ex: exercitam posesia asupra diverse bunuri mobile PRECIZARE : posesia este o stare de fapt nu o stare de drept , posesia nu este un atribut al dreptului de proprietate sau al unui alt drept real. In consecinta posesia poate exista si in lipsa oricarui drept real asupra bunului posedat.

(din faptul ca am posesia asupra unor bunuri mobile nu rezulta in mod obligatoriu ca sunt si proprietar, poate sunt hot. Chiar in masura in care nu am drpet de proprietate asupra bunurilor respective , in continuare pot sa am posesia deoarece acestea este exclusiv o stare de fapt. ) Elementele posesiei : elementul subiectiv ->animus (intentia de a se considera proprietar ) si elementul material ->corpus !!!! corpusul nu e detentie Corpus : este elementul material obiectiv al posesiei . prin el se intelege un comportament sau o suma de comportamente concretizate in fapte materiale si acte juridice prin a caror realizare posesorul exercita in fapt unul sau mai multe dintre atributele proprietatii sau ale altui drept real principal. Ex: posesorul unui teren va putea sa cultive terenul , sa il ingradeasca si in felul acesta el va face acte care pot sa intre la dispozitie materiala , acte de administrare sau acte de conservare , acte care in mod normal le face proprietarul. Totodaca posesorul va putea sa faca si acte juridice : nu e neaparat ca acel;e acte juridice sa produca si efecte zice David , dar comportamentul lui de posesor va putea sa presupuna atat incheierea de acte juridice cat si realizarea de acte materiale . un exemplu simplu: hotul , care este si posesor de rea credinta fiindca stie ca nu are dreptul pe care il exercita in fapt , poate sa il vand. In situatai in care incheie actul de vanzare el se poarta in fapt ca si cand ar avea dreptul de proprietate. Corpusul nu presupune in mod obligatoriu contactul material nemijlocit cu bunul posedat.(cat avreme alta pers nu te`a deposedat raman in posesia ta ) Posesia poate fi conservata si atunci cand elementul corpus este exercitat prin intermediul unei alte persoane (detentorul precar). In aceasta situatie discutam despre posesia corpore alieno.

Animus : elementul subiectiv al posesiei presupune vointa posesorului de a se afirma fata de toti ceilalti ca titular al dreptului real pe care il exercita in fapt. Criteriile de apreciere a existentei sau inexistentei sau a naturii elementului subiectiv sunt obiective. Mai precis pentru a verifica daca o persoana are posesie , adica are alaturi de corpus si animus , nu e suficient sa punem intrebarea ce isi doreste el . irelevant caci isi poate dori multe. Intrebarea corecta e ce poate posesorul sa se considere in mod justificat ?care anume va fi justificarea. Sunt doar 2 : elementul animus exista si poate fi justificat de catre posesor in 2 ipoteze : 1.posesorul stapaneste bunul in temeiul unui titlu (mod de dobandire al dreptului real ) 2. posesorul a intrat in stapanirea bunului in urma unui act material manifest neechivoc de contrazicere a posesiei exercitate anterior de catre un altul asupra bunului respectiv . Ex: nu poti sa stai al tine acasa si sa te concentrezi si sa te gandesti ca tu te afirmi proprietar pe laptopul unui coleg. Nu va functiona pt ca existenta elementului subiectiv animus specific posesiei il pot dobandi numai prin 2 ipoteze :

Ipoteza 1 inchei un act juridic cu privire al bunul respectiv si atunci in temeiul actului juridic eu am motive sa am consider proprietar asupra bunul Ipoteza 2 il fur. E deposedez pe colega. Il fur. Elementul animus fiind un element intern nu poate fi verificat in mod direct si atunci tocmai pt a proteja pe proprietari de riscul unei posesii contrare dreptului sau , ce face legea ? nu poti sa te consideri tu , ca tu ai vointa dorinta sau altceva , nu e suficient, pt asta trebuie sa ai un motiv. Motivul e : fie ai un titlul , un act juridic , un alt mod juridic de dobandire a unui drept real pe care il exerciti tu ca posesor , fie daca nu ai titlu atunci faci un act de uzurpare a dreptului altuia. Altfel nu se poate sa ai posesie!!! E posibil sa iti conservi posesia chiar daca nu exerciti in mod nemijlocit elementul corpus. Corpus il poti exercita prin alta pers care va fi exact detentorul precar. In schimb , in momentul in care ai pierdut elementul animus , de principiu ai pierdut si posesia. Elementul subiectiv animus nu se poate exercita prin intermediul unei alte persoane. Exista un text care spune ca in cazul pers juridice , respectiv a persoanelor lipsite de discermanant posesia se exercita prin intermediul altora. Art 919 NCC : 2 observatii : 1.alin 1 -> elementul animus nu poate fi probat in mod direct pt ca este un element subiectiv. (la eroare la fel ) atunci pt a facilita proba posesiei legea instituie o prezumtie : din stapanirea materiala , din elementul corpus , se prezuma relativ existenta elementului animus domini . Animus domini este diferit e animus : animus domini inseamna intentia posesorului de a se considera ca fiind proprietar. E important !!! nu toti posesorii se considera proprietari. Exista si posesori care exercita in fapt dezmembramintele proprietatii si aceia evident nu se cosidera proprietari. Ex: posesorul care in fapt exercita un drept de uzufruct, ce se va considera? Uzufructuar, prin urmare nu va avea animus domini , animus sub nume de proprietar ci animus sub nume de uzufructuar. Totusi prin prima prezumtie de la 919 legea il favorizeaza posesor fiindca legea zice ca de principiu daca ai corpus noi prezumam ca ai si animus domini sigur , aceasta pana al proba contrara. 2. alin 2 -> detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba intervertirii sale. Precizare importanta : prezumtia din alin 2 vine sa rastoarne prezumtia din alin 1. Alin 2 stabileste urmatoarea regula de probatiune : daca stapanirea bunului a inceput in calitate de detentor precar (sau tolerat sau beneficiar al unui act de pura facultate )se prezuma relativ ca posesorul nu a dobandit pana in prezent elementul subiectiv animus domini. " va rog sa aveti indulgenta si pentru astia care nu sunt asa de skinny " =)) Ex: un teren , un imobil si posesorul nostru a intrat in stapanirea terenului respectiv in calitate de uzufructuar sau in calitate de arendas. Acum din varii motive afirma ca se considera proprietar .

el a avut un animus sub nume de uzufructuar sau arendas vine si sustine ca intre timp a evoluat si acuma are animus sub nume de proprietar, animus domini! LEGEA vine si spune SUFLETUL ! ) De ce? Pentru ca se prezuma relativ ca in masura in care a inceput posesia cu un animus mai restrans decat animus domini , asa a ramas. Pentru a rasturna aceasta prezumtie , va trebui sa faca dovada unuia dintre cazurile limitative de intervertire a detentiei precare , altfel este exclus. De ce l`ar interesa pe X sa se simta proprietar ? un raspuns este ca posesia sub nume de proprietar confera anumite beneficii juridice pe care posesia sub nume de arendas nu le confera. De ex: daca cumva X isi doreste saq uzucapeze dr de proprietate asupra terenului. In masura in care ar enumai o posesie sub nume de arendas sau uzufructuar , "neam de neamul lui " ) nu va putea uzucapa proprietatea. Pt a putea face asta are nevoie de corpus si de animus domini si de dovada intervertiri. Cele 2 prezumtii cum functioneaza ? Prezumtia 1 : ai stapanire materiala automat se prezuma ca ai animus domini. Prezumtia 2 : daca stapanirea materiala ai dobandit-o la momentul zero fiind altceva decat posesor sub nume de proprietare (altfel decat uzurpand si altfel decat printr-un titlu translativ de proprietate) se prezuma ca ai ramas tot timpul mai putin decat posesor sub nume de proprietar. "A doua ora vom face un experiment )) colegele voastre vor tine cursul din programul studente pentru studenti care promoveaza responsabilizarea studentilor , drept urmare le vom da cuvantul si eu ma asez intre voi " )) Delimitare intre posesia ca stare de fapt si starile de drept carora le este asociata. De regula , de foarte multe ori dreptul civil exploateaza posesia pentru ca posesia intr`un fel sau altul e asociata unei stari de drept. In principiu este asociata drepturilor reale respectiv drepturilor de creanta constituite in legatura cu bunuri. Tocmai pt ca posesia este de foarte multe ori asociata cu stari de drept exista riscul de confuzie in sensul ca posesia este un atribut al dreptului de proprietate. POSESIA NU ESTE ATRIBUTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE sau altui drept real. Chiar daca este asociata unor stari de drept , a se retine ca nu este atributul unui drept subiectiv , ea putand exista in lipsa unui titlu si implicit in lipsa oricarui drept subiectiv. Posesia denumeste doar exercitiul dreptului real nu dreptul real in sine ! -> un comportament. Ea nu denumeste un drept real si nu e componenta a unui drept real. Prin urmare nu se va dobandi posesia ca efect al actului juridic , deci nu transferi prin contractul de vanzare cumparare posesia sau drept de posesie. Posesia o va dobandi implicit cumparatorul deoarece fiindca I se va preda bunul si el se considera proprietar.

Art 919 NCC -> alin 3 : elementul material corpus genereaza 2 prezumtii relative. Prima este ca exista si animus domini si prezumtia a doua pe alin 3 este ca cel ce stapaneste este si proprietar. Acestea sunt 2 prezumtii distincte , cu obiect distinct pe care nu trebuie sa le confundam. Delimitare intre posesia si posesia tabulara : Posesia tabulara este tot o stare de fapt !!!! concretizata intr`un inscris (cuprins in registrul de publicitate imobiliara). In rezumat inseamna ca posesia tabulara este starea de fapt care rezulta in urma intabularii unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate , in cartea funciara. Ex: foile inscrisurile sunt stari de fapt. Pot sa am un teren pe care il cultiv , pun ingrasaminte , ma port ca un proprietar responsabil >posesie inteleasa ca exercitiu in fapta dreptului de proprietate. Totodata este posibil ca in acelasi timp in CF sa fie inscris in favoarea mea dr de proprietate asupra terenului. Inscrierea in CF , acel inscris e tot o stare de fapt pe care o numim posesie tabulara. De ce e importanta diferenta ? pt ca posibil sa existe un conflict , o contradictie intre posesie si posesia tabulara. In situatia aceasta stapanirea asupra terenului sub nume de proprietar o exercita A iar in CF figureaza B. in situatia aceasta existand conflictul , intotdeauna cand exista o contradictie intre posesie si posesia tabulara , va avea preeminenta juridica posesia tabulara. Art 919 al 3: " posesorul este prezumat a fi proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in CF " Art 900 al 1: obs: cele 2 posesii , posesia si posesia tabulara merg in paralel si au si functii apropiate : o astefle de functie e prezumarea dreptului de proprietate sau a altui drept real si in masura in care avem un conflict intre posesia exercitata efectiv asupra imobilului si posesia tabulara vom avea un conflict intre cele 2 prezumtii : 919 alin 3 respectiv 900 alin 1 . in ipoteza unui astfel de conflict va prevala prezumtia 900 alin 1. Art 930 : uzucapiunea mod de dobandirea a propr alin 1 : dr de proprietatea asupra unui imobil Uzucapiunea extratabulara este un efect al posesiei faptice asupra imobilului si s`ar parea ca ea infrange posesia tabulara deoarece tu ai posedat teren fara sa fi inscris in CF , in Cf era inscris altcineva iar dupa 10 ani iti inscrii tu dreptul in locul aceluia. NU E ASA !!!! in ce conditii poti sa iti inscrii dreptul ? Lit a) proprietarul inscris in CF a murit sau .. Lit b) a renuntat la dr de propr Lit c) Ideea e ca uzucapiunea extratabulara ca efect al posesiei nu poate sa functioneza daca cineva are simultan posesie tabulara. Ea va putea functiona numai daca cel din CF e mort sau a renuntat el insusi la drept. Art 930 confirma inca o data in plus ca posesia nu poate infrange posesia tabulara.

10

Delimitare intre posesia si toleranta respectiv beneficiul actelor de pura facultate. E f important sa le distingem pt ca ambele sunt stari de fapt. Te poti razgandi dupa ce ai incheiat un contract ? art 1270 : forta obligatorie a actului juridic spune ca nu te poti razgandi dupa ce te`ai obligat prin consimtamantul dat la inchierea actului juridic=> regula . Definitia actului juridic de la partea generala e urmatoarea : manifestarea de vointa facuta in vederea producerii de efecte juridice. In masura in care cineva iti imprumuta o geanta sa vii la facultate nu se inchieie un act juridic deoarece nu exista intentia partilor de a se angaja juridic. In situatia data vorbim de un act non-juridic care intra in categoria actelor de toleranta. Acte de toleranta = act non-juridic prin care proprietarul unui bun accepta sa permita unui tert (tolerat) utilizarea bunului celui dintai fara insa a ii conferi toleratului unui drept asupra sau in legatura cu bunul sau. Deci este posibil sa lasi pe cineva sa foloseasca un bun fara a ii constitui vreun drept. Toleratul nu este posesor !!!!!! deoarece pt ca toleratului ii lipseste elementul subiectiv animus. Acte de pura facultate = acte uzuale presupuse de exercitiul dreptului de proprietate, care in mod intamplator accidental , profita unui tert. Acest tert asemenea toleratului nu poate califica propria situatie ca fiind posesie. Elementul subiectiv : este relevant ceea ce isi poate dori fie pt ca are titlu , act juridic prin care s`a constituit un drept fie pt ca a facut un act de uzurpare, de deposedare a altuia. Daca nu ai nici act juridic , nu ai nici act de uzurpare , inseamna cu certitudine ca nu ai elementul subiectiv animus de unde rezulta ca esti un simplu tolerat. Acelasi rationament se aplica si in cazul actelor de pura facultate. De regula acestea intervin la imobile si se intampla in felul urmator : Avem 2 terenuri apropiate si vecinul face mai multe lucrari pe terenul lui de pe urma carora beneficiez eu intampaltor. Ex: dreneaza o apa , asigura un drum , nu construieste si vine lumina de la soare. In acest fel vecinul alege sa isi foloseasca bunul intr-un anumit fel si intamplator profiti si tu.dupa o perioada de timp mare , vecinul hotaraste sa nu mai dreneze apa sau sa construiasca un bloc si iti ia lumina. In situatia aceasta invoci faptul ca ai avut o posesie a unei servituti asupra terenului lui si intre timp ai uzucapat. => asa sunt toate spetele cu acte de pura facultate. Raspunsul e ca nu ai uzucapat niciodata ! de ce? Pentru ca nu ai avut titlu pt a avea elementul animus , ptca nu ai avut acte de uzurpare , tulburare , de contrazicere a posesiei lui.

Delimitare intre posesia sub nume de proprietar si detentia precara Ambele sunt stari de fapt si ambele sunt subsumate notiunii generale de posesie. Atat posesia sub nume de proprietar cat si detentia, ambele sunt versiuni ale posesiei. Aceasta inseamna ca si posesia sub nume de pr si detentia precare, ambele au cele 2 elemente : corpus si animus.

11

Ce le diferentiaza? Posesia sub nume de proprietar presupune corpus si animus domini . Detentia precara presupune corpus si un element animus mai restrans decat animus domini (detentorul precar se considera titular al unui drept asupra sau in legatura cu bunul , mai restrans decat dreptul de proprietate.prin urmare detentorii precari vor fi chiriasul , uzufructuarul , comodatarul , etc.) Art 918 e nefericit formulat pt ca pune in aceiasi oala detentorii precari si toleratii. Diferenta intre tolerat si detentorul precar : detentorul precar are animus si toleratul nu. In al doilea rand pentru ca spune in titlu ca detentia precara nu ar fi posesie. Detentia precara nu e posesie SUB NUME DE PROPRIETAR. !!!!! elem corpus se poate exercita mijlocit si prin intermediul unei alte persoane. Cealalta pers este detentorul precar. De ce? -> pt ca detentorul precar nu are animus domini fiindca nu deposedeaza pe nimeni si nu are nici un titlu translativ de proprietare. Are in titlu mai restrans decat proprietatea. Aproximativ intotdeauna detentia este consecinta unui act juridic netranslativ de proprietate si atunci inseamna ca detentorul precar tot timpul recunoaste ca proprietar pe cel cu care a incheiat contractul. Posesia sub nume de proprietar poate sa apara cu sau fara titlu. Detentia precara in principiu este dobandita exclusiv in temeiul unui titlu inteles ca act juridic netranslativ de proprietate. Ex: chirias , comodatar. De aceea detentorul precar exercita elementul corpus pentru proprietarul care i`a dat lui bunul in detentie.

Curs 3

fabricii dupa lukoil vis a vis de terapia . unde e realul. Posesia sub nume de proprietar, respective detentia precara- distinctii Intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar. 1 obs. Intervertire inseamna schimbare dintr-o stare de fapt in alta stare de fapt. Sa nu confundam ca intervertirea presupune schimbarea dintr-o stare de fapt intr-o stare de drept sau mai grav ca intervertirea ar presupune ca dintr-o stare de fapt dobandesti un drept subiectiv. Nici vorba. Prin intervertire nu se dobandesc drepturi subiective. Intervertirea detentiei precare in posesia sub nume de proprietar, care este elementul de diferentiere dintre detentia precara si posesia sub nume de proprietar? Animus domini. Detentorul precar are un animus mai restrains, posesorul sub nume de proprietar are animus domini, prin urmare intervertirea va presupune inlocuirea elementului subiectiv initial cu elemental subiectiv animus domini.

12

2 obs. Elemental subiectiv nu tine de pasiuni, el se verifica in mod obiectiv. Avem 2 criterii pentru a-l verifica: Titlu Act de uzurpare

Intervertirea este posibila doar in masura in care fostul detentor precar dobandeste un titlu translativ de proprietate sau face un act de uzurpare neechivoca a dreptului celui pt care stapaneste. 920 NCC INTERVERTIREA PRECARITATII IN POSESIE Alin 1 lit. a pana la c. Lit. a Daca detentorul precar incheie cu b-c un act translativ de prprietate cu titlu particular cu alata pers decat cu proprietarul bunului; ipoteza 1 este simpla, va dau un exemplu: chiriasul care stapaneste bunul in calitate de detentor precar incheie la un mom ulterior un contract de vz-cump cu cel pe care din eroare il considera proprietar. In situatia asta dobandeste un titlu translativ de proprietate, va avea animus domini. Intervertirea pe titlu necesita un act translativ cu titlu particular. Inseamna ca este vorba despre un act juridic care are ca obiect transfer al unor drepturi determinate. Daca in exemplul anterior chiriasul nostru primeste o mostenire de la pers pe care o considera proprietarul bunului. In aceasta situatie nu poate invoca intervertirea pt ca succesiunea ii transfera un intreg patrimoniu, nu realizeaza un transfer juridic cu titlu particular. Textul se refera la dobandirea cu buna credinta=eroare, sa crezi in mod eronat ca cel de la care ai dobandit era proprietar. Daca chiriasul cumpara bunul de la adevaratul proprietar, in situatia asta mai are loc intervertirea? Art. 937 alin. 1. Raspunsul este ca da pt ca initial este detentor precar dupa care dobandeste titlu. De ce la 920 ne spune cat trebuie sa fie de b-c? pt ca in primul rand intervertirea detentiei in posesie sub nume de proprietar de regula il va interesa nu pe orice detentor, ci pe cel care dobandeste de la un neproprietar. Are o miza pt acestia, pt ca ultimul vrea sa dobandeasca proprietatea prin uzucapiune. Textul vorbeste de b-c pt ca sa sublinieze ca in masura in care stii ca titlu tau provine de la un nepropritar nu te vei putea prevala de el pt a sustine ca ai intervertit!! Poti sa fii posesor de rea-credinta cand faci acte de uzurpare. Chiriasul unui bun mobil cumpara bunul mobil de la cel pe care il considera proprietar. Exista sau nu intervertire pe 920 alin 1 lit. a? Raspunsul este ca are loc intervertirea. Poti fi si proprietar si posesor, in 87, 7 % din cazuri. Intervertirea detentiei in posesie si dobandirea dreptului de proprietate. Nu amestecati starile de fapt cu cele de drept!!! Ipoteza 2 de intervertire Lit b. Daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului acte de rezistenta neechivoce in privinta intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar; in acest caz intervertirea nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pt restituirea bunului;

13

Dobandirea elementului animus domini prin acte de uzurpare. Daca chiriasul sau arendasul la un moment dat face acte neechivoce prin care contesta calitatea de proprietar a celuilalt si incepe sa se poarte ca si cum el ar fi proprietar. Face acte de dispozitie materiala cu privire la bun, incepe sa modifice, sa schimbe substanta. In situatia asta se poarta ca si cum bunul ar fi al lui. Daca face asta, are un contract de locatiune pe 2 ani si dupa 1 an incepe, intervertirea va produce efecte de la expirarea termenului de 2 ani. Daca e contr pe durata nedeterminata, intervertirea se produce din momentul in care face acte de rezistenta. 950 alin 2 actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista obligatia de restituire a bunului. (detentorul precar are obligatia de restituire a bunului) deci textul ne spune ca detentorul precar nu poate introduce actiune posesorie impotriva posesorului sub nume de proprietar pt care el stapaneste bunul. Revenind la exemplul cu locatiunea, daca dupa 1 an din termenul de 2 ani, chiriasul face acte de uzurpare prin care vrea el sa interverteasca detentia precara in posesie sub nume de proprietar, oricum el nu va putea uza de act posesorie impotriva celui care ia dat bunul in chirie cata vreme nu expira contractul.

Ipoteza 3 Lit. c Daca detentorul precar instraineaza bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu conditia ca dobanditorul sa fie de b-c; chiriasul vinde bunul catre un tert. Tertul devine posesor sub nume de proprietar. 920 alin 2 este protejat doar cel care s-a aflat intr-o eroare scuzabila=neinputabila celui aflat in eroare. Si posesorul trebuie sa fie intr-o eroare scuzabila. In materie de CF este constituita pentru a-i proteja pe terti, eroarea lor ii legitima daca au cercetat cuprinsul CF. mai mult de atat nu trebuie sa faca ei. Art 901 NCC- de citit acasa. VICIILE POSESIEI Obs. Reaua-credinta nu este un viciu al posesiei. In legatura cu b-c, discutia se face doar in ipoteza in care posesorul nu este si titular al dreptului pe care il exercita. Posesia e prezumata relativ ca fiind utila, adica neviciata. In ipoteza unui litigiu posesorul nu este tinut sa faca proba ca stapanirea sa este neviciata. Ca regula, posesia intemeiaza efectele juridice care sunt asociate de lege numai in masura in care este utila. Exceptie!! In art. 951 alin. 2 act posesorie speciala poate fi introdusa si pt a proteja o posesie viciata. 1. Discontinuitate- exercitarea posesiei cu intermitente anormale fata de modul in care ar folosi bunul proprietarul sau. Caracterul anormal al intermitentelor se apreciaza in functie de natura bunului. Daca e vorba de un bun mobil care presupune un uz cotidian

14

intermitentele anormale pot fi si cateva saptamani, daca e vorba de un bun imobil pe care il folosesti de cateva ori pe an nu exista intermitente anormale daca nu-l folosesti cateva luni. Posesia solo animum in materie imobiliara este o chestiune destul de discutata in sensul ca in jurisprudenta franceza, preluata si la noi se considera de principiu ca pt anumite bunuri immobile este posibila conservarea posesiei fara exercitarea unor acte de stapanire. Cosecinta ar fi ca e greu sa mai discutam acolo despre discontinuitate. Ex. Daca ai un teren agricol ii clar ca el presupune exploatarea regulate si in masura in care trece o primavera, trece un an de zile in care nu l-ai cultivat posesia este discontinua. Dar daca este vorba de un teren viran care urmeaza a fi contruit, cata vreme nu e construit posesia nu este discontinua in masura in care tu nu te duci acolo un an de zile pt ca nu ai ce sa ii faci. Tocmai datorita acestei situatii special a unor bunuri mobile sau imobile s-a apreciat de instante ca in cazul lor este posibila conservarea posesiei chiar daca nu faci acte de stapanire inlaturandu-se riscul discontinuitatii. In masura in care intervine discontinuitatea, acesta este un viciu absolut al posesiei. Viciu absolut poate fi invocat de orice persoana interesata. In masura in care posesorul stapaneste bunul cu intermitente foarte mari de timp nu putem avea certitudinea in legatura cu elemental animus. Nu stim daca se considera titular la dr real sau altceva. 2. Violenta Posesia este viciata de violenta at cand este dobandita sau conservata prin utilizarea violentelor material sau morale. Fie ii aplica un stalp de cap , fie ii atrage atentia ca ii va da un stalp de cap daca nu paraseste terenul sau imobilul respectiv. Ce intelegem prin violenta? Ex. Construiesti un zid prin care nu mai permiti accesul fostului posesor la terenul respective nu ar echivala cu violenta. Sunteti liberi sa aveti ce parere doriti. Din punctual meu de vedere este negative deoarece violenta presupune inspirarea unei temeri, faptul c ail determine pe posesor sa renunte la stapanire in favoarea ta de frica. Violenta este un viciu relativ si temporar. Violenta va putea fi invocate doar de persoana deposedata prin violenta si ca odata ce violenta inceteaza posesia devine utila. 3. Clandestinitatea Ii un fel de echivalent al simulatiei in materie de posesie. Presupune disimularea posesiei fata de persoanele interesate sa o cunoasca. Conditii: Sa existe aceste manopere intentionate prin care posesorul sa incerce sa ascunda posesia exercitata de el fata de terte personae Tertii sa fie indusi in eroare de aceste manopere.

1obs. Daca proprietarul sau alta persoana interesata ii plecata in alta tara, la bai si nu poate sa cunoasca faptul ca cineva ii poseda bunul, posesia nu este clandestina. Obs2. Daca posesorul se straduie sa ascunda posesia insa cu toate ca se straduie cei interesati afla ca el poseda, iarasi ceilalti nu pot invoca clandestinitatea.

15

Este un viciu relative si temporar. Ora 2 : Ultimul viciu al posesie care nu apare in CC este : ECHIVOCUL - > a nu se confunda sub nici o forma echivocul cu precaritatea !!!! Intervine in situatia in care avem dubii cu privire la animus. Dubiul rezulta tot din comportamentul posesorului in sensul ca posesorul se afirma ca fiind proprietar exclusiv dar comportamentul lui vine in contradictie cu ceea ce sustine. Care sunt ipotezele de echivoc ? acestea se refera la situatia in care 2 sau mai multe pers simultan exercita acte de stapanire asupra unuia si aceluias bun. La un moment dat una singura dintre ele pretinde ca a posedat sub nume de proprietar exclusiv. Aceasta pretentie vine in contradictie cu faptul ca in concret el a permis si altora sa stapaneasca alaturi de el. Prin urmare daca a permis si altora inseamna ca nu s`a putut considera ca fiind proprietar exclusiv. De aici apare incertitudinea. E f important. Echivocul e si el relativ si rezulta ca va putea fi INVOCAT doar de catre CELELALTE PERSOANE CARE AU EXERCITAT POSESIA ASUPRA BUNULUI RESPECTIV. Ex: A, B ,C stapanesc impreuna un teren si dupa 50 de ani A intr`un proces de revendicare cu X invoca uzucapiunea si vine si spune ca el a dobandit prin uzucapiune proprietatea exclusiva. Atentie !!!!! X va putea spune ca era echivova posesia lui A? doar B si C vor putea invoca acest viciu al consimtamantului. OBSERVATIE referitoare la toate viciile posesiei . De ce ne intereseaza daca posesia e viciata sau nu ? pt ca daca e viciata de principiu nu poate se produca efectele juridice asociate ei. Dar am mai vz ca viciile sunt temporare si in afara de discontinuitate sunt si relative. Unde va fi utila materia viciilor posesiei ? acolo unde e necesara o posesie intinsa pe o perioada de timp : uzucapiune si actiunea posesorie generala. Art 932 alin 2 : ipotezele in care prescriptia extinctiva era fie suspendata fie intrerupta. La uzucapiune , avem de principiu , cauze asemenatoare de intrerupere si suspendare dar pe langa acestea se va mai adauga si ipoteza in care posesia este viciata , pe durata in care exista viciul se suspenda cursul uzucapiunii. E important pt ca viciile pot fi absolute sau relative. Aceasta inseamna ca se va putea intampla urmatoarea situatie foarte dubioasa ) : am posesorul care poseda si curge termenul de uzucapiune. Sa presupunem ca bunul se afla in coproprietatea a 2 pers , in situatia aceasta este posibil ca viciul care afecteaza posesia sa fie un viciu relativ care sa poata fi invocat numai de catre unul dintre cei 2 coproprietari si atunci la ce situatie se ajunge? La situatia in care curge termenul , ala devine proprietar fata de X dar fata de Y inca nu s`a implinit uzucapiunea prin urmare nu devine proprietar. => suspendarea poate sa aiba efect relativ daca viciul care intervine este unul relativ !!!!!

16

Aceiasi miza in materie de actiuni pesesorii. La intrerupere : una din cauzele intreruperii este introducerea unei actiuni. Daca impotriva posesorului care vrea sa uzucapeze se introduce o actiune in revendicare , de principiu intreruperea cursului iarasi va fi relativa si va beneficia numai reclamantului care a introdus actiunea in revendicare. Obs: daca actiunea in revendicare este introdusa de catre unul dintre coproprietari , in principiu aceasta vor beneficia de admiterea ei si ceilalti coproprietari. !!!viciile suspenda iar efectul suspendarii este posibil sa fie absolut (poate fi opus de oricine, dacase suspenda o ia in freza posesorul , deci el nu are interes sa opuna celorlalti suspendarea , ceilalti vor avea avea interes sa invoce susupendarea fata de posesor.) sau doar relativ. Jonctiunea posesiilor -intereseaza la uzucapiune si atunci cand ai termen : actiunea posesorie generala Exemplu : ai dobandit posesia bunului imobil de 2 sapt si vine un tert care te deposedeaza fara violenta. Poti introduce impotriva lui actiunea posesorie generala? NU , deoarece nu ai indeplinit conditia de a poseda cel putin 1 an de la momentul la care ai intrat in posesie. Prin urmare , in principiu, e exclusa introducerea actiunii posesorii. Poserorul ar putea totusi sa lipeasca posesia lui cu posesia exercitata anterior cu cel de la care a cumparat bunul si sa adune minim un an pentru a putea sa uzeze de actiunea posesorie. Conditii jonctiunii: 1.posesiile care fac obiectul jonctiunii sa nu presupuna intermitente daca lipesti 2 posesii intre ele , ele trebuie sa fie posesii consecutive . Ex: s`ar putea sa ai nevoie doar de posesii de B-C si cele dintre ele erau de R-C. sau ai nevoie de posesie utila si cele dintre ele erau viciate. => nu pot fi alese!!!!trebuie lipite toate posesiile care au intervenit intr ecele doua. Daca ambele posesii sunt viciate ? care ar fi interesul sa faci jonctiunea intre ele? Se poate insa nu ai interes pt ca e nevoie de posesia utila , neviciata. 2.posesia sa fi fost dobandita de catre actualul posesor in temeiul unui titlu raport juridic cu titularul posesiei care se doreste a fi cumulata. Jonctiunea e posibila numai daca aceasta a trecut de la fostul posesor la actualul posesor cu acordul fostului posesor. Deci daca au intervenit deposedarea nu se poate face jonctiunea. Incetarea posesiei : o sg chestiune se discuta : Posesia cu caracter general inceteaza fie pt ca pierzi elem subiectiv animus ( renunti la posesie de exemplu ) fie pt ca pierzi anumus si corpus , fie cand pierzi corpus fara voia ta. Daca pierzi corpus cu voia ta => detentie precara.

17

Art 921 lit g) daca posesorul e deposedat (corpus ) si a trecut mai mult de un an de la acel moment. Textul se explica printr`o fictiune legala daca ne raportam la reglementarea actiunilor posesorii. Conditia comuna pt actiunile posesorii este sa nu fi trecut mai mult de un an de la deposedare. Art 951 alin 1 explica reglementarea de la 921 litg. Aceasta inseamna ca in masur ain care esti deposedat ,introduci actiune si ai castig de cauza prin efectul hotararii judecatoresti pronuntata de instanta in posesoriu se va considera ca ai ramas tot timpul posesor. Ratiunea unei astfel de fictiuni este aceea de a nu fi afectata situatia in masura in care se doreste a uzucapa. Efectele juridice asociate posesiei utile Observatii : - aceste efecte se gasesc cu nuantarile de rigoare si la posesia sub nume de proprietar si la detentia precara -aceste efecte se produc numai daca posesia este utila 1.efecte probatorii- dr procesual 2.efecte de opozabilitate 3.efecte atributive de drepturi subiective Ultimele 2 tin de dreptul material .

Efecte probatorii a) prezumtiile legate de posesie : -corpus prezuma animus domini -corpus prezuma existenta dreptului de proprietate in beneficiul posesorului : (nu e propriu-zis un efect )=> tot sub aspect probatoriu indirect este favorizat posesorul deoarece intotdeauna in orice fel de actiune reala petitorie revendicare etc. posesorul va avea statutul de parat ceea ce inseamna ca cel putin in prima instanta posesorului nu`I revine sarcina probei. -prezumtia titlului de proprietate => art 919 alin 3 si art 935. Aceste 2 art nu sunt acelasi lucru. 919 lin 3 prezuma ca posesorul e proprietar si aceasta prezumtie are efect fata de tert in general , iar 953 prezuma ca posesorul a intrat in stapanire in baza unui titlu translativ de proprietate iar aceasta prezumtie functioneaza exclusiv in raporturile dintre posesor si autorul sau (cel de la care a dobandit posesorul bunul respectiv). 953 intereseaza atunci cand posesorul se cearta chiar cu cel de la care a dobandit bunul care spune ca i l`a dat cu titlu de imprumut sau in gaj , etc sustinand ca actul nu e translativ de

18

proprietate. Posesorul sustinand la actul este translativ de proprietate. Daca nici unul nu are inscris , prin derogare de la regula care spune ca partile pot face proba actului juridic numai prin inscris daca are valoare935 instituie o prezumtie in favoarea posesorului in sensul ca titlul exista si est etranslativ de proprietate. Ipoteze in care posesia conditioneaza opozabilitatea

Art 936 si art 1275 si art 1782 lit c) face trimitere la 1275 => 963 efectul general care spune ca posesia bunurilor mobile asigura publicitatea dr reale si in acest fel asigura implicit opozabilitatea dr reale mobiliare fata de tert. In ce ipoteze intereseaza opozabilitatea? Atunci cand exista un conflict de drepturi concurente asupra aceluiasi bun. 1275 face aplicatia lui 936 si spune ca in masur ain care unul si acelasi proprietar instraineaza bunul mobil catre pers diferite , conflictul dintre dr celor 2 se va solutiona prin opozabilitatea asigurata de posesie. Pana aici am discutat de opozabilitatea drepturilor reale asigurata prin posesie. 1782 avem un conflict intre drepturi de creanta. In mod exceptional spune ca in masura in care nu este vba despre bunuri mobile supuse publicitatii daca se constituie locatiuni succesive asupa unuia si aceluiasi bun , conflictul dintre cele 2 creante se va solutiona in favoarea celui care este pus in posesie (detentor precar ) Elementul care face publicitate in materia bunurilor mobile este corpus iar corpus se gasest esi la detentia precara .

Curs 4 posesiei ii asociat un efect atributiv al posesiei

Actiunile posesorii art 1002 si 1004 NCPC Distinctia dintre actiunile posesorii si actiunile petitorii Actiuni petitorii = actiuni reale prin care se protejeaza dreptul de proprietate respectiv dezmembramintele lui : actiunile in revendicare , actiunile confesorii si actiunea negatorie. Distinctia dintre actiunile posesorii si actiunile posesorii : in actiunea posesorie pretentiile partilor vor fi intotdeauna invariabil intemeiate pe stari de fapt ceea ce inseamna ca ceea ce solicita reclamantul va fi justificat pe posesia exercitata anterior de catre acesta. In acelasi timp pretentiile partilor in actiunile petitorii sunt intemeiate pe stari de drept. Ex: atat intr`o actiune posesorie cat in una petitorie reclamantul va urmari acelasi lucru in final : redovandirea stapanirii , posesia asurpa bunului. Criteriul acesta poate sa ne induca in eroare si sa confundam o actiune posesorie cu un apetitorie. Pt a nu face confuzia nu e suficient sa ne raportam la pretentii , tb sa ne raportam la temeiul actiunii. intr`o actiune in revendicare : " sunt proprietar si voi face proba acestui fapt , cer ca paratul sa fi eobligat sa imi respecte dreptul de proprietate desi sa imi restituie posesia bunului"

19

intr`o actiune posesorie : " am fost posesor ,m`a deposedat , tulburat , probez conditiile posesiei si cer obligarea paratului sa`mi restituie posesia , dar nu sa`mi recunoasca instanta vreun drept real ." in acest context regula non-cumulului posesoriului cu petitoriul ( art 1003 spune in alin 2 face aplicatia regulii non-cumulului cu petitoriul ) care regula spune in rezumat : intr`o actiune posesorie partile nu isi pot intemeia pretentiile si instanta nu isi poate modifica solutia intemeindu`se pe stari de drept. Art 950 alin 1 CC -> actiune posesorie se poate introduce si impotriva proprietarului , mai precis este irelevanta calitatea de proprietar in actiunea posesorie a uneia dintre parti. Asadar e important de retinut ca in actiunile posesorii se protejeaza posesia ca stare de fapt in sine si nu posesia inteleasa ca aparenta , respectiv exercitiu a unui drept real. In acest context , a se retine , ca actiunile posesorii nu se confunda cu procedura exceptionala a ordonantei presedintiale. A treia distinctie actiunea posesorie nu se confunda cu actiunea in angajarea raspunderii civile. Art 949 CC alin 1 -> posesorul este indreptatit sa ceara despagubiri pt prejudiciile cauzate prin deposedare sau tulburare . in actiunea posesorie se solicita un singur lucru , incetarea tulburarii , deposedarii. In masura in care posesorul isi da seama ca a fost prejudiciat prin deposedare sau tulburare si solicita acordarea de despagubiri pt prejudiciul suferit , aceste despagubiri vor fi pretinse printr`un capat de cerere distinct . asadar alaturi de actiunea posesorie reclamantul va formula si o actiune in angajarea raspunderii civile de principiu delictuale a paratului. In actiunea posesorie se protejeaza exclusiv stari de fapt si nu s eprotejeaza in actiunea posesorie staruile de fapt asociate invariabil unor stari de drept. In cazul starilor de fapt care reprezinta consecinta inevitabila a unor stari de drept protejarea prin intermediul actiunilor posesorii ar semnifica incalcarea regulii non-cumulului posesoriului cu petitoriu. Ipoteze : 1.distinctia posesiei fata de posesia tabulara . posesia tabulara este o stare de fapt care e invariabil asociata unei stari de drept. Prin urmare intr`o actiune posesorie este exclus ca vreuna din parti sa`si sustina pretentiile prevalandu`se de posesia tabulara. 2. art 950 alin 2 actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista obligatia de restituire a bunului. Nu e vba de o obligatie de restituire generala. Textul tb inteles in sesnsul ca actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva celui fata d ecare s`a asumat voluntar obligatia de restituire. Si hotul va fi obligat sa restituie bunul dar el nu inseamna ca se va incadra la obligatia mentionata in 950. Aceasta se refera la detentorii precari care au asumat voluntar prin act juridic obligatai de a restitui bunul catre posesorul sub nume de proprietar. In consecinta daca sunt tulburati sau deposedati tocmai de catre cel de la care au bunul , este exclus sa aiba actiune posesorie impotriva lor deoarece starea de fapt existenta intre detentor si posesorul pt care stapaneste este invariabil consecinta unei stari de drept , actul juridic intre cei doi si atunci detentorul precar daca este tulburat sau deposedat nu are decat sa se foloseasca de o actiune pe temei contractual. 3. poate un coproprietar daca este tulburat sau deposedat de catre celalalt coproprietar sa formuleze impotriva celui din urma actiune posesorie? Art 642 alin 2 => corproprietarul a carui

20

drept a fost incalc I se recunoaste dreptul ca inainte de partaj sa exercite actiuni posesorii impotriva tertului care a intrat in posesia bunul comun in urma incheierii actului Observatii : textul nu precizeaza ca actiunea poate fi introdusa intre coproprietari si vbeste de un tert. Ipoteza e urmatoarea : un coproprietar nerespectand drepturile celorlalti constituie in favoarea unui tert prin act juridic un drept asupra bunului comun si in virtutea acelui drept il pune in posesie pe tert. In situatia aceasta ce poate face celalalt coproprietar : poate introduce impotriva tertului actiune posesorie. Ce se intampla daca I se inchiriaza bunul unui tert de catre un sg coproprietar si celalalt ce face? Introduce actiune posesorie impotriva tertului. A nu sa uita ca chiriasul e detentor precar si el poseda pt cel care i`a dat bunul si daca se introduce actiune impotriva lui se vizeaza si coproprietarul care i`a dat bunul in detentie . Chiar daca 642 alin 2 se refera exclusiv la actiuni posesorii introduse de coproprietari impotriva tertului, de principiu , actiunile posesorii vor putea fi introduse si intre coproprietari in masura in care unul dintre acestia il deposedeaza pe celalalt. Intre coproprietari poate sa intervina partaj de folosinta. Partajul de folosinta = copropstabilesc modul in care va folosi fiecare copro bunul . intr`o astfel de situatie unul dintre ei foloseste partea celuilalt. Intr`o astfel de situatie poate celalalt sa introduca actiune posesorie? NU , de ce? Pentru ca in mom in care intervine un partaj de folosinta consecinta care va fi ? ei fiind si ramanand coproprietari inseamna ca cel care foloseste unul din camere nu o foloseste avand elementul subiectiv animus corespunzator celui ce se considera proprietar exclusiv ci el stie ca o stapaneste pt sine dar si pt ceilalti coproprietari fiind aplicabil regimul detentorilor precari. In aceste conditii , revenind la regula conform careia detentorul precar nu poate introduce actiune posesorie impotriva celui pt care stapaneste. Deci daca a intervenit un partaj de folosinta intre coproprietari ei vor avea actiuni pe temei contractual unul impotriva celuilalt , dar nu actiuni posesorii. Observatie cu caracter general : de regula in doctrina se apreciaza ca actiunileposesorii sunt actiuni exclusiv imobiliare, adica ele ar proteja doar posesia asupra bunurilor imobile. Argumentul fiind regula din art 937 => posesia bunurilor mobile valoreaza proprietate. Pornind de la aceasta regula se apreciaza de multe ori ca in materie mobiliara odata ce protejezi posesia invariabil protejezi si proprietatea. Prin urmare invariabil s`ar depasi zona actiunilo posesorii si ar trebui sa ne orientam spre zona actiunilor petitorii. Argumentu e subred : mai intai 937 e un text de misa , nu se aplica la orice posesia de bunuri mobile. Ex: hotul sau posesorul de rea credinta nu se poate prevala de art 937. Actiunile posesorii pot fi exercitate si pt protejarea posesiei exercitate asupra bunurilor mobile. Conditiile pt exercitarea si admisibilitatea actiunilor posesorii : Actiunea posesorie generala : 1.actiunea posesorie este admisibila doar pt a sanctiona un act sau fapt prin care a fost contrazisa posesia exercitata de catre reclamant = in lipsa oricarei incalcari contraziceri a posesiei , chiar daca reclamantul a fost prejudiciat prin fapta paratului el nu va putea uza de actiunea posesorie impotriva celui din urma. Exemple: 1. vecinul isi contruieste casa. Vine cu mai multe masini de transport care sunt late si prin urmare lovesc si rastoarna gardul pe care il construise vecinul alaturat. Gardul se

21

prabusest ein terenul alaturat si camioanele intra si ele pe teren. Va putea cel prejudiciat sa introduca actiune posesorie? NU, deoarece nimeni nu s`a manifestat in sensul de a`I contesta posesia pe care o exercita asupra terenului propriu. 2. X e vecin cu un cioban si la un moment dat oile ciobanului patrund pe pr lui X. se poate formula actiune posesorie? NU , pt ca nu a fost contestata posesia. Ci una in raspundere civila. Exista de principiu tulburare sau deposedare , adica act de contrazicere a posesiei atunci cand paratul a inceput sa exercite asupra celuiasi bun o posesie sub nume de proprietar (atunci intervien deposedarea) sau o posesie mai restransa (tulburare). 2.in cazul posesoriei generale e necesar ca anterior deposedarii sau tulburarii reclamantul sa fi exercitat posesia asupra bunului litigios timp de cel putin 1 an . in masura in care posesia acestuia s`a intins in concret pe o perioada de timp mai scurta reclamantul va avea posibilitatea de a invoca jonctiunea propriei posesii cu posesia exercitata anterior de catre autorul sau. 3.posesia reclamantului sa fi fost utila nu intereseaza f tare deoarece caracterul util a posesiei se prezuma, reclamantul nu va fi tinut sa probeze ca posesia sa nu am fost viciata. O Astfel de proba nu are decat sa o faca paratul. In masura in care paratul invoca un viciu al posesiei reclamantului este necesar ca acel viciu fie sa fie absolut , fie daca e relativ paratul sa se regaseasca intre persoanele care se pot prevala de el . 4. pentru admibilitatea posesoriei generale este necesar sa nu fi trecut mai mult de un an din momentul tulburarii sau al deposedarii. Observatii : legea califica termenul de maximum un an ca fiind de prescriptie extinctiva. E indoielnica calificarea in acest sens fara nici o rezerva deoarece termenele de prescriptie sunt susceptibile de intrerupere si suspendare. Sunt 2 termene : pentru reclamantsa fi podeta minim 1 an si pentru parat .logica este urmatoarea: instanta are de comparat intre 2 posesii : posesia reclamantului care a pierdut prin deposedare bunul si posesia paratului. Criteriu de comparatie intre ele va fi durata.logica celor 2 termene e actiunea va fi admisibila intotdeauna atunci cand posesia exercitata anterior deposedarii de catre reclamant va fi de minimum un an iar posesia paratului trebuie sa fie mai mica de un an . Observatie in leg cu termenul : 921 lit g ) posesia inceteaza prin deposedare daca posesorul ramane lipsit de posesi abunului mai mult de un an . din momentul deposedarii posesorul are la dispozitie actiune posesorie , daca este introdusa in termenul de un an si e admisa se va considera ca el nu am fost nicicand deposedat. In masura in care exista acte succesive de tulburare in posesie exercitate de catre parat termenul de un an va incepe sa curga din momentul primului act de tulburare in posesie. ACTIUNEA POSESORIE SPECIALA 1. un act de contrazicere a posesiei cu cerinta suplimentara ca deposedarea sau tulburarea sa se produca prin violenta fizica sau morala.

22

2. de la mom deposedarii sau tulburarii sa fi trecut mai putin de un an . Totodata prin exceptie de la regula conform careia are relevanta juridica doar posesia utila actiunea posesorie speciala poate fi exercitata si pentru protejarea unei posesii viciate. ACTIUNEA POSESORIE REGLEMENTATA DE ART 952 CC Delimitari : 1. art 949 alin 1 : prin actiunea posesorie se urmareste prevenirea sau inlaturarea oricare tulburari. La posesoria generala a intervenit anterior tulburarea sau deposedarea si prin intermediul actiunii se urmareste inlaturarea. Actiunea regl de 952 urmareste PREVENIREA unei tulburari viitoare a posesiei => nu se mai poate discuta in cadrul acestei actiuni despre cerinta de a fi trecut mai putin de un an din momentul tulburarii 2. nu este suficient riscul in cadrul posesiei 952 unei potentiale tulburari sau deposedari fiind necesar pentru admisibilitatea actiunii sa existe riscul unui prejudiciu viitor pe care ar urma sa il suporte reclamantul fie datorita unui bun al paratului fie datorita unei actiuni intreprinse de catre acesta din urma. Ex: sa presupunem ca am 2 vecini care au 2 terenuri alaturate. In favoarea unuia dintre terenuri si in sarcina celuilalt exista o servitute de a nu construi ceea ce inseamna ca pe unul dintre terenuri nu se pot realiza constructii deloc sau nu inalte. Proprietarul terenului beneficiar al servitutii afla ca vecinul sau urmeaza sa construiasca un bloc inalt pe teren propriu. In acest fel se va incalca servitutea si posesia servitutii. Ipotetic va avea la dispozitie o actiune petitorie prin care sa isi valorifice dreptul sau o actiune posesorie in care sa valorifice posesia. Pt a`l bloca beneficiatrul servitutii introduce actiune posesorie pe art 952. Va fi admisibila? NU pt ca in ipoteza data nu exista riscul producerii unui prejudi iu , exista doar riscul incalcarii posesiei si nu e suficient. E necesar sa demonstrezi ca prin in calcarea posesiei o sa fii prejudiciat ! De regula cand discutam despre contrazicerea posesiei asupra unui bun inseamna ca cineva va incepe sa exercite o posesie contrara ceea ce va presupune acte materiale asupra twerenului tau : ocupa , trece , etc. prin urmare exista tendinta sa consideram ca a contrazice posesia presupune inevitabil si invariabil acte exercitate pe bunul care se afla in posesia ta. Tulburarea nu e conditionata de acte materiale pe vcare tulburatorul sa le exercite asupra bunului reclamantului. Tulburarea posesiei se poate face si prin acte materiale exercitate asupra unui alt bun. Nu e necesar pt a avea o contrazicere a posesiei ca actele de tulburare sa fie realizate asupra sau in mod direct asupra bunului aflat in posesia reclamantului. Chestiuni procedurale : AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT Hotararea pronuntata in solutionarea actiunii posesorii nu are autoritate de lucru judecat intr`o viitoare actiune petitorie intervenita intre aceleasi parti si cu privire la acelasi bun. In principiu si invers lucrurile s`ar prezenta logic la fel pt ca lucrurile daca s`au solutionat in petitoriu nu inseamna ca s`au lamurit si in posesoriu , numai ca pentru a se evita complicatii legiuitorul transeaza in NCPP in sensul urmator :

23

1004 alin 2 hot jud prin care s`a solutionat o actiune privitoare la fondul dreptului (aici intra si actiunile petitorii )are autoritate de lucru judecat intr`o cerere posesorie ulterioara in legatura cu acelasi bun. Ba voi sunteti pe sistem proces verbal )) Posesia tabulara art 885 alin 1 art 1273 OBS :intabularea in CF este un act material , un fapt material (scrie nenea frumos ) )care niciodata nu poate fi mod de dobandire a proprietatii. Mod de dobandire a proprietatii ramane si in materie de imobile , contractul . un fapt material nu poate fi izvor de drepturi. Inscrierea in CF a drepturilor reale functioneaza ca o conditie care amana eficacitatea actului juridic . transferul dreptului real in continuare se produce si in sistemul NCC prin efectul actului sau faptului juridic iar intabularea in CF nu reprezinta in sine un mod distinct de dobandire a dreptului de proprietate sau a altui drept real imobiliar.

Curs 5 Cartea funciara stare de fapt -> posesia tabulara care presupune sistemul de carte funciara Reglementari legale a publicitatii legale imobiliara : codul civil 876-915 , 18-24 Legea de punere in aplicare a CC 56 , 76-82 L7/1996 -> sistemului CF , varianta L7 republicata in anul 2013 MO 83 din 2013

In CC gasim principiile de functionare a mecanismului de CF , regulile substantiale , L 7 reglementeaza strict procedural modul de organizare a CF- de aceea avem 2 reglementari. Exista si alte sisteme de publicitate mobiliara : 1.posesia -> legiuitorul spune ca opozabilitatea drepturilor reale mobiliare este asigurata prin intermediul posesiei pt ca posesia mobiliara asigura publicitatea adica posibilitatea tertilor de a cunoaste existenta drepturilor reale (materia mobiliara ) 2. Arhiva electronica a garantiilor real mobiliare (materie mobiliara) Toate acestea vizeaza publicitatea unor drepturi patrimoniale.

24

In timp ce CF functioneaza ca un sistem general de publicitate in materie imobiliara nu exista in sfera bunurilor mobile un sistem de publicitate echivalent . In materie mobilara exista doar sisteme speciale de publicitate care au ca obiect exclusiv publicitatea unor situatii juridice determinate. Rezumat= cf in materie imob acopera tot , in matria bunurilor mobile sunt mai multe variante, dar fiecare acopera numai o parte. Ex: Registrele de stare civila : mij de pub care au ca ob situatii (drepturi ) nepatrimoniale / extrapatrimoniale. Cunoasterea nu este scopul final al Cf , ci este o etapa intermediara. CF este un mij de asigurare a cunoasterii . OBS: posesia este de la natura . posesia tabulara este generata de lege contra posesiei ca stare de fapt studiata. Clasificare in functie de efectele asociate publicitatii legale : sisteme de publicitate cu efect de informare sisteme de publicitate legala cu efect confortativ ( de opozabilitate) sisteme de publicitate cu efect atributiv de drepturi Art 1583 CC alin 2. => viseaza ipoteza in care o cesiune de creanta se inscrie in arhiva electronica mobiliara pt a i se asigura opozabilitatea fata de alti potentiali cesionari ai aceluiasi drept .(seamana cu 1275 -> cel care intra primul in poseai efectiva a bunului ) Daca acelasi drept de creanta este transmis la 2 pers diferite , va fi preferata persoana care si-a inscris mai intai cesiunea in arhiva electronica. Avem publicitate cu efect de opozabilitate. Art 903 CC => in CF se poate inscrie inclusiv minoritatea proprietarului respectiv punerea lui sub interdictie, se poate nota in CF. Efectele ? acestea sunt de informare ! utilitatea ?interesul e din perspectiva interzisului , adica se face aceasta publicitate cu efect de informare in masura in care ulterior tertul contracteaza cu minorul/ cel pus sub interdictie , sa nu poata tertul sa invoce B-C la inchierea contractului. Art 885 CC => aici gasim efectul atributiv de drepturi al publicitatii imobiliare.

De regula ->intereseaza mai multe variante ale cunoasterii. Cunoasterea directa , indirecta / mediata e aceea prin CF (inscrisul prevede cine e proprietarul). Discutia la nivel practic : daca eu contractez cu cel ce e inscris in CF ca proprietar desi stiu foarte bine ca actul in temeiul caruia a fost el inscris e nul , in situatia aceasta pot sa ma prevalez de cuprinsul CF sau nu ? Art 22 CC alin 2=> textul stabileste regula si exceptia. In mod normal daca legea nu spune nimic regula este ca , cunoasterea reputata/mediate prin sistemul CF are aceiasi valoare juridica cu cunoasterea directa sau de fapt. Consecinta faptului ca cele 2 au valoare juridica echivalenta : in masura in care ai cunoscut pe alta cale decat din cuprinsul sistemului de publicitate situatia juridica reala in fara de CF , nu te poti prevala de cuprinsul CF invocand B-C.

25

Art 2482 2483 => 2482 spune in alin 1 : publicitatea gajului bunurilor mobile se realizeaza prin deposedare. Gajul este un drept mobiliar in materie de bunuri mobiliare . 2483 : detinerea bunului de catre creditor trebuie sa fie publice si neechivoca atunci cand .gajul nu poate fi opus => in masura in care din posesie tertii nu pot sa cunoasca direct , nemijlocit ca bunul este la creditor , gajul nu este opozabil fata de ei. In lipsa cunoasterii este inopozabil. La gaj avem 2 posibilitati alternative de a-i realiza publicitatea : deposedarea -> prin cunoastere directa ca e pus in posesie creditorul Inscrierea -> intermediul sistemului de publicitate Art 2423 CC =>e vba de ipoteci mobiliare , concursul dintre ea si gaj . -> daca vin in concurs cele 2 drepturi are prioritate ipotecacare a fost inscrisa in arhiva chiar daca bunul a fost predat creditorului gajist anterior ceea ce inseamna ca ipotecarul la momentul la care se inscrie in arhiva era de R-C. Adica , ideea e ca art 22 alin 2 care stabileste regula e ca cunoasterea efectiva si cunoasterea prin sistemul de publicitate au aceiasi valoare juridica. Textul spune ca totusi legea poate sa deroge de la aceasta regula. In 2423 exact asta face legea : nu e suficient sa se fi cunoscut in mod direct existenta gajului caci asta nu il face opozabil pe gaj fata de creditorul ipotecar. In acest articol exista o ipoteza de exceptie in care cunoasterea efectiva directa valoarea mai putin decat cunoasterea prin intermediul sistemului de publicitate. In ce priveste cunoasterea in materia sistemelor de publicitate putem avea 3 ipoteze : 1.conteaza juridic posibilitatea de cunoastere indiferent de sursa acesteia (cunoasterea efectiva si cunoasterea prin sistemul de publicitate au aceiasi valoare juridica. ) 2.conteaza juridic atat cunoasterea mediata ,reputata cat si cunoasterea efectiva, directa insa anumite efecte juridice ii sunt asociate doar celei dintai ->cunoasterea mediata , reputata 3.(2423)conteaza juridic exclusiv posibilitatea de cunoastere asigurata prin intermediul sistemului de publicitate. Cunoasterea faptica, concreta este irelevanta ! Intereseaza unde ne incadram cu CF , la 1,2 sau 3. Analiza pct 3: nu se mai discuta despre cunoastere ca fiind esentiala . va conta realizarea unei formalitati, aceea de inscriere intr`un anumit registru. Nu mai conteaza cunoasterea pentru ca avem 2423 unde creditorul ipotecar isi inscrie ipoteca desi cunoastea faptul ca anterior exista dreptul de gaj. Prin urmare acolo e conflictul intre ipoteca si gaj , unde nu mai conteaza cunoasterea ci un singur lucru si anume realizarea formalitatilor de publicitate. !!!! in materie de CF ce ipoteza avem? Ipoteza a sau b ? in materie de CF avem ipotezele a si b. Varianta a presupune ca acel efect este generat in acelasi mod fata de tert atat prin inscrierea in registrul de publicitate cat si prin cunoasterea efectiva . de ex tertul e vecin , a fost martor cand ai incheiat contractul. Deci rezulta ca anterirr inscrierii fata de el contractul era opozabil.

26

Varianta b diferentiaza ceea ce inseamna ca pentru a se produce efectele juridice impuse de lege (opozabilitate , costituire , etc) e absolut necesar sa te inscrii in registrul de publicitate. Insa daca tertul e parsiv si stie chiar inainte de inscriere( cunoaste situtia juridica) tertul nu se va putea ascunde in spatele sistemului de publicitate . chiar daca dreptul tau nu e dobandit, nu e opozabil se va sanctiona reaua credinta a tertului care cunoscand faptic situatia juridica reala totusi ti`a incalcat dreptul. Ipoteza 1 : care este efectul inscrierii in CF? ->opozabilitate in principiu *885 va avea si efect atributiv * Art 56 Legea de punere in aplicare : => dispozitiile cu privire la CF se vor aplica (regulile de 885) numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru la nivel de tara. (nu exista cadastru la nivelul intregii tari). Pana in acel moment raman aplicabile regulile din L7 din 96. Inscrierea ramane cu efect de opozabilitate doar. In prezent de principiu marea majoritate a situatilor CF pastreaza doar efectul de opozabilitate . Situatie : a vinde lui B , vinde lui C acelasi teren. Exista o CF in care figureaza ca proprietar A. B care a cumparat primul nu se inscrie in CF. cata B nu se inscrie in CF (nu e terminat cadastrul ) a dobandit dreptul de proprietate de la A ? DA , insa dobandirea e inopozabila fata de C. C se duce primul si se inscrie in CF dar este de |R-C , a aflat de la un vecin ca anterior A ii vanduse terenul lui B. in situatia aceasta , daca C a aflat anterior , care e consecinta? Dreptul de proprietate dobandit de B este opozabil lui C , mai precis cunoasterea directa produce aceleasi efecte juridice cu sistemul de publicitate caz in care ne incadram in varianta a. deci sistemul de CF are efect de opozabilitate care inca se aplica pana la finalizarea cadastrului, se incadreaza deci pe varianta a in care cunoasterea efectiva si cunoasterea reputata au aceleasi efecte juridice : opozabilitatea situatiei juridice cunoscute! Exemplu 2 : varianta b , 885 CC. -> s-a terminat cadastru la nivelul CJ. Din momentul finalizarii devine aplicabil art 885 CC. consecinta e aceea ca inscrierea in CF are ca efect dobandirea dreptului si efect de opozabilitate fata de terti. Art 901 CC => vbeste despre dobandirea cu B-C. alin 2 -> A vinde la B dupa care A vinde la C. B nu se inscrie in CF. C apuca sa se inscrie in Cf inaintea lui B. in situatia aceasta cunoascanduse ca C a cunoscut pe alta cale , care e consecinta faptului ca C a cunoscut pe alta cale vanzarea dintre Asi B? => C e de rea credinta . pe 885 daca tu cunosti vanzarea anterioara fara de tine cine e proprietar ? Asau B? fata de tine e in continuare proprietar A. diferenta esentiala este : conteaza si ca ai cunoscut pe alta care decat prin CF insa cunoasterea aceea nu produce aceleasi efecte juridice ca sistemul de publicitate. Art 897 CC => actiunea in prestatie tabulara fata de tertul de rea-credinta. => consecinta este ca in lipsa inscrierii in CF nu poti sa dobandesti dreptul de proprietate orice ai face. Prin urmare ce se intampla daca tertul cunoaste ca tu ai incheiat actul juridic. Nu se intampla nimic sub aspectul dobandirii dreptului tau , tu in continuare nu dobandesti nimic in raport cu tertul. Dar , daca tertul cu rea credinta isi inscrie el mai intai dreptul in CF , tu vei avea Ia dispozitie o actiune indreptata impotriva lui prin care vei putea : consecinta admiterii actiunii in prestatie tabulara : B va demonstra ca C s-a inscris cu rea-credinta si prin admiterea actiunii B va fi inscris in CF dupa C.

27

in CF va aparea A, C si apoi B ca si cand B a dobandit de la C. B va deveni proprietar numai din momentul in care s-a realizat inscrierea dreptului sau in CF. Concluzia e urmatoarea : in timp ce cu efect de opozabilitate si cunoasterea efectiva si inscrierea in Cf produceau unul si acelasi efect si anume dreptul dobandit de mine devenea opozabil fata de terti pe noul sistem din CC , amandoua cunoasterile au relevanta juridica insa diferita. Daca ma inscriu in CF pot sa dobandesc dreptul in virtutea actului juridic , daca nu sunt inscris dar tertul cunoaste pe alta cale eu nu dobandesc vreun drept opozabil tertului insa tertul nu se va putea ascunde in spatele CF . sistemul de CF pe NCC se incadreaza in cele 3 ipoteze discutate la varianta B. !!!!!In prezent ramane in marea majoritate sistemul cu efect de opozabilitate. 15 16 min. Sistemul de publicitate imobiliara = reprezinta un ansamblu coerent de norme legale care asigura posibilitatea de cunoastere a situatiilor juridice imobiliare avand drept scop final acela de a transa conflictele intre drepturi concurente asupra sau in legatura cu acelasi imobil , prin intermediul efectului confortativ sau al celui atributiv. Scopul final al oricarui astfel de sistem este sa furnizeze un mijloc de solutionare a conflictelor intre drepturile concurente. Asadar sistemele de publicitate vizeaza siguranta dinamica a circuitului civil pt ca sistemul de publicitte in pofida aparentei nu urmareste in mod esentil sa il protejeze pe cel caree inscris in sistem ci pe tertul care s-ar putea sa doreasca sa contracteze cu privire la un bun car efigureaz ain sistemul d epublicitate. Sistemul de publicitate urmareste in primul rand sa protejeze pe tertii care doresc sa dobandeasca bunul , de aceea e siguranta dinamica si nu urmareste sa protejeze pe proprietarii actuali. El asigura si mijloace de protectie statica , exemplu : in conflictul dintre posesie si posesie tabulara , e mai tare posesia tabulara. Prezumtia de proprietar care e pusa la dispozitie de posesia tabulara. In situatia aceasta posesia tabulara protejeaza pe cel care figureaza in CF.

Obiectul , continutul si procedura specifica sistemului de publicitate prin CF Art 876 CC alin 1 alin 3 -> art 537 defineste bunurilor imobile. Art 537 CC-> definitia legala a bunurilor imobile in acceptiunea CC imobil in CF = doar terenuri si constructii. Ex: am un teren in apahida , o casa in Bunaziua si un apartament in Manastur. Fiind proprietar pe toate imobilele , ai o singura CF? NU , raspuns confirmat de 878 alin 2 "aceiasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil." Art 878 alin 2 prevede ca aceiasi CF nu poate cuprinde decat un singur imobil => CF este un sistem de publicitate real ( opozitie cu sistemele de publicitate personale ) ceea ce ins ca CF e construita in jurul bunului imobil si nu in functie de persoana proprietarului. Prin urmare intr-o CF va putea figura un singur imobil in acceptiunea art 876 alin 3. De ce e important ca e un sistem real aceasta de CF? pentru ca inainte era un sistem personal bazat pe transcriptiuni si inscriptiuni. Era personal pentru ca fiecare persoana avea cate un

28

registru daca avea in proprietate bunuri imobile. Daca tu voiai sa urmaresti cum a evoluat bunul imobil trebuia sa fi sigur ca ai gasit registrul ultimului proprietar fiindca registrele erau tinute pe proprietari nu pe bunuri, prin urmare era foarte greu sa verifici cine era proprietar. In sistemul de CF e mult mai simplu sa urmaresti bunul deoarece indiferent de proprietar , bunul are CF propriu. Se poate sa ai 2 terenuri si sa le treci in aceasi CF? Da ->este posibila situatia numai intr`o singura ipoteza aceea in care pot fi unite prin alipire si sa formeze un sg imobil putand fi intabulate in aceasi CF. Daca ai o suprafata mare de teren si vrei sa o parcelezi si sa o vinzi unor persoane diferite: inainte de a vinde : operatiunea de CF va presupune 1.dezlipirea in mai multe parcele 2. transcrierea in CF diferite: daca terenul mare era in Cf nr 1 din localitatea Cj , in urma dezlipirii se vor forma 10 imobile de CF , prin urmare va trebui sa deschizi 9 CF. Si intr-un caz si in celalalt discutam despre transcrierea intr`o noua CF. Cartea funciara presupune : 4 parti / componente : fiecare Cf e identificat in fct d elocalitatea unde e situati imobilul : titlu : nr si localitatea Art 23 din L7 republicata ! mentioneaza inscrierile ce se fac in fiecare dintre parti. Partea 1: (foaia de proprietate ) descriere sumara a imobilului Partea 2: (foaia de avere )proprietarii succesivi ai imobilului. Se va mentiona intotdeauan si titlul in baza caruia se face dob Partea 3: (foaia de sarcini)in principiu vor fi inscrise toate dezmembramintele contituite in favoarea tertilor si garantiile reale imobiliare constituite asupra imobilului respectiv .

Curs 6

Tipurile inscrierilor de carte funciara -> inscrierile in CF se prezinta in 4 variante : Intabulare Inscrierea provizorie Notarea Radierea

INTABULAREA :

29

- reprezinta varianta de inscriere in CF utilizata in cazul drepturilor reale imobiliare principale sau accesorii ( vizeaza si ipotecile si garantiile reale) .

INSCRIEREA PROVIZORIE : -viseaza aceiasi categorie de drepturi care fac si obiectul intabularii cu diferenta ca in timp ce intabularea este o inscriere definitiva , inscrierea provizorie se face intotdeauna sub conditia confirmarii ei ulterioare. -> art 882 CC : Drepturile reale atunci cand sunt dob sub conditie nu seintabuleaza ci doar se inscriu provizoriu. -> art 912 CC alin 1. : in cazul conditiei rezolutorii : Diferenta intre cele 2 e ca in prima ipoteza cand inscrierea se face cu privire la un drept sub conditie dobandit , sub conditie suspensiva, dupa 5 ani s eva radia dreptul. Daca e sub conditie rezolutorie dupa 10 ani va ramane in Cf fara a mai fi afectat de conditie. Daca nu mai e afectat de conditie ce fel de inscriere va fi dupa 10 ani ? incrierea initiala care era provizorie va fi transformata in intabulare. -> art 898 CC : in loc de intabulare se face inscriere povizorie : textul cuprinde ipotezele cel emai des intalnite : ..: s-a incheiat o promisiune de vanzare , care nu se executa. O part eintroduce actiune in instanta prin care sa se pronunte o hot in situatia aceasta cocontractantul are la dispozitie o cale de atac , pana in mom solutionarii , dreptul care ii este lui conferit va fi inscris provizoriu.

NOTAREA : - drepturi subiective altele decat drepturile reale imobiliare (creante , dr potestative). Se noteaza de asemenea situatii juridice sau fapte juridice care influneteaza regimul juridic al bunului imobil. Ipoteze: inscrierea dr re locatiune. Aceasta se inscrie in CF prin notare. Situatia in care exista promisiuni sau pacte de optiune sau clauze de inalienabilitate sau interdictii de instrainare sau clauze de rezerva a proprietatii

Clauza de rezerva a proprietatii : avinde un bun lui B, B nu plateste pretul sau pretul integral la data vanzarii. Vz se poateproteja amanand transferul de pr pana la momentul platii pretului. Clauza care are ca obiect amanarea Pact de optiune: art 1278 : act juridic din car ein favoarea uneia dintre parti s enaste un drept potestativ. Ex : Eu X inchei cu Y un contract prin care consimt anticipat la un al doilea contract .

30

OBSERVATII: Art 901 CC : dobandirea cu BC a unui drept tabular -> art 877 :drepturile reale imobiliare . 901 face referire exclusiv la dr reale care figureaza in CF , se exclud dr de creant a, potetative orice alt drept din CF in afara de dr reale imobiliare. Art 909 CC alin 2 si 3 / Art 931 CC : -> ideea la toate 3 e ca la inceput cand ti`ai inscris dr in Cf erai de buan credinta dar nu ai avut titlu. Toate aceste pb ar determin aradierea dr tu din Cf. daca ai fost de BC ce se intampla? => sunt protejati dobanditorii de BC. Art 911 CC : protejarea tertilor de BC prin intermediul publicitatii materiale a CF ( exemplif art 901, 909 CC ) functioneaza exclusiv pentru tertii dobanditori in beneficiul carora s`a realizat intabularea in CF. beneficiarii isngurelor notari In CF nu se pot prevala de protectia conferita prin publicitatea materiala chiar daca au fost de BC la momentul inscrierii dreptului lor.

RADIEREA : -stergerea din CF a unor inscrieri preexistente. - a nu se confunda radierea cu rectificare cuprinsului CF. rectificarea poate sa presupuna oricare din inscrierile de mai sus. Inseamna punerea de acord a situatiei juridice reale cu cuprinsul CF.

ORA 2 : Principiile / regulile de CF : 1. regula efectului atributiv de drepturi al CF : Dobandirea dreptului real imobiliar in virtutea actului juridic este amanata, suspendata pana la momentul realizari formalitartilor de CF fara ca aceasta sa semnifice ca faptului material al inscrierii ii este asociat statutul de titlu respectiv izvor de drepturi. Inscrierea drepturilor reale in CF nu necesita executarea vreunei obligatii suplimentare , distincte din partea instrainatorului. In acest sens a se vedea art 885 alin 1 CC care precizeaza ca inscrierea in Cf se face in temeiul actului sau a faptului juridic car ejustifica cererea de inscriere. Intereseaza aceasta pt ca nu exista nici o obligatie de a da pe care trebuie sa o execute vanzatorul si care sa contribuie la . ART 35 L 7 / 1996

31

2. regula neutralitatii : aceasta regula stabileste ca inscrierile in CF vor fi facute de principiu doar la solicitarea persoanei interesate. Pt inscrierea in CF ai nevoie de un titlu si de cerere. Art 13 din L 7 /1996 : in situatiai aceasta nu exista titlu. Procedura din art 13 este o procedura exceptionala , necontecioasa in care se porneste de la un fapt. 3. regula efectului relativ am inscrierilor in CF potrivit acestei reguli dobanditorul unui drept tabular va putea solicita inscrierea dreptului sau in CF , dobandind astfel posesia tabulara , doar in masura in care titlul sau de dobandire provine de la una si aceiasi persoana cu actualul titular tabular al dreptului respectiv . exemplu : daca A are un contract de vz cumparare de la B totusi inmasura in car eexista mai mult etransmisiuni succesive fara sa se fi operat inscrielrile in Cf , atunci ultimul dobanditor/ actualul va putea solicita inscrierea tuturor dobanditorilor succesivi care l`au precedat,

Curs 7 Reale

13.11.2013

Principiul prioritatii, respectiv principiul publicitatii materiale in materie de CF. Art 887- enumerarea nu este una limitativa; alin 1 este precizeaza ca se dobandesc independent de intabulare si in alte ipoteze; Art 553 alin 2 se refera la ipoteza succesiunilor vacante, respectiv a bunurilor imobile abandonate care se dobandesc independent de inscrierea in CF. Art 887 precizeaza situatia de exceptie in care, in anumite ipoteze drepturile reale imobiliare pot fi dobandite si independent de inscrierea in CF; Art 887 alin 3 in cazurile prev la alin 1, adica dobandit independent de intabulare, titularul dr astfel dobandite nu va putea disp de ele decat dupa ce s-a facut inscrierea; va rog frumos aveti mare grija la textul asta si sa-l intelegeti cum trebuie,!!!! Textul spune ca nu poti dispune de ele prin CF. Asta inseamna ca daca de exemplu s-a dobandit un dr real imobiliar prin succesiune el are toate dr de proprietar; alin 3 face aplicatia regulileiprincipiului relativitatii inscrierii in CF; alin 3 nu spune succesorul nu va putea sa dispuna prin intermediul CF; esti propr fiindca ai dobandit prin succesiune independent de

32

intabulare ne spune art 887 alin 1. Esti successor legal, ai dobandit un teren fara intabulare, independent de intabulare. Esti proprietar extratabular, ai toate atributele dreptului de proprietate: usus, fructus si abusus. Poti sa instrainezi acest bun, insa problema apare in cazul dobanditorului. De ce? Pentru ca daca tu instrainezi dreptul de proprietate prin act juridic redevine aplicabil art 885. Art 885 de principiu dobandirea dreptului real se face in momentul intabularii; cel la care ii instrainezi bunul va trebui sa isi inscriere dreptul in CF. Asta inseamna ca cel la care ii instrainezi tu bunul va trebui pentru ca sa produca efectul translativ al actului juridic sa isi inscrie dreptul in CF. Cumparatorul vrea sa se inscrie in CF. Ce va constata el? Ca in CF apare ca proprietar cel decedat, iar titulul lui provine de la un successor. Se va admite de catre registratorul de CF inscrierea cumparatorului? Nu pt ca titlu lui nu provine de la posesorul tabular. Posesor tabular e in continuare mortul. Intr-o astfel de situatie de ce se va respinge cererea? Facandu-se aplicatia regulei efectului relativ al inscrierii in CF. Inscrierea in CF se poate face doar daca titulul tau vine de la posesorul tabular. Asta e ratiunea alin 3. Consecinta va fi ca degeaba o instraineza prin act juridic succesorul, dobanditorul va putea sa isi inscrie dreptul numai solicitand mai intai intabularea dreptului succesorului si mai apoi intabularea dreptului celui care o cumparat de la successor!!!! In CF nu pot exista sincope, trebuie sa apara toti proprietarii succesiv!!! Principiul prioritatii in masura in care 2 sau mai multe pers distincte sunt indreptatiteintemeiate sa dobandeasca drepturi concurente asupra aceluiasi imobil va fi preferata persoana care si-a inregistrat mai intai cererea de inscriere a dreptului in favoarea sa, in CF. Principiul prioritatii se aplica intotdeauna cu respectarea cerintelor bunei-credinte de CF. Inseamna ca de exemplu: daca A instraineaza acelasi imobil lui B si lui C, sau nu il instraineaza; la unu il instraineaza si la celalalt il ipotecheaza. Ordinea ii: mai intai s-a facut actul catre B si ulterior catre C. C se duce primul la CF pt ca el sa beneficieze de principiul prioritatii, el trebuie sa fie de buna-credinta. Ce inseamna ca trebuie sa fie de b-c? Sa nu fi cunoscut pe alta cale directa faptul ca anterior se incheiase actul dintre A si B . Art 22 alin 2 respectiv art 901 alin 2 lit c amandoua textele legale, in rezumat ne spun ca in materie de CF cunoasterea prin intermediul sistemului de publicitate si cunosterea directa au aceeasi valoare juridica. Art 930 alin 1 dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale pot fi inscrise in CF in temeiul uzcapiunii in folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani. Este vorba despre uzucapiunea extratabulara. Nu asta ne intereseaza. Art 930 alin 2 in toate cazurile uzucapantul poate dobandi drepturi numai daca a inregistrat cererea de inscriere in CF inainte ca o terta persoana sa isi fi inregistrat propria cerere de inscriere in folosul sau pe baza unei cauze legitime. In cursul sau dupa implinirea termenului de uzucapiune, ce legatura are 930 alin 2 cu ce povestim noi astazi? Are legatura cu principiul prioritatii; Eroare intervine cand tu te consideri in mod eronat proprietar pt ca tu ai un titlu de la un neproprietar pe care tu il consideri proprietar. B-c eroare intervine cand tu esti inscris in temeiul unui act juridic cu un neproprietar.

33

Art 931 uzucapiune tabulara; alin 1 nu mai poate fi contestat cand cel inscris e cu bunacredinta. Asta nu e o uzucapiune propriu-zisa, e o greseala. Lit a proprietarul terenului a decedat; Exemplu: am un teren in Apahida. Proprietarul a decedat. Proprietarul figureaza ca posesor tabular. Succesorul lui, legal, universal omite sa se inscrie ca proprietar. Un tert ia in posesie terenul si stapaneste 10 ani. Dupa 10 ani se gandeste tertul merge la un avocat si ii zice ca poate sa initieze procedura uzucapiunii extratabulara. Se duce tertul, initiaza procedura si pe la 10 ani jum, succesorul isi depune el cerere sa fie intabulat. In situatia asta cine va fi preferat ca proprietar? Succesorul. De aici deduce ca zisa uzucapiune extratabulara nu este un mod de dobandire extratabular al proprietatii. Art 887 se dobandesc fara inscriere in CF cand provin din mostenire, accesiune naturala, vanzare silita, expropriere pt cauza de utilitate publica si alte cazuri prev de lege; deci esti proprietar chiar daca nu esti inscris in CF. La uzucapiunea extratabulara degeaba ai uzucapat 10 ani, vei deveni proprietar numai dupa ce esti intabulat in CF. Tocmai de aia ii riscul pt tine ca succesorul sau alta persoana care are titlu sa depuna cerere inaintea ta si sa devina proprietar si sa ramai cu buza umflata). La uzucapiunea extratabulara devii proprietar numai in momentul intabularii si se aplica principiul prioritatii. Asta inseamna ca daca cineva are alt titlu, ex mostenitorul are succesiunea si depune cere inaintea mea degeaba am posedat eu 15 ani. Asta a fost un exemplu de aplicatie al principiului prioritatii si de aia am vrut sa-l discutam. Publicitatea materiala a CF potrivit acestei reguli, cuprinsul CF se considera intotdeauna a fi exact (adica in concordanta cu situatia juridica reala), in folosul/beneficiul tertilor de CF care au dobandit cu buna-credinta drepturi tabulare (drepturile reale imobiliare) si exercita posesia tabulara in concordanta cu titlul care a justificat inscrierea lor (art 901, respectiv art 909). Regula asta face aplicatia la ceea ce ati intalnit voi la partea generala in ipoteze de felul: succesorul aparent, mandatarul aparent, proprietarul aparent. In toate situatiile exista o situatie juridical aparenta, cineva parea a fi proprietar, mandatar, successor si exista un tert care era in eroare si contracta cu falsul mandatar, cu falsul proprietar prin act juridic cu titlu oneros. Situatia ramanea neschimbata fata de tertul de buna-credinta, in sensul ca el ramanea proprietar sau contractul pe care il incheia el lega pe mandant pt a fi protejat tertul de buna-credinta. Acelasi lucru se intampla in materie de CF. Situatia in care tertul de CF este indus in eroare de catre cuprinsul CF. In aceasta situatie el fiind indus in eroare, el va fi protejat in sensul ca va ramane proprietar desi a contractat cu un neproprietar. Difera daca actul e oneros sau gratuit. Discutam la act in revendicare. Buna-credinta de CF - eroarea legitima, scuzabila, neimputabila deoarece, a fost generata\cauzata de cuprinsul inexact al registrului de publicitate. In masura in care aceasta inexactitate este cunoscuta pe alta cale b-c nu poate fi invocate. O abordare comparativa a regimului juridic al posesiei tabulare, respectiv al posesiei intelese ca exercitiul in fapt al unui drept.

34

1. Amandoua sunt stari de fapt, insa spre deosebire de posesia clasica, posesia tabulara este o stare de fapt invariabil generata de si asociata unei situatii juridice. In consecinta, invocarea posesiei tabulare semnifica intotdeauna faptul ca persoana respectiva intelege sa se prevaleze de starea de drept care justifica posesia tabulara. In rezumat, posesia tabulara, pretentiile intemeiate pe posesia tabulara vor putea fi valorificate exclusiv in cererile petitorii, nicidecum in actiunile posesorii. Posesia poate sa subziste foarte bine in absenta oricarui titlu. Exemplu: hotul care e posesor fara sa aiba un mod de dobandire a dreptului pe care il exercita. In schimb, posesia tabulara nu poate sa subziste daca dispare situatia juridical din spatele ei. Exemplu: daca esti inscris ca proprietar in CF si actul juridic in baza caruia s-a facut inscrierea este anulat, ce se va intampla cu inscrierea ta? Va fi radiate din CF. posesia tabulara nu se poate autosustine in lipsa unui titlu, ea va fi supusa riscului de a fi desfiintata. Asemnari de regim juridic I. Fata de posesor a. Efectul atributiv asociat posesiei tabulare (art 885) vs. efectul confortativ asociat posesiei (art 936). b. Solutionarea conflictului de titluri concurente (art 891 vs. art 1275). Art 1275 - Daca avem bunuri mobile .. povesti.. transmise la 2 persoane in situatia aia va fi preferat primul care intra in posesie cu b-c. Art 891 in rezumat ne zice ca cel care a dobandit mai intai posesia tabulara, deci evident ca iarasi trebuie ca el sa fi fost de b-c. S-ar parea ca in ambele situatii posesia, respective posesia tabulara functioneaza la fel. In materie mobiliara este preferat in caz de drepturi concurente primul care o fost pus in posesie, in materie imobiliara este preferat primul care o dobandit posesia tabulara. Asemnarea este foarte mare cu o nuanta; pct a, in materie imobiliara daca vinzi bunul mobil cand se transfera proprietatea? Art 1273 la momentul incheierii contractului. Remiterea bunului, dobandirea corpusului are 936, deci opozabilitate. In materie mobiliara, eficacitateefectele translativ de proprietate intre parti se produce independent de posesie in momentul in care s-a incheiat actul juridic, iar punerea in posesie asigura numai eficacitatea fata de tert. Eficacitate=efecte Art 885 drepturile reale inscrise in CF se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti numai prin inscriere. Deci in cazul posesiei tabulare, ea conditioneaza atat eficacitatea intre parti cat si fata de terti. De aia se spune in materie mobiliara ca dreptul s-a transmis de la incheierea actului. c. Prezumtia relativa a existentei dreptului real (art 900 vs. art 919 alin 3). Art 919 alin 3: l am discutat. Nu ar trebui sa fie o noutate pt voi!!!

35

Art 900: daca in CF s-a inscris un drept real in folosul unei persone, se prezuma ca acel drept exista in folosul ei. De ce e foarte importanta aceasta prezumtie? Pt ca art. 565 importanta practica foarte mare!!!! In materia act in revendicare; proba dreptului de proprietate in cazul imobilelor inscrise in CF se face cu extrasul de CF. art 900 evita problema vesnic existent in material dreptului de proprietate. In materia imobilelor cuprinse in CF proba dreptului de proprietate se va face cu extrasul de CF tocmai pt ca pana la dovada contrara se prezuma relativ ca daca esti inscris in CF, tu esti titularul acelui drept. Prezumtia seamana cu aia din 919 alin 3, ca daca avem conflict intre cele 2 prezumtii are prioritate prezumtia intemeiata pe posesia tabulara. Art 900 alin 3 - dovada contrara a acestei prezumtii se poate face numai in cazurile prevazute de art 887, adica dobandirii extratabulare si pe calea actiunii in rectificare. Textul asta seamana cu ala de la partea generala care spune ca partile pot face proba actului juridic numai prin inscrisuri daca actul juridic are o valoare mai mare de 200.000 de lei. De ce seaman cele 2 texte? Noi tot timpul discutam despre opozabilitate (ca va place voua de la partea generala). Discutam despre opozabilitate substantiala, adica de opozabilitatea drepturilor subiective. Pe langa asta exista si opozabilitate probatorie, adica exista anumite mijloace de proba. Martorii, prezumtiile sunt inopozabile ca mijloc de proba a actului juridic at cand este facuta de catre parti. Art 900 alin 3 este opozabila ca proba contrara numai proba facuta in cond art 887, adica dobandirii extratabulare sau proba facuta in conditiile rectificarii. Ce inseamna asta? Insemna ca nu mai este doar o simpla proba deoarece rectificarea duce la inlaturarea din CF a inscrierii respective. Deci cata vreme cineva figureaza ca proprietar in CF prezumtia aia de proprietate nu va putea fi rasturnata decat in 2 ipoteze: 1. Aia limitativa pe art 887 ca in situatii megaexceptionale tu ai dobandit proprietatea extratabular. 2. Il rectific din CF. Alfel, nu se poate face proba contrara. Foarte important acest lucru!!! d. Uzucapiunea - dobandirea dreptului real prin efectul posesiei (art 931 vs.939). Art 939- dobandirea bunului mobil in temeiul uzucapiunii; Acela care poseda bunul altuia timp de 10 ani poate dobandi dreptul de proprietate. Art 931- de ce 931 si nu 930? Pt ca 930 este uzucapiune extratabulara care este un efect al posesiei inteleasa ca stare de fapt, pe noi ne intereseaza sa vedem daca avem si o uzucapiune care sa fie efectul posesiei tabulare. De aia avem 939 in materie de buniri mobile, iar in materie imobiliara avem 931. Fiindca 931 este efectul posesiei tabulare. Art 931 nu este o veritabila uzucapiune; Exemplu: A se inscrie in CF in temeiul unui contract de vz-cump ; contr de vz-cump este lovit de nulitate absoluta (termen de 5 ani; pt nulitate relativa termen de 3 ani si era prescrisa); la alin 1 ni se spune ca dreptul celui inscris cu b-c si fara cauza legitima, o ramas inscris in CF 5 ani; ulterior nimeni nu iti mai poate contesta inscrierea, nu iti mai poate radia dreptul din CF. in temeiul uzucapiunii tabulare ti se procura un alt titlu care inlocuieste actul initial si inscrierea ta nu mai poate fi contestata.

36

Imaginati-va ca nu aveam 931; 10 ani ai posesie tabulara, dupa 10 ani cel care ti-o instrainat constata ca actul e lovit de nulitate absoluta si invoca in instant nulitate absoluta si obtine desfiintarea contractului. Consecinte: tu ce statul juridic aveai? Mai erai proprietar sau nu? S-o anulat actul, repet. Tu esti inscris in CF, dar actul este anulat. Mai esti proprietar? NU si astepti cu sufletul la gura sa se ceara radierea inscrierii tale din CF. Tocmai, pt a fi protejat de astefl de situatii ai la dispozitie uzucapiunea tabulara care este un efect al posesiei tabulare. Intabularea in sine nu este un mod de dobandire a proprietatii. La fel posesia in material mobiliara asigura dobandirea prin intermediul uzucapiunii regl de art 939. Un pic ciudatica, in mod normal avem uzucapiune doar pt imobile; o discutam altadata deoarece legiutorul roman o dorit sa inoveze in dr civil si o creat uzucapiunea in materie mobiliara. II. Fata de terti a. Spre deosebire de regimul posesiei, in cazul posesiei tabulare intervine o consecinta juridical de maxima relevanta cu privire la circumscrierea obligatiei de a se informa care le revine tertilor. art.14 buna-credinta: orice persoana fizica sau juridica trebuie sa-si exercite drepturile si obligatiile civile cu b-c. din aceasta obl generala de a actiona cu b-c deriva si obl de a te informa in momentul in care intri intr-un raport juridic. Tocmai de aceea, este protejat juridic doar tertul care s-a aflat intr-o eroare scuzabila, legitima, adica tertul care s-a aflat in eraoare desi a actionat cu buna-credinta si si-a indeplinit obl de a se informa. Am mai intalnit asta la partea generala, la eroarea viciu de consimtamant. Care este interesul pt terti din perspectiva posesiei tabulare? Atat posesia, cat si posesia tabulara functioneaza ca mijloace de publicitate care dau tertilor posibilitatea sa cunoasca cine este sau nu este proprietarul. Care este diferenta? Diferenta dintre cele 2 ca regim juridic este ca in cazul posesiei tabulare obligatia de a se informa care le revine tertilor se rezuma la verificarea cuprinsului de CF. In materie mobiliara nu este suficient sa spui ca te-ai increzut in aparenta create de posesie. Art 948 si art 920 Art 948 posesorul de buna-credinta dobandeste fructele; la alin 3: in cazul fructelor produse de imobile inscrise in CF, b-c in conditiile pt a respinge act in rectificare, adica in cond de la art 901. In cazurile celelalte, posesorul este de b-c at cand avem bunuri mobile frugifere sau imobile care nu figureaza in CF daca nu cunoaste si nici nu ar trebui dupa imprejurari sa le cunoasca. b. In legatura cu pct. a publicitatea materiala vs. dobandirea proprietatii mobiliare prin efectul posesiei de buna-credinta (Art 901 si 909 vs art 937). Art. 909 alin 3 nu intereseaza sa intelegeti act in rectificare, o sa o intelegeti la momentul oportun. Act in rectificare se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris un drept real dobandit cu b-c, printr-un act juridic cu titlu oneros.. in aceste cazuri termenul va fi de 3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de catre dobanditorul nemijlocit.

37

Exemplu: A vinde la B. B se intabuleaza in CF in anul 2012. B vinde la C care se intabuleaza si el in CF in 2014. In 2016 A solicita in instanta si obtine nulitatea contractului dintre A si B. prin urmare B este un neproprietar, ceea ce inseamna ca si C ar trebui sa fie si el un neproprietar. Art 909 alin 3 ne spune ca in masura in care C a dobandit cu b-c si au trecut 3 ani din momentul inscrierii dreptului lui B, insituatia asta C va ramane proprietar si inscrierea lui nu va mai putea fi atacata de catre A chiar daca prin ipoteza C a dobandit de la un neproprietar. Art 937 alin 1: persoana care cu b-c incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul in care are corpus si animus. Aceeasi situatie, dobandesti bunul de la neproprietar si din secunda in care ai posesia tu devii proprietar. De data asta este un efect al posesiei, dincolo este un efect al posesiei tabulare. Diferenta este la 938. Art 938 este de b-c posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia sa cunoasca; daca era in materie de CF ne spune ca este de b-c ala care s-a increzut in cuprinsul CF si nu mai adauga ca nici nu trebuia, pe cand in materie de bunuri mobile nu e suficient invariabil ca l-ai vazut pe ala in posesia bunului. Exemplu: l-am vazut conducand masina si am cumparat-o de la el. Sa fii sanatos ca nu esti de bc. de ce nu esti de b-c? Ca aveai si alte modalitati de a verifica daca intradevar ala este proprietar. Tineti minte in materie de CF obligatia informare se rezuma la cercetarea CF, in materie mobiliara posesia nu este singurul mijloc de publicitate.

Universalitati de fapt si universalitati de drept Distinctia dintre universalitatile de fapt si cele de drept Universalitati de fapt un ansamblu de 2 sau mai multe bunuri determinate pe care proprietarul comun al acestora a inteles sa le afecteza unei anumite finalitati\scop determinat. Ex: cartile dintr-o biblioteca; toti fluturii din insectar pe care ti-ai apropiat prin ocupatiune; Art 541 sa cautam daca vrem; idea este: Universalitatea de fapt nu influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine. Este o chestiune de conventie, proprietarul intelege sa asocieze anumite bunuri. Juridic vorbind nu are nici o relevanta universalitatea de fapt, de aia este stupid ca este reglementata in codul civil. Universalitatea juridica sau de drept reprezinta o entitate care cuprinde un ansamblu de drepturi si obligatii evaluabile in bani, fara a se confunda si fara a depinde de continutul ei concret de la un anumit moment dat. Ex: Daca ai o biblioteca cu carti si la un moment dat donezi cartile respective la o gradinita evident ca universalitatea de fapt numita biblioteca va inceta sa existe, insa, in schimb daca discutam despre patrimonial unei persoane, in masura in care persoana respectiv nu are obligatia

38

si ea isi instraineaza toate drepturile din patrimoniu, evident ca patrimoniul ei nu inceaza sa existe. Universalitate de drept sau juridical influenteaza regimul juridic al drepturilor si obligatiilor pe care le contine prin aceea ca ea face posibile mecanisme juridice precum subrogatia reala sau gajul general al creditorilor. Ex: de gaj; In masura in care dobandesti anumite bunuri printr-o donatie, printr-o succesiune, ele intra in activul tau patrimonial. Automat, toate aceste bunuri dobandite vor fi folosite ca garantie pt obligatiile pe care tu le ai fata de creditorii sai. Deci regimul lor juridic va fi automat influentat de faptul ca au picat in patrimonial tau. Universalitatile juridice care au fost imaginate in teoria dr civil sunt: patrimoniul, masa patrimoniala, respectiv patrimoniul de afectatiune. In dreptul civil roman in prezent exista doar 2: patrimoniul si masa patrimoniala. Dr civil roman nu a admis si nu ava admite de principiu existent unor veritabile patrimonii de afectatiune. Cele 2 mari teorii despre patrimoniu, amblele provin din dr german, ambele au fost importate in dr civil roman pe filiera franceza. Cele 2 teorii sunt: teoria personalista si teoria patrimoniului de afectatiune. Teoria personalista spune ca patrimonial exista alaturi de fiecare subiect de drept. Orice persoana fizica sau juridica numai prin faptul ca e recunoscuta ca subiect de drept si are aptitudinea abstracta de o dobandi drepturi si obligatii, aptitudinea e explicate tocmai prin faptul ca trebuie sa aiba obligatoriu patrimoniu. De ai nu poti sa-ti instrainezi patrimonial decat cand mori. Teoria patrimoniului de afectatiune care spune ca pot sa am un patrimoniu si desprins de persoana in masura in care parimoniul ala cu active si pasiv este afactat unui anumit scop. Apare pt ca existau ipoteze practice in care spre exemplu anumite persone de regula prin succesiune cedau patrimoniul lor pt infiintarea unei fundatii. Pt ca nu toate fundatiile au personalitate juridical ce facem cu patrimonial ala? Raspunsul o fost ca ramane in aer variant sistemului german. Sistemul francez nu o putut digera aceasta varianta si o creat SRL adica pers jur cu rasp limitata care are personalitate juridical, e subiect de drept si are un patrimoniu afectat activitatii ei. In dr civil actual la fundatii si asociatii spune ca ambele au personalitate juridical, deci noi nu putem admite 2 lucruri: 1. Ca exista martieni verzi cu 2 antene) 2. Ca exista un patrimoniu de afectatiune Noi nu admitem decat ca ca ai parimoniu si persoana sic a eventual un patrimoniu poate fi divizat in mai multe mase patrimoniale.

CURSUL 8 , ora 1

39

O sa reluam discutia de unde ne-am oprit sapt trecuta, probleme legate de universalitatile juridice si cele de fapt. O sa va spun unele lucruri legate de universalitatile de fapt. Nu mai reluam definitia, retinem astfel cateva trasaturi pe care vreau sa le clarificam:

univ.de fapt, cum ii spune si numele, este exclusiv o stare de fapt, tocmai de aceea, ea nu influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine, prin urmare, este exclusa instituirea unui regim juridic general la nivelul universalitatii de fapt, regim care sa devina automat aplicabil bunurilor care vor intra in viitor in componenta acesteia. Dupa cum am spus, universalitatea de fapt, spre deosebire de univ.juridica, contine bunuri si nu drepturi. De asemenea, tot in antiteza cu univ. juridica, univ. de fapt nu are o latura pasiva, asadar ea nu cuprinde obligatii!! In fine, univ. de fapt se identifica cu continutul sau, prin urmare, NU poate exista independent de bunurile determinate, care o alcatuiesc! Retineti!! O diferenta intre univ.de fapt si univ. Jur : spre deosebire de univ de drept, univ de fapt va fi intotdeauna cedata in TOT sau in PARTE exclusiv prin intermediul transmisiunilor cu titlu particular( o sa discutam mai incolo despre ele ) . Ultima diferenta care ne intereseaza: in cadrul univ. de fapt NU are loc SUBROGATIA reala , mecanism juridic, care poate fi explicat exclusiv in cadrul univ. juridice!! In fine, univ de fapt, este invariabil absorbita intr-o univ. jur. , adica intr-un patrimoniu sau foloase patrimoniale! Si acum sa trecem la UNIV. JUR: am inceput sapt trecuta prin definitie si am spus cu titlu general ca ele pot exista in dr civ sunt: PATRIMONIUL SI MASA PATRIMONIALA. In dr civ roman nu poate sa existe patrimoniu de afectatiune!! Art. 31(3) dupa ce ne zice titlul am deduce ca partimoniul de afectatiune ar fi o chestiune distincta de masa patrimoniala al 3 ne bulverseaza complet..zice ca patr.de afect=mase patrimoniale si le insira acolo de asemenea, art. 33 patr.profesional individual, ar parea iar sa fie vb de un patr distinct, afectat desfasurarii unei anumite profesii Concluzia : legiuitorul roman foloseste neglijent in art. 31(3) si art 33( 1) conceptul de patrimoniu de afectatiune, care este definit apoi fiind o masa patrimoniala, adica ca diviziune a unui alt patrimoniu. Nu poti avea un patrimoniu ca diviziune a unui alt patrimoniu ( e o absurditate), pt. ca, in principiu, patrimoniul e o aptitudine fara margini, fara limite, de a avea orice fel de dr si oblig patrimoniale! Asadar, o aptitudine din asta nu poate fi absorbita intr-un alt patrimoniu. Ca sa vedem o diferenta , adica o reglementare de patr de afectatiune (Nu o sa gasim in Codul civil patr de afect, dar ca sa vedem pur si simplu o diferenta ) art 773 fiducia e o operatiune jur prin care constituitorul transfera dr, garantii, etc catre fiduciar, care le exercita in folosul beneficiarilor . Fiduciarul= un fel de proprietar temporar! Ex: desi nu prea merge ipoteza, dar imaginati-va ca beneficiarul ar fi o pers. minora care nu-si poate administra bunurile, si atunci le dai la fiduciar pana devine major... nu merge in dr civ roman, dar aceasta e o ipoteza de fiducie. Observati spre finalul textului 773 ...o masa patrimoniala autonoma... Deci, in masura in care un avocat are calitatea de fiduciar, el poate sa aiba calitatea asta, deci patr avocatului va fi divizat si va rezulta => o diviziune in plus: masa patrimoniala fiduciara. Cate diviziuni vom gasi in patrimoniul avocatului? Minim doua- NU! Fiind avocat , ne uitam la art 33. in masura in care am aceasta ipoteza, avocatul va avea masa bunurilor personale, masa bunurilor afectate profesiei si daca e fiduciar va mai avea inca o masa: masa fiduciara=> 3 mase patrimoniale. Codul civil Quebec, a influentat codul civil actual intr-o anumita masura art 1261 CC al Quebec: patrimoniul fiduciar ( nu foloseste masa

40

patimoniala, ci patrimoniu) format din bunurile trasferate prin contractul de fiducie, constituie un patrimoniu de afectatiune autonom si disctinct , de cel al constituitorului( cel care a dat ) , al fiduciarului ( al avocatului) , respectiv al beneficiarului, patrimoniu asupra caruia niciunul din acestia 3 nu are pe durata fiduciei niciun drept, niciun dr real!! gasim in 1261 un veritabil patrimoniu de afectatiune = patrimoniu fara titular. In dr civ roman asa ceva nu se poate!! Retinem deci : in dr civ roman e posibil doar patrimoniul titular ,respectiv o divizare a patrimoniului , fiind exclusa constituirea de patrimonii autonome suplimentar. Acuma sa vedem cateva chestiuni legate de univ. Juridica: 1. tot timpul e in contrast in univ. de fapt, daca nu e , inseamna ca nu e cazul! 2. contine drepturi, NU BUNURI !! ai ACTIV / PASIV, contine drepturi si obligatii! Utilitatea: ex: pers casatorite in regimul de comunitate; exista masa bunurilor proprii si masa bunurilor comune => din formulare se provoaca un potential de eroare, pt ca se vb de masa bunurilor proprii si al bunurilor comune; corect ar fi sa se vb de mase care contin drepturi, pt ca discutam de mase patr care sunt univ. juridice. Vorbind despre bunurile comune..cate mase de bunuri comune sunt? 2!! Daca discutam de 2 pers casatorite in regim de comunitate, avem 2 patr ale sotilor, fiecare divizat in masa bunurilor proprii si masa bunurilor comune, in masa bunurilor comune al fiecaruia se gasesc DREPTURI , nu bunuri , adica drepturile lor de coproprietate asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei! 3. Regimul juridic al universalitatilor indiferent daca discutam de patr sau mase patr este reglementat legal in mod imperativ de principiu, nu se poate deroga de la regimul legal al patrimoniului. Nu prea avem norme supletive! De ce e reglem imperativ? Explicatia 1: patr e in mod esential legat de calitatea de subiect de dr, in principiu nu poti fi subiect de dr, numai daca ai patr. Fara patr nu ai cap de folosinta( =aptitudinea generala de a avea dr si obligatii) , deci patr explica cap de fol, iar cap de fol explica personalitatea jur( = subiecti de dr, pers fizice/juridice) . Dreptul civil te recunoaste ca subiect de dr care poate sa stea in rap jur si sa aiba dr si obligatii, numai in masura in care ai patr, doar el poate sa iti explice cap de folosinta. Explicatia 2: teoria patr e in mod esential construita pt protectia CREDITORILOR( siguranta ca isi vor recupera banii/ creditul trb sa le dai garantii = gajul general) . In codul civil 80 % = norme supletive, restul de 20% = norme imperative( exceptii)-patrimoniul! Lipsa posibilitatii de constituire a unor patr de afect. in dr civil roman, vine sa confirme principiul UNICITATII patrimoniului = stabileste ca fiecare subiect de dr poate avea un singur patrimoniu. Fata de teoria clasica a patrimoniului, apar nuantari in ceea ce priveste divizibilitatea acestuia: in sensul ca actualul cod civil admite divizarea patrimoniului in mai multe mase patr. cu afectatiuni determinate. Divizarea patr , posibil divizarii, este de asemenea reglem in mod imperativ. Aceasta inseamna ca divizarea patr. e posib doar at cand legea o permite in mod expres si de principiu, divizarea patr nu atrage scindarea GAJULUI general!! Chiar daca patr e divizat in 2 sau mai multe mase patr gajul general nu e dizivat, el se intinde asupra intregului activ patrimonial. Aceasta e regula . Avem insa si exceptii: art 786-fiducia; al 2) titularii creantelor... nu pot urmari decat aceste bunuri ... 786(2)=exceptie de la regula: daca se constituie o masa fiduciara , creditorii fiduciari pot sa urmareasca exclusiv bunurile care se gasesc in masa patr fiduciara. in masura in care prin exceptie ,

41

divizarea patr in mase patr atrage si scindarea gajului general, aceasta scindare nu va influenta dr/garantiile creditorilor anteriori divizarii !! ex: dupa facultate, devii avocat.. are loc divizarea masei patr: masa bunurilor personale si masa bunurilor afectate profesiei.... inainte de a incepe activitatea de avocat am luat un imprumut de 100.000 euro pt o masina.. in situatia asta: divizarea patr va putea fi opusa doar creditorilor care dobandesc aceasta calitate ulterior , nu si celor anteriori( nu poti sa le afectezi lor garantia) !! In principiu, masa patr ca univ juridica are aceleasi trasaturi cu patrimoniul, indiferent de ce mase patrimoniale discutam: profesionala, a pers casatorite, masa fiduciara= in principiu toate sunt univ juridice , care are atat activ cat si pasiv, de asemenea o universalitate care se transmite prin intermediul unor transmisiuni universale, si e o univ in cadrul careia se produc subrogatiile reale. De aceea, daca am un bun propriu, pe care il instrainez in timpul casatoriei si cu suma obtinuta achiztionez un alt bun, el va intra tot in masa bunurilor proprii( avem mecanisul subr reale) . Deci, masa patr , de principiu, preia aceleasi trasaturi pe care le are patr. Divizarea patr nu poate sa influenteze gajul general. In principiu, fiind vorba de patrimoniu ( atribut esential al personalitatii juridice) , el nu ar putea fi instrainat fara pierderea calitatii de subiect de drept. Nicio pers nu poate prin acte inter vivos sa isi transmita in tot/ parte patrimoniul. La persoane fizice e destul de clar, numai cand dai coltul se transmite patr la succesori. La Pers Juridice isi va trasmite patr la incetarea activitatii ( prin lichidare) ; pe langa aceasta , apare si reorganizarea.. acolo va fi afectat implicit si gajul general al creditorilor. Art 235 NCC efectele fuziunii...daca avem o absorbtie...dr si oblig se transmit in patr p.j care absoarbe ... poate fi neplacut pt creditori, pt ca ei vor fi in concurs cu creditorii p.j aborbante. Ex: avem un s.r.l mic , care e absorbit de o societate mai mare , srl-ul are si el activ si pasiv, deci are creditori..in mom in care e aborbit , e posibil ca el sa fie solvabil, dar societatea care absoarbe e la limita cu solvabilitatea , asta inseamna ca creditorii srl-ului vor veni in concurs cu creditorii societatii mai mari si se pot trezi ca nu isi mai pot recupera integral creantele. De la art. 236 incolo.. 236(2) divizarea totala.... inseamna ca are loc propriu-zis o fractionare..se imparte activul si pasivul intre 2 entitati juridice distincte ..ce se intampla cu creditorii? O atare situatie art 243 le permite creditorilor sa faca opozitie..cu privire la modul de impartire... pe noi ne intereseaza mecanisul de protectie al creditorilor, pt ca gajul lor general a fost dizivat...art. 238 + 1518 debitorul raspunde cu toate bunurile sale prezente si viitoare-aceasta e regula ..de la 1518... iar la 238 de ex. dintre cele 2 societati A si B rezultate prin divizare una primeste un imobil( cumparat cu credit bancar), automat ei ii va reveni si obligatia de a achita creditul respectiv. ( daca era ipoteca, ea merge odata cu bunul, pt ea ca confera urmarire). Alta ipoteza: firma de transport care se divizeaza ..are mai multe camioane luate in leasing, care primeste camioanele, primeste si leasingul ... aici nu se transmit numai dr si obligatii.. ci mai mult..calitatea de parte in contracte: creditul si leasingul !!... dobandesti toate dr si obligatiile la care erau supuse initial societatea supusa diviziunii. Textul de la 238 lit a) nu se refera doar la niste obligatii seci.. fiindca obligatiile sunt generate de anumite acte sau fapte jur. Daca sunt acte juridice dobandesti si calitatea de parte in contract . b) proportional cu val drepturilor dobandite sau pastrate ...soc. x divizata in A si B ... A = 20% din drepturi...(imobil exemplul anterior-) ...vom scadea din 20% valoare obligatiilor (ratele pt imobil)..ne ramane ~ 16% ...din totalul averii societatii => va raspunde pt 16% din valoarea pasivului societatii existente initial. Regula de principiu: in cazul divizarii unei p.j , p.j rezultate in urma divizarii, vor prelua proportional , atata cat primesc din activ, atata vor primi si din pasiv. .. ex: daca din activ ai 15% , atata vei avea si din pasiv, tot 15%. Ratiunea:

42

pt a evita frauda creditorilor prin intermediul scindarii gajului general. Ex: eu , creditor, am dat credit la societatea x, care avea 100% activ si 100% pasiv... eu m-am increzut intr-un gaj general de 100% pt datoria mea ...nu vreau sa ma trezesc ca in urma divizarii datoria mea se duce integral la A, care primeste din activ mult mai putin decat valoarea datoriei fata de mine.. tocmai de aceea , pt a evita fraudarea creditorilor, regula este proportionalitatea, atata primesti activ, tot atata primesti si pasiv!

REALE CURS 8 ORA 2

De regula,chiar daca acum nu se mai face distinctie intre civil si comercial,cel mai des intalnite sunt societatile comerciale.Pe langa societatea comerciala mai exista si societatea civila.Acum nu se mai foloseste terminologia de societate civila.Art 1892(1) societatea simpla nu are personalitate juridica,neavand personalitate juridica,de principiu nu ar trebui sa aiba nici patrimoniu,dar exista art.1947 care este cuprins in sectiunea referitoare la lichidarea societatii,adica,la un moment dat societatea civila este desfiintata si ni se spune ca daca activul net este neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata obligatiilor sociale pierderea se suporta de asociati potrivit cu contributia acestora stabilita prin contract.Intrebarea este urmatoarea-nu cumva avand in vedere ca discutam despre o lichidare a unui activ si a unui pasiv,in situatia unei societati civile sau simpla,cum ii zice codul civil,suntem in prezenta unui patrimoniu de afectatiune care exista pe durata existentei societatii(e de afectatiune pt ca societatea nu are personalitate juridica),patrimoniu care va fi supus lichidarii adica se plateste pasivul din activ si daca mai ramane ceva se imparte intre fostii asociati?Nu cumva putem spune ca in acest caz avem un patrimoniu distinct de cel al asociatilor?Raspunsul este ca nu avem un patrimoniu distinct,lucru care reiese din art. 1883 respectiv 1920.Ideea este ca toate aporturile care sunt aduse de catre asociati ( aporturile pot insemna sume de bani,bunuri,etc.)nu devin cumva proprietatea societatatii civile ci ele sunt trecute pur si simplu in coproprietatea tuturor asociatilor ( eu asociat am fost proprietar exclusiv,acum aduc bunurile in coproprietate,raman si eu proprietar insa doar in cota asupra aporturilor aduse.Prin urmare va fi vorba despre un activ care se creeaza in patrimoniile asociatilor nicidecum intr-un patrimoniu distinct de patrimoniile asociatilor.Tocmai de aceea in situatia unei societati civile fara personalitate juridical,zisa lichidare prin plata pasivului va presupune plata unor datorii care se regasesc in pasivul patrimonial al asociatilor nu intr-un pasiv patrimonial distinct.Raspunul este daca ne raportam la 1883 si 1920 ca nici in cazul societatii civile lipsita de personalitate juridica nu putem discuta despre un patrimoniu de afectatiune.Acelasi lucru este cu atat mai mult valabil in cazul asocierii in participatie pe care o regasim regelementata in codul civil.

TEORIA GENERALA A PATRIMONIULUI,RESPECTIV A UNIVERSALITATILOR JURIDICE Subiectul de drept nu poate exista fara patrimoniu.

43

Transmisiunile drepturilor patrimoniale Dreptul subiectiv e definit ca prerogativa unei persoane adica a unui subiect de drept,prin urmare putem deduce ca noi nu ne putem imagina dr subiectiv daca el nu are un titular.Dreptul subiectiv exista numai in masura in care are titular.Daca el exista numai in masura in care are titular,unde anume se gaseste dreptul subiectiv al unui titular determinat?In patrimoniul acelui titular,evident daca discutam despre un drept subiectiv pecuniar adica evaluabil in bani.Prin urmare concluzia este ca dreptul subiectiv evaluabil in bani nu poate sa se gaseasca decat in interiorul unui patrimoniu pentru ca dreptul subiectiv nu poate exista fara titular.Asadar de-a lungul intregii existente,dreptul subiectiv are doua variante,fie iese din circuitul civil,fie daca el ramane in circuitul civil se gaseste intr-un patrimoniu.Circulatia drepturilor subiective dintr-un patrimoniu in altul este posibila prin intermediul transmisiunilor ( vanzare-cumparare,donatie). Dreptul subiectiv transmis dintr-un patrimoniu in altul depinde in permanenta de existenta actului juridic care i-a asigurat transmisiunea.Dreptul subiectiv este o prerogativa,find o prerogativa,dreptul subiectiv in sine nu isi este suficient,e o prerogativa pe care ti-o da actul sau faptul juridic.El tot timpul va depinde de act sau de fapt,de aceea daca actul juridic e desfiintat ulterior se va pierde si dreptul subiectiv.In materie de transmisiuni discutam despre trei categorii de astfel de transmisiuni: transmisiunile cu titlu particular,transimisiunile cu titlu universal si transmisiunile universale. Transmisiunea cu titlu particular reprezinta transmisiunea unuia sau a mai multor drepturi determinate dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu distinct.Aceasta poate intervene si intre doua mase patrimoniale distincte cu conditia ca cele doua mase patrimoniale sa reprezinte diviziuni a doua patrimonii distincte.Prin urmare putem trage doua concluzii : prima e aceea ca transmisiunile cu titlu particular sunt transmisiuni care invariabil intotdeauna au loc intre patrimonii distincte.Asta inseamna ca daca de exemplu te faci avocat si din masa bunurilor personale muti in masa bunurilor afectate profesiei de avocat,nu are loc o transmisiune cu titlu particular pentru ca in situatia asta avem o transmisiune zisa intrapatrimoniala care se produce in cadrul aceluiasi patrimoniu,ori discutia din transmisiunile cu titlu particular se refera la patrimonii diferite.A doua observatie e legata de faptul ca transmisiunea cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate.Asta inseamna ca transmisiunea cu titlu particular are evident ca obiect numai elemente de activ.Este teoretic posibil sa transmiti intregul continut al activului patrimonial printr-o transimsiune cu titlu particular in masura in care identifici bunurile pe care le transmiti. Am precizat ca patrimoniul nu poate fi transmis decat in masura in care se pierde caliatea de subiect de drept.Concluzia este ca prin actele juridice inter-vivos de principiu se pot face numai transmisiuni cu titlu particular. Transmisiunile universale sunt transmisiuni care au ca obiect o univeralitate juridica in ansamblul ei,asadar,prin intermediul transmisiunilor universale se cedeaza in principiu atat elemente de activ cat si elemente de pasiv. Transmisiunle cu titlu universal ( NU trebuie confundate cu subrogatiile reale cu titlu universal).Acestea sunt acele transmisiuni care au ca obiect o cota din titularitatea asupra unei universalitati juridice.In urma transmisiunilor prin efectul transmisiunilor cu titlu universal se va genera starea de indiviziune intre toti dobanditorii respectivei universalitati juridice,cu alte

44

cuvinte cu totii vor fi cotitulari asupra unuia si aceluiasi patrimoniu.Starea de indiviziune nu se confunda cu coproprietatea obisnuita.In timp ce coproprietatea presupune exclusiv cotitularitatea asupra unui drept subiectiv,indiviziunea denumeste dobandire in cotitularitate atat a unor elemente de activ cat si a unor elemente de pasiv patrimonial. Transimiunea unui patrimoniu sau a unei mase patrimoniale catre o singura persoana este o transmisiune universala pentru ca se transmite o universaliate juridica in ansamblul ei catre o singura persoana.Pentru a discuta despre o transmisiune cu titlu universal este necesar ca un patrimoniu,de exemplu,prin succesiune,sau o masa patrimoniala sa se transmita simultan catre doua sau mai multe persoane distincte care sa devina cotitulari pe patrimoniu sau pe masa patrimoniala. In ipoteza transmisiunilor cel care transmite drepturi,universalitati,se numeste autor,iar dobanditorii se numesc succesori sau avanzi cauza,cu titlu particular,universali sau cu titlu universal in functie de transmisiunea despre care vorbim.Daca avem un contract de vanzare cumparare,cumparatorul va fi avand cauza sau succesor cu titlu particular.Succesori pot fi si prin acte intre vii.Toti cei care dobandesc valori patrimoniale sunt succesori in drepturi sau avanzi cauza. De regula toate transmisiunile sunt asociate cu drepturi si obligatii.Se transmit numai drepturi e transmisiune cu titlu particular,se transmit drepturi si obligatii inseamna ca e transmisiune universala sau cu titlu universal. In cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal,de exemplu in materie de succesiuni nu se transmit numai drepturi si obligatii izolate.In momentul in care de cuius decedeaza exista posibilitatea ca de cuius sa fi incheiat acte juridice care nu si-au epuizat efectele.In aceasta situatie,de exemplu,are un contract de locatiune sau un contract de comodat sau de leasing sau o vanzare in rate si nu a platit toate ratele,succesorul universal sau succesorii cu titlu universal nu se rezuma la a primi drepturi si obligatii isolate,ci in masura in care exista contracte pur de executare,deci care nu si-au epuizat efectele,acei succesori vor prelua si caliatea de parte in contractele pe care le-a incheiat de cuius.Singurele contracte care nu se continua cu succesorii sunt contractele intuitu personae.Deci propriu-zis cand discutam despre o transmisiune universala sau cu titlu universal prin care dobandesti titularitate exclusiva sau cotitularitate pe universalitate juridical,inseamna ca in concret iti vor reveni drepturi,obligatii si calitatea de parte in toate contractele aflate in curs de executare pe care le-a incheiat de cuius si care nu sunt acte intuitu personae.

GAJUL GENERAL

Universalitatile juridice spre deosebire de universalitatile de fapt au activ si pasiv.Universalitatea juridica imprima un anumit regim juridic tuturor drepturilor care se regasesc in activul sau.Un exemplu foarte simplu putem sa dam in cazul maselor de bunuri afectate unei profesii.Toate drepturile care intra in activul acelei mase au regimul juridic de a fi destinate exploatarii in sensul exercitarii profesiei respective,dar,pentru orice patrimoniu,chiar daca nu avem masa de afectatiune exista un regim general al intregului activ patrimonial: intregul active patrimonial

45

garanteaza intotdeauna pasivul patrimonial,deci in cazul oricarei universalitati juridice toate drepturile care fac parte din activul patrimonial sunt afectate garantarii obligatiilor regasite in pasiv.Aceasta legatura dintre activul si pasivul universalitatii juridice o denumim prin notiunea de gaj general. Gajul general este garantia comuna a tuturor creditorilor ( indiferent ca acestia detin sau nu si alte garantii reale sau personale) si presupune ca in cazul refuzului de executare voluntara a propriilor obligatii de catre debitor oricare din creditorii acestuia va putea sa treaca la realizarea propriei creante prin executarea silita a oricarora dintre drepturile aflate in activul patrimonial. Reale Curs 9 prima ora

Articole din NCC pentru gajul general: 2324, 1518. Sper deosebire de universalitatile de fapt, la universalitatile juridice exista o legatura intre activ si pasiv. Aceasta legatura (conditionare) a celor 2 explica tocmai gajul general. Propriu-zis gajul general este consecinta jurdica a legaturii dintre activul si pasivul patrimonial. Mai precis, in cazul oricarui patrimoniu invariabil, activul functioneaza ca garantie a pasivului patrimonial. De asemenea avand in vedere ca poarta asupra universalitatii juridice, gajul general nu are ca obiect bunuri determinate. Neavand ca bunuri determinate evident un poate sa fie calificat ca fiind un drept real. Nefiind un drept real, gajul general nu confera preferinta respectiv urmarire. Nu confera preferinta=> In masura in care exista dreptul de gaj general al creditorilor acesta nu impiedica pe debitor sa faca niciun fel de acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunurile proprii. Ca regula, chiar daca debitorul are unul sau mai multi creditori chirografari dreptul de gaj general al acestora nu restrange posibilitatea debitorului de a administra dupa cum considera de cuviinta respectiv, de a dispune material sau juridic de bunurile aflate in patrimoniul propriu. Consecintele pt creditorul chirografar. Avand in vedere ca el nu beneficiaza de un drept de urmarire adica, daca debitorul instraineaza bunul creditorul chirografar nu va putea sa-l actioneze in judecata pe subdobanditor. In raporturile cu subdobanditorii care, au incheiat acte juridice cu debitorul, de principiu creditorul chirografar nu poate sa-si exercite gajul general. Odata bunul iesit din patrimoniul debitorului, el nu mai poate face obiectul executarii silite. Tertii dobanditori sunt protejati in acest fel pana la cod de creditorul chirografar. Avand in vedere ca nu avem ordine de preferinta intre creditorii chirografari atunci cand avem un debitor cu mai multi creditori chirografari ale caror creante sunt scadente este la latitudinea debitorului fata de cine executa si in ce ordine. Daca debitorul are mai multi creditori chirografari cu creante scadente el va alege fata de cine incepe executarea si in ce ordine. EX: Daca debitorul are un activ de 5 lei si un pasiv de 10 lei.In pasivul de 10 lei sunt 2 obligatii. Are 2 creditori chirografari: unul la care ii datoreaza 4 lei iar, celuilalt 6 lei. Ambele creante sunt scadente. Debitorul ii plateste integral celui cu 4 lei. Cel la care ii datoreaza 6 lei, constata ca debitorul mai are numai 1 leu. Atat va primi. Riscul insolvabilitatii va fi suportat de creditorul chirografar cu 6 lei. Pentru ca un are un drept de preferinta creditorul chirografar un poate sa faca nimic. Un exista nicio frauda.

46

In masura in care debitorul este insolvabil si doar unul dintre creditorii chirografari incepe executarea silita atunci acesta iti va recupera in tot sau in parte, dupa caz, creanta. Iar riscul insolvabilitatii va ramane sa fie suportat exclusiv de catre ceilalti chirografari. Prima consecinta a faptului ca chirografarul un beneficiza de preferinta => in masura in care voluntar sau silit se face executare de catre un singur creditor chirografar ceilalti creditori nu pot sa conteste ulterior aceasta executare si riscul ramane sa fie suportat de catre ceilalti. Ex din manuale cu suportarea proportionala intervine in masura in care debitorul este insolvabil si executarea silita impotriva acestuia este pornita concomitent de catre 2 sau mai multi chirografari. Riscul insolvabilitatii va fi suportat proportional de catre toti creditorii carea u recurs simultan la procedura de executare silita. (Ex anterior: activ 5 lei, pasiv10 lei=4+6) In masura in care activul <pasivul e clar ca creditoriicare au inceput executarea silita un vor putea sa isi recupereze integral creanta. Ei isi vor recupera creanta proportional. Adica ne uitam prima data cat la suta din pasiv reprezinta activul. [Ex: activul e 5 lei, activul e 50% din pasiv, pasivul reprezinta cele 2 obligatii 6+4 lei. Daca activul acopera 50% din pasiv inseamna ca fiecare dincreditorii chirografari care au inceput concomitent procedura de executare silita va recupera 50% din ceea ce i se datora. Adica vor recupera 2 lei respectiv 3 lei.] Gajul general neoferind urmarire sau preferinta un il impiedica pe debitor sa isi administreze respectiv sa dispuna de bunurile proprii dupa cum crede de cuviinta. Bunurile debitorului nu sunt indisponibilizate ca urmare a existentei dreptului de gaj general. Consecinta este aceea ca in ipoteza unei executari silite creditorul chirografar va putea sa vanda silit doar bunurile debitorului prezente si viitoare in raport cu momentul deschiderii procedurii de executare silita. (Gajul general se leaga de executarea silita) Se poate intampla ca la momentul la care deschizi procedura de executare silita ca debitorul este insolvabil. De aceea poti urmari nu doar bunurile prezente ci si bunurile pe care le va dobandi eventual in viitor. Pentru a putea sa te asiguri ca vei urmari si bunuri viitoare in calitate de creditor trebuie sa ai grija la 2 lucruri. Executarea silita se poate prescrie. Se poate prescrie si dreptul de a cere executarea silita (3 ani) si perimarea unei executari silite deja incepute. Prin urmare creditorul trebuie sa aiba grija la aceste 2 lucruri. In ceea ce priveste prescriptia el trebuie sa aiba grija ca in anumite intervale de timp el sa faca acte prin care intrerupe cursul prescriptiei pentru a-l putea executa silit pe debitor, pana acesta primeste bunuri in patrimoniu. La perimare creditorul intervine numai in masura in care executorul judecatoresc ii solicita contributia in cadrul procedurii a creditorului si face solicitarea in scris si creditorul o ignora intr.-un anumit interval de timp. Care sunt posibilitatile creditorilor chirografari de a se proteja, limitarile regulii discutate anterior (Regula: un avem preferinta nici urmarire)? Art 12 al(2) NCC=> in momentul in care debitorul ajunge in stare de insolvabilitate el nu mai are posibilitatea de a dispune cu titlu gratuit de bunurile sale. Art 1562 => actiunea pauliana care este pusa la dispozitia creditorilor (chirografari) in masura incare debitorul savarseste acte juridice frauduloase prin care se pune inimposibilitate de a executa obligatia fata de creditorul sau. Daca actele sunt frauduloase si creditorul poate demonstra acest lucru, acesta va putea ataca actele cu actiunea pauliana. Daca actiunea este admisa actul atacat va fi considerat ca fiind inopozabil fata de creditor.

47

Actiunea pauliana nu protejeaza gajul general ca garantie comuna a creditorilor. In masura in caree a este admisa, ea ii va profita numai creditorului reclamant. Actul va fi declarat inopozabil doar fata de reclamant. EX: Am un debitor care are in patrimoniu un imobil-constructie situat in Andrei Muresanu. In momentul in care se apropie scadenta debitorul instraineaza imobilul respectiv catre un tert (face o donatie) . In aceasta situatie debitorul a urmarit sa isi cauzeze starea de insolvabilitate. Oricare dintre creditorii chirografari va putea sa introduca o actiune pauliana prin care sa atace acel act ca fiind facut in frauda lui. Prejudiciul cauzat este starea de insolvabilitate, s-a restrans gajul general. Daca act este admisa, vanzarea va fi inopozabila fata de creditor, prin urmare in continuare fata de creditor va fi proprietar debitorul. Asadar, debitorul va putea fi executat silit. Creditorul vinde respectivul imobil. Daca mai vin inca 5 creditori chirografari ca vor si ei sa obtina o parte din pretul care a rezultat din vanzarea imobilului un pot sa ceara asa ceva. Fata de ei proprietar este tertul. (Inscrierea in cartea funciara un e mod de dobandire a proprietatii) Tertul care a cumparat de la debitor este scris in cartea funciara. In instante se cere numai inopozabilitatea fata de creditorul reclamant a actului de vanzare in baza caruia tertul s-a inscris in cartea funciara. In aceasta situatie chiar daca tertul figureaza in continuare ca si proprietar fata de reclamant, proprietar este debitorul. Art 1563=> Conditii cu privire la creanta (pt act pauliana); Creanta nu trebuie sa fie exigibila. Pe NCC exista posibiltatea pentru creditor sa recurga la act pauliana chiar inainte sa fi trecut la executarea silita. Creanta trebuie sa fie doar certa nu si exigibila. EX: ai dat un imprumut si scadenta este peste 5 ani. Debitorul face actul fraudulos acum. Pentru a evita aceasta situatie poti sa ataci prin act pauliana chiar inainte de a incepe executarea silita. Art 1560=> Actiunea oblica; se da posibilitatea creditorului sa exercite drepturi si actiuni ale debitorului sau in masura in care debitorul sau este neglijent. Interesul este conservarea gajului general, in masura in care datorita indolentei debitorului ar exista riscul ca el sa intre in insolvabilitate. In cazul actiunii oblice, exercitiul acesteia este conditionat de exigibilitate. EX: Ce faci daca exigibilitatea e amanata de untermen suspensiv cu 5 ani? Ce se intampla? Daca debitorul face lucruri diverse prin care pericliteaza gajul general ca garantie a creditorilor, acesta din urma are la dispozitie invocarea unor texte legale care reglementeaza decaderea debitorului din beneficiul termenului suspensiv. Art 1417=> Chirografarul ca sa un stea pana se implineste termenul va putea sa verifice daca se incadreaza pe ipotezele in care debitorul sau este decazut dinbeneficiul termenului suspensiv. Daca intervine o astfel de decadere creanta este automat scadenta.

Gajul general si divizarea patrimoniului In mod invariabil dreptul de gaj general poarta asupra unui activ patrimonial in ansamblul sau. Prima consecinta: divizarea patrimoniului in 2 sau mai multe mase patrimoniale distincte nu influenteaza de principiu, intinderea gajului general ci afecteaza exclusiv ordinea in care vor putea fi executate silit bunurile debitorului. Art 2324 al(3). Sunt posible si exceptii la aceasta regula in 2 ipoteze: prima, legea insasi stabileste cazuri de scindare a gajului general Art 2324 al(4). A2-a ipoteza, amenajarea conventionala a intinderii gajului general in ipoteza fractionarii

48

patrimoniului; restrangerea gajului general la o singura masa patrimoniala este posibila doar cu consimtamantul creditorului respectiv creditorilor vizati. In situatia inversa in care legea impune fractionarea gajului general este posibila derogarea de la o atare norma si fara acordul creditorilor deoarece in acest mod li se asegura un beneficiu prin extinderea drepturilor lor. Art 786 al(2) reglementeaza o ipoteza de exceptie in care legea spune ca avem un patrimoniu fractionat in 2 mase patrimoniale si aceasta fractionare atrage si divizarea gajului general. Regula din Art 2324 al(3)=> daca patrimoniul este divizat, gajul general un este divizat. Avem exceptii de la aceasta regula cand se intampla si divizarea. Daca legea instituie exceptia si spune ca daca patrimoniul e divizat, e divizat si gajul general tot trebuie sa verificam daca respectivele norme care divizeaza gajul general sunt norme imperative sau sunt norme supletive. In cazul nostrula fiducie norma este supletiva.

Dr. Reale Cursul 9 (2)

Am zis c avem regula potrivit creia gajul general poart asupra unei aciuni patrimoniale n ansamblul lui i am precizat c regula este (?) dintr-o norm care nu e public, deci prile deroga la ea i pornind de la aceast regul am dedus dou consecine. Pe prima am discutat-o. Prima era legat de situaia n care patrimoniul este divizat, cum afecteaz divizarea patrimoniului gajul general. A doua consecin: Unul i acelai gaj general nu poate purta asupra a dou sau mai multe active patrimoniale distincte. Art. 2280 NCC - Fideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se oblig fa de cealalt parte, care are ntr-un alt raport obligaional calitatea de creditor, s execute, cu titlu gratuit sau n schimbul unei remuneraii, obligaia debitorului dac acesta din urm nu o execut. Trebuie s tii foarte vag ce presupune fideiusiunea. Fideiusiunea este o garanie personal un ter se oblig fa de creditor ca dac debitorul principal nu va executa el nsui, s execute terul. Acum, ntr-o astfel de situaie, intervine interesul chestiunii pe care tocmai am discutat-o. i anume: Dac exist fideiusiune, fideiusorul este debitor distinct i prin urmare creditorul va avea nu un gaj general, ci dou. Un gaj general asupra patrimoniului activului patrimonial al debitorului principal i un gaj general distinct asupra activului patrimonial al fideiusorului. Dac cumva v ntrebai de ce ne-ar interesa, o s vreau s discutm dou texte din Codul de procedur civil care se refer la executarea silit. Art. 701 alin. (1) NCPC - Cnd creditorul urmrete n acelai timp mai multe bunuri mobile sau imobile a cror valoare este vdit excesiv n raport cu creana ce urmeaz a fi satisfcut, instana de executare, la cererea debitorului i dup citarea creditorului, poate s restrng executarea la anumite bunuri. Cnd spune vdit excesiv nseamn c e la aprecierea instanei. Deci constat instana de executare c am o crean de 50.000 de euro i s-a nceput procedura de executare silit pentru bunuri mobile i imobile n valoare de 150.000 euro. n situaia asta, poate s vin debitorul s cear restrngerea executrii. Restrngerea executrii la o parte din bunurile astea pentru c valoarea bunurilor urmrite este mult mai mare dect valoarea creanei. Al doilea text Art. 647 alin. (1) NCPC - Creditorul, n condiiile legii, poate urmri, n limita creanei i a accesoriilor acesteia, concomitent sau, dup caz, separat, i bunurile terilor care au garantat plata datoriilor debitorului. * Adic: creditorul are posibilitatea ca simultan s execute silit i pe debitor i pe

49

fideiusor.* n acest caz, dispoziiile privitoare la drepturile i obligaiile debitorului se aplic n mod corespunztor i terilor garani, n afar de cazul n care prin lege se dispune altfel. (2) Cnd se urmrete numai terul fidejusor ori garant ipotecar, toate actele de executare vor fi comunicate n acelai timp i debitorului principal, care va fi introdus din oficiu n procedura de urmrire silit. *Deci, teoretic, poate creditorul s-l urmreasc numai pe debitorul principal, numai pe fideiusor, sau s-i urmreasc concomitent. i acum v ntreb urmtorul lucru: n msura n care creditorul alege s-i urmreasc concomitent pe cei doi, valoarea creanei este de 50.000 euro, i creditorul urmrete din patrimoniul debitorului principal un imobil n valoare de 70.000 euro i din patrimoniul fideiusorului un alt imobil n valoare de 60.000 euro. Va putea debitorul principal sau fideiusorul s invoce Art. 701 NCPC, s spun c valoarea cumulat a bunurilor urmrite este vdit excesiv n raport cu creana? Rspunsul este: Art. 701 nu poate fi invocat n ipoteza asta, pentru c se refer la ipoteza valorificrii unui singur gaj general. n cazul nostru, se urmrete att fideiusorul, ct i debitorul, care exercit dou drepturi de gaj general distincte. Nu se pune problema s cumulm valoarea bunurilor urmrite dintr-un activ cu valoarea bunurilor din cellalt activ. Un gaj general poart asupra unui singur patrimoniu. Treaba asta s o reinei. Iar dac am mai muli debitori, c-s solidari, c-s alte poveti, fiecrae gaj general vizeaz un singur patrimoniu cu consecinele pe care le-am discutat.

Gajul general i transmiterea patrimoniului Art. 1114, 1155, 1156, 1751 NCC Art. 1114 De ce toate textele acestea vor fi cu motenitori? Pentru c discutm despre situaia n care cum influeneaz gajul general n ipoteza n care patrimoniul este transmis. Dup cum tii, n cazul tuturor celor prezeni aici de fa, noi ne vom putea transmite patrimoniul numai la fericitul moment al decesului. n cazul persoanelor fizice, se poate discuta despre transmisiune universal sau cu titlu universal exclusiv la deces. Textele care ne intereseaz pe noi sunt, prin urmare, n materia succesiunilor. Primul text, Art. 1114, alin. (1) - Acceptarea consolideaz transmisiunea motenirii realizat de plin drept la data decesului. De ce nu spune *ai acceptat, devi proprietar al bunurilor transmise? De ce consolideaz? Care e raiunea? Am tot discutat c noiunea de drept subiectiv nu poate fi imaginat n lipsa titularului. Dreptul subiectiv este o putere. Puterea trebuie s fie a cuiva. La fel, v aducei aminte, orict se strofoac legiuitorul i vorbete despre patrimoniu de afectaiune n NCC, nu avem patrimoniu de afectaiune, pentru c dreptul roman, dup modelul dreptului francez, nu admite patrimoniu fr Care e idea la succesiune? Moare la. Lumea sufer. Abia dup vreo 5-6-7-8 luni s se pun problema de a accepta succesiunea. Dac dobndirea calitii de titular pe patrimoniul mortului ar fi condiionat de acceptare, consecina ar fi c n acel interva de cnd vede la lumina pn la momentul acceptrii, patrimoniul lui ar fi fr titular. Drepturile din patrimoniu ar fi fr titular. Nu se admite n dreptul civil asta. Pentru a se evita situaia respectiv: Dobndirea transferului se produce automat la momentul decesului i n msura n care accept ulterior, acceptarea nu face dect s consolideze, n msura n care el refuz dreptul la succesiune, atunci va pierde calitatea de titular al patrimoniului, cu efect retroactiv. Se va considera c niciodat nu a fost titular. Alin. (2) - Motenitorii legali i legatarii universali sau cu titlu universal rspund pentru datoriile i sarcinile motenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporional cu cota fiecruia. Vedei 1155 NCC - (1) Motenitorii universali i cu titlu universal contribuie la plata datoriilor i sarcinilor motenirii proporional cu cota succesoral ce i revine fiecruia. i alin. (2).

50

Vedei Art. 1156 - Situaia creditorilor personali ai motenitorilor

(1) nainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui motenitor nu pot urmri partea acestuia din bunurile motenirii. (5) Din bunurile motenirii atribuite la partaj, precum i din cele care le iau locul n patrimoniul motenitorului, creditorii motenirii vor fi pltii cu preferin fa de creditorii personali ai motenitorului. S le lum pe rnd: Art. 1114 coroborat cu 1155: De ce spune legatar universal sau cu titlu universal? La motenitori legali de ce nu spune univ. sau cu titlu universal? C legatarii s aia care au primit prin testament. Bun, dar la ia legali de ce nu spune motenitori leg. universal sau cu titlu universal? Pentru c motenitorii legali ntotdeauna sunt numai universali sau cu titlu universal. Avem dou limitari: prima limitare, primeti doar o cot din activul patrimonial, automat, prin efectul legii, vei fi inut numai de aceeai cot din pasiv. Deci dac am doi succesori crora li se transmite la fiecare , cota aia va presupune din active i din pasiv. Dar atenie c i la pasiv avem : asta nseamn c ei vor fi inui de jumtate din fiecare obligaie care e cuprins n pasiv, c nu s-a fcut nc (??? 21.20). i dac v aducei aminte, nu confundai coproprietatea obinuit cu indiviziunea. Asta e indiviziune, fiindc bieii tia primesc mpreun nu numai drepturi, ci i obligaii. Deci, prima observaie pe 1114 e c ia sunt inui de obligaii doar n limita cotei din active pe care au primit-o. i a doua observaie este legat de faptul c ei vor fi inui la plat doar cu bunurile din patrimoniul succesoral. Aia ce nseamn din punctul de vedere al drepturilor reale: Lum exemplul simplu. Avem un singur succesor, un successor universal care a primit un patrimoniu i l accept. Ce se ntmpl juridic? Cte patrimonii are el? Unul, care va fi ns divizat n dou mase patrimoniale: masa patrimonial a bunurilor proprii, pe care le avea dinainte de succesiune i masa patrimonial care cuprinde bunurile succesorale. Deci va fi divizarea patrimoniului care va atrage prin excepie de la Art. 2324 alin. (3) i fracionarea gajului general. Pentru c creditorii succesiunii vor putea s urmreasca numai bunurile din masa succesoral, iar creditorii proprii, ne spune Art. 1156 alin. (1) vor putea s urmreasc numai bunurile din masa personal, care cuprinde valorile patrimoniale pe care succesorul le avea deja nainte de a primi motenirea. Avei grij: Spre deosebire de VCC, unde, n principiu, dac nu accepta sub beneficiu de inventar succesorul rspundea cu tot patrimoniul lui pentru pasivul succesiunii, n NCC, regula este c succesorul va rspunde pentru pasivul succesoral numai n limita activului. Consecina: patrimoniul este divizat n dou mase patrimoniale, gajul general este divizat. Vedei Art. 1751 Eviciunea - Rspunderea pentru datoriile motenirii - Vnztorul rmne rspunztor pentru datoriile motenirii vndute. La ce se refer? Art. 1747 - (1) n sensul prezentei seciuni, prin motenire se nelege dreptul de a culege o motenire deschis sau o cot din aceasta. Aadar, se transmite dreptul pe care l ai n calitate de succesor. i nu are dect terul s accepte, s nu accepte. Ce vrea s spun 1751? Fa de cine rmne rspunztor? Fa de creditorii succesiunii. Evident c va rmne rspunztor doar n limita activului succesoral. Care e logica la 1751? S se evite fraudarea creditorului. Eu am transmis succesiunea la unul care e insolvabil. No, asta e viaa. 1751 se refer la faptul c n msura nstrinrii, se pstreaz rspunderea pentru pasivul succesoral. Nu uitai: n materie de transmisiuni universal i cu titlu

51

universal n cazul persoanelor fizice, discutm despre o divizare a patrimoniului i o divizare a gajului general.

Limitrile aduse gajului general

OBS1: Art. 2325 NCC reglementeaz posibilitatea ca prin acordul dintre creditor i debitor, creditorul s-i asume obligaia de a nu urmri anumite bunuri. Este 2325 o limitare a gajului general? NU. Pentru c limitrile veritabile ale gajului general presupun restrngerea dreptului de gaj general fie prin scoaterea anumitor bunuri din sfera acestuia (anumitor bunuri determinate), fie prin limitarea gajului general la o anumit mas patrimonial. Atenie: limitrile veritabile ale gajului general presupun dou ipoteze: 1. Anumite bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general. 2. NU doar anumite bunuri det., ci toate bunurile prezente i viitoare dintr-o mas patrimonial sunt scoase din sfera gajului general. Limitarea propriu-zis poate avea loc n ipoteza fracionrii gajului general, respectiv n cazul instituirii inalienabilitii sau a insesizabilitii cu privire la anumite bunuri determinate. Alturi de veritabilele limitri/restrngeri ale gajului general (care i vor afecta pe toi creditorii chirografari ai aceluiai debitor), exist i restrngerii indirecte ale exerciiului acestui drept, care presupun doar obligaia personal asumat de unul sau mai muli creditori de a nu executa silit anumite bunuri care se gsesc n sfera gajului general. Nu mai insist, v atrag numai atenia: Art. 2326 reglementeaz posibilitatea unei convenii ntre debitor i creditor prin care un creditor chirografar sau ipotecar i asum obligaia de a nu urmri anumite bunuri care se gsesc n gajul general. n secunda n care bunurile vizate se gsesc n gajul general, nseamn c nu discutm despre o veritabil restrngere a gajului general, ci doar despre obligaia luia de a nu urmri anumite bunuri. Se poate, dar obligaia lui nu este i obligaia altora, chiar dac obligaia este opozabil fa de ceilali creditori, nu e i exigibil fa de ei. Am discutat deja despre limitarea gajului general ca urmare a divizrii patrimoniului, ne mai rmne de discutat limitarea gajului general ca urmare a insesizabilitii sau a inalienabilitii. O a doua delimitare: Insesizabilitatea, respective inalienabilitatea pot avea att surs legal, ct i surs convenional. Nu ne intereseaz sursa legal. DAR reinei: Inalienabilitatea legal, fiind un efect al legii, este ex lege, de plin drept, opozabil erga omnes. Consecine: Inalienabilitatea legal atrage automat i insesizabilitatea. 2329 alin. (2). Prin urmare, insesizabilitatea atras de inalienabilitatea legal va fi la rndul ei opozabil erga omnes de plin drept (fr a fi necesare anumite formaliti) Vezi Art. 752 Art. 627 alin. (4) ntrebare: aici discutm despre inalienabilitate legal sau convenional? Inalienabilitatea subneleas este legal, iar obligaia de a nu face ceva e convenional. n ordonana prin care se modific legea de punere n aplicare a Codului civil, ni se spune c n sfera acestui text intr i promisiunile de vnzare. Acuma, dac rspunsul e aa cum ne spune colega voastr (mai sus), atunci Eu sunt debitor. Se

52

apropie scadena. Ce pot s fac? Nu pot s vnd sau s fac donaie, atunci o s-mi atace ia pe ac. Paulian. Ce pot eu s fac? Fac promisiuni. Prin urmare, prin efectul promisiunii, bunurile respective sunt inalienabile i automat i insesizabile. Prin urmare, nu le poi executa silit. Art. 628 (4) n cazul n care clauza de inalienabilitate a fost prevzut ntr-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabil i creditorilor anteriori ai dobnditorului. S presupunem c am fcut promisiuni de vnzare. contract cu titlu oneros. Per a contrario Art. 628 alin. (4), dac dobndeti prin act cu titlu gratuit, e opozabil clauza i creditorilor anteriori. Dac e oneros, e opozabil doar creditorilor ulteriori. Bine, bine, dar eu, debitor, folosind raionamentul colegei voastre . Inalienabilitatea i insesizabilitatea de la Art. 627 alin. 4 e legal, i aia legal e opozabil erga omnes de plin drept, e un efect al legii. Deci nu cu creditori anteriori - posteriori. Evident c rspunsul este la Art. 637 alin. (4), c este vorba de o inalienabilitate + o insesizabilitate convenional, iar textul de la 627 este o norm supletiv, care completeaz voina prilor, acestea putnd s deroge de la ea i s spun c nu neleg nicio clauz Concluzia: Avem inalienabilitate, insesizabilitate, astea o s le dezvoltm sptmna viitoare. Dac ele sunt legale, atunci sunt automat opozabile erga omnes. Cnd spunem c o clauz de inalienabilitate e opozabil erga omnes, nu ne intereseaz inalienabilitatea n sine. Ne intereseaz insesizabilitatea, pentru c ea va fi opozabil tuturor creditorilor chirografari, respectndu-le gajul general. Dac inalienabilitatea, respective insesizabilitatea sunt convenionale, o s vedem c ele sunt (?? 48.00) i nu sunt opozabile erga omnes). Foarte important e s vedem dac sursa e legal sau convenional. CURS 10.1

! Inalienabilitatea atrage insesizabilitatea, ns invers nu, adic insesizabilitatea nu atrage inalienabilitatea. Art. 973 (2) cazul tipic de inalienabilitate, respectiv insesizabilitate legal. Exist i alte situaii de felul acesta n care legea instituie inalienabilitate respectiv insesizabilitate (aici e un caz fericit n care sunt menionate amndou, chiar dac legea spune c un bun este inalienabil asta presupune i caracterul insesizabil). Clauzele de inalienabilitate respectiv insesizabilitate convenionale Nu exist clauze legale, clauzele pot s fie numai contractuale, ele sunt cuprinse n acte juridice ntotdeauna. Def. Clauzele de insesizabilitate sunt prevederi contractuale sau cuprinse n alte acte juridice, spre exemplu testamente prin care anumite bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor. Def. Clauzele de inalienabilitate sunt prevederi contractuale sau cuprinse n alte acte juridice prin care proprietarul este lipsit de exerciiul atributului de dispoziie (abusus) cu privire

53

la unul sau mai multe bunuri determinate fiindu-i imposibil s le nstrineze sau s le greveze cu sarcini reale n mod valabil. Spe: A primete prin testament de la B un imobil teren i construcie i prin testament se stabilete c A va avea posibilitatea de a nstrina cu titlu oneros sau gratuit bunul respectiv, numai ctre membrii ai familiei, rude pn la gradul 4 cu beneficiarul testamentului. Calificai juridic. Ce fel de clauz este aceasta? n msura n care am clauz de inalienabilitate propriu zis dispoziia juridic este blocat prin urmare nstrinarea prin acte ntre vii nu se poate face ctre nicio persoan. Dac exist clauze prin care se limiteaz posibilitatea de a dispune de bun, n astfel de situaii nu mai discutm despre veritabile clauze de inalienabilitate ci discutm despre interdicii personale de nstrinare, ca i n spe. Distingei ntre clauzele de inalienabilitate care au efect real, blocheaz un atribut al proprietii i interdicia personal de a nstrina care fr a greva proprietatea presupune doar obligaia personal a proprietarului de a nu dispune de bun n anumite condiii sau fa de anumite persoane. Interesul distinciei ntre cele dou este sanciunea nclcrii lor: dac se dispune de bun cu nclcarea clauzei de inalienabilitate sanciunea este nulitatea relativ a actului care a nclcat clauza, dac se ncalc doar o interdicie personal de nstrinare sanciunea va fi rspundere civil a celui care a nclcat interdicia dar nu se va putea pretinde i anularea contractului prin care s-a nclcat interdicia personal. Condiii de validitate cu privire la clauzele de inalienabilitate ( ele sunt aplicabile de principiu, prin asemnare i n cazul clauzelor de insesizabilitate, deci condiiile de validitate sunt comune): 1. Clauza trebuie s fie cuprins n actul juridic prin care cel inut de inalienabilitate dobndete bunul respectiv, nu va fi aadar de principiu valabil dect dac este cuprins n actul prin care bunul grevat intr n patrimoniul celui inut de clauz. Deci clauza de inalienabilitate i valabil de principiu, i aia de insesizabilitate doar dac este cuprins n acte translative de proprietate (regula). Logica: dac s-ar putea institui clauze de inalienabilitate, respectiv insesizabilitate prin acte netranslative de proprietate, asta ar presupune o modalitate de fraudare a creditorilor pentru c n felul acesta va scoate bunuri din gajul general pe care ia l-au avut n vedere. Se deduce din Art. 627(1)"termenul ncepe s curg de la data dobndirii bunului" aia nseamn c nu erai proprietar asupra bunului, c l dobndeti nsoit de acea clauz de inalienabilitate respectiv insesizabilitate. Acest articol confirm faptul c clauzele de inalienabilitate respectiv insesizabilitate sunt valabile de principiu doar dac sunt cuprinse ntrun act translativ de proprietate. Aceste articole sunt preluate din codul civil vechi unde acestea sunt formulate i mai clare n sensul c clauzele respective sunt valabile numai dac sunt cuprinse n acte translative de proprietate. Art. 627(4) ar prea c vine s contrazic ceea ce am discutat "clauza de inalienabilitate este subneleas n conveniile din care se nate obligaia de a transmite n viitor proprietatea ctre o persoan determinat sau determinabil". Deja i un text care se ncearc a fi exploatat tocmai pentru a diminua gajul general, adic facem promisiuni, am n patrimoniu 10 case nicio problem cnd vrei s m execui silit, chiar nainte de aia o s fac 10 promisiuni de vnzare-

54

cumprare cu privire la cele 10 case i o s spun c pentru c s-a ncheiat o promisiune care presupune obligaia de a transmite n viitor proprietatea nseamn c toate bunurile alea sunt afectate de clauzele de inalienabilitate care atrage i insesizabilitatea, prin urmare nu pot fi urmrite. Textul acesta nu se gsete n quebec, e o invenie a legiuitorul romn i v -am atras atenia c el trebuie coroborat cu Art. 60 indice 1 din Legea de punere n aplicare (din varianta mai nou pentru c ea a fost modificat) prin care se spune expres c acest text vizeaz inclusiv promisiunile de contract translative de proprietate. 2 Observaii: Clauzele astea implicite despre care am tot discutat c nu-s inalienabiliti legale c-s tot convenionale, text supletiv, ar viza aadar contracte din care se nate obligaia de a transfera n viitor proprietatea.

Ex: contract vnzare cumprare sub condiie, sau contract de vnzare cumprare cu clauz de reinere a proprietii. n niciunul dintre contracte nu se transfer proprietatea prin executarea unei obligaii, mai mult i la promisiunea de vnzare sau la alt act translativ de proprietate transferul nu se va produce n temeiul unei obligaii, la promisiune eu nu m oblig si transfer n viitor ceva ci s nchei cu tine n viitor un contract translativ de proprietate, iar transferul se va produce n temeiul contractului respectiv. Deci legiuitorul formuleaz nefericit, neglijent, n sensul c noi nu avem obligaia de a transfera proprietatea, noi avem contractele care ele nsele transfer proprietatea. Nici n contractul de fiducie nu avem obligaia de a transfera n viitor proprietatea, legiuitorul n mod neglijent preia formularea asta o menine i se refer la cine tie ce contracte i -or trece lui prin cap. Drepturile de crean difer sub aspectul opozabilitii de cele reale sau nu? Nu n sensul c i drepturile de crean sunt opozabile erga omnes. Ne zice legiuitorul romn c dac se ncheie o promisiune de vnzare automat se presupune c prile au dorit inclusiv includerea n contractul respectiv a unei clauze de inalienabilitate pe durata de timp n care produce efecte promisiunea, adic pn la momentul n care promitentul vnztor va ncheia contractul translativ de proprietate.

Ne intereseaz n materie imobiliar, la Art. 902 se spune aa: se noteaz n cartea funciar mai multe poveti, printre care i drepturile nscute din promisiuni. Efectul notrii este opozabilitatea. Din promisiune de vnzare se nate un drept de crean pe care l notm n CF ca s fie opozabil terilor, interesul meu de a nota n CF: terii care cumva cumpr de la promitentul vnztor s cumpere cu rea credin fiindu-le opozabil dreptul meu de crean. Legiuitorul ne spune c n promisiuni automat i inclus i clauza de inalienabilitate care se noteaz i ea n CF. Dac oricum dreptul meu de crean promitent cumprtor, beneficiar al promisiunii am un drept de crean opozabil terilor fiindc l-am nscris n CF de ce mai am eu nevoie fa de teri, suplimentar, i de clauza de inalienabilitate? Dac dreptul meu de crean este opozabil terilor aia nseamn c orice ter care cumpr de la promitentul vnztor tie c cumpr nclcnd dreptul meu de crean i consecina va fi c eu voi putea s atac actul lui juridic pentru c a fost ncheiat cu nclcarea dreptului meu, dar legiuitorul tocmai pentru c nu a avut

55

convingerea c creanele astea s chiar opozabile erga omnes vine i spune c totui n promisiune se subnelege suplimentar clauza de inalienabilitate care ar trebui s-i dea ie suplimentar promitent cumprtor nc o siguran c dac cumva terul cumpr cu nclcarea dreptului tu tu vei putea s ataci n instan actul juridic pe care l-a ncheiat cu terul respectiv. Ideea i c dac legiuitorul nu ar fi avut nicio ezitare cu privire la opozabilitatea creanelor fa de teri nu mai avea nevoie s introduc n promisiuni aceste clauze subnelese de inalienabilitate, legiuitorul a zis c o protejeaz suplimentar printr-o clauz de inalienabilitate care nu mai e o crean pentru c produce efecte reale, ea blocheaz atributul dreptului de proprietate. Deci n momentul n care se legifereaz, nici unde n cod nu exist prevederea asta, se zice doar se nscriu n CF anumite creane pentru opozabilitate, dar cu toate astea legiuitorul devine ezitant n momentul n care se sancioneaz, rspunsul legiuitorului ar fi c degeaba i -ai nscris creana n CF i ea e opozabil fa de teri c singura sanciune ar fi rspunderea civil, adic dac am o promisiune notat n CF terul o ncalc eu voi putea s angajez rspunderea contractual a promitentului vnztor i rspunderea delictual a terului care l-o ajutat s ncalce promisiunea i voi putea s obin de la ei numai despgubiri, pe cnd dac am i clauza de inalienabilitate voi putea suplimentar s anulez actul juridic dintre promitent i terul respectiv i dup ce l-am anulat s-i cer promitentului s ncheie vnzarea cu mine. 2. Caracterul temporar al clauzei de inalienabilitate NCC spune maxim 49 de ani. Nu e absolut sigur c dac o clauz de inalienabilitate i stabilit pe 40 de ani ea automat va fi valabil, va fi posibil dei respect maximul de 49 de ani s nu fie valabil pentru c i posibil ca o clauz de 40 de ani s fie asimilabil unor clauze perpetue. n msura n care clauza de 40 de ani este impus unui proprietar care are 70 de ani clauza nu va fi valabil pentru c din perspectiva proprietarului ea este o clauz asimilabil celor perpetue. Ipoteza 1: clauza de inalienabilitate perpetu sau asimilat e lovit de nulitate absolut; clauz temporar ns asimilat unei clauze perpetue e tot lovit de nulitate absolut. Ipoteza 2: exist clauze de inalienabilitate care s fie temporare avnd un termen incert fr intenia prilor de a determina o inalienabilitate perpetu ntr- astfel de situaie sanciunea va fi restrngerea, limitarea eficacitii clauze la 49 de ani. 3. Clauza s fie justificat de un interes serios i legitim care poate s aparin nstrintorului dobnditorului unui ter sau n interes public Sanciunea n cazul nerespectrii oricrei condiii de validitate este nulitatea absolut pentru c se protejeaz un interes general, public. Reglementarea restrictiv a clauzelor de inalienabilitate respectiv insesizabilitate se face evident prin norme imperative i aceste norme imperative urmresc protejarea circuitului civil, care presupune posibilitatea de nstrinare a bunurilor. Interesul este unul economic. Reflexul acesta mpotriva inalienabilitii vine de la sfritul Evului Mediu, n Evul Mediu existau o grmad de cutume n sensul acesta n Frana i nu numai prin care multe bunuri care erau considerate de valoare erau n mod perpetuu inalienabile, sper exemplu imobilele nu puteau fi nstrinate prin acte ntre vii dect n anumite condiii foarte restrictive. Eficacitatea ntre pri i fa de teri

56

Clauza de inalienabilitate face imposibil nstrinarea proprietii, dezmembrarea sau grevarea cu garanii reale, atrage evident i scoaterea bunului din gajul general. Art. 627(1) spune c clauza este eficace din momentul dobndirii bunului, evident aici este vorba despre eficacitatea ntre pri, din momentul ncheierii actului. Cine sunt terii? Terii interesai n discuia asta sunt potenialii subdobnditori, respectiv creditorii chirografari ai dobnditorului. Ne referim la efectul de insesizabilitate, fa de creditori pentru c pe ei asta i intereseaz. n materie mobiliar, n lipsa unui sistem de publicitate clauza de inalienabilitatea este de principiu opozabil din momentul ncheierii actului juridic care o cuprinde, cu toate acestea, terii care contracteaz cu bun credin, adic aflndu-se n eroare, cu cel inut s respecte inalienabilitatea se vor putea prevala de Art. 937 NCC (dobndirea proprietii prin posesia de bun credin) pentru a lipsi de eficacitate fa de ei clauza pe care au ignorat-o n mod legitim. n materie imobiliar, clauza de inalienabilitate devine opozabil fa de teri doar din momentul i prin efectul notrii n CF n condiiile Legii 7/1997. Art. 628( 4) spune aa "n cazul n care clauza de inalienabilitate a fost prevzut ntr-un contract cu titlu gratuit ea este opozabil i creditorilor anteriori ai dobnditorului". S -ar putea ca voi s v gndii c dac textul acesta se refer la acte cu titlu gratuit nseamn c situaia se prezint diferit n cazul celor cu titlu oneros. Avem 2 reguli distincte dup cum actele sunt oneroase sau cu titlu gratuit: dac actul este vnzare cumprare translativ cu titlu oneros, regula i ca A vinde la B, B are creditori, clauza de inalienabilitate cu nscrieri n CF va fi opozabil, va influena gajul general numai pentru creditorii lui B ale cror creane s-au nscut ulterior momentului ncheierii contractului de vnzare, dac A i doneaz la B cu clauz de inalienabilitate, clauza i va afecta i pe creditorii lui B anteriori ncheierii contractului. Raiunea este evident protejarea gajului general pentru c daca B cumpr de la A nseamn c B o dat n locul bunului un pre care a ieit din patrimoniul lui, prin urmare creditorii lui B tiau iniial c pot conta i pe suma aia n gajul lor general i acum suma iese i prin subrogaie vine un bun care e afectat de inalienabilitate i care determin i insesizabilitatea i atunci sufletu. Concluzia: clauza de inalienabilitate cuprins ntr-un contract cu titlu oneros ea va fi opozabil doar creditorilor viitori ai dobnditorilor. n cazul promisiunii la 627(4) e vorba de viitorul nstrintor. Pot exista situaii n care avem coliziune ntre mai multe cerine de opozabil itate ( ex: aciunea paulian, sanciunea-inopozabilitatea) A vinde la B un bun, vnzarea se face cu clauza de inalienabilitatea notat n CF cu efecte erga omnes, cu toate astea n conflictul dintre Cf i limitarea din 628(4) va avea aplicabilitate 628 pentru c este text special. Textul special va nfrnge opozabilitatea dat de CF. Deci am povestit eficacitatea, ultimul lucru pe care vreau sa-l discutam este legat de sanctiunea nerespectarii normelor de inalienabilitate. Propriu zis doua sunt sanctiunile in cazul incalcarii clauzelor de inalienabilitate. Atentie, isna la un lucru. De ce sunt doua sanctiuni? Cele doua sanctiuni vizeaza doua acte juridice distincte. Va rog sa nu faceti o confuzie. Intotdeauna cand am clauza de inalienabilitate si discutam despre o sanctiune, inseamna ca am:

57

1. Actul juridic care cuprinde clauza 2. Actul juridic prin care s-a incalcat clauza Una dintre sanctiuni vizeaza actul prin care s-a incalcat clauza; Care va fi aceasta sanctiune? A B C - Contractul, sau actul juridic dintre A si B contine clauza de inalienabilitate. In masura in care (si aici prima confuzie la care sa aveti grija) clauza de inalienabilitate in sine nu respecta conditiile legale, atunci discutam despre nulitate absoluta. Ca e nula clauza, si ea poate atrage si nulitatea intregului contract dintre A si B daca a fost determinata. O alta poveste ar fi cand clauza e valabila vie si viabila, si ea este incalcata prin contractul incheiat intre B si C. Ce se intampla in situatia asta? Sunt doua sanctiuni posibile: Contractul dintre B si C, care a incalcat clauza e lovit de nulitate relativa , iar in masura incalcarii clauzei se va putea solicita rezolutiunea sau revocarea actului juridic dintre A si B. Rezolutiune daca acel act juridic este un contract sinalagmatic, respectiv revocare daca este un act cu titlu gratuit. (art 1027, 1069- pt ipoteza de revocare, fiindca revocarea nu este enuntata expres in textele de la 629, dar intra si ea in discutie) Cine poate invoca nulitatea, respectiv rezolutiunea si revocarea? Evident ca beneficiarul inalienabilitatii va putea sa solicite anularea actului prin care s-a ancalcat clauza, indiferent ca beneficiar este una dintre parti sau un tert. Insa, in ce priveste rezolutiunea, respectiv revocarea, in masura in care beneficiarul este tert el nu va putea sa solicite rezolutiunea/revocarea. Ex. A ii doneaza lui B, cu clauza de inalienabilitate in favoarea lui X. B instraineaza bunul la C. X va putea sa ceara anularea contractului dintre B si C, dar nu va putea sa ceara revocarea donatiei. A ii vinde lui B cu clauza de inalienabilitate in favoarea lui X. B incalca clauza si da mai departe la C. X nu va putea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A si B, pentru ca rezolutiunea poate fi ceruta numai de catre partile contractante.

DREPTUL DE PROPRIETATE (veti citi chestiunile genrale din carti.) DEF: Dreptul de proprietate privata este dr real care confera titularului sau exclusivitatea juridica asupa unui bun determinat. Proprietatea confera toate cele 3 atribute (usus, fructus, si abusus), si totodata, este un drept ABSOLUT, respective un drept EXCLUSIV si PERPETUU. Dr de proprietate poate suferi restrangeri directe sau indirect, consimtite sau nu de catre titularul acestuia. Asadar, aceste restrangeri pot sa fie conventionale- de aici avem spre exemplu clauza de inalienabilitate, constituirea prin act juridic a dezmembramintelor, sau asumarea prin act juridic a unor obligatii reale in sarcina proprietarului.

58

De asemenea, restrangerile directe sau indirecte ale exercitiului dr de prorietate pot fi independente de vointa titularului atunci cand rezulta din lege. (spre exemplu obligatiile reale de sorginte legala) Aveti grija, cand discutam despre obligatii reale nu e NICIO legatura intre drept real-dezmembramant si obligatia reala. Sunt de retinut doua reguli: de principiu, asa cum drepturile, in lipsa de stipulatie expresa sunt drepturi de creanta, si doar daca partile stabilesc in mod expres discutam despre drepturi reale, tot astfel, de principiu obligatiile sunt personale, si doar prin exceptie sunt reale. Ce intelegem prin obligatia reala? O obligatie dobandita in considerarea calitatii de proprietar asupra unui bun determinat, prin care se restrange exercitiul unuia sau mai multora dintre atributele dreptului de proprietate. Spre deosebire de obligatiile personale, obligatia reala poate face obiectul transmisiunilor cu titlu particular, independent de acordul creditorului. Datorita caracterului sau real o astfel de obligatie se transmite odata cu dr de proprietate atunci cand acesta isi modifica titularul. Ex. Daca ai cumva casa, sau teren in apropiere de aeroport ai mai multe obligatiiinaltime, sa le permiti alora accesul pe terenul tau, etc. Astea toate sunt obligatii pe care le dobandesti in considerarea calitatii tale de proprietar al unui teren din apropierea aeroportului. In masura in care vinzi terenul, sau abandonezi terenul, renunti la dr de proprietate, intr-o astfel de situatie, evident ca obligatiile nu iti vor mai reveni tie vor reveni autoritatii locale daca ai abandonat terenul, sau cumparatorului daca l-ai vandut. In continuare vom aborda doua modatitati ale proprietatii, anume FIDUCIA si COPROPRIETATEA. A. CONTRACTUL DE FIDUCIE Il gasim reglementat in codul civil la art 773 si urmatoarele. DEF: Contractul de fiducie este asdar: un contract cu titlu oneros, prin care una dintre parti (constituitor) transmite celeilalte parti (fiduciar), cu titlu TEMPORAR proprietatea sau alte dr patrimoniale care urmeaza a fi exercitate de catre fiduciar in considerarea unei finalitati determinate, (scopul fiduciei) si in beneficiul unui tert, al fiduciarului, sau chiar al constituitorului, pe intreaga durata de eficacitate a contractului. Atunci cand se ajunge la finalul duratei de eficacitate fiduciarul va fi tinut sa transfere proprietatea, respective celelalte dr patrimoniale catre beneficiarul fiduciei. PRECIZARI GENERALE: 1. Ca reglementare, reglementarea fiduciei din codul civil reprezinta o preluare mai mult sau mai putin veridica a articolelor 2011-2030 din codul civil francez. 2. De principiu contractul de fiducie poate sa se prezinte sub doua forme: fiducie garantie si fiducie gestiune. Esenta fiduciei e ca un ansamblu de dr se transmit cu titlu temporar la fiduciar, care le administreaza in anumite limite si apoi le transmite mai departe. El e UN FEL DE (nu e aia) administrator.

59

3. Care e elementul exotic la fiducie? Inainte am spus ca proprietatea este in primul rand un drept. Atentie! Dr subiectiv inseamna interest juridic protejat. Presupune ca tu, titular al dreptului, iti exerciti dreptul cum doresti cata vreme nu incalci legea. Poti sa-l exerciti arbitrar, numai sa nu incalci drepturile celorlalti, respectiv legea. La FIDUCIAR observam ca el dobandeste dreptul, numai ca el nu il poate exercita cum doreste, ci NUMAI IN SCOPUL FIDUCIEI. (inainte am zis ca nu discutam proprietatea publica, pentru ca nu e propriu zis un drept, chiar daca-i spune proprietate; fiindca titularii dr de proprietate publica au niste prerogative, dar pe care nu le exercita in interes propriu. De aceea nu e un veritabil dr subiectiv. Acelasi lucru se intampla si cu fiduciarul.) Fiduciarul dobandeste drepturile, dar nu le exercita in interes propriu. Tocmai de aceea, natura juridica a proprietatii fiduciare este discutabila, in sensul ca nu putem discuta propriu zis despre un veritabil drept de proprietate. Mai mult, fiduciarul dobandeste drepturile temporar, ori proprietatea este un drept perpetuu. Proprietatea nu poate fi temporara; este un non-sens. Proprietatea, de principiu, nu poate fi temporara. Daca e temporara, nu mai e proprietate. Dezmembramintele proprietatii insa, majoritatea, sunt drepturi temporare. Creantele iarasi sunt dr temporare. Proprietatea se deosebeste de toate celelalte pentru ca numai ea este un drept perpetuu (tii de ea pana dai coltu). In cazul fiduciei, proprietatea fiduciara este un drept temporar.

Deci, am zis fiducie gestiune si fiducie garantie. In principiu fiducia gestiune inseamna ca am anumite bunuri pe care eu proprietar, spre exemplu, le-am dobandit prin succesiune sau in vreun alt mod, si nu am aptitudinea de a e gestiona. Nu ma pricep. Ce pot sa fac pentru a nu le scadea valoarea, etc? Le transmit fiduciarului, care pe durata contractului de fiducie se ocupa cu administrarea lor in limitele puterilor pe care i le dau eu, si la final mi le da mie inapoi. Aceasta e fiducia gestiune- deci el gestioneaza. (!!!atentie fiduciarul nu e nici administrator, nici mandatar, pentru ca acestia exercita drepturile altuia, dar fiduciarul este titular al acelor drepturi. El nu actioneaza ca mandatar sau administrator al bunurilor sau drepturilor altei personae. El exercita drepturi proprii.- Aceasta e chestiune atipica la fiducie) Fiducia garantie. In mare, functioneaza la fel ca o clauza de rezerva a proprietatii. Am tot discutat; daca iti vand un bun, cu plata pretului in rate, ce se intampla? Tu vrei sa fii sigur ca vrei primi banii, adica eu vreau sa fiu ca eu ti l-am vandut. Si atunci, imi rezerv proprietatea pana la momentul la care tu imi achiti integral pretul. La fel, daca iei un credit foarte mare de la banca transilvania, banca transilvania va dori posibil, o fiducie garantie, care va presupune ca pe durata creditului tu ii dai chiar proprietatea bunurilor tale, proprietate fiduciara, pentru intreaga durata a creditului. Pana platesti tu ratele banca e proprietar, ea le administreaza, are grija sa nu le scada valoarea, ca are tot interesul, iar daca iti achiti creditul, la final, ti le retransmite tie in proprietate. Deci, acestea sunt doua variante de contract de fiducie: rima gestiune- ti se gestioneaza bunurile ca nu stii tu cum, sau nu ai chef, iar a doua garantie, in sensul ca fiducia functioneaz ca un mod de a-l asigura pe creditor ca-si va recupera datoria. Acestea sunt principalele variante de fiducie.

60

MASA FIDUCIARA Incheierea contractului de fiducie are ca efect fractionarea patrimoniului fiduciarului in 2 mase de bunuri distincte. Masa bunurilor personale, si masa fiduciara. De asemenea, prin derogare de la regula in material gajului general, divizarea patrimoniala atrage si fractionarea gajului general al creditorilor fiduciarului. (Asta inseamna ca creditorii fiduciei vor putea urmari numai activul masei fiduciare, iar creditorii personali ai fiduciarului vor utea urmari numai bunurile personale ale lui. TRANSFERUL FIDUCIAR Prin incheierea contractului de fiducie, are loc o transmisiune cu titlu particular a unuia sau mai multor dr patrimoniale determinate. Observatii: ! Am zis ca e transmisiune cu titlu particular; asta inseamna ca tu constituitor nu poti sati faci acasa o masa patrimonial ape care sa i-o transmit fiduciarului. Lui i se transmit numai drepturile determinate, nu i se transmite o universalitate juridica. Fiduciarului nu i se transmit obligatii. El nu primeste elemente de pasiv. Prin incheierea contractului de fiducie fiduciarul primeste numai elemente de activ. Logica este urmatoarea: obligatiile personale in dr civil roman nu se pot transmite prin efectul transmisiunilor cu titlu particular, decat daca am consimtamantul creditorului. Ori creditorul, prin ipoteza, aici nu are nicio treaba cu contractual de fiducie. Daca constituitorul ar transmite si obligatii ar insemna ca el e debitor. Fiduciarul e un tert. Dar n-ar exista si acordul creditorului, care s-ar trezi ca noul lui debitor nu mai e constituitorul ci e fiduciarul. Acest lucru nu se poate. Deci, se transmit numai drepturi. ! Constituirea fiduciei presupune intotdeauna un transfer patrimonial, fiind exclusa realizarea fiduciei prin intermediul transferului intra-patrimonial. Deci idea este urmatoarea: constituitourl, in dr civil roman nu poate sa fie fiduciary, adica, (!!!) in sistemele de commonlaw exista trust-uri. (echivalentul fiduciei) Poti sa iti faci trust tu cu tine la tine acasa. Acest trus are ca efect, prin asemanare cu ce discutam noi, modificarea patrimoniului tau. Deci tu iti faci o masa patrimoniala, tu te faci fiduciar pe masa patrimoniala. In dr civil roman nu e posibil ca constituitorul sa fie una si aceeasi persoana cu fiduciarul. Nu poti tu sa fii fiduciarul tau. De ce nu? Pentru ca in dr civil roman fiducia presupune un contract. Daca n-ar fi contract si costituitorul ar fi tot una cu fiduciarul am avea un act unilateral, prin care constituitorul si-ar diviza patrimoniul si gajul general. Am discutat deja ca nu itit poti diviza tu de caul tau nici patrimoniul, nici gajul general. Divizarile se admit numai atunci cand legea le prevede in mod expres. In materie de fiducie, legea spune foarte clar: fiducia se realizeaza prin contract. Deci actul unilateral e exclus. Asadar, de aceea am spus ca nu e posibila o transmisiune intrapatrimoniala.

~Data viitoare continuam cu efectele fiduciei fata de fiduciary, respectiv beneficiar, pe durata de derogare a contractului.~

61

CURS 11 REALE ORA 1

Ramaseseram la efectele pe care le produce contractual de fiducie fata de cei implicati. V-am atras atentia: la fiducie teoretic nu putem avea un fiduciar care este proprietarul bunului pe perioada contractului si un beneficiar. V-am atras atentia:deci evident sunt 3 persoane: seamana de la distanta dar numai de la distanta cu stipulatia pt altul daca cumva ati auzit de ea. Speta: A si B incheie un contract si in contractual ala B se oblige sa presteze o anumita lucrare in favoarea unui tert C. Numai de la distanta seamana pt ca nu ii vorba de o aplicatie pt altul. Dar ce vreau sa va zic este posibil sa avem 3 persoane diferite la fiducie deci beneficiarul sa fie diferit fata de contractant, La fel de bine nu e posibil ca beneficiarul sa fie unul dintre cei 2 ce? Contractanti deci benefeciarul e chiar constituitorul sau fiduciarul imposibi sau e posibil ca fiduciarul sa fie alternativul celor 2. Si v-am dat ex cu fiducia garantie, la fiducia garantie daca iti achiti datoria tu constituitor redobandesti la final proprietatea daca nu iti achiti proprietatea ramane cu titlu definitive la cine? La fiduciar care ramane el sa fie beneficiarul bunurilor.

Ba, deci nu se poate asa ceva daca nu erati voi va dadeam afara!!!!!! Bun!

Asadar puteam avea 3 persoane sau putem avea 2 persoane la fiducie. Acuma cu privire la efecte. V-am atras atentia sapt trecuta asupra faptului ca la modurile de reglementare a fiduciei, in present, ea pp initial un transfer cu titlu particular deci nu se transfera o masa patrimoniala ci se transefera doar elemente determinate de activ si v-am mai atras atentia asupra unei chestiuni pe care trebuie sa o retineti ca initial nu pot fi transmise obligatii de la constituitor la fiduciar se transmit doar dr dar nu si obligatii. Obligatiile se vor naste eventual din administrarea bunurilor luate in fiducie (asta e posibil!) dar repet e vorba despre obligatii care se nasc din delurarea contractului, nu sunt transmise initial.

Bun!

Acestea fiind spuse trebuie cateva observatii:

62

O sa gasiti in cod formulari de felul:masa fiduciara patrimoniala autonoma si am discutat deja de efectul divizarii patrimoniului fiduciarului este si o divizare a cazului general va aduce-ti aminte am povestit treaba asta. Dar va rog frumos sa fiti atenti sa nu va imaginati cumva ca fiduciarul dobandeste bunurile alea in urma incheierii contractului ca atunci cand a dobandit in mod original aia ce inseamna? Aia inseamna ca prin intermediul fiduciei nu se pot frauda creditori anteriori ai cui? Ai constituitorului. Daca am datorii multe ce fac?fac un contract de fiducie transfer la fiduciar jumate din bunurile din patrimonial meu dupa care creditorii mei o sa uite la stele ))))) ca nu mai au ce executa si dupa ce trece toata treaba fiduciarul imi da bunurile inapoi. Nu se poate asa ceva sau ma rog poti incerca. Dar va atrag atentia asupta 2 chestiuni care sunt ff importante fata de in ce ii priveste pe creditorii constituitorului. Avand in vedere ca masa fiduciara ii cuprinsa sau contine in activ bunuri transmise de unde? De la constituitor acele bunuri se transmit cu regimul juridic pe care le aveau ele in patrimoniul constituitorului. Aia inseamna 2 lucruri: 1. in masura in care bunurile respective erau grevate de garantii reale ex. Ipoteca: ele se vor transmite cum?cu tot cu garantii si consecinta care va fii? Creditorii constituitorului vor putea sa urmareasca bunurile daca au garantii reale asupra lor inclusiv dupa momentul la care bunurile au trecut unde? In masa fiduciara constituita nascuta in patrimoniul fiduciarului Care e ipoteza? Ipoteza e urm. Am luat un credit de la banca si l-am garantat cu o ipoteca asupra unui imobil teren si constructie pe o valoare aproximata de 1 mil eur. In mom in care exista riscul sa nu mai pot dobandi sa ma execute silit banca ce fac? Constitui o fiducie si transfer in masa fiduciara imobilul respectiv. Sa nu va imaginati ca in situatia asta banca nu va putea sa ce? Sa urmareasca imobilul unde? In masa fiduciara. Dc va putea sa faca lucrul asta si in ce cond? In cond in care ipoteca a fost deschisa in CF anterior realizarii contractului de fiducie pt ca in cond in care ipoteca o fost deschisa prima ea s-a constituit intre parti si fata de terti anterior fiduciei. Prin transferul bunurilor in masa fiduciara ele nu se curata de sarcini, ele se transmit exact asa cum exista ele in patrimoniu constituitorului. 2. A 2 a obs ce fac creditorii daca nu au garantii reale? Is creditori chirografari si constituitorul cand vede ca nu mai are cum sa le plateasca ce face el? muta bunuriel in masa fiduciara in patrimonial unui tert fiduciar. In situatia asta ce vor purea sa faca creditorii? Am mai discutat chestiunea asta si ea va fi detaliata la obilgatii creditorii vor putea sa atace contractual de fiducie prin ce mijloc? Actiunea pauliana, vor putea sa atace contractual de fiducie prin intermediul actiuni pauliene daca este admisa actiunea pauiliana contractul de fiducie va fi inpozabil fata de creditorii reclamanti care vor putea sa urmareasca bunurile ca si cand bunurile nu ar fi iesit de unde? Din patrimonial constituitorului. Bun!

63

Acuma ce ma intereseaza sa lamurim aprox care sunt efectele contractului de fiducie in cel priveste pe fiduciar. Ca am vazut constituitorul transfera proprietatea la mom incheierii contractului. Care sunt efectele in cel priveste pe fiduciar? Prima obs: noi tot timpul vb despre transferul proprietati la contractual de fiducie dar prin contractual de fiducie nu tr neaparat sa transferi proprietatea, poti sa ai creante, poti sa ai actiuni toate sunt dr de care? Personale si alea pot face obiectul unei cesiuni in cadrul masei fiduciare nu tr sa fie neaparat ce? Dr de proprietate. Indiferent ce dr patrimonial ai il poti transfera mai mult si aici retineti va rog frumos prima chestiune ca nu tr sa fie neaparat proprietate poate sa fie si dezmembraminte, pot sa fie si dr personale si a 2 a chestiune f importanta prin contractual de fiducie partile pot sa amenajeze conventional regimul juridic al proprietatii fiduciare sau pot stabili transferul catre fiduciar al unor dr mai restranse decat cele avute de catre constituitor. Ce inseamna asta? Va dau 2 ex: 1. se poate transmite nu proprietatea, ci uzufructul de catre fiduciar 2. a 2 a chestiune care ne intereseaza mai mult: atentie! Ce pot ei sa faca? Pot sa stabileasca, se transfera dr de proprietate, dar asta e una din chestiunile atipice la fiducie: sa transferi proprietatea unui fiduciar dar stabilim acuma prin contractual fiduciar nu vei putea face acte de dispozitie, nici materiale nici juridice vei putea face numai acte de administrare si acte de conservare si ca actele de adm pe care tu le vei face vot tr sa urmareasca un anumit scop, scopul fiduciei pe care noi il stabilim acuma: sa zicem scopul: mentinerea sau cresterea valorii patrimoniale a bunurilor transmise. Deci tot ceea ce vei face tu in calitate de proprietar pe durata fiduciei se va margini la urmarirea acestui scop si 2 tu nu vei putea sa iti faci acte de dispozitie nici materiale nici juridica. Consecinta care ii? Ca fiduciarul este un fel de proprietar amputat in sensul ca esti proprietar cu numele insa in concret el nu poate lipsi de exercitiul unuia sau mai multora atributelor de proprietate. Ii posibil lucrul asta? Atunci sigur ca puteai spune ca bine bine care mai e interesul ca putea sa fac mandatar? Raspunsul ii ca diferenta fata de un mandat, fiduciarul chiar daca are un drept mai restrans are un dr exclusiv pe durata contractului de fiducie cata vreme fiduciarul nu o fost inlocuit cata vreme contractul nu o incetat nimeni altineva decat fiduciarul nu poate sa stabileasca modul de utilizare sau modul de exerciare a dr transmise. Deci ganditiva daca ai un mandat, mandatul iti da posibilitatea de a incheia acte juridice (fiduciarul nu poate sa faca numai acte juridice poate sa faca si acte materiale).

2. Mandatul poate fi oricand revocabil. In cazul fiduciei lucrurile nu functioneaza la fel. 3 Ganditi-va ca la mandat dacai vorba de acte de dispozitie, trebuie sa ai un mandat special pt fiecare act de dispozitie altfel nu se poate. In cazul fiduciei nu e necesar ca la fiecare act sa vina constituitorul sa zica da ai voie si ii da in scris. Deci astai interesul fiduciei, constituitorul ii ce? Chiar dacai un sef mai mic, dai singurul sef pe durata/derularea contractului. Constituitorul nu are ce sa faca. El un singur lucru poate sa faca. Daca constata ca nu merge treaba bine poate sa ceara in anumite conditii prevazute de lege inlocuirea

64

fiduciarului , dar daca nu are temei de inlocuire trebuie sai dea la ala bani. Deaia astai interesul fiduciei fata de cum ii mandatul, inca un lucru va rog frumos neaparat sa-l notati, chiar langa fiducie gasiti in codul civil o sectiune dedicata administrarii bunului altuia. E o chestiune de noutate adusa de codul civil. Ea nu exista in vechiul cod, va spun acuma, ea este preluata din codul civil al Quebecului, ii luata mot-a-mot, is cateva modificari dar, nu seminificative. S-a copiat o intreaga chestiune din codul civil al Quebeului, s-a tradus. Prima chestiune care ne intereseaza: In anumite zone, da nu mai stiu la ce dracu sa va uitati, se face trimitere la administrarea bunului altuia, la remunerarea fiduciarului: remunerarea fiduciarului se va face in lipsa de stipulatie expresa in conditiile de la administrarea bunurilor altuia si iarasi face trimitere la niste texte de acolo. Sa aveti foarte mare grija si asta va rog frumos sa notati: normele supletive care reglementeaza administrarea bunurilor altuia nu sunt de principiu aplicabile in materia contractului de fiducie. Ele vor deveni aplicabile doar in masura in care legiuitorul sau partile fac trimitere expresa la aceste reglementari. Si acuma inca un pic sa fiti atenti de ce nu sunt aplicabile carei treaba cu administrarea bunurilor altuia? Nui nimica foarte complicat, dar prima observatie: Va aduceti aminte ca v-am spus fiducia, reglementarea romaneasca a fiduciei este o reproducere a reglemenatarii din codul civil francez. Adminstrarea bunurilor altuia care apare in codul nostru langa fiducie ii preluata din codul Quebecului-codul chebecului e de insipiratie franceza si el dar, prezinta o particularitate si anume care? Codul Q. e in zona de commonlaw si atunci chiar daca in Q. se aplica o legislatie de inspiratie franceza ii o mixtura in sensul ca ea preia si anumite elemente care sunt inspirate de commonlaw, printre care fiducia care e evident cai mega inspirata in Quebec de sistemul britanic si american in consecinta adminstrarea bunurilor altuia asa cum e privita ea in Q. nu are nici o treaba cu fiducia reglementata in codul civil francez. Legiuitorul romana nu a fost atent si a gresit cand a preluat una dintr o parte si una din cealalta. Acuma care e motivul evident pentru care adminstrarea bunului altuia n-are nicio treaba cu fiducia? E f simplu, administrarea bunurilor altuia inseama ca administratorul face acte de administrare cu privire la bunuri care nu se gasesc in proprietatea lui. In cazul fiduciei v-am atras atentia de 50 de ori inainte si cand am comparat-o cu mandatul: fiduciarul administreaza bunuri proprii, nu bunurile altuia deci asta ii cel mai important argument in sensul ca nu se poate face o aplicatie de principiu a normelor de administrare a bunurilor altuia. Repet, fiduciarul, pe durata contractului, e titularul drepturilor transmise . El administreaza,conserva sau dispune daca e cazul de bunuri proprii si nu de bunurile altuia. Deci, am spus: fiduciarul actioneaza in calitate de proprietar. Acum va rog frumos retineti chiar daca fiduciarul administreaza bunuri proprii pe durata de derulare a contractului este cel putin discutabila natura juridica a proprietatii fiduciarului aceasta deoarece spre deosebire de caracteristica esentiala a proprietatii de drept comun proprietatea fiduciara este intotdeauna temporara-duratai de max 33 ani-si totodata este invariabil afectata scopului/ misiunii fiduciare. Tocmai de aceea atributele conferite de proprietatea fiduciara sunt la limita dintre ceea ce numim drept subiectiv exercitat in interes propriu, respectiv puterea juridica inteleasa ca ansambul de prerogative conferite in scopul executarii unei obligatii. Ca sa nu vorbim asa numa povesti va dau un ex foarte simplu ca sa va dovedesc ca nui ceva asa de iesit din comun: i-a ganditi-va ca cineva isi infinteaza o firma dintrasta de taxi, isi cumpara 10, nu 10, 15 Loganuri si le vopseste galben sau alb? Galben, bun le vopseste galben dupa care nu-si gaseste 15 taximetristi dispusi sa lucreze pt. el in cadrul firmei respective si leda la aia masina sa zicem fiecare lucreaza 24 cu 48 nustiu, deci 24 de ore are masina , lucreaza cum doreste, cat doreste, ii da la ala un procent, se inteleg ei. Doar ca soferul are 24 de h masina

65

sa o utilizeze asa cum crede el de cuvinta. Nu putem afirma in situatia asta ca soferului i se constituie un drept personal sau real asupra masinii. Lui i se confera prerogrativa de a exploata/utiliza autoturismul dar nu de dragul lui, nu in interes propriu, ci pt a-si indeplini obligatia asumata fata de cocontractant. Acelasi lucru, dar la alta scara se intampla si in cazul fiduciei: si fiduciarul primeste tot felul de prerogative, dar nu le primeste sa se bucure el de ele, ci le primeste pt a atinge un anumit scop. Retineti va rog frumos de asemena ce am mai spus, ca suplimentar, deci pe langa limitarea asta implicita cai temporara cai afectata unui scop pe langa asta, proprietatea fiduciara poate suferii limitari suplimentare prin regimul juridic stabilit de catre parti prin contractul de fiducie. In fine, concluzia la proprietatea fiduciara care ma intereseaza sa o retineti este urmatoarea: se poate aprecia ca prin incheierea contractului de fiducie, fiduciarul nu dobandeste proprietatea inteleasa ca valoare economica, respectiv valoare de credit, ci dobandeste doar exclusivitatea specifica/caracteristica dreptului de proprietate, fiind in consecinta SINGURUL IN MASURA SA DISPUNA ASUPRA GESTIUNII bunurilor din masa fiduciara pe intreaga durata de derulare a contractului. Mai fac o observatie! Nu notati, fiti un pic atenti! Va aduceti aminte ca v-am spus, cred ca vam spus data trecuta, ca spre deosebire de sau diferenta fundamentala intre fiducia de drept continental si trust-urile de common law e ca: in dreptul continental nu exista posibilitatea de a avea simultan mai multe drepturi de proprietate suprapuse pe aceleasi bunuri. V-am zis sau nu v-am zis? V-am zis! Bun... Nu va ganditi acum la coproprietate. Coproprietarii nu sunt proprietari suprapusi, ei au acelasi drept pe care l-au fractionat. In sistemul britanic, care pastra mecanismul feudal, exista posibilitatea (imaginati-va o prajitura cu mai multe straturi), deci e sistemul continental unde proprietatea va fi inevitabil ocrotita, pe cand in sistemul de common law o sa fie de cele mai multe ori, in materie imobiliara mai ales, (ati mancat clatite cu spanac aici pe Napoca?) ca o clatita cu spanac, adica clatita-spanac-clatita-spanac, unde clatitele sunt drepturi de proprietate cu titulari diferiti. Miza chestiunii asteia intereseaza unde? La fiducie! De ce? Pentru ca in sistemul de common law daca faci un trust, beneficiarul pe toata durata trast-ului este proprietarul. Deci acolo vei avea pe toata durata trustului doi proprietari: fiduciarul si beneficiarul. Prin urmare, beneficiarul va avea tot timpul un drept real asupra bunurilor aflate in trust. Acest lucru nu se regaseste, evident, in sistemul de fiducie. Aici, fiduciarul are exclusivitate, prin urmare beneficiarul va dobandi dreptul numai printr-un nou transfer in momentul in care inceteaza contractul de fiducie. Acesta a fost criticat si considerat tot timpul ca un dezavantaj al fiduciei continentale, in sensul ca beneficiarul sta in incertitudine pana la momentul in care expira contractul, pe cand beneficiarul in sistemul britanic e mult mai bine protejat fiindca are drept real. Acum sa va spun un lucru: dreptul ala real din...lucrurile par foarte diferite la prima vedere, dreptul ala zis real din sistemul de common law e un drept asa...mai mult ca o gaoace de ou care e goala de continut. Nu va imaginati ca nu stiu ce poate sa faca beneficiarul unui trust ca nu este chiar asa.

66

Sistemul drepturilor reale in common law difera insa foarte mult de drepturile reale pe care le invatati voi. Deci numele e acelasi, de drept real, dar cam atat. La fel cum...ce sa va mai dau ca exemplu? Da, auziti in toate filmele americane si de cand a fost criza de mordige-ipoteca de la ei. Pai sa fiti voi sanatosi, ca aia numai ipoteca nu e. Un fel de ipoteca, seamana cel mai mult cu ipoteca insa nu are nicio treaba. De aceea luati cu foarte mare rezerva: se numeste drept real, are alt continut. Acelasi lucru se intampla si in cazul trataturilor, unde intr-adevar se spune ca amandoi sunt prorpietari, dar nu sunt proprietari asa cum intelegeti voi. Asadar, ce retinem e ca beneficiarul are exclusiv drepturi personale pe durata contractului de fiducie, si ca el va deveni proprietar printrun nou transfer care se va produce la momentul implinirii termenului pentru care a fost reprezentat de fiduciar. Bun, ar mai fi cateva chestii de zis dar deja e tarziu, asa ca terminam acum cu fiducia si trecem la coproprietate. COPROPRIETATEA

Cateva generalitati pe care trebuie sa le notati: In primul rand, v-am mai spus, asa ca nu o sa mai intru in detalii, sa aveti grija ca noi aici discutam despre coproprietate, pe care nu o confundam cu indiviziunea. Indiviziunea am abordat-o la patrimoniu, un patrimoniu cu doi sau mai multi titulari care presupune indiviziune. Un patrimoniu fractionat in mai multe mase patrimoniale, Doamne fereste, nu presupune diviziune. Deci daca eu sunt fiduciar acum si am masa bunurilor personale si masa fiduciara, nu exista indiviziune. Patrimoniul meu fractionat are un singur titular. Indiviziunea presupune un patrimoniu care are simultan doi sau mai multi titulari. Aia e indiviziunea, nu o confundam cu coproprietatea, pentru ca indiviziunea presupune atat activ cat si pasiv. Coproprietatea vizeaza bunuri determinate. Indiviziunea nu e un drept real, coproprietatea presupune un drept real asupra unui bun determinat. Evident ca nu o sa ne ocupam cu avioanele de la dreptul familiei. Deci, povestile cu devalmasia alea le uitati...nu o sa le abordam noi aici. V-am mai spus, oricum devalmasia trece in coproprietate obisnuita inainte de partaj, caci altfel nu se poate partaja. Deci nu ne va interesa treaba aia. Pe noi ne va interesa asadar exclusiv coproprietatea obisnuita si temporara, respectiv coproprietatea fortata. La coporpietatea fortata o sa abordam la curs in primul rand coproprietatea aceasta temporara, pentru ca aceasta e elementul de noutate adus de codul civil. Asadar, vom incepe sa discutam de coproprietatea obisnuita si temporara. V-am mai atras atentia, dar vreau sa subliniem acum ca sa fie foarte clar: prin natura ei, prin regim, regimul primar imperativ, la coproprietatea obisnuita pe care o studiem la dreptul civil, impune prin norma imperativa, ca de aceea e imperativ, caracterul ei temporar.

67

Prin urmare, intotdeauna coproprietatea obisnuita va fi temporara. Asta ce inseamna? Inseamna ca intotdeauna ea poate fi sistata prin partaj, conventional sau judiciar, la solicitarea oricaruia dintre coproprietari. Nu se poate deroga sub nicio forma de la aceasta regula. O sa vedem ca exista posibilitatea aceasta de compromis de a face conventii de suspendarea a dreptului de a cere partajul in maximum 5 ani. Aceea e singura concesie. O sa va rog frumos sa retineti! Sigur ca teoretic, ipotetic, e posibil sa am doi coproprietari care raman coproprietari pana decedeaza. Toata viata! Deci nu trebuie stabilit un termen, ca la fiducie, 33 de ani, dar coproprietatea propriu-zis poate sa se intinda, repet, dar niciodata nu se poate renunta la dreptul de a cere partajul. Deci chestia aia e exclusa! Acum, iarasi o observatie pe care o fac, desi e foarte de gradi, numai ca la cat de frenetic notati probabil ca e bine sa fac aceasta observatie, in conditiile lui 634 NCC, coproprietatea presupune o fractionare a dreptului de proprietate, fara ca bunul in materialitatea lui sa fie divizat. Care e consecinta? Consecinta este aceea ca fiecare coproprietar poate sa faca in mod independent, sa incheie, acte juridice, inclusiv de dispozitie, cu privire la cota sa din drept, fara a avea nevoie de acordul celorlalti coproprietari. Atentie! Am zis ACORD! De ce am zis acord si nu am zis consimtamant? Pentru ca ideea e de a exclude doua lucruri aici: cand spun ca nu are nevoie de acordul celorlalti asta inseamna ca 1. nu are nevoie de consimtamantul celorlalti (in sensul ca aia nu vor veni sa isi exprime dorinta in calitate de parte in contractul prin care el isi instranineaza cotasau isi ipotecheaza cota din drept) si 2. nu are nevoie nici de agrementul celorlalti.(adica, agrement inseamna o manifestare de vointa din partea unui tert, care repet, ramane tert fata de contract, dar manifestare de vointa care conditioneaza, fie validitatea fie eficacitatea fata de acel tert a contractului.) Va dau un exemplu unde e cel mai des intalnit agrementul: in masura in care ai actiuni intr-o societate comerciala sau ai parti sociale la un SRL, este posibil daca exista mai multi asociati ca SRL-ul poate fi si cu asociat unic, ca, daca una din parti doreste sa isi instraineze partile sociale, sa aiba nevoie de agrementul celorlalti asociati. Care e logica? Ceilalti asociati nu doresc sa nu poata controla ce persoane vor intra in firma in locul celui care pleaca. Fiindca orice asociere de genul acesta are un pronuntat caracter legal. Acum ,fac o precizare! O sa discutam imediat despre contractele de administrare a coproprietatii. Evident ca coproprietarii vor putea printr-un astfel de contract sa stabileasca inclusiv un agrement sau un drept de preemptiune. Ala stiti ce ? (DAAA!!) Exemplu: am 5 coproprietari asupra unui teren construibil. Acestia in viitor vor dori sa faca blocuri si apoi sa le vanda. In contractul in care ei isi reglementeaza regimul juridic al coproprietatii, tocmai pentru ca asta e o treaba de afaceri, nu merge asa oricum, stabilesc ei :1) agrement-oricare dintre coproprietari daca pleaca si isi instraineaza cota din drept trebuie sa aiba acordul celorlalti coproprietari ca sa le convina la aia noul investitor2) pot sa stabileasca si un

68

agrement, daca vei dori sa instrainezi cu titlu oneros, in conditii egale de pret, vor fi preferati ceilalti coproprietari. Acum poate va puneti problema: bun, sunt 5 coprorpietar...mai raman cati? Patru...toti vor sa cumpere. Cum se va face ordine intre cei patru, in conditii egale de pret? In situatia aia, fiecare, in conditii egale de pret va putea sa cumpere cate 1/x din 1/x cat a fost partea celui care vinde. Logica e urmatoare: sa se pastreze echilibru intre coproprietari, adica noi cand am cumparat am dorit sa avem fiecare cate o cota egala. Daca iese unul si ceilalti ii cumpara partea, atunci cei care cumpara sa ramana in continuare cu cote egale. Bun, v-am atras atentia, am vrut sa va dau exemplu asta sa vedeti in concret ce inseamna contractele alea de administrare a coproprietatii. Un astfel de contract poate sa prevada preemtpiune, la fel cum poate sa prevada agrement. Bun, o sa revenim. Mai departe, ne interesa pana atunci ce poate sa faca coproprietarul cu cota lui. De acum incolo vom discuta modul in care pot sa actioneze coproprietarii nu cu privire la cota lor, ci cu privire la dreptul in ansamblul lui. Mai intai ne intereseaza raporturile reale dintre coproprietari art 635, 636, 637 atentie va rog frumos cand spun raporturile juridice reale dintre coproprietari ce anume am in vedere? Retineti chestiunea asta normele pe care le-am enumerat (635-637) vizeaza exclusiv regimul coproprietatii in relatiile dintre coproprietari. Aplicabilitatea acestor norme nu poate fi extinsa la raporturile cu tertii. Deci ele nici nu beneficiaza si nici nu obliga pe terti. Ce ne zic in rezumat? Nu le mai citim acum sunt lucruri banale. In rezumat: utilizarea bunului: bunul se foloseste de fiecare coproprietar fara a ingradi posibilitatea celorlati de a utiliza bunul; 2 fiecare coproprietar trebuie sa participe conform cotei lui la cheltuielile bunului. De regula e vorba de cheltuieli de conservare a bunului, atentie nu trebuie sa fie neaparat conservare, conservare inseamna un act prin care se evita pieirea bunului ,dar pot sa fie si cheltuieli de intretinere, deci alea pe scara blocului cand se schimba becurile se tencuieste etc. sunt cheltuilei de care? de intretinere. Si alea sunt suportate de catre coproprietari conform cotelor lor. In fine a 3-a regula care apare in textele respective care e? dobandirea fructelor: fructele se dobandesc de catre coproprietari conform cotelor lor Obs 637/638 am zis asa ca coproprietarii trebuie sa foloseasca fiecare.... 2 copropriet trebuie sa suporte cheltuieli conform cotelor lor 3 primesc fructe dupa cota !4 Daca se fac cheltuieli cu fructele aceste cheltuieli sunt suportate iarasi de catre copriprietari porportional cu cota lor. Cum adica cheltuieli? Pai simplu cheltuileli de insamnatare cai teren agricol si sunt fructe industriale Si acum atentie la textul asta: 638 alin (2) Fructele industriale sau ..... si pot fi nustiu..... in caz contrar proprietarul..... alin (3) fructele civile. N am rabdare sa mai citesc textul va uitati voi la el. Atentie la cateva observatii: aia cu fructele naturale sau industriale insusite decatre un coproprietar fac parte din masa partajabila. Va rog frumos sa aveti grija insusirea nu este mod de dobandire a proprietatii. Deci daca un copriprietar culege toate corcodusele din corcodusul aflat in coproprietate el eventual are stapinire materiala asupra corcoduselor dar nu este proprietar exclusiv. Din momentul in care fructul natural sau industial exista ca bun distinct automat prin efectul copriprietatii asupra bunului frugifer si fructul asta este in coproprietatea tuturor in functie de cotele lor. Chiar daca repet unul dintre ei si-a insusit. Consecinta este ca ori a cules unul singur

69

corcodusele ori ca a venit fiecare si si o luat cate o cocodusa, juridic fructele culese au acelasi regim- adica sunt in coproprietate fiecare din ele. In ce priveste frucetele civile regimul e tot acelasi creantele (s-a dat in chirie bunul) fiecare din coproprietari are dreptul la o cota din acea creanta. Acum unde pare diferenta? Diferenta apare la 2 chestiuni: 1 fructele naturale si industriale din bunuri sunt in coproprietate. Deci oricare din ei poate sa le revendice. Fructele civile fiind creante nu mai sunt in coproprietate ca dreptul e de creanta nu drept real prin urmare in cazul lor nu mai are coproprietarul o actiune de care? Reala ci are o actiune personala care e prescriptibila in 3 ani. Dar si in cazul corcoduselor care sunt bunuri generice codul zice ca daca pier toata lumea suporta riscurile. Dar ce se intampla daca corcodusele fiind bunuri de gen sunt culese de catre un coproprietar sa presupunem ca ala face tuica si mai are corcoduse de pe multe f multe alte terenuri si le amesteca pe astea in coproprietate cu restul corcoduselor. In situatia aia mai au ceilati 2 coproprietari actiune in revendicare? NU, pt. ca nu pot fi identificate. Deci aveti grija la bunurile de gen am act in revendicare cata vreme ele exista si sunt separate/ individualizate. In mom cand bunul de gen nu mai exista s-a dus actiunea in revendicare. 2 in mom in care bunul de gen si a pierdut individualitatea s-a stins dreptul real. Stingandu-se dr real s-a dus si actiunea in revendicare. Deci daca ala a apucat sa toarne corocodusele in butoiul lui mare astia vor avea doar o actiune personala in despagubiri care e prescriptibila in 3 ani.

Acum,mai departe regimul actelor juridice incheiate de coproprietari cu privire la bunul comun: 1. Actele juridice de conservare pot fi incheiate de oricare dintre coproprietari fara a avea acordul celorlalti in conditiile Art 640 CC. 2. Actele juridice de administrare prin care sporeste valoarea economica a activului pot fi incheiate in conditiile Art 641(1) de catre coproprietarii titulari ai majoritatii cotelor parti. 3. In fine,actele juridice de dispozitie si cele asimilate lor pot fi incheiate doar cu consimtamantul tuturor coproprietariilor.Ce acte juridice intra aici? Transmisiunea(nu mai ziceti instrainarea) oneroasa sau gratuita, grevarea bunului cu sarcini reale,actele de administrare incheiate pe o perioada mai mare de 3 ani (si actele alea de infrumusetare) si in fine actele cu titlu gratuit. Atentie va rog frumos la actele cu titlu gratuit, nu le reduceti la liberalitati!Actele cu titlu gratuit pot sa fie si dezinteresate. Ex: Un comodat al bunului aflat in coproprietate va putea fi incheiat doar cu consimtamantul tuturor coproprietarilor. Si acuma consecintele care ne intereseaza pe noi: Prima concluzie: - CC pastreaza(mentine) regula unanimitatii exclusiv in cazul actelor de dispozitie.Prin urmare asistam la o restrangere,o limitare legala a dreptului de proprietate care e cea mai vizibila in cazul actelor de administrare.

70

Ce inseamna limitarea asta legala sau restrictia?Pai ganditi-va ca esti coproprietar in cota de 1/5, ceilalti coproprietari incheie un act de administrare.Act de administrare care ti se impune si tie desi tu nu ai consimtit.Propriu-zis asta ce inseamna la bani marunti? Inseamna ca tie ti se incalca dreptul de proprietate fiindca tu ai o cota de 1/5 si in mod normal ar trebui sa fi intrebat si daca nu esti de acord,nu se poate! Cu toate astea vine legea si spune NU,in cazul actelor de administrare e suficient acordul coproprietarilor care au ce?Majoritatea cotelor parti si tu degeaba esti coproprietar in cota de 1/5 ca nu ai ce face!Deci asta e ideea in cazul actelor de administrare:intervine o limitare a proprietatii,propriu-zis ti se incalca dreptul de proprietate,ti se restrange si tu nu ai ce sa ii faci!Ca asa spune legea. Acuma,va rog frumos,a doua chestiune pe langa limitarea asta legala ne intereseaza care sunt consecintele. Actele juridice incheiate cu respectarea Art 641 sunt opozabile fata de coproprietarii care nu au consimtit la incheierea lor, insa si aici va rog frumos sa retineti: 1. Acesti din urma coproprietari nu devin parti in contractele la care nu au consimtit! 2. Art 641(1) nu instituie nicio derogare la Art 1280 CC referitor la relativitatea efectelor contractului.Care e ideea?Ideea este urmatoarea. 1. Daca un coproprietar care are cota 5/6 incheie de capul lui actul de administrare,coproprietarii care nu au consimtit la incheierea actului raman fata de acel act terti, nu devin parti prin contract 2. Fiind terti regula generala a Art 1280 care e?Contractul nu naste drepturi si nici obligatii in sarcina tertilor.Nu se deroga nici de la aceasta regula in sensul ca ei nu vor dobandi drepturi si nici obligatii din contractele la care nu au consimtit. 3.In masura in care contractele respective presupun realizarea unor cheltuieli in legatura cu bunul,dupa executarea acestor contracte coproprietarii/coproprietarul care le-a incheiat va/vor avea regres impotriva celorlalti coproprietari pt a recupera de la acestia partea din cheltuieli proprortionala cu cota din drept a fiecaruia.De asemenea in masura in care astfel de contracte genereaza drepturi de creanta care intra in sfera fructelor civile,coproprietarii care nu au consimtit la incheierea actelor de administrare vor avea in temeiul raporturilor reale de coproprietate o actiune impotriva coproprietarului contractant pentru a primi de la acesta partea din creanta aferenta cotei lor din dreptul de proprietate. Ex:Unul din coproprietari incheie un contract de inchiriere. Va dau acest exemplu de la care vom avea mai multe ipoteze: Astfel, el da in chirie bunul,dar ca sa il dea in chirie,el are cota 5/6,nu avem ce povesti, are majoritatea, la revedere.Bun,il da in chirie. E clar ca daca il da in chirie,sa zicem bunul trebuie putin amenajat:parchet,termopan,mai stiu eu ce..Si el incheie contractul cu chiriasul. In situatia asta face contractul numai el,numai el va putea pretinde chiria,numai el are obligatii fata de chirias. Bun,deci ceilalti nu au nici dreptul la chirie,nici obligatii fata de chirias.Ailalti vor putea veni la el si sa ii spuna: 1. Da partea noastra din ce ai incasat din chirie 2. Va putea el merge la ceilalti si sa spuna ca ba nene,am facut cheltuieliile necesare pentru obtinerea fructelor. Suportati si voi cheltuielile alea corespunzator cotei voastre. Clar?

71

A 3.a chestiune care ne intereseaza Art 641(2) ce zice? Ca totusi daca prin actul de administrare se restrange excesiv posibilitatea aluia de a ce?De a utiliza bunul,de a-si exercita dreptul respectiv ii pus la sarcini foarte mari e necesar consimtamantul lui. Incepem cu sfarsitul. Ce inseamna sarcini foarte mari?Pai ala care are 5/6 vrea sa dea in chirie,dar ce sa dea in chirie? Imaginati-va ca imobilul era spart, ploua prin acoperis si nu are geamuri. Deci cheltuielile ca sa il reamenajezi si sa il dai in chirie ar fi foarte mari. Pai incheie repede cu chiriasul contractul si se obliga ca in termen de 6 luni sa poata face cheltuieliile repective ca sa poata intra chiriasul in apartament. Se duce la ala cu 1/6 vai de mama lui:Ba fi atent,ne costa cam 500.000 Euro ca sa reamenajam,dar stai linistit ca tu ai numa 1/6 din 500.000 Euro deci fi relaxat Intr-o astfel de situatie ala se poate opuna si sa spuna un astfel de contract imi naste mie sarcinile respective numai in masura in care eu as fi consimtit. Nu am facut-o, sa fi sanatos! Atentie va rog frumos, noi discutam de raporturile intre coproprietari,nu discutam despre ala care nu a fost simtit ca fiind parte la contract. Bun! O alta ipoteza la Art 641(2) A,B,C coproprietari la un apartament. A are o cota de 5/6 restul,B si C au si ei ceva pe acolo sa nu zica ca nu au.Bun A da in chirie apartamentul,vine B si spune:Ba nene,imi este afectat excesiv exercitiul dreptului pentru ca eu nu mai pot sa folosesc deloc bunul respectivBun,dar daca se constata ca B locuieste in Germania de 15 ani si n-o fost niciodata in vizita in Romania, in situatia asta, daca el invoca faptul ca nu s-o obtinut consimtamantul lui,cealalta parte (A) va putea sa invoce Art 641(3) si sa spuna ca refuzul astuia(B) de a consimtii este abuziv,adica dreptul este exercitat cu rea credinta,fara interes in refuzul de a se incheia contractul.In situatia asta poate instanta sa suplineasca POVESTI. Ca observatie generala,observatie pe care o putem face si noi daca ne gandim la textele pe care le-am parcurs din CC Art 641(3) se incadreaza intr-o tendinta a legiuitorului contemporan de a judiciariza dreptul civil,adica sunt foarte multe norme procesuale,foarte multe situatii in care intervine instanta.O sa vedem la partajul de folosinta.Partajul de folosinta,in principiu,inainte de NCC nu putea sa fie decat conventional,nu putea instanta sa faca asa ceva.Acuma poate si instanta sa faca partaj de folosinta.Ganditi-va ca ati mai intalnit Ordonanta presedentiala prin care instanta nu stiu ce,deci apare in foarte multe locuri in CC o chestiune care in principiu nu e in ordine si anume ce?Interventia instantei de judecata pentru a rezolva raporturile dintre coproprietari in cazul nostru sau in alte situatii. Inca o chestiune. Deci am spus,in masura in care Art 641 este respectat din contractul incheiat,acest contract va fi opozabil celorlalti coproprietari in calitatea lor de TERTI! Si aici va mai subliniez inca odata,va rog sa observati diferenta dintre raporturile de coproprietate,care sunt raporturi reale si tin de regimul proprietatii pe de o parte,pe de alta parte raporturile contractuale,care sunt raporturi personale bazate pe creante.Deci coproprietarii care nu au consimtit pot sa pretinda si ei o parte din glie,dar atentie NU IN TEMEIUL CREANTEI NASCUTE DIN CONTRACT, ci in temeiul drepturilor si obligatiilor ce exista in raporturile dintre coproprietari.Deci sunt doua chestiuni distincte care merg in paralel:Coproprietarii nu se pot prevala de contract,sa invoce drepturi din contract,ei se pot prevala numai de drepturile pe care legea i le confera lor in raportul cu ceilalti coproprietari.

72

Deci in masura in care s-a respectat Art 641 actul este opozabil fata de terti si doar in aceasta ipoteza devine aplicabil ulterior partajului si Art 681 CC. Ex: A care are cota 5/6 a inchiriat apartamentul si l-a inchiriat pe o perioada de 2 ani.Dupa un an de zile intervine partajul.Prin partaj bunul i se cuvine lui B care nu a consimtit la contractul respectiv. Ce se intampla?In situatia asta B devine parte in contract in locul lui A si va fi tinut sa execute mai departe locatiunea pentru intervalul de 1 an(care o mai ramas).Daca cumva locatiunea ar fi fost incheiata cu incalcarea Art 641 nu ar mai fi fost aplicabil nici Art 681, Adica daca unul din coproprietari care are 1/3 din coproprietate incheie singur un contract de locatiune si ulterior intervine partajul si la partaj unul cade in locul altui coproprietar,ce se intampla?Ala nou nu e tinut sa continuie locatiunea. Deci aveti grija cu Art 681. Acum,ce se intampla daca s-a incalcat Art 641?Actele juridice incheiate cu incalcarea Art 641CC nu produc efecte fata de ceilalti coproprietari care raman terti fata de ele si care in aceasta calitate,pot sa le ignore in mod legitim. Ex:Unul din coproprietari care are cota 1/3 a dat in chirie si chiriasul a intrat in apartament. Ce pot sa faca ceilalti?Sa ceara evacuarea chiriasului si chiriasul nu le poate opune contractul. Asadar retineti va rog frumos, posibilitatile pe care le au la dispozitie ceilalti coproprietari: 1. Cu titlu de principiu,coproprietarii care nu au consimtit la incheierea actului nu au nevoie de constatarea judiciara a ineficacitatii fata de ei a actului juridic respectiv. De ce ne intereseaza chestia asta? Nu o sa trebuiasca,ceilalti coproprietari ca inainte sa poata face ceva, sa ceara in instanta ca instanta sa anuleze contractul sau instanta sa pronunte inopozabilitatea fata de ei. Ei pur si simplu,daca vine chiriasul si vrea sa intre in apartament,refuza lucrul asta si chiriasul ii poate da in judecata.Dar ei nu trebuie sa obtina vreo hotarare judecatoreasca care sa constate ceva.E important sa retineti chestiunea asta. 2. Daca tertul a fost pus in posesia bunului ceilalti coproprietari vor avea la dispozitie actiunea in revendicare,respectiv procedura simplificata a evacuarii,actiunea negatorie respectiv actiunea posesorie.Daca au suferit totodata un prejudiciu prin incheierea actului juridic,coproprietarii pot uza de actiunea in raspundere civila delictuala pt fapta proprie a tertului. Vor putea sa angajeze si raspunderea coproprietarului care o incheiat actul juridic cu incalcarea Art 641?DA. Ce raspundere va fi aia?Delictuala ba nene, pentru ca atentie!S-au incalcat obligatii intre coproprietari,obligatii nascute din lege si daca se incalca o obligatie legala raspunderea este delictuala. Se poate intampla ca intre coproprietari sa fi intervenit un contract de administrare a coproprietatii prin care ei sa fi instituit un alt regim de incheiere a actelor juridice. In aceasta situatie,daca se incalca acel regim contractual,raspunderea celui care l-a incalcat va fi contractuala.

73

Actele materiale care pot fi incheiate de catre coproprietari: Si actele materiale pot sa fie de conservare,administrare sau dispozitie. Aveti grija,daca un coproprietar schimba tigla de pe casa, va fi un act de care?Material. In principiu actele de conservare si de administrare ca acte materiale sunt posibile si fara acordul celorlalti coproprietari.De asemenea actele materiale de dispozitie sunt excluse fara consimtamantul tuturor coproprietarilor. Deci ideea este una foarte simpla: Poate sa faca ala acte materiale cata vreme nu stinghereste folosinta celorlalti si nu modifica substanta bunuluidaca respecta treburile astea doua,nu are decat sa faca acte materiale. Acum,ce ne intereseaza juridic este care e sanctiunea in masura in care exista acte materiale prin care se incalca drepturile celorlalti? 1. Nu e inopozabilitatea pentru ca e un act material, INOPOZABILITATEA O DISCUTAM NUMAI LA ACTELE JURIDICE!Cand se refera la efecte juridice. E discutabila posibilitatea de a uza intre coproprietari de actiunea in revedincare,respectiv actiunea posesorie. Aveti text in CC care spune ca oricare dintre coproprietari poate sa introduca singur actiunea in revendicare.Bine bine,dar intrebarea e: se poate introduce actiunea in revendicare impotriva unui alt coproprietar?Aici sunt mai multe discutii si aceeasi problema se pune si actiunea posesorie. -Prima discutie e ca este foarte posibil ca coproprietarul care face acte materiale de dispozitie sa nu ii deposedeze pe ceilalti coproprietari.Si atunci intrebarea e ca ce fac? Ca actiunea in revendicare intervine cand am fost deposedat,iar eu nu sunt deposedato sa mi se respinga oricum actiunea ca fiind lipsita de interes. -O alta chestiune este la actiunea posesorie: se poate introduce actiune posesorie impotriva unui coproprietar sau nu?Acum fiindca voi vreti intotdeauna raspunsuri si nu va plac discutiile,raspunsul din punctul meu de vedere(David) este ca se poate! Se poate si una si cealalta. Acum atentie va rog frumos! La actiuni posesorii Art 642(2)CC ne spune ca impotriva tertului care a incheiat un contract cu incalcarea Art 641 coproprietarii(ceilalti coproprietari) vor putea sa exercite actiunea posesorie. Acum sigur ne imaginam ca voi spuneti ca in situatia asta nu se exercita actiunea posesorie intre coproprietari,ci fata de un tert,deci nu se aplica la ceea ce povestim noi. Fix tranta pentru ca daca un tert incheie cu un coproprietar un act juridic cu incalcarea Art 641 sunt doua ipoteze: 1.act de administrarereprezinta interesul pentru noi.Intrebarea este? Au coproprietarii actiune posesorie impotriva tertului? Au pt ca Art 642 nu distinge. Imaginati-va ca tertul este arendas sau ca este chirias.Intotdeauna cand introduc actiune posesorie impotriva arendasului sau chiriasului respectiv, care este detentor precar..Deci intotdeauna cand introduc actiune posesorie impotrive detentorului precar,introduc actiune posesorie si impotriva celui pentru care el stapaneste.Pentru ca detentorul precar

74

este legat de cordonul ombilical,el nu este singur pe lume). Deci in momentul in care eu spun:Prin detentia ta precara se tulbura/se incalca posesia mea,de fapt nu detentia ta imi incalca sau tulbura mie posesia,ci modul in care posesorul care ti-a dat tie bunul in detentie a incheiat acel act juridic cu tine.Acolo s-a produs incalcarea posesiei mele. Si atunci cand eu introduc actiune posesorie impotriva detentorului,de fapt introduc actiune posesorie impotriva coproprietarului in ipoteza noastra pentru ca detentorul stapaneste pentru coproprietarul care cu incalcarea Art 641 i-a dat bunul in arenda sau ce o fi. 2.act de dispozitie nu avem nicio problema,tertul intra in stapanirea bunului printr-un act translativ de proprietate,daca el se afla in eroare atunci el are posesie sub nume de proprietar,deci introducem actiune posesorie impotriva lui. Acestea sunt valabile si la actiunea in revendicare. Ce mai pot sa faca coproprietarii in cazul in care unul dintre ei face acte materiale care incalca proprietatea celorlalti? Pot sa ceara partajul de folosinta,care poate fi si judiciar, de asemenea coproprietarii afectati vor putea sa actioneze in temeiul Art 636 corob cu Art 1529 CC. Art 1529: Executarea obligatiei de a nu face: In cazul obligatiei de a nu face, care la noi este obligatie fiecarui coproprietar de a nu face nimic prin care sa ingradeasca/sa restranga exercitiul dreptului celorlaltiDaca o incalca, conform Art 1529 celalalt coproprietar poate sa cere instantei sa.... Intr-o astfel de situatie ceilalti coproprietari pot sa ceara Partajul de folosinta in instanta. O sa terminam de discutat despre modul de executare a actiunilor de catre sau in contra propietarului. Doar 2 cuvinte, dupa care vom discuta despre partaj.Vreau sa va fac cateva mentiuni in legatura cu reglementarea din Codul de procedura civila a partajului. Am povestit saptamana trecuta depre actele juridice care pot sa fie incheiate de catre copropietari, cu privire la bunul comun. In ce priveste art 643 C civ., ne spune in esenta ca oricare dintre copropietari poate sa exercite singur actiunile cu privire la bunul aflat in coproprietate. Chestiunea asta e foarte importanta pentru ca exista o vesnica disputa in doctrina, si mai ales in jurisprudenta inainte de intrarea in vigoare a Codului Civil, in sensul ca era , se argumenta in directii diferite daca copropietarul poate singur sa exercite actiunea in revendicare, erau si pareri cum ca actiunea in revendicare putea fi exercitata numai cu acordul tuturor propietarilor. C.civ. actual stabileste foarte clar ca actiunile petitorii cu privire la bunul aflat in coproprietate, vor putea fi exercitate de catre oricare dintre copropietari, singur, fara a avea nevoie de acordul celorlalti copropietari. Totodata, textul ne spune, ca solutile pronutate intr-o astfel de actiune, vor produce efecte fata de ceilalti copropietari, doar in masura in care le sunt favorabile.Aia ce inseamna? Un argument inainte de actualul Cod Civil era in sensul ca un singur copropietar, nu poate sa exercite actiunea in revendicare de capul lui, si un argument era urmatorul:pai daca un copropietar se intelege cu un tert, exercita actiunea in revendicare contra tertului, nu o sustine in mod corespunzator, si pierde.Actiunea in revendicare este respinsa. Atunci se pronunta o hotarare cu autoritate de lucru judecat, si ceilalti copropietari vor avea de pierdut.Sa ne intelegem: oricum argumentul nu se sustine. De ce nu se sustine?Pentru ca autoritatea de lucru judecat functioneaza numai intre partile din proces.In masura in care ceilalti copropietari nu erau in process, nu-i opera absolut nimic, nici pe vechiul

75

Cod. Civ. Sa introduca la randul lor o actiune in revendicare ipotriva tertului care castigase in litigiul. Totusi Codul Civil actual, pentru a fi cat se poate de neechivoc, precizeaza ca hotararile vor produce efecte directe fata de ceilalti coproprietari doar in masura in care le sunt favorabile A 2-a observatie alin. 3 de la 643: spune ca in masura in care un tert are un litigiu cu unul dintre copropietari:ce va putea sa faca tertul?sa ceara introducerea in cauza si a celorlalti copropietari.Intrebare: de ce anume si-ar dori acest lucru tertul?Tertul nu-si doreste sa se judece cu un copropietar, ci sa aiba castig de cauza dupa care sa vina copropietarii sa spuna ce?Ca ei nau fost parte in litigiul respectiv, prin urmare hotararea nu produce efecte in ceea ce-I priveste. Formularea din alineatul 2 este in mare masura inutila. De ce? Pentru ca alineatul 3 oricum ne spune ca hotararea judecatoreaca produce efecte numai intre parti.Deaia rezulta ca in alin 3 , tertului, i se da posibilitatea sa-i cheme in judecata sip e ceilalti coproprietari. Atunci care este utlilitatea alin. 2? Regula! Hotararea judecat. produce efecte numai intre cei care s-au judecat.Prin urmare, aplicand aceasta regula, consecinta ar fi ca daca un singur copropietar ar introduce actiunea in revendicare impotriva tertului, si castiga, ceilalti copropietari care nu s-au judecat cu tertul, nu ar putea sa se foloseasca de aceasta hotarare judecatoreasca.Si atunci pe alineatul 2 se deroga de la regula si se spune ca o hotarare judecatoreasca va beneficia si unor terti fata de cauza aia, va produce deci efecte fata de ei, in masura in care a fost admisa.(asta e propriu-zis exceptia pe care o adduce alineatul 2). Hotararea judecatoreasca nu produce in mod normal efecte, decat intre parti, prin exceptie de la regula pe alineatul 2, hotararea favorabila unui copropietar,produce efecte si fata de ceilalti copropietari care nu au fost parte. Si acum cateva lucruri despre contractele de administrare. Avem articolul 644. Ce anume intelegem prin aceste contracte intervenite intre copropietari?Evident ca sunt niste acte juridice prin care copropietarii deroga in mod conventional de la regimul legal al copropietatii.De unde deducem ca fiind la drept civil, majoritatea normelor care reglementeaza legal copropr, sunt norme supletive. Daca observati formularea lui 644- acesta spune : se poate deroga de la dispozitiile-si sunt enumerate mai multe articole- e clar ca respectivele articole sunt norme supletive. 2 observatii de principiu pe care le face art. 644 cu privire la contractele de administrare. 1. Contractele de administrare pentru a fi eficace, nu pot fi incheiate doar de o parte de copropietari. Deci un contract de admin. Produce efecte jur doar in masura in care se incheie intre toti copropietarii.Deci la fel cum partajul conventional ii valabil si eficae doar incheiat intre toti copropietarii, tot astfel sunt contractele de administrare, care trebuie sa fie incheiate cu acordul tuturor copropietarilor. Nu este propriu-zis o diferenta intre 644 si 639. 639 este o aplicatie concreta a contractelor de administrare.Deci partajul de folosinta este unul dintre contractele de administrare, reglementate cu titlu general , in articolul 644. 1270 alin 2.-ne spune contractul de contractul inceteaza numai prin acordul partilor.

76

In mod normal un contract valabil incheiat, isi inceteaza efectele doar in masura in care, toate partile contractante opteaza in acest sens. In principiu contractual nu poate sa fie denuntat unilateral decat partile confera uneia dintre ele acest drept sau legea ii confera acest drept. Prin urmare in cazul contractelor de administrare din materia coproprietatii, prin derogare de la regula din 1270 alin 2, oricaruia dintre copropietari, ii este recunoscut dreptul de denuntare unilaterala a contractului. In mod normal daca am un contract, in care sunt 5 parti sa zicem, copropietari. Una dintre parti are posibilitatea de a se retrage din contract, denuntandu-l. Asta de princpiu, nu ar trebui sa atraga automat, incetarea contractului in ansamblul lui.Teoretic contractual poate sa continue, sa fie executat de catre celelalte 4 parti.Totusi in materie de copropietate, pentru ca avem regula imperativa care ne spune ca orice act poate fi incheiat numai cu acordul tutror copropietarilor, in masura in care unul dintre ei denunta unilateral contractul, consecinta care va fi?-contractul de administrare isi inceteaza efectele. Un exemplu de astfel de contract:Putem sa avem un astfel de contract de administrare, in masura in care avem 3 copropietari, unul singur dinntre ei exploateaza bunul mobil aflat in copropietate, pentru ca bunul se gaseste in raza domiciliului aluia, ceilalti stau la 200 de km.Si atunci cei 3 copropietari, stabilesc: 1. Copropietarul care se gaseste in aceeasi localitate cu imobilul, primeste dreptul de a-l exploata, de a-l folosi in mod exclusiv.Si totodata, desi au cote-parti egale, 2.cheltuielile le va suporta tot el.Iar 3.fructele se vor imparti: 80% el, iar cate 10% restul. Ei au posibilitatea sa faca lucrurul asta in masura in care exista acrodul tutror copropr. 2.Retineti va rog frumos ca dintre contractele de administrare, o importanta deosebita o prezinta partajul de folosinta. Prima observatie cu privire la partajul de folosinta. Spre deosebire de situatia anterioara Codului Civil, in conditiile art. 639, partajul de folosinta prezinta alaturi de varianta conventionala si o varianta judiciara.Asadar si instanta poate sa dispuna realizarea unui partaj de folosinta a bunului pe durata copropietatii. O astfel de interventie a instantei in modul de exercitare a copropietatii, era imposibila anterior intrarii in vigoare a actualului Cod Civil. A 2-a chestiune. Partajul de folosinta nu sisteaza starea de coprop. , acesta se rezuma la a conferi exclusivitatea folosintei, asupra unei parti determinate din bun, sau asupa bunului in ansamblul sau, fie pe intreaga durata a copropietatii, fie pe anumite interval de timp cu caracter periodic. Partajul de folosinta poate el fi denuntat de catre oricare dintre copropietari?Avand in vedere ca partajul de fol este si el un contract de administrare. Distingem intre situatia in care partajul de folosinta este conventional, acolo unde aplicam regulile din material contractelor de administrare, si situatia in care partajul este judiciar, avem o hotarare judecatoreasca ale carei efecte nu depinde de vointa copropietarilor.

77

Partajul de folosinta poate sa presupuna fie partajarea folosintei asupra unei parti determinate din bun, fie partajarea, folosintei in functie de anumite interval de timp. Conventiile de suspendare a exercitiului dreptului de a cere partajul 1.Partajul de folosinta indiferent de perioada pt care este incheiat, nu atrage sub nicio forma suspendarea dreptului copropietarilor de a pretinde partajul. 2.Partajul de folosinta implica pe durata de eficacitate a contractului diverse derogari conventionale exprese sau nenumite, de la regimul legal, al copropietatii. EXEMPLU:Sa presupunem ca avem un partaj de folosinta prin care exploatarea / folosinta bunului este atribuita unuia singur dintre copropietari, si partajul de folosinta se incheie pe o perioada de 5 ani. Poate fi incheiat pe o perioada de 5 ani?Poate beneficiarul de folosinta exclusive a bunului sa incheie un contract de locatiune de 4 ani cu privire la bunul respectiv? In masura in care un copropietar din partajul de folosinta primeste exclusivitate cu privire la modul de exercitare a prop asupra bunului, consecinta : partile pot sa deroge si de la reglementarea cu privire la cheltuielile si de la reglementarea cu privirea la fructe. Asta inseamna ca pe durata celor 5 ani el va suporta integral cheltuielile fiindca el exploateaza bunul si in masura in care nu i se impun limite cu privire la modul de utilizare a bunului el va putea printre altele sa incheie si acte de locatiune /arenda/comodat etc fara a avea nevoie de acordul celorlalti propietari . !!! Locatiunea NU e act de dispozitie.In materie de CF, locatiunea este considerata a fi act de dispozitie asupra unui bun imobil?Raspuns NU. Locatiunea nu se intabuleaza.Exista posibilitatea ca locatiunea sa fie incheiata fara acordul tuturor copropietarilor . In masura in care am un partaj de folosinta pe 5 ani, in situatia aia, se deroga si de la textul cu privire la cheltuieli si de la textul cu privire la incheierea de acte juridice. Asta inseamna ca locatiunea incheiata pe 4 ani, fara acordul celorlalti coporp.este valabila si mai mult, partajul de fololsinta NU suspenda dreptul de a cere partajul propriu-zis.. Daca totusi dupa 2 ani, intervine partajul, iar bunul nu cade in locul celui care a avut folosinta exclusiva, contractul incheiat de asta cu respectarea conditiilor legale, va trebui sa fie executat pe mai departe, de catre copropietarul caruia i-a revenit bunul la partaj in conditiile art 681, C.Civ. 639- e o derogare-zice ca un coprop poate sa foloseasca singur bunul sau copropr. se inteleg ca fiecare poate sa foloseasca o parte din bun.Aceasta este o derogare de la regula care ne spune ca pe durata copropietatii, oricare copropietar poate folosi bunul in ansamblul lui.-cel mai uzual dintre contracte.

Partajul 678 alin 4.-va rog sa observati -conventiile de suspendare a impartelii despre care am discutat mai devreme, pot fi opuse creditorului, numai daca inainte de nasterea creantelor ,au dobandit data certa pentru bunurile mobile sau au fost suspuse formalitatilor de publicitate in cazul bunurilor imobile.

78

678 alin 4 . care 1. Confirma caracterul real al conventiilor de suspendare a partajului 2.Conditioneaza eficacitatea acestora fata de creditor, de : 1. anterioritatea conventiei in raport cu dr de creanta 2. indeplinirea conditiilor de opozabilitate a conventiei inainte de nasterea dr de creanta Consecinta: seamana cu situatia de la inalienabilitat:Conventiile de susp a partajului nu vor fi respectate de catre creditorii a caror creante sunt anterioare conventii. De ce anume sunt introdusi in discutie creditorii?In anumite conditii au posibilitatea sa ceara partajul de asemenea creditorii pot sa fie fraudati de cererea/suspendarea partajului.

Partajul-actul juridic prin care se sisteaza, cu efecte pt. viitor starea de copropietate. In ce priveste natura juridica partajului: -partajul poate fi efectul unui contract incheiat intre toti copropietarii sau efectul unei hotarari judecatoresti pronuntate de catre instanta in litigiul in care sunt implicate toti copropietarii.Avem a.fie partaj conventional b.fie partaj judiciar(iar partajul judiciar e reglementat de la art.979 pana la art 994 C. proc. civ..Competenta de solutionare a cererii de partaj judiciar, revine in cond art 94 .1. lit i judecatoriei, indifferent de valoarea bunurilor care se gasesc in masa partajabila.

Curs 12 part 2 reale Art 1143 NCC Textul se gaseste in materie succesorala ,aceasta este regula esentiala in legatura cu coproprietatea ,regula care este tradusa destul de nefericit de legiuitor atunci cand reglementeaza partajul prin faptul ca partajul este imprescriptibil.Deci art 1143 al (1) ne spune ca starea de coproprietate este una temporara si ramane la latitudinea coproprietarilor asadar .; starea de coproprietate se mentine atat timp cat exista vointa comuna a coproprietarilor de a pastra acest regim juridic.ASADAR coproprietatea prin natura ei este o situatie precara,temporara ,incerta. Partajul se poate realize asadar fie conventional fie judiciar. PARTAJUL CONVENTIONAL Partajul conventional este posibil doar in masura in care exista acordul tuturor coproprietarilor pentru: 1.sistarea starii de coproprietate

79

2.alcatuirea patriei partajabile 3.alcatuirea loturilor fiecaruia dintre coproprietari in urma partajului. Daca exista dezacord intre coproprietari cu privire la oricare dintre aceste elemente,PARTAJUL va putea fi realizat doar pe cale judiciara. Conditiile de valabilitate ale partajului conventional 1.Avand in vedere ca se realizeaza printr-un contract PARTAJUL trebuie sa respecte toate conditiile de validitate din material contractelor .Ca elemente specific ne intereseaza: a. necesitatea acordului tuturor coproprietarilor b.capacitatea de exercitiu solicitata de catre fiecare coproprietari copartajati art 774 NCC 2.Conditii de forma -partajul care are ca obiect exclusiv BUNURI MOBILE nu trebuie sa indeplineasca o anumita cerinta de forma ,in schimb daca masa partajabila cuprinde si bunuri immobile va devein aplicabil art 1244 NCC ,contractul va trebui incheiat sub sanctiunea nulitatii absolute Art 1144NCC care ne spune in materie succesorala (1)-=> libertate de forma (2)=> forma autentica EFECTELE PARTAJULUI 1. Modalitati de sistare a coproprietatii -partile au posibilitatea la alegerea lor sa treaca la partajarea bunului in materialitatea lui ,acordarea acestui bun unui coproprietar cu plata . De cattre ceilalti sau vanzarea bunului catre un tert cu impartirea pretului catre fostii coproprietari in fuctiile de cotele acestora. Sa retineti Coproprietarii nu sunt tinuti sa incerce aceste variante de partaj intr-o anumita forma,ei putand opta la alegerea lor pentru oricare dintre ele.Fac precizarea pentru ca instant daca se ajunge la partaj judiciar NU va putea sa aleaga orice forma doreste ci va trebui sa respecte o anumita ordine. 1.partajarea bunului prin natura 2.atribuirea bunului unuia dintre coproprietari 3.vanzarea bunului COPROPRIETARII NU AU ACEASTA ORDINE EI POT SA PROCEDEZE ORICUM DORESC. -In cazul in care bunul se vinde catre un tert ,iar coproprietarii isi impart pretul, in situatia aceasta nu putem vorbi despre un veritabil partaj.De ce nu? Pentru ca daca bunul se vinde catre

80

un tert inseamna ca toate cotele sunt transmise unuia si aceleiasi persoane fara a mai avea loc partajul propiu-zis Imaginati-va ca avem 2 coproprietari, 1 decedeaza celalat il mosteneste ,are loc o incetare a coproprietatii prin reunirea tututror cotelor in patrimonial aceleiasi persoane -> nu e vorba de partaj ci o SISTARE a coproprietatii. Nu orice sistare a coproprietatii se face prin partaj,Daca bunul piere coproprietatea se sisteaza dar acest lucru nu inseamna ca a avut loc partajul. IPOTEZA A si B incheie un contract prin care stabilesc : A are in proprietate un teren ,A ii cedeaza lui B o cota de 1/8 de proprietate asupra terenului urmand ca B sa construiasca un bloc cu % apartamente pe acel teren care vor intra in coproprietatea celor 2 si la final cei 2 stabilesc ca se va partaja blocul dupa cum urmeaza:proprietarul terenului ii revine un apartament la parter iar constructorul ramane cu celelalte 4 ap. Ce conventie e asta?Prin care ei stabilesc ca la finalul constructiei se va realize partaj(speta e reala, iar contractul a fost intitulat contrct de vanzare cumparare,dar NU avem prt! In situatia asta ce reprezinta intelegerea lor ? ei raman coproprietari pe teren si fac partaj pe bloc.E valabil o astfel de conventie?Nu e dj un partaj? Insa daca ar fi partaj ar trebui sa produca efecte. Ceea ce avem noi aici e o POMISIUNE DE PARTAJ Astfel: 1.se suspenda dr de a cere partajul pana la momentul constructiei 2. legal poti cere oricand iesirea din starea de coproprietate dar celalalt poate sa refuse. ATENTIE! Pe masura in care se face o promisiune de partaj conventional partile stabilesc si continutul lotului fiecareia dintre parti (anticipat) chiar daca se ajunge in instanta , instant nu va putea sa ce anume ii atribuie fostilor coproprietari Efectele partajului se produc exclusive pentru viitor partile nu au posibilitatea de a conferi partajului conventional efecte retroactive. Art 680 NCC (1) Partile au posibilitatea sa amane efectele partajului nu sa confere ef retroactive (2) (prost redactat) OBS! Forma autentica nu e conditie de eficacitate ,e conditie de valabilitate Art 681 NCC(l-am discutat data trecuta)

81

Art 682 NCC- institute o subrogatie reala cu titlu particular in materie de partaj in sensul ca din patrimoniul coproprietarului iese cota parte din dr de proprietate asupra bunului si intra propietatea exclusiva asupra a ceea ce i-a fost atribuit la partaj.-ce se intampla cu garantiile care purtau asupra cotei parti?- se stramuta asupra proprietatii exclusive Art 683 NCC- preia in principiu regula din material vanzarii coproprietarii se garanteaza unul pe celalalt pt evictiune sau vicii ascunse. Art 678 Ncc OBS! Adduce o noutate: in VCC creditorii nu puteau sa execute silit cotele parti ale coproprietarilor in NCC creditorii au 2 posibilitati: 1. Sa ceara partajul sis a urmareasca bunul care ii revine debitorului lor 2. Sa nu ceara partajul sa vanda silit cota parte a oricarui dintre coproprietari care e debitor Pt ipoteza 2 art 678 NCC (2) le recunoaste celorlalti coproprietari un dr de preemtiune pt cumpararea cotei parti la prt egal. Astfel, daca unul dintre coproprietari are creditori care il executa silit vanzand cota ceilalti coproprietari vor putea sa cumpere ei aceasta cota. (3). Creditorilor care au o garantie reala asupra bunului comun sau creditorii ale caror creante s-au nascut din acte de conservare sau administrare a bunului comun acestor creditori le este recunoscut dreptul de urmarire a bunului chiar daca bunul se afla in patrimoniul unui tert Ex.am un creditor ,bunulo e o casa, casa e in pericol de distrugere,, coproprietarul incheie un contract de antepriza cu o firma specializata care renoveaza cladirea, ulterior renovarii dar inainte de a plati pretul din contract, coproprietarii vand cladirea respective, in aceasta situatie anteprenorul poate scoate bunul la vanzare silita pentru a isi recupara pretul desi bunul e in patrimoniul cumparatorului care nu e debitor fata de anteprenor. Atentie ! daca cumparatorul are la randul sau alti creditori chirografari =>> se confera dr de urmarire nu de preferinta. In masura in care bunul iese din patrimoniul coproprietarilor in urma partajului va putea fi urmarit insa creditorul va intra in concurs cu ceillati creditori ai noului proprietar Dr e un fel de privilegiu dar se confera urmarirea nu privilegiul ,tertul care cumpara bunul va functiona ca un garant Bunul poate fi executat silit din patrimoniul tertului fara a avea dr de preferinta fata de ceilalti creditori ai noului proprietar

ACTIUNE DIRECTA: A contract de antepriza cu B care ii construieste o casa,B anteprenor, B incheie contracte cu mai multi muncitori care sa faca efectiv lucrarea,in conditiile acestea NCC spune ca daca B nu plateste muncitorii ei vor avea actiune directa impotriva lui A sa ii ceara lui A sumele datorate de B,in masura in care A nu le-a platit pe B..Acelasi lucru se intampla in cazul creditorilor care au o creanta pentru conservarea sau administrarea bunului,adica ei au o creanta ,dar intr-un timp coproprietarii au instrainat bunul mai departe si atunci se duc pt a-si

82

recupera creanta la noul proprietar. Care e diferenta fata de povestea noastra? Noul proprietar nu e debitor, mai mult poate ca noul proprietar a si achtat pretul catre coproprietari care i-au vandut bunul .Avantaj pt creditorul care urmareste bunul el scapa de concursul celorlalti creditori ai coproprietarilor -> el merge in gajul general al unui tert ( nu in gajul general al coproprietatii) si urmareste tertul si nu va scapa de creditorii noului chirografar pt ca are numai un dr de urmarire nu si de preferinta Trebuie notat in C.F dreptul acesta?E opozabil acest drept fata de cel care cumpara de la coproprietari daca dr nu a fost notat in C.F.? Da. E opozabil pt ca e un drept nascut din lege , efectele legii fiind opozabile erga omnes indifferent de inscrierea in C.F. C.F- efecte ale actelor juridice NU efecte ale legii. Dr de urmarire- conferit de lege Art 679- creditorii persanali -poti sa fraudezi creditorii in partaj in felul urmator: 1. fie luand bunul cu o valoare mai mica decat a ta 2. fie iei bunul in limita cotei tale Creditorul poate sa fie fraudat prin modul de realizare al partajului , el poate sa atatce partajul prin actiunea pauliana (art 679 NCC)dar va rog sa observati ca la 679 se spune expres ca creditorul poate exercita act pauliana in materie de partaj in anumite conditii: a. Nu a luat parte la partaj( nu a fost solicitat) b. Nu s-a tinut cont de pozitia creditorului in raport cu partajul

PARTAJUL JUDICIAR Art 987 NCPC La formarea si atribuirea loturilor instant va tine seama dupa caz si de acordul partilor ,marimea cotei part ice se revine fiecaruia din Elemente de specific: Instant incearca In natura Atribuirea Vanzarea Tot timpul le propune sa gaseasca o solutie ca sa nu transeze ea litigiul, daca ajunge sa transeze ea litigiul , atunci instanta va tine seama de aspectele cuprinse la art 987 NCPC Instant tine seama si de eventualele cheltuieli daca lucrarile au fost facute cu acordul celorlalti copropietari

83

EFECTE ALE PARTAJULUI JUDICIAR Art 989-994 NCPC Hotararea de partaj produce efecte constitutive nu declarative