Cursul 2

(adica primul tinut efectiv)

Normele care reglementeaza contractele speciale nu sunt neaparat
derogatorii. In numeroase situatii exista prevederi legale pt diverse contracte care
vin sa continue aspectele de drept comun ale contractelor dupa cum, evident,
exista si reguli derogatorii care vor fi specifice doar acelui tip de contract. Ceea ce
trebuie sa facem in momentul in care avem un contract in fata, este aceea de a
incerca sa calificam contractul. Aceasta operatiune este necesara pentru a
determina setul de reguli care guverneaza contractul respectiv. Cel mai adesea
normele in materie contractuale sunt norme supletive dar avem si norme cu
caracter imperativ, privind aspecte legate in speciale de validitatea unei conventii,
dupa cum pot exista si anumite efecte ale contractelor. Tocmai de aceea in
momentul in care ati fi chemati sa redactati un contract nu trebuie sa introduceti tot
felul de clauze contractuale numai pentru a justifica un onorariu pentru ca daca nu
prevedeti nimic vine dreptul aplicabil acelui contract. Sigur contractele
reglementate sunt contracte numite pe langa care le avem si pe cele ne-numite
care nu au reglementare legala (in absenta unei reglementari legale ele vor fi
guvernate de dreptul comun in materie contractuala). Adeseori imi convine sa nu
am o reglementare exhaustiva pentru ca atunci pot rezolva pe principii de dreptul
comun al contractelor, identifica regimul juridic. Aceasta operatiune de calificare a
contractului poate fi realizata inclusiv in faza de recurs. In general istantele de
recurs solutioneaza doar probleme de drept (eg. Calificarea contractului). Din
moment ce recurgem la aceasta operatiune nu intereseaza ce denumire are
contractul. Partile pot scrie donatie dar daca rezulta din cuprins ca vointa partilor
a fost de a incheia un contract de V-C, se prevede si un pret, evident ca nu voi
aplica regulile de la donatie chiar daca partile l-au intitulat astfel. In aceasta
operatiune de calificare evident ca intervine o puternica componenta intuitiva
fiindca incerc sa plasez contractul pe tiparele contractuale reglementate legal.
Incerc sa-l prind intr-un set de reguli. Ce ne facem daca am un contract care nu are
o reglementare legala dar care seamana cu un anumit contract special, care
beneficiaza de un set de reguli specifice??Ce o sa aplic?....Am doua variante: pot
gandi la ideea de a aplica setul de reguli din contractul de reguli cel mai apropriat
celui pt care recurg la operatiunea de calificare sau am dreptul comun. Am o
reglementare ca se aplica dreptul comun, si daca nu-mi rezolva problema pot
recurge la setul de reguli cel mai apropiat. Nu intotdeauna un contract dobandeste
o calificare unitara. O conventie poate atrage aplicarea unor reguli din contracte
diferite. Deci pe un anumit interval de tip sa aplic un anumit set de reguli, dupa care
sa aplic prevederile de la un alt contract. Daca am un contract care are in vedere o
anumita instalatie indicata si alaturi de livrare urmeaza ca beneficiarul sa se bucure
si de un service un anumit interval de timp-> este o conventie unica dar sunt atrase
mai multe feluri de contract: V-C, antrepriza etc. Daca duc cainele la un dresor, am
o multime de contracte: antrepriza (pt serviciul facut); ingrijire-hotelier

Se poate distinge o tendinta ca unele contracte sa contina norme generale

aplicabile unei sfere mai largi de contractate decat cele pentru care ele ab initio au
fost constituite. Obligatia de garantie pentru evictiune/vicii sunt, desigur, obligatii
reglementate pe larg in materia contractului de v-c dar aceste efecte sau obligatii
care se nasc in sarcina partii care transmite dr de proprietate, devine dreptul comun
aplicabil tuturor conventiilor translative. Sigur, devin un drept comun dar nu este
neaparat aplicabil tuturor contractelor fiindca, spre exemplu, in materie de donatie
nu am obligatie de garantie pentru vicii ascunse decat daca partile inteleg sa-si
asume o asemenea obligatie. O sa o am in materie de imprumut de consumatie,
intretinere, renta viagera etc.
Pacta sunt servanda (nu provine din dreptul roman): in dreptul roman nu aveam o
teorie generala a contractelor pt ca dreptul roman e unul cazuistic, aplicabil
diferitelor cazuri. Putem distinge etape: intr-o prima etapa aveam 3 categorii de
contracte:
1) Verbis- indeplinirea unei anumite proceduri, exprimate oral: eg. Promiti?promit. O Conventie se plia pe o anumita procedura si doar atunci era
recunoscuta ca producand efecte juridice. O simpla intelegere nu dadea
dreptul la protectie.
2) Literis: trecerea de catre pater familias intr-un registru
3) Reale
Cele consensuale apar dupa secolul 2 (I.HR) si intra in categoria contractelor 4
tipuri:
1)
2)
3)
4)

Vanzare
Mandat
Societate
Locatiune

Produceau efecte doar daca putea fi incadrate intr-un tipar pre-existent. Nu existau
conventii nenumite. Acestea apar si se impun, dupa secolul 3-4 era noastra,
consacrate sub imperiul lui Justinian. Incep sa se impuna sub influenta canonistilor,
necesitatea cuvantului dat (de a fi incalcat o regula morala, nu juridica). Cu
dezvoltarea comertului, sec 15, apare tot mai necesara aceasta idee de respectare
a cuvantului dat, si pentru ca s-ar incalca o norma de ordin juridic, nu doar morala.
Astazi avem urmatoarele tendinte: segmente in care dreptul UE patrunde: datorita
protectiei care este reclamata de partea slaba in contracte (consumator) si exista
diverse directive in materie ( eg. Obligatii de garantie ale producatorului,
vanzatorului, fabricantului); preocupari de ordin teoretic pentru elaborarea unui
drept european al contractelor (nu au forta juridica); apar anumite anumite hotarari
CEDO care interfereaza cu materia dreptului contractelor. Exista o tendinta de a
deveni tot mai speciale, aceste contracte: eg. In materie de locatiune am un drept

comun, apoi un drept in materie de locatiune privind locuintele; drept special in

materie de inchirierea terenurilor (arendare).
Cum clasificam contractele? Clasificarea acceptata este cea in functie de obiect:
bunuri/servicii. Cand faci o clasificare trebuie sa gasesti elemente juridice care sa
diferentieze ce ai clasificat. Ajungem cu asta la contractul de vanzare cumparare:

Vanzare-cumparare: NCC

1650- contractul prin care vanzatorul

transmite sau se obliga sa transmita proprietatea in schimbul unui pret pe care
cumparatorul se obliga sa-l plateasca. Ce elemente vedeti in aceasta definitie? A
incheia un contract de v-c nu inseamna neaparat sa-l redactezi. Forma scrisa e
mijloc de dovada dar actul juridic s-a incheiat cand ai mers la magazin si ai platit.
Incheierea nu implica redactarea: regula este consensualismul. Forma scrisa nu e o
conditie de validitatea (ca regula) a contractului de v-c. Daca ne uitam pe definitie,
ce va spune aceasta??? Cand ati mers in vacanta si ati cumparat pachetul de
servicii turistice de la firma X.SRL, ati cumparat o vanzare? Nu intotdeauna ce in
limbaj spunem ca ar fi contract, nu este neaparat o vanzare. De ce credeti ca nu
este un contract de vanzare? Obligatoriu, obiectul trebuie sa fie un bun. Nu
neaparat ca nu se poate transmite proprietatea fiindca nu este obligatoriu ca
proprietatea sa fie transmisa prin v-c ( se poate vinde si o creanta). Am un contract
de antrepriza, transport, hotelier etc. o multi de norme care sa fie incidente dar nu
v-c fiindca obiectul trebuie sa fie cu privire la un bun. Cum era contractul de v-c de
la romani? Transmitea sau dadea nastere obligatiei de a transmite proprietatea? E
vreo diferenta? Daca spun ca o transmit, inseamna ca un efect automat este
transmiterea acestuia. Daca imi asum obligatia de a o transmite inseamna ca mai
trebuie sa realizez ceva pentru transmitere. La romani se transmitea prin traditiune.
Era consensual, dar transmiterea se realiza la momentul remiterii bunului. Acest
sistem este aplicabil in dreptul german, cand vanzarea da nastere doar unei
obligatii de a transmite proprietatea, chiar daca remiterea materiala este diferita de
cea de la romani. Dar codul nostru civil a consacrat vechiul cod-1864- efectul
automat al incheierii contractului. Nu te mai intreba nimeni daca vrei sa o transmiti,
aceasta operand automat. Deci pot avea doua sisteme: efect automat/ obligatie.
Partile oricum aveau posibilitatea sa stabileasca ce vor ele: sa se transmita sau nu.
In fond legiuitorul a trebuit sa transeze si sa imbratiseze una sau alta din cele doua
conceptii. Avem situatii in care uneori are efect translativ iar alteori este doar o
sursa pentru nasterea unei obligatii de transmitere a proprietatii: eg. Sunt doua
situatiile in care putem vorbi de contractul de vanzare ca sursa a obligatiei de
transmitere a proprietatii: 1658-1686 vanzarea bunului altuia -> vanzarea este
declarata ca fiindca valabila chiar daca poarta cu privire la bunul altuia; nu este
posibila transmiterea dreptului din mom ce nu se afla in patrimoniul vanzatorului
deci poti vorbi doar de o obligatie de a transmite dreptul; ai mai putea vorbi la
imobile, dar nu inca fiindca NCC a conceput vanzarea bunurilor imobile si inscrierea
in CF ca avand efect constitutiv, dar aceasta prevedere prin LPA a fost amant
momentul la care sa intre in aplicare efectul constitutiv. Astazi inscriere are doar

efect de opozabilitate. Deci in Codul actual avem si efect si obligatie. Ce se intampla

daca nu-ti indeplinesti obligatia?...daca admit ca nu am obligatie, pot cere
rezolutiunea?
Prin vanzare se poate transmite nu doar dr de proprietate ci si un dezmembramant
sau orice alt drept: creant, dr de proprietate intelectuala etc. Doar componenta
patrimoniala, fiindca drepturile morale nu se pot transmite. Cel mai adesea obiectul
vanzarii il constituie o proprietate. Mergand la caracterele juridice: sinalagmatic> obligatii reciproce si interdependente: ce consecinte practice determina??
Posibilitatea de invocare a exceptiei de ne-executare: nu pot cere sa-si
indeplineasca obligatia pana nu o indeplinesc pe a mea; codul civil prevede
obligatia de plata a pretului de indata ce s-a facut predarea bunului;
1720- in lipsa unei stipulatii contratre cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la
locul in care bunul se afla la monentul incheierii contractului si de intadata ce bunul
a fost transmis.ce alta consecinta practica se mai produce ca urmare a caracterului
sinalagmatic?? Se poate invoca rezolutiunea contractului in caz de ne-indeplinirea a
obligatiei contractuale. Se mai ridica problema suportarii riscurilor in masura in care
bunul ar pierii dupa incheierea contractului; sunt efecte specifice contractelor
sinalagmatice. In materie de riscuri, acestea sunt legate de debitorul obligatiei de
predare.

Consensual-

se incheie prin simpla manifestare de vointa; pt ca si contractele

reale si solemne presupun acordul partilor. Discuta 2 telefonic: esti deacord sa-mi
vinzi masina? aia din stanga.. ne vedem maine sa incheiem contractul; este
valabil contractul dar am o problema de dovada, din moment ce nu am un acord;
dar aplica regulile de dovada: prezumtii, recunoastere, norme de interpretare. De la
aceasta regula a caracterului consensual sunt si exceptii: eg. Bunuri imobileconstituierea sau transmiterea dr de proprietate nu se poate realiza decat prin inscri
autentic. 885 in materie de imobile-> nu prevede forma autentica dar aceasta este
la 1244. 885 alin 2, doar prin inscrierea in CF se constituie drepturi dar am vorbit ca
aplicarea a fost amanta; 1244 in afara altor cazuri trebuie sa fie incheiate prin
inscris autentic sub sanctiunea nulitatii absolute, conventiile care stramuta sau
constituie drepturi reale care urmeaza a fi inscrise in CF. Deci daca am sistem de
publicitate de CF, inscrisul trebuie sa aiba forma autentica. Apoi, tot in materie de
vanzare: a unei mosteniri trebuie incheiata in forma autentica sub sanctiunea
nulitatii absolute: 1747 alin 2 cod civil. Alin 1 -> dreptul de a culege o mostenire
deschisa sau o cota din aceasta (definitie mostenire). Desi este un bun determinat,
vizeaza o universalitate. Am vorbit la telefon si am convenit sa trecem la notar
maine sa incheiem contractul in forma autentica; s-a incheiat contractul???? Nu pot
ridica partile forma la nivel de conditie de valabilitate? domnule, eu nu inteleg sa
ma leg juridic1 deci nu ma duc la mircea.srl ci inteleg sa spun ca contractul nu se
incheie pana imi exprim consimtamantul in fata notarului, dar el nu mai vine iar
celalalt cere constatarea incheierii. S-a incheiat contractul?...1242 alin 2 -> am o

prevedere care spune ca din moment ce legea nu impune o anumita forma,

contractul se incheie valabil chiar daca forma nu a fost respectata. Eu nu ma leg
decat in fata notarului!..pot discuta daca nu ar fi doar o promisiune din moment ce
am inteles sa ma leg definitiv doar in fata notarului; E ciudat din mom ce partile au
inteles sa nu se lege sa vina legiuitorul si sa spuna ca te-ai legat; e periculos sa
consideri contractul care indica o noua manifestare de vointa, ca s-ar fi incheiat sub
conditie fiindca trebuie sa fiu atent la nulitatea conventiilor sub conditie potestativ;
am vrut doar sa semnalez acest text care pare a considera incheiat un contract desi
partile intelesesere altfel.
In unele contracte forma este impusa doar ad solemnitatem: in materia contractelor
de vanzare a drepturilor de autor L8/1996 prevede in art 442 forma scrisa a
contractului de cesiune; e vreo diferenta in situatia in care ti se prevede forma
scrisa ad probationem si ipoteza in care legea spune ca nu se pot dovedi cu martori
nush ce valori? Intr-o conditie de forma ad probationem si normele de procedura
care limiteaza dovada actului juridic care ar dovedi o anumita valoare?..unde legea
impune ad probationem o conditie inseamna ca nu pot dovedi exitenta acelei
conventii decat prin actul care imbraca forma ceruta de lege; deci nu pot zice stai
ca eram rude ; daca este ad probationem impusa o anumita forma nu exista o alta
posibilitate de dovada, eventual recunoaterea partilor . Pot avea forma impusa ad
validitatea prin lege si daca nu o am nu am contract, fie prin vointa partilor si am
incidenta lui 1241 cu semnul de intrebare pe care il ridica sau pot avea o conditie ad
probationem daca am nevoie de forma respectiva; in rest, dreptul comun al
probatiunii, pot dovedi anumite acte doar cu inscrisuri, pot recurge si la alte
mijloace de proba daca era imposibilitatea morala de constituire, inscrisul a disparut
etc.

Caracterul Oneros:

amandoi urmresc un castig; intereseaza daca e oneros

sau gratuit fiindca in cazul celor gratuite conditiile sunt mai restrictive;

Comutativ:

in cazul acestuia partile au reprezentarea intinderii prestatiilor lor.

Ajuta aceasta diferenta (comutativ/aleatoriu), datorita leziunii fiindca aceasta poate
fi invocata doar in cazul contractelor comutative. Aceasta intervine : diferenta intre
prestatii, sa fie jumate (depinde 1221): am leziune daca nu ajung la jumate?...da,
doar ca nu pot cere anulare, ci reducere. Este intotdeauna un contract de v-c
comutativ sau poate fi si aleatoriu? Vanzarea de drepturi litigioase? Nu stiu ce vand
si ce cumpar?...stiu: dreptul de a cere, sau dr de proprietate aflat in stare de litigiu.
Deci, ce exemplu de contract aleatoriu cunoasteti?..intretinerea: trebuie sa prestez
dar nu stiu cat timp. Mai sus stiu ce cumpar dar nu stiu daca o sa am proprietatea
sau nu. Exemplul de tip de vanzare aleatorie din dr roman era vanzarea sperantei
pestele care pica in plasa care se arunca in ziua cutare. Astazi: vanzarea unei
recolte viitoare- poate va fi poate nu, dar eu dau o suma fixa, platesc un pret ab
initio convenit, se vinde speranta ca va exista. Aici, cand vinzi un drept litigios,parca
stii exact ce vinzi: un drept cu probleme juridice care se pot solutiona in favoarea

unuia sau a celuilalt. Par lucrurile similare? Vand nuda proprietate a unui bun. E o
vanzare aleatorie? Nu stii cand se va dobandi deplin dr de proprietate: la momentul
decesului uzufructuarului. E aleatorie sau comutativa? Eu nu as zice ca in aceste
ipoteze avem vanzare cu caracter aleator fiindca una este sa vinzi speranta pestelui
sau a recoltei pe un pret global, fiindca daca pretul e pe unitate de masura e
comutativa toata ziua. Dar daca vand un drept in stare de litigiu am reprezentarea a
ce cumpar. Nu am decat sa apelez la cei mai buni specialisti sa-mi prevada sansele
de reusite etc. asta nu inseamna ca in doctrina nu exista opinii care sustin ca si
asemenea ipoteze sunt vanzari cu caracter aleatoriu.
O vanzarea afectata de conditie, poate fi o vanzare aleatorie? Pentru ca elementul
alea provine din interior in timp ce conditia este din exteriorul contractului. Sa nu
confundam cele doua vanzari fiindca daca un contract este aleatoriu acel element
este specific contractului in timp ce conditia este un element strain. Deci vanzarea
este comutativa.

Translativ de proprietate:

regula este acea a translatiei proprietatii dupa

cum exista si situatii in care se ajunge doar la obligatii de transmitere ne-realizanduse transferul. Caracterul consensual inseamna ca se incheie valabil iar cel translativ
ca se realizeaza transferul dr de proprietate.
L31/1990 art 38- trasnmiterea dr de proprietatea asupra actiunilor nominative se
realizeaza la mom inscrierii in registrul actionarilor; nu este cumva totusi doar o
conditie de opozabilitate fata de societate? Sigur ca transmiterea pot sa o aman in
masura in care incheie un contract de v-c cu rezerva dr de proprietate pana la
momentul la care se plateste pretul; cand se mai poate amana? Cand prevad
contractul ca fiind afectat de un termen dar cel mai adesea chiar daca transmiterea
dreptului de proprietate este amanata nu depinde de vanzator realizarea acesteia pt
ca si daca am cu termen sau afectat de conditie valabila, termenul (eveniment viitor
si sigur si nu poate fi oprit de vanzator); conditia nu depinde de vanzator fiindca ar
fi potestativa deci contractul e nul; cand trasnmitere dr de proprietate este amanta
nu depinde de vanzator ci de imprejurari externe lui sau de cumparator.
DELIMITAREA CONTRACTULUI DE VANZARE-C DE ALTE CONTRACTE:
Donatia: diferente majore (animus donandi) sa nu am contraprestatie. Uneori insa,
e clar si interesul: conditii specifice, supusa rezolutiunii etc.
Poate fi mai complicat: ce se intampla daca am donatie cu sarcini si acestea sunt la
un nivel ridicat care sa fie situat undeva in jurul valorii bunului donat. Am vanzare
sau donatie? Dau bunul cu sarcina de a-mi plati sau de a plati lui X. Am reguli de la
vanzare sau reguli de la donatie? Un contract de donatie cu sarcini ramane donatie,
doar ca dobandeste unele dintre trasaturile contractelor sinalgmatice dar ramane
unul de donatie chiar daca exista o sarcina care creeaza o contraprestatie. Uneori e
posibil sa se prevada un pret derizoriu dar vointa partilor sa fi fost aceea de a

incheia un contract de donatie: bun de 100.000 euro la 5.000,partile l-au intitulat vc dar urmeaza ca judecatorul sa interpreteze daca nu e vorba de donatie, pentru ca
e clar, discrepanta este mult prea mare; este lovit de nulitatea pentru pret neserios.
Exista animus donandi? Nu orice discrepanta duce automat la recalificare.
Trebuie sa-l delimitam si de contractul de intretinere: o sa vedeti contracte de genul
dau in schimbul unui bun o suma de... si prestez in timpul vietii in schimbul celui
intretinut; ce e asta? V-c sau intretinere? Pt a califica contractul trebuie sa ne
raportam la valoarea bunului: daca suma de bani platita depaseste jumate din
valoarea bunului primit atunci va fi vanzare; daca suma de bani este sub jumatate
din valoare, va fi intretinere. Nu putem sa mixam si sa aplicam ambele reguli.
Trebuie sa o diferentiem de imprumutul de consumatie: exista obligatia de restituire
a bunului primit ceea ce nu e cazul la vanzare.
Uneori vanzarea trebuie diferentiata de o conventie de aport la capitalul social al
unor societati. La v-c se realizeaza pt o suma de bani, dar la cealalta pt obtinerea
unei parti sociale, dividende.
La locatiune permit folosinta bunului dar la vanzare transmit dreptul de proprietate.
Ce se intampla cand convin ca X sa mearga sa taie 1000m cubi lemne din padurea
mea? E vanzare sau locatiune? In schimbul unei sume de 111111. Aici este vorba de
o vanzare de bunuri mobile prin anticipatia: mcubi de lemne pe care le va obtine ca
urmare a decuparii din padure; cand se consuma substanta bunului am o vanzare;
la locatiune, substanta nu trebuie sa se consume. Daca ii permit sa exploateze o
cariera de piatra, am o vanzare fiindca se consuma substanta
Darea in plata: conventie prin care se sting obligatiile asumate de catre parti;
acestea convin sa schimbe obiectul obligatiei si sa dea un bun spre exemplu. Cand
mergeti la un dealer de autoturisme si vreti sa cumparati un autoturism dar aveti si
voi unu vechi si el zice ca va da 1000euro pentru el si voi mai dati doar 20000. La
darea in plata este esentiala pre-existenta unei obligatii: aici nu am dare in plata ci
doua vanzari cu eventuala compensare a creantelor. Nu am obligatie anterioara
cand am mers la dealer. Daca inchei v-c in care prevad obligatia de plata a pretului
si daca nu-mi da pretul imi da bunul, iar apoi imi da bunul. E dare in plata? Nu,
fiindca darea in plata presupune ca respectiva conventie sa fie incheiata pe
parcursul derularii contractului si sa nu fie stipulata ab initio.

<AMEN>

Cursul 3

Ramasesem dator cu delimitarea contractului de vanzare de cel de antrepriza.

Aceasta delimitare este mai dificila uneori, alteori lucrurile sunt clare. In fond de
ce trebuie sa le delimitam? Datorita faptului ca regimul juridic difera. Este
suficient sa ne gandim doar la aspectele de garantie: la cel de antrepriza da
nastere, mai ales la o constructie, perioada pentru care antreprenorul trebuie sa
garanteze este mai lunga si in plus, de pilda, pentru structura, el trebuie sa o
garanteze. Uneori aspectele legate de validitate pot diferi: la vanzare imi trebuie
pret determinat sau determinabil dar la antrepriza pretul nu este esential. La
antrepriza avem reguli in privinta unei posibile subantreprize, dar la vanzare nu
se poate. Suficiente elemente sa ne preocupe delimitarea celor doua. Avem doua
situatii: conventie pe bun mobil sau imobile. La mobile, un rol important la
romani il juca elementul economic: ce este mai important? Valoarea materialelor
sau a muncii prestate? In functie de elementul preponderent era calificat ca
vanzare sau antrepriza. Acest criteriu valoric este insusit in prevederil conventiei
de la viena privind vanzarea internationala de marfuri insa in pofida acestui
aspect este dificil uneori sa faci aceasta delimitare si atunci a aparut ideea ca
elementul care sa le diferentieze sa fie munca specifica care este prestata: daca
iti vand o masina in conditiile in care prototipul cumparat este un produs de
serie, este vanzare cumparare. Daca imi formulezi niste cerinte, ca masina
respectiva sa prezinte anumite particularitati, atunci fiind munca specifica,
aceasta determina calificarea contractului ca fiind de antrepriza si nu de
vanzare. Este vorba de o hotarare a Casatiei franceze care a introdus acest
criteriu al muncii specifice. La imobile, elementul care se considera a fi decisiv in
a califica un contract ca fiind vanzare sau antrepriza, era, determinat de
proprietarul terenului pe care urma sa se realizeze edificarea constructiei: nu era
persoana care furnizeaza ci proprietarul terenului pe care ar urma sa se edifice o
constructie. Daca terenul apartinea antreprenorului aveam v-c; daca edificarea
urma sa se realizeze pe terenul clientului atunci aveam de a face cu o antrepriza.
Nu conta cine furnizeaza materialele ci conta proprietarul terenului: se porneste
de la ideea de accesiune.
Ce prevederi avem in actualul cod? Art.1855. delimiteaza cele doua contracte:
contractul este de vanzare nu de antrepriza atunci cand potrivit intentiei partilor
executarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului, avandu-se in
vedere si valoarea bunurilor. Deci am un criteriu subiectiv, al vointei partilor:
atunci cand intentiei executarea nu este scopul principal, avandu-se in vedere si
valoarea bunurilor furnizate. Deci anterior puteam retine ca era un criteriu
pentru delimitarea contractului, mi se pare ca acest text nu ne mai permite sa
facem aceste diferentieri si sa lucram cu acele criterii care ne permiteau o
delimitare clara. Acum trebuie sa vedem intentia partilor si s-a introdus criteriul
economic. Acum practic am cele doua criterii stabilite (vointa interna si valoarea
economica a serviciului/bunului). La imobile, tot acest text il aplic, in schimb,
repet, aceasta valoare economica va da dificultati in ceea ce priveste valoarea

muncii si a materialelor incorporate. Sa retinem pe langa aceste criterii si ideea

de accesiune.
Conditiile de validitatea ale contractului de vanzare cumparare:
Spuneam ca obiectul nu poate constitui un serviciu. Am aratat ca nu se poate
vorbi de vanzarea unui serviciu de pachete turistitce fiindca acolo am un
complex de contracte implicate. De ce nu pot cuprinde serviciile? Fiindca
vanzarea trebuie sa aiba ca obiect un bun, care sa permita transferul unui drept
asupra sa: proprietate, creanta, dezmembramant. Nu doar bunurile corporale pot
fi vandute ci si cele incorporale: drepturi de autor; drepturi pe care le am asupra
unei marci; drepturi asupra unei inventii. Dar trebuie sa fie vorba de un bun.
O a doua conditie a bunului este ca acesta sa existe. Art.1659-> daca in
momentul vanzarii unui bun individual determinat acesta pierise in intregime,
contractul nu produce niciun efect. Sa fie bun determinat, fiindca bunurile de
gen nu pier ( le pot vinde chiar daca nu exista in patrimoniul meu). Daca bunul
piere doar in parte, cumparatorul care nu cunostea poate cere fie anularea fie
reducerea pretului. Deci bunul sa existe: dar nu am vorbit ca pot fi vandute si
bunuri viitoare? Cum coroborez prevederea cu privire la un bun care nu exista,
ca este nula, cu cea a vanzarii bunurilor viitoare? Elementul este reprezentarea
partilor: daca au reprezentarea ca exista dar nu exista, contractul este nul; daca
stiu ca nu exista dar va exista in viitor, este valabila. 1659 impune ca partile sasi reprezinte ca bunul exista, desi el nu exista in realitate. Practic, acest text
reprezinta o situatie de exceptie fata de reglementarea generala stabilita de
1227 care prevede ca este valabil contractul chiar daca la mom incheierii una
dintre parti era in imposibilitate de a-si executa obligatia: nu poate vanzatorul sa
transmita proprietatea dar tot legea prevede ca daca un contract nu-si
indeplineste obligatia avem o nulitate a conventiei, deci exceptie de la dreptul
comun in materie de vanzare. Care ar fi soarta unui contract care are ca obiect
bun viitor, daca bunul respectiv pana la urma nu se realizeaza? Mai produce
efecte contractul respectiv? Facem diferenta intre situatia in care partile au privit
contractul ca pe unul comutativ si avea reprezentarea ca bunul respectiv va
exista cu certitudine in viitor, si situatia in care partile nu aveau aceasta
reprezentare caz in care contractul are caracter aleator: vanzare cu pret global a
unei recolte viitoare (aleator fiindca cumparatorul plateste in intregime pretul
indiferent daca avem un kg sau o tona). Daca partile isi reprezinta ca bunul va
exista, ne-indeplinirea bunului este o ne-indeplinire a obligatiilor contractuale a
vanzatorului care nu poate realiza transmiterea proprietatii, iar vanzarea este
sanctionata cu rezolutiunea pentru ne-indeplinirea obligatiilor de catre vanzator.
Deci este asimilata cu o ne-executare care duce la rezolutiune: nu am nulitate
sau caducitate; daca este imputabila debitorului va fi acompaniata si de daune
interese care pot fi pretinse de cumparator. Deci daca bunul nu exista la
momentul incheierii, contractul este nul; daca isi reprezinta ca nu exista dar va
exista, contractul este supus rezolutiunii; cand mergeti la Audi si cumparati o

masina, nu exista inca autoturismul dar va reprezentati ca va exista. Daca vreti,

in aceste ipoteze, vanzarea este oarecum, exista un termen suspensiv care
afecteaza contractul pana la mom la care se va realiza bunul. Exista bunuri
viitoare care nu pot fi obiectul contractului de v-c: succesiunile nedeschise.
Aceasta din mai multe motive: sa protejezi pe mostenitorul prezumtiv de
incheierea unor acte nesabuite in sensul ca nu pot primi o avere, vand fiindca
am nevoie de bani. Moral pare destul de ciudat sa inchei conventii cu privire la
succesiuni care nu s-au deschis; deci vanzarea este nula 1596. Exista de pilda, in
materia drepturilor de autor o interdictie: cesiunea drepturilor patrimoniale cu
privirea la totalitatea operelor viitoare ale unui autor; cesiunea este de fapt o
vanzare a drepturilor patrimoniale. Privind totalitatea operelor viitoare ale unui
autor: tocmai pentru ca autorul sa nu fie aspirat de editorul cu care incheie
contractul ca in momentul in care doreste editorul doreste publicarea unei carti
sa zica iti public dar hai sa incheiem.... privind toate drepturile viitoare si ai
incheiat un contract cu el in care te-a prins si nu mai poti alege incheierea cu
alte edituri a unei conventii de cesiune; cum vi se pare interdictia??? Protectiva
pentru autor? In pofida aparentei, de fapt nu protejeaza. Pentru ca eu, editura,
pot zice ca cedez drepturile patrimoniale privind drepturile viitoare mai putin
cele din anul al 10-lea de la data conventiei: nu intru in campul protectiei fiindca
nu am totalitatea drepturilor, ci mai putin cele din anul al 10lea. Dreptul francez
are o prevedere privind cesiunea globala. La modul la care legiuitorul a formulat
interdictia este foarte usor de eludat de edituri.
A treia conditie este ca bunul respectiv sa fie in circuitul civil. Practic, bunurile
inalienabile nu pot fi obiect al vanzarii. Unele sunt declarate prin lege eg.
Bunurile din domeniul public; drepturi politice; corpul uman etc. Armele sau
drogurile sunt in circuitul civil? Da, doar ca au un regim restrictiv de circulatie.
Domnul avocat Popescu, are un cabinet alaturi si vrea sa iasa la pensie:
domnule, eu vand imobilul, 50.000, dar am si o clientela de vreo 30 de ani; ii
spun celui care cumpara ca vand casa daca cumpara si clientela; e valida
vanzarea? Sun comerciant? Sunt liber profesionist. Francezii au negat initial
posibilitatea de a vinde clientela: cum sa-i obliga sa mearga la celalalt avocat?
Prin aceea ca vand clientela, eu nu-l obliga pe client sa mearga la celalalt
avocat. Atata timp cand el isi pastreaza libertatea de a alege, de ce sa nu fie
valida? Pana la urma asa a inceput sa se recunoasca validitatea unei conventii,
clientii fiind recomandati. Abia in anul 2000 printr-o decizie a casatiei franceze sa recunoscut validitatea vanzarii clientelei civile. Clientul isi pastreaza libertatea
de a merge sau nu, dar popesc isi asuma obligatia sa-i aduc la cunostinta
clientului ca a cedat clientela; dupa 2 ani, popesc se gandeste sa-si deschida un
cabinet, la 50m de fostul cabinet. E o problema juridica? Se pune problema daca
popescu nu-si asuma o obligatie de a nu face concurenta; Obligatia poate fi
asumata, in terminis, sau poate fi subinteleasa de a nu derula o activitate care
sa afecteze activitatea pentru ca ai obligatia de garantie pentru evictiune.
Produsele contrafacute, constituie bunuri care nu pot constitui obiectul v-c: in

masura in care se aduce atingere prin crearea, drepturilor titularului de marca

sau brevet, produsele respective nu pot constitui obiectul unui contract de v-c
valabil cumparat. De ce ma inteereseza? Am mers in colt, stiam ca cd sunt
contrafacute dar le-am cumparat; vine politia si le confisca, eu ma intorc de la
vanzator si vreau sa angajez obligatia de garantie pentru evictiune. Daca stiam
ca sunt contrafacute, nu mai functioneze obligatia. Daca vanzarea mea este
nula, inseamna ca nu exista obligatie de garantie pentru nulitate. Daca bunul e
contrafacut, vanzarea este nula, nu exista obligatia de garantie pentru evictiune.
Inalienabilitatea bunului, stabilita prin lege: aplicarea art.9 din L112/1995: acest
articol, alin 2, interzicea instrainarea apartamentelor cumparate, timp de 10 ani.
S-a pus problema: bun, nu pot instrain voluntar, respectivul apartament, dar
poate fi obiect al urmaririi silite? Un bun declarat inalienabil voluntar, de catre
legiuitor, poate fi urmarit silit? Printr-o decizie ICCJ s-a decis ca se poate. Avem o
prevedere in cod care declara bunurile inalienabile ca fiind si insesizabile; astazi
un bun inalienabil este si insesizabil.
Inalienabilitatea conventionala: 627-629. Ce poate justifica? Poate aparea si in
cele oneroase? Da, insa o clauza de inalienabilitate trebuie sa fie justificata de
un interes serios si legitim, doar atunci fiind valida. Exemplu in contract cu titlu
oneros: daca vindeti un bun, nu incasati intreg pretul, si oricum legea da o
ipoteca (privilegiu constituit pentru plata pretului); putem inscrie si o clauza de
inalienabilitate a bunului? Daca avem ipoteca, clauza nu-si produce efecte
fiindca ratiunea ipotecii ar fi negata. Nimic nu impiedica sa renunti la ipoteca si
sa introduci clauza. Ce se intampla daca se incheie o v-c cu incalcarea clauzei de
inalienabilitate, care nu genereaza doar obligatie personala, ci se produce o
indisponibilizarea reala, chiar prin clauza de inalienabilitate. Daca stiu ca am
creditori, inchei o conventie, clauza de inalienabilitate, tocmai ca sa scot de sub
urmarire. Deci clauza are efect real asupra bunului, il indisponibilizeaza. O
vanzare care a purtat cu privire la un bun afectat de o asemnea clauza, isi va
putea produce efectele? Opozabilitate: deci clauza, produce acest efect cu
conditia de a fi facuta opozabila participantilor la circuitul civil, altfel vanzare isi
produce efectele chiar cu incalcarea clauzei de inalienabilitate ( isi pot rezolv
apoi problema prin raspunderea contractuala dar cel in favoare caruia s-a
stipulat clauza nu poate solicita anularea, atata timp cat clauza nu a fost facuta
opozabila). La imobile o notezi in CF la mobile in AEGRM. Deci este contractul
incheiat lovit de nulitate relativa, dar pentru a se produce acest efect clauza
trebuie sa fie opozabila sub-dobanditorului. 629 spune ca instrainatorul poate
cere rezolutiunea in cazul incalcarii clauzei de catre dobanditor: deci am un
contract de v-c in care ii impun cumparatorului interdictie de instrainare pe care
acesta o nesocoteste (pot cere rezolutiunea fiindca si-a incalcat o obligatie).
Bunul sa fie determinat sau determinabil: sa permita cunoasterea intocmai a
obiectului vanzarii. Daca e bun determinabil sa fie stabilite criterii dupa care sa
se realizeze determinarea bunurilor. Daca inchei un contract in care spui ca vand

o casa din cluj napoca, daca am 3 case, nu mai stiu care e casa deci nu am un
obiect determinat si conventia nu isi va produce efecte. Pot sa nu am obiect
determinat dar sa am criterii care sa permita determinarea lui: bunuri de gen=
determinarea se poate realiza prin cantarire, numarare, masurare. Vanzarea se
incheie la mom acordului de vointa; nu stiu care-s bunurile decat ca sunt
1000tone de greu. Determin bunurile la momentul individualizarii sau pot sa o
fac prin aratarea locului in care se afla.
Trebuie bunul sa apartina vanzatorului? In dreptul roman trebuia sa fii proprietar?
Nu, pt ca vanzarea dadea nastere doar unei obligatii de transmitere a
proprietatii. Codul francez si apoi cel romana de la 1864 a prevazut solutia
ineficacitatii vanzarii lucrului altuia: codul francez sanctiona cu nulitatea relativa
contractul incheiat cu o persoana care nu avea calitatea de proprietar asupra
bunului vandut. Doctrina noastra a incercat sanctionarea cu nulitatea: s-a
invocat faptul ca vanzarea bunului altuia ar fi lovita de nulitate pe considerentul
erorii a substantei obiectului: bunul sa apartina vanzatorului; sau pe ideea de
eroare asupra calitatii de proprietar a bunului necesara vanzatorului: eroare
asupra substantei/eroare asupra persoanei. Putem observa ca nici un criteri nu e
riguros exact pentru ca nu poti vorbi de eroare asupra substantei atunci cand
vorbesti de legatura bunului cu o persoana, dupa cum contractul de v-c nu este
intuitu personae pentru a calitatea de proprietar a vanzatorului; doar in cele
intuitu personae conteaza calitatea contractantului. Mai era ipoteza nulitatii
absolute, in sensul ca din moment ce partile ar incheia un contract de v-c cu
privire la bunul altuia ei incearca sa-l fraudeze pe adevaratul proprietar. Alta
tendinta era a rezolutiunii contractului pe considerentul ca vanzatorul nu isi
poate indeplini obligatiile atata timp cand nu este proprietar cu alternativa de
ne-indeplinire a obligatiei de garantie pentru evictiune vanzatorului. Indiferent
de explicatia din doctrina si practica, s-a considerat tendinta de a considera
ineficace contractele de vanzare cu privire la bunul altuia; pentru cine sunt
aceste sanctiuni ale nulitatii? Pentru proprietar sau pentru parti? Trebuie
proprietarul sa vina sa invoce nulitatea vanzarii sau are alte mijloace? Evidente
ca aceste mijloace sunt doar la dispozitia partilor implicate. Adevaratul
proprietar poate introduce actiune in inopozabilitate fara a fi nevoie sa invoce
nulitatea cu privire la contractul care poarte asupra bunului sau; datorita
efectelor relative, contractul produce efecte doar intre parti; deci el nu ar trebui
sa invoce nulitatea, chiar absoluta, fiind suficient sa considere ca acea vanzare
este fata de el inpozabila.
Legiuitorul actual vine prin articolul 1683. In trecut era o preocupare constanta
pentru a aneantiza asemenea conventii, acum vine legiuitorul si proclama
validitatea unor asemenea conventii. Ipoteze: partile isi reprezinta ca a lor
conventie poarte cu privire la un bun care nu apartine vanzatorului; nu e
proprietar dar va dobandi in viitor acest drept: deci partile ar privi contractul ca o
sursa de obligatie, de a dobandi, si apoi de a transmite proprietatea. Alta ipoteza

este cea in care drepturile vanzatorului s-ar desfiinta: eg. O persoana e inscrisa
in CF, il consideram proprietar: i se desfiinteaza titlul si se pune problema sortii
contractului incheiat un asemenea vanzator, al carui titlu este desfiintat. Este
valida? Pot fi in situatia vanzarii lucrului altuia si atunci cand inchei o conventie
cu privire la un bun aflat in coproprietate si vand tot dreptul de proprietate nu
doar cota parte. Deci avem diverse situatii, in care se pune problema validitatii
acestor conventii: codul le declara valabile. Alin 4. Imi spune ca o asemenea
vanzare este sanctionata cu rezolutiunea contractului cu consecinta restituirii
pretului si daca este cazul cu plata de daune-interese (1731 cod civil).
Prima ipoteza: partile au reprezentarea ca vanzatorul nu este proprietar dar va
dobandi proprietatea. Am un v-c in care se naste obligatia de dobandire si
transmitere a proprietatii. Situatie similara cu vanzarea unui bun viitor care
urmeaza a fi dobandit de catre proprietar. Un asemenea contract este valabil,
fiindca poti vinde bunurile viitoare, dar se ridica intrebarea daca intr-o asemenea
situatie am o vanzare a bunului viitor, daca am de a face in caz de nerealizare si
netransmtere a dreptului de proprietare, daca am angajarea pentru evictiune
sau o raspundere contractuala pe drept comun. Proful Chirica are un studiu: el
spune ca intr- asemenea situatie nu am fi in prezenta vanzarii lucrului altuia
fiindca nu se poate vorbi de existenta unei obligatii pentru garantie atata timp
cat nu s-a trnasmis dreptul de proprietate si se angajeaza doar o raspundere de
dreptul comun, nu una specifica vanzarii. La garantia pentru evictiune,
vanzatorul il despagubeste inclusiv cu daune interese incluzand sporul de
valoare de la vanzare pana la evictiune; deci garantia de evictiune creeaza o
obligatie foarte oneroasa in sarcina vanzatorului. Nu este aici cazul fiindca la
vanzarea unui bun viitor nu pot vorbi de garantia pentru evictiune fiindca s-a
nascut doar obligatia de a dobandi proprietatea. Cu alte cuvinte, cand v-c este o
sursa de raport obligational, nu vorbesc de vanzarea lucrului altuia, spune
chirica. Eu vad un semn de intrebare, dat fiind ca reglementarea de la 1683
acopera inclusiv aceasta realitate. Pentru ca daca nu se realizeaza trasnmiterea
proprietatii, sanctiunea este rezolutiunea. Alin 5 imi prevede consecintele care
se produc, obligatia de a plati daune interese: nu-mi vorbeste de spor de
valoare, dar nu are despre ce spor sa vorbeasca din mom ce nu am dobandit
bunul, eu cumparator. Deci, cand este vorba de sursa de obligatie, eu cred ca
este aplicabil 1683, desi chirica spune ca se aplica doar raspunderea de drept
comun: este irelevant, contractul fiind supus rezolutiunii cu daune interese de la
alin 5, care se aplica oricarei vanzari a lucrului altuia.
Lucrurile devin complicate: contractul este conceput ca producand efect
translativ de proprietate. Oare intotdeauna o asemenea vanzare este valabila?
Ne putem imagina situatia in care ambele parti sa incheie cu rea-credinta un
asemenea contract: deci ei sa conceapa ca transmit dreptul dar sa stie ca e
bunul altuia, urmarind fraudarea drepturilor adevaratului proprietar:
apartamente nationalizate: statul stia cum a dobandit dreptul de proprietate,

cumparatorul stia ca dreptul de proprietate a fost dobandit prin abuz, cu toate

acestea incheiau un contract; stiau ca titlul statului este indoielnic: cand ambele
parti incheie si stiu ca bunul nu apartine vanzatorului se poate vorbi de o cauza
ilicita a conventiei, ceea ce atrage nulitatea absoluta a conventiei. Am putea fi in
situatia in care cumparatorul ignora ca titlul vanzatorului nu este unul
fundamental: il considera proprietar si incheie contractul cu el, plateste o suma
de bani. Chiar daca a dobandit dreptul de proprietate, acest drept se va
desfiinta ca urmare a actiunii adevaratului proprietar. Este supusa rezolutiunii
sau pot exista alte sanctiuni? Este evident ca daca titlul lui de propietate se
desfiinteaza se pune problema ca el a platit o suma de bani, ne-avand cauza,
fiindca el nu a dobandit proprietatea sau sa desfiintat retroactiv. Din start gasim
situatii in care cumparatorul ar putea invoca nulitatea contractului incheiat. Este
pana la urma o optiune a acelui cumparator daca recurge la rezolutiune sau la
nulitate. Daca invoca nulitatea nu mai vorbesc de garantia pentru evictiune;
daca invoc rezolutiune, si angajarea raspunderii pentru evictiune, poate fi mai
favorabila fiindca poate pretinde sporul de valoare; dar este optiunea lui;
nulitatea uneori ar putea merge nu pe ideea lipsei de cauza, ci a unui dol din
partea vanzatorului pt ca daca el este de rea-credinta si a ascuns ca titlul nu
este valabila, el savarseste un dol; deci nu orice vanzare a lucrului altuia se
traduce intr-o vanzarea valabila sanctionata cu rezolutiunea; un rol cheie revine
cumparatorului care desi ar putea recurge la alte cauze de ineficacitate si sa
invoce nulitatea pentru dol, lipsa cauzei etc. ar opta eventual pentru
rezolutiunea contractului. De ce proclama legiuitorul ca vanzrea este valabila si
ce efecte are desfiintarea retroactiva? In materia de CF , candva va fi aplicata
regula caracterului constitutiv: la ora aceasta, notarii pot fi sanctionati penal
daca incheie o v-c cu privire la un bun imobil care nu figureaza pe numele
vanzatorului. Deci la imobile am sters aceasta prevedere fiindca notarii sunt
sanctionati penal; la mobile, un rol foarte important il joaca posesia: posesorul
de buna credinta este prezumat proprietar: poate vinde? Poate; in ce conditii s-ar
desfiinta contractul? In cele invata in anul 2 cu privire la efectele posesiei de
buna credinta purtate asupra unui bun mobil.

Cursul 4
Atunci cand vanzarea a fost conceputa ca avand un efect instantaneu este foarte
importanta pozitia cumparatorului care poate invoca fie motive de anulare
bazate pe eroare, dol, reticenta, fie pentru lipsa obiectului prestatiei vanzatorului
sau chiar a cauzei pentru cumparator de plati pretul fie chiar sa opteze pentru
rezolutiunea vanzarii intemeiat pe 1683 alin 4, insa spunea Chirica ca intr-un
asemenea caz, daca ar trebui sa diferentiem ipoteza daca evictiunea s-a produs
sau nu. Daca s-a produs, atunci, fiind mult mai favorabil datorita regimului

daunelor-interese pentru cumparator sa opteze pt rezolutiunea consecutiva

obligatiei de garantie pentru evictiune pentru ca intinderea daunelor interese
care se platesc catunci cand e vorba de functionarea garantiei pentru evictiune
este mai mare, mai larga decat atunci cand s-ar produce rezolutiunea doar pe
temeiul dispozitiile din 1683 deoarece 1683 nu face referire la 1701 alin 3 din
cod, care prevede plata sporului de valoare intre momentul vanzarii si mom la
care ar interveni evictiunea. Deci daca evictiunea s-a produs, cumparatorul
poate opta inclusiv pentru aceasta rezolutiune; daca nu s-a produs, nu are cum
sa opteze si pentru dispozitiile lui 1701 pt ca atat timp cat tulburarea nu este
inca una efectiva nu este posibila angajarea garantiei pentru evictiune. Asta
este, o sintetizarea studiului. Acum, nu stiu daca neaparat trebuie sa subscriem
opiniei: daca e sa ne uitam la 1683, in care chirica spune ca atunci cand
vanzarea ar fi un raport obligational, 1683 nu s-ar aplica: eu cred, ca dimpotriva,
articolul este conceput tocmai pentru ipoteza in car vanzarea este conceputa de
parti ca dand nastere obligatiei de transmitere. Dansul asimileaza si spune ca e
vanzare de bunuri viitoare fiindca vanzatorul nu este proprietar si ce ar fi
aplicabil ar fi regulile de drept comun pt vanzarea de bun viitor si nu dispozitiile
lui 1683. Este discutabila aceasta asociere intre un bun viitor si bun care nu
exista in patrimoniul vanzatorului, fiindca bunul respectiv exista, ori cred ca
dimpotriva 1683 reglemeteaza tocmai aceste ipoteze. Discutam doar de bunuri
individual determinate. Practic ipoteza avuta in vedere de legiuitor si acest lucru
rezulta din dispozitiile ulterioare, vizeaza tocmai cazul in care partile in mod
constient contracteaza cu privire la un bun care nu se afla in patrimoniul
vanzatorului. In ipoteza in care ar avea loc o transmitere instantanee a dr de
proprietate iar titlul vanzatorului ar fi ulterior desfiintat, nu se incadreaza in
aceasta ipoteza ca la acel moment dreptul de proprietate exista in patrimoniul
vanzatorului. Analiza lui chirica legata de nevalabilitatea contractului ramane in
picioare in sensul ca lipsa cauzei poate fi invocata daca se constat desfiintarea
titlului vanzatorului. Deci, am varianta in care sunt in prezenta unei vanzari
valabile, partile in mod constient contracteaza stiind ca bunul nu este al
vanzatorului: daca vanzatorul va dobandi proprietatea pana la mom la care s-a
obligat sa transmita dreptul, sigur ca odata cu dobandirea proprietatii,
instantaneu se realizeaza si transmiterea catre cumparator. Dr de proprietate
trece prin patrimoniul vanzatorului pt ca apoi automat sa ajunga la cumparator.
Mai am varianta in care nu se dobandeste dr de proprietate de catre vanzator
dar cel care este adevaratul proprietar ar ratifica. Aceasta ratificarea face ca dr
de proprietate sa se transmita direct in patrimoniul cumparatorului. Sa stiti ca
plata poate fi facuta de oricine: nu ma intereseaza ce raport juridic l-ar
determina pe propietar sa realizeze transmiterea dreptului de prorprietata atat
timp cat el confirma, ratifica. Termenul de ratificarea poate fi criticat fiindca il
folosesc la mandat. Dreptul de proprietate se transmite direct de la proprietar la
cumparator fara sa tranziteze in ptrimoniul vanzatorului. Ma intereseaza sa obtin
dreptul de proprietate. Mai este o modalitate prin care spune legiuitorul ca se
considera indeplinita obligatia de transmitere a proprietatii: cand vorbesc de

aceasta? Cand partile si-au asumat constient ideea ca la mom incheierii

contractului nu s-a putut realiza transferul. A treia modalitate: acest text poate
ridica unele semne de intrebare fiindca nu orice modalitate de transmitere a dr
de proprietate ar putea fi considerata modalitate de indeplinire a obligatiei. Daca
, ipotetic, cumparatorul ar fi mostenitorul adevaratului proprietar al bunului, care
degedeaza fara sa fi ratificat vanzarea, mostenitorul dobandeste intr-o maniera
indirecta acest drept de proprietate. O putem considera ca o modalitate prin
care vanzatorul si-ar fi indeplinit obligatia de transmitere a dreptului de
proprietate? Eviednt ca nu. El poate invoca ineficacitatea contractului din mom
ce a dobandit dreptul de proprietate prin mostenire. Momentul la care se
dobandeste proprietatea de catre cumparator: alin 3. Deci ce reglementeaza?
Vine si confirma teza ca 1683 are in vedere tocmai ipotezele in care vanzatorul
nu era proprietar al bunului si partile si-au reprezentat acest lucru fiindca cele
doua ipoteze, tocmai atunci va fi aplicabil cand vanzatorul nu era aplicabil la
mom incheierii contractului. Fiindca daca as vorbi de vanzarea dreptului de
proprietate si vanzatorul in aparenta va fi proprietar, trnasmiterea se produce in
acel moment. CA EL NU avea ce sa transmita, este alta poveste. In alte ipoteze,
care teoretic le numim vanzarea lucrului altuia eg. Desfiintarea titlului altuia,
acolo nu vorbim de vanzarea lucrului altuia in sensul lui 1683 pt ca la mom la
care a contractat era proprietarul bunului ori 1683 vizeaza ipotezele in care nu
era proprietar la mom incheierii. De ce este atat de importanta aceasta obligatie
de garantie pentru evictiune? Efect specific 1701 alin 3. Text la care 1683 nu
face referire, 1701 alin 3 vizeaza obligatia de plata a unei sume de bani
constand in despagubirea cumparatorului pt ipoteza in care bunul cumparat ar fi
inregistrat un spor de valoare. Nu am trimitere la acest text in 1683. Acest 1701
alin 3 apare reglementat sub un titlu marginal intitulat restiuirea pretului, care
are ca efect inclusiv plata acestui spor de valoare. Ce are plata sporului de
valoare cu restituirea pretului? Se pune problema platii de daune interese pt
sporul de valoare inregistrat? Nu au nimic de aface. 1683 alin 4 vorbeste de
obligatia de restituire,alin 6 daune interese. Se pune problema daca acea
sintagma de la 1683 alin 4 cuprinde si component de la 1701 alin 3 sau nu. In
mod evident sintagma de restituire nu se poate referi la plata acelor daune
interese constand in sporul de valoare. Asa ca chiar daca am acel titlu marginal
el nu are nici o forta juridica. Nu poti cuprinde in restituirea pretului obligatia de
plata a unor daune interese pt acoperirea sporului de valoare. 1683 alin 4 nu are
in vedere plata sporului de valoare: observam ca la vanzarea lucrului altuia,
chiar daca poti sanctiona cu rezolutiunea un asemenea contract, consecintele nu
sunt atat de drastice pentru vanzator ca si rezolutiunea acompaniata de restul
consecintelor atunci cand vorbesc despre evictiune. Cand vorbesc despre
evictiune cand se produce translatia proprietatii. Ori, si din acest mod de a
concepe lucrurile este clar ca legiuitorul a avut in vedere la 1683 situatia in care
o transmitere a dr de proprietate nu se realizeaza pentru ca daca se realizeaza
transmiterea dr de proprietate am regulile de la evictiune; cand nu se
realizeaza? Cand partile au in vedere ca vanzatorul nu este proprietar. In fond,

prin lipsa vreunei referiri la 1701 alin 3 in 1683 , pot spune ca legiuitorul priveste
favorabil incheierea unor asemenea contracte cu privire la bunurile altuia,
sustinuta de dreptul comun unde se spune ca daca obiectul contractului nu
poate fi executat la mom incheierii contractului, contractul este valabil incheiat.
Vine practic acest 1683 sa incurajeze incheierea unui asemenea contract; chiar
daca nu ar fi vointa legiuitorului de a incuraja aceste contracte, tot nu avea ce sa
faca legiuitorul decat sa prevada expres functionarea lui 1701 alin 3 fiindca din
mom ce evictiunea nu se produce in absenta transmiterii dreptului de
proprietate nu are la ce spor de valoare sa oblige pentru ca bunul nu era in
patrimoniul cumparatorului. Atunci cand se produce evictiunea este in
patrimoniul cumparatorului dar la 1683 nu este in patrimoniul cumparatorului;
daca ajunge in patrimoniul sau s-a realizat vanzrea si pe urma sa zice ca totusi sar desfiinta titlul vanzatorului prin care el a dobandit proprietatea deja aplic
regulile de la garantie nu de la 1683. Si atunci iata cum eu dimpotriva as spune
ca 1683 vizeaza situatiile in care vanzarea are ca obiect bunul altuia, partile
contracteaza constient cuprivire la acest aspect si pentru aplicarea lui 1683
transmiterea dreptului de proprietate inca nu s-a realizat. Cand se realizeaza, fie
ca era proprietar fie ca a dobandit ulterior si a ajuns in proprietatea
cumparatorului devind aplicabile regulile de la evictiune. Este optiunea
cumparatorului ce face: am vorbit mai mult ca vanzarea nu are efect translativ;
dar daca partile ar concepe contractul ca avand efect trnaslativ dar de fapt nu il
are, sau cand se realizeaza trnasmiterea proprietatii dar ulterior se desfiinteaza
contractul in asemenea ipoteze este importanta optiunea cumparatorului si ce
vrea el: vrea sa functionze ganratia pentru evictiune? El nu are de ce sa recurga
la 1683 pt ca nu ii este favorabil sau aplicabil pt ca vanzatorul era considerat
proprietar. Deci daca era proprietar sau considerat proprietar deja vorbesc de
motive de anulare: eroare, dol, lipsa obiect, lipsa cauza pentru cumparator sau
chiar sa functioneze obligatia de garantie pentru evictiune si optiunea este poate
mai favorabila tocmai datorita obligatiilor speciale legate de sporul de valoare.
Desi as spune ca nu intotdeauna ii este mai favorabila in sensul ca este posibil
sa recurga la nulitatea si sa ajunga la aceeasi situatie la care ar fi ajuns prin
invocarea garantiei pentru evictiune prin aceea ca, dar asta nu este aplicabil
intotdeauna: s-ar putea pune problema angajarii raspunderii civile delictuale a
celui din vina caruia s-a produs nulitatea contractului: raspunderea delictuala
inseamna plata daunelor previzibile si imprevizibile deci pot si spor de valoare.
Nu pot face talmes balmes si sa cer anulare si 1701 alin 3 pt ca garantia pt
evictiune fiind un efect al unei obligatii contractuale inseamna ca acel contract
trebuia in mod valabil incheiat fiindca in caz contrar nu functiona obligatia de
garantie pentru evictiune. Ce
Ce se intampla daca un co-proprietar vinde dreptul de proprietate cu privire la
intregul bun? 1683 garantia pentru evictiune din mom ce oricum o asemenea
vanzarea este inopozabila pentru adevaratul proprietar? Adevaratul proprietar,
din mom ce adevaratul proprietar invocand inopozabilitatea vanzarii, cum o poti

invoca?prin exceptie, asta inseamna sa fie proprietarul in posesia bunului si sa

vina un cumparator sa zic :domnle da-mi bunul!! (fmm). Domnule nu dau ca-mi
este inopozabil.; ma mai pot folosi de inopozabilitate in alt fel? Pot promova
actiunea in revendicare tocmai fiindca imi este inopozabil. Si atunci de vorbesc
de vanzarea lucrului altuia din mom ce aceasta vanzare nu produce efecte fata
de adevaratul proprietar??? Ma intereseaza pentru raportul dintre vanzator si
cumparator. Trebuie sa rezolv raportul fata de proprietar si trebuie sa-l rezolv
fata de cumparator. Daca functioneaza sau nu garantia pentru evictiune, daca
functioneaza raspunderea de la 1683 etc. prin inopozabilitate nu rezolv toate
problemele.
Rezolvarea raportului juridic. 975 ce reglementeaza? Calitatea de proprietar
asupra bunului nu raportul juridic existent intre vanzator si cumparator. Termenul
de vanzarea bunului altuia, trebuie sa avem in vedere: vanzarea bunului altuia
limitat strict la 1683 si alte situatii cand privind lucrurile retrospectiv sunt intr-o
situatie in care s-a vandut bunul altuia pt ca la 1683 nu era propreitar vanzatorul
si a transmis proprietatea iar pt alta acceptiune pot spune ca e vanzarea lucrului
altuia si cand vanzatorul era inscris in CF dar pe urma i s-a desfiintat dreptul de
proprietate. La mom respectiv a vandut bunul lui, dar dupa ce s-a desfiintat e o
vanzare a lucrului altuia dar nu de la 1683.
Revenim la coproprietarul care vinde bunul. Ce optiuni are? Inopozabilitate si
promovarea actiunii in revendicare. Care va fi soarta contractului de vanzare?
Putem face aceeasi diferentiere. Partile au conceput? Deci in mod constient au
incheiat contractul cu privire la intregul bun, stiind ca nu este vanzare aplic
1683, sau dimpotriva pot merge inclsuvi pe teza anularii. Ce zice alin 5? Deci in
masura in care stiu ca nu era proprietar cer reducerea pretului proportional cu
cota parte ne-dobandita fie rezolutiune. Am CF, inscris, dupa care desfiintat pe
jumate? Pot cumparatorul sa salveze pentru cota aia de daca doreste?
Cumparatorul are dreptul de a alege si sa opteze inclusiv pentru reducerea
proportionala a pretului corespunzator cotei dobandite numai in ipoteza in care
partile in mod constient au incheiat contractul stiind ca nu este proprietar sau si
in ipoteza in care privind retrospectiv, vad ca nu era nud proprietar ci mai erau si
altii. Deci, e clar, cand stie ca nu e adevartul proprietar poate opta alin 5.; dar
daca la mom incheierii contractului in aparenta aveam un unic proprietar dar se
doveste ca aveam 2? Poate sa mentina contractul si sa ceara diferenta pentru
cota de ? 1683 alin 5 a fost conceput pt ipoteza in care partile stiau. Putem
vorbi de analogie: daca este optiunea cumparatorului, sa-i dam si acest avantaj,
dupa cum am putea sustine si o solutie ca ei au contractat cu privire la intreg
lucrul. Este optiunea lui sa ceara salvarea, chiar daca nu pt intreg si pentru . Sar justifica sa-i recunosc salvarea contractului si pt o asemenea ipoteza si sa
solicit reducerea pretului.
In cazul in care o v-c se face de un coproprietar mai putem analiza varianta
rezultatului partajului. Ceea ce conteaza este ca: s-a desfiintat, am devenit co-

proprietar dar eu pot cere partajul. Vanzarea facuta se consolideaza si se asigura

transmiterea dreptului de proprietate pe intreg, sau bunul cade altui proprietar
decat vanzatorului si nu mai poate transmite diferente. Daca pana la acel
moment nu au inteles sa mentina contractul pentru nu mai are cum sa opteze
pt mentinerea nici macar partiala a contractului.
Discutam despre pret, obiectul prestatiei cumparatorului si prima cerinta de
validitate a pretului intr-un contract de v-c este ca el sa fie stabilit in bani.
Aceasta cerinta este un criteriu dupa care se realizeaza indentificarea
contractului de v-c si calificarea. Conteaza sa fie stabilit in bani, dar nu neaparat
in bani. Daca dupa incheierea contractului partile convin o dare in plata,
contractul de v-c va fi guvernat de regulile contractului de v-c chiar daca se va
da un alt bun in loculu bunului fiindca partile au dorit sa se faca plata in bani iar
calificarea o fac la momentul incheierii contractului, nu in functie de imprejurari
ulterioare. Daca o plata se plateste in bani si ab initio partile au in vedere sa se
presteze si intretinere atunci urmeaza sa stabilesc care este elementul
determinant al prestatiei cumparatorului; raportez pretul la valoarea bunului
primit: daca depaseste jumate din valoarea bunului e vanzarea; daca nu, se
aplica regulile de la intretinere; deci nu valoarea intretinerii o cuantific. Pot sa
prevad ca alaturi de pret mai dau si un bun: incerc sa determin prestatia
principala a cumparatorului: daca mai sunt si alte prestatii dar acestea au un
caracter accesoriu, contractul ramane ca fiind de v-c.
Pretul trebuie stabilit in bani dar nu neaprat in moneda nationala. Pretul intre
persoane fizice sau chiar juridice, poate fi stabilit prin raportare la valuta dar
conteaza ca plata sa fie efectuata, atunci cand e persoana juridica, fie ca platitor
sau vanzator, sa fie incasata in lei. Dar intre persoane fizice, regulamentul
4/2005 al BNR permite atat stipularea cat si plata intr-o moneda straina a
pretului. Intre persoane juridice pretul poate fi stabilit in valuta (sau cu
implicarea persoanei juridice) dar plata trebuie facuta in lei, in raport de cursul
BNR sau o banca aleasa de parti. Daca plata se face in valuta se considera ca
partile, persoane juridice, au conceput ab initio ca fiind nu doar pretul stabilit, ci
efectivul sa fie achitat in valuta, iar atunci sanctiunea este nulitatea determinata
de regulamentul BNR, aplicabil pentru orice operatiune. Daca au stabilit pretul in
valuta dar plata se face in lei e clar ca vointa partilor a fost raportarea la valuta
doar ca un element de stabilitatea privind o eventuala devalorizari.
A doua conditie este ca pretul sa fie real. Sa nu fie fictiv. Poate fi un pret fictiv:
partile printr-un contra-inscris stabilesc ca vointa lor a fost aceea de a nu incasa
pretul. Un asemenea contract este nul ca v-c dar daca exista animus donandi ar
putea fi recalificat ca si contract de donatie. In raporturile dintre parti ceea ce
conteaza este vointa lor reale insa creditorii partilor ar putea sa fie interesati sa
li se aplice regimul creat de actul aparent. Daca ai stabilit ca vointa nu era de
vanzare, sa zicem ca vanzatorul ar fi urmarit de in creditor, dar poate fi la un
moment dat inclusiv cumparatorul urmarit si creditorii cumparatorului sa invoce

situatia rezultata din actul public, aparent. Simulatia nu are nimic ilicit in sine:
trebuie sa aveti in vedere drepturile pe care tertii le-ar putea pretinde cu privire
la aparenta creata. Daca se pune problema recalificarii contractului din v-c in
donatie, si ca ar fi donatie deghizata (e valabila fara respectarea conditiilor de
forma impusa de lege, deci pot fi in prezenta unei donatii chiar daca nu am
forma autentica. Art 1011) dar asta nu inseamna ca poti incheia cu privire la un
imobil, contractul altfel decat in forma autentica. Imi trebuie atat pentru v-c cat
si pentru donatie, la imobil, ca respectivul contract sa imbrace forma autentica
pentru ca am dispozitiile de la 1244. Deci nu pot recalifica o donatie intr-o
vanzare decat daca contractul de v-c (cu privire la imobil) este incheiat in forma
autentica. Daca am antecontract v-c dar nu au mers la notar; poate fi recalificat
intr-o donatie sau promisiune de donatie daca se poate dovedi ca intentia
partilor era de a nu plati pretul??? Nu, pentru ca promisiunea de donatie trebuie
sa imbrace ea insasi forma autentica si promisiunea de donatie nu se poate
executa asa cum executi contractul. Ea poate da nastere la daune-interese dar
nu promite pronuntarea unei hotarari etc.
Pretul trebuie sa fie serios. Trebuie sa existe o cauza suficienta pentru vanzator
sa transmita dreptul de proprietate. Pretul dobandit trebuie sa fie o cauza
suficienta sa transmita dreptul de proprietate. Din perspectiva cumparatorului ea
trebuie sa constituie un obiect al prestatiei sale: sa stie ca ii plateste un pret.
Pentru ca daca cumpar un bun de 1000euro cu 10 euro, nu este un obiect al
prestatiei. Dar daca platesc 200 sau 300 euro, este o discrepanta dar s-ar putea
ca unele elemente de ordin subiectiv sa fi determinat partile sa incheie
contractul in aceste conditii. Pretul neserios este pretul care nu constituie o
cauza suficienta pentru vanzator sa incheie v-c si nu reprezinta o prestatie
efectiva din partea cumparatorului pentru ceea ce primeste. Dar nu orice
discrepanta intre pret si valoarea bunului inseamna pret neserios pentru ca
poate fi justificata de considerente de ordin afectiv etc. In materie de leziune:
1221. Pretul derizoriu nu trebuie confundat cu cel lezionar. Acesta, este pretul
care datorita unor circumstante in care s-a incheiat contractul creeaza
dezechilibru intre prestatiile partilor. 1221 spune ca exista leziune cand una
dintre parti, profitand de starea de nevoie, lipsa de experienta ori cunostinte,
stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatiei considerabil mai
mare...etc. disproportia trebuie sa depaseasca 50% din valoarea bunului. Si
atunci am o batalie intre pretul lezionar si cel neserios. As mai putea merge sa
invoc chiar o lipsa de cauza, pe dreptul comun, deci ar putea fi incidente mai
multe aspecte. Sa fiti atenti ca se poate cere anulare pt pret lezionar doar in
termen de un an. Daca am ratat acest termen incerc sa invoc pretul neserios sau
lipsa cauzei pentru transmiterea propreitatii de catre vanzator: se aplica regulile
de drept comun care, pornind de la ideea ca itneresul protejat e unul particular,
atat pt lipsa cauzei cat si pentru cel neserios, sanctiunea care ar trebui sa
functioneze este a nuliatii relative. Deci a nu se confunda pretul disproportionat
cu cel derizoriu (pret excesiv de mic); pretul disproportionat poate sa-si gaseasca

varii explicatii si sa nu duca la desfiintare, dupa cum un pret disproportionat nu

este leziune, fiindca exista leziune doar cand se profita. Sa nu spune niciodata ca
pretul serios este cel care constituie valoarea reala: cel serios este cel care
constituie cauza suficienta. Exista posibilitatea ca pretul sa fie doar simbolic,
totusi contractul fiind considerat de v-c: ex la societatii, cand pretul este simbolic
dar asociatul isi asuma anumita obligatii de a investi etc.
Pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil. 1660: serios si determinat sau
cel putin determinabil, dupa care exista si alte dispozitii incidente legate de
pretul determinat sau determinabil: 1664. Care imi vorbeste de pretul
determinat potrivit imprejurarilor si dispozitii in dreptul comun art 1232. Si 1233
indeosebi. In raporturile dintre profesionisti, chiar daca nu amun pret stabilit
legea imi stabileste anumite criterii pentru a-l stabili. Cum credeti ca s-ar rezolva
urmatoarea situatie?? Partile printr-un inscris sub semnatura privata au vandut
un bun, imobil, spunand ca pretul a fost achitat dar fara sa spuna cat a fost
pretul; ne-reiterand consimtamantul in fata notarului, una dintre parti s-a adresat
instantei pentru a putea sa-si inscrie dreptul in cartea funciara. In dr iti trebuie
act autentic pentru opozabilitate, dar intre parti este valid. S-a pus problema
daca pretul nu a fost prevazut, fiind mentinut ocult, daca un asemnea contract e
valid. Daca ati merge la notar si ati zice vand bunul, dar pretul a fost achitat in
intregime. Se poate determina nulitatea?? Atata timp cat aparea mentiunea ca
pretul a fost achitat? In speta din franta s-a respins solicitarea de nulitate
mergand pe ideea ca chiar daca nu a aparut in instrumentum pretul, din mijloace
externe, probe gen marturisire, s-a putut stabili ce pret s-a achitat. Nu s-ar putea
transmite in dreptul nostru fiindca incheierea contractului nu este doar un
instrument ci este un negotium insusi fiindca legea spune ca constituirea sau
stramutarea se face doar prin act autentic deci pot face dovada doar prin act
autentic; in afara de recunoastere. In fata ei nu mai poti sustine ca pretul nu era
determinat, in absenta unei recunoateri, contractul nu produce efecte deci pretul
trebuie mentionat fiindca este vorba de act translativ de proprietate pt imobil si
nu am cum sa fac altfel dovada; orice imprejurare legata de inscris autentic
trebuie sa o dovedesc prin probe de aceeasi forta
Ce inseamna pret determinat este simplu. Dar ce inseamna determinabil?
Inseamna ca partile au stabilit anumite criterii care sa fie avute in vedere.
Obiective: iti vand tractoarele la pretul de atat pe un tractor- deci toate
tractoarele pe care le am in uzina: cand le numar, am pretul stabilit pe unitate
de masura deci este determinat cand realizez operatiunea de numarare; mai
exista stabilirea pretului proportionala care in functie de randamentul ulterior al
bunului, pretul poate sa sufere anumite ajustari eg. Vand actiunile si stabilesc ca
pretul este atat pe actiune la care se adauga 1% daca beneficiile in anul cutare
vor fi atat si atat. Deci rentabilitatea bunului determina pretul final intre parti.
Este utilizat acest sistem in cesiunea drepturilor patrimoniale privinde drepturile
la proprietate intelectuala cand in functie de succesul editurii ar face sa

sporeasca drepturile autorului. Mai exista o a treia modalitate cand partile

prevad o indexare: clauze de indexare.
Subiective: eg. Pretul este lasat la aprecierea unei terte persoane. 1662.
Stabilirea de catre un tert cand partile nu convin asupra pretului si o lasa la
latitudinea unei terte persoane. 1232 (coroborat cu 1662). Tertul trebuie sa
actioneze corect, diligent si echi-distant. Cine este tertul? Arbitrut? Mandatar?
Antreprenor? Se spune ca este mandatar. Daca avem in vedere ca mandatul are
in vedere inchierea de acte juridice, in realitate este un serviciu deci este o
antrepriza, el este un antreprenor. Se vehiculeaza ca ar fi mandatar, dar in nici
un caz nu este un arbitru si nici nu trebuie sa fie un expert. Ce se intampla daca
acest tert nu stabileste pretul? Am dreptul comun: 1232 alin 2. Deci pretul este
stabilit de catre instanta, in ciuda vointei partilor ca pretul sa fie determinat de
X. daca nu vrea, nu poate etc. imi stabileste instanta. Criticabil textul, dar exista.
Ce se intampla la vanzare? Alin 2. Daca persoana desemnata nu determina
pretul in termenul stabilit, in lipsa, el trebuie sa determine pretul in termen de 6
luni; daca nu se intampla, la cererea partii interesate etc. sesizatie diferentele
dintre 1232 alin 2 si 1662 alin 2??? La 1232 spune ca stabileste instanta. In toate
situatiile vanzarea e considerata incheiata, cand e pretul stabilit de tert, inca la
momentul acordului de vointa, fiindca pretul e considerat determinabil. Daca
tertul nu stabileste pretul: 1662. Instanta practic nu stabileste ea pretul ci il
numeste pe expert, iar ce zice expertul va fi pretul stabilit. Ce zice expertul nu
mai este supus cenzurii instantei. Tertul desemnat voluntar nu trebuie sa fie
expert judiciar. Oare nu ar viza doar raporturile dintre profesionist? Nu putem
sustine punctul de vedere fiindca in materie de profesionisti am prevederile
speciale de la 1233, si prevederile de la 1664 care in opinia mea se aplica doar
profesionistilor. 1232 nu se aplica contractului de v-c. la pretul fictiv si derizoriu
1665 imi spune ca vanzarea este anulabila deci consacra nulitatea relativa. Aici,
imi spune ca daca pretul nu este determinat sanctiunea care intervine este
aceea a nulitatii. Sa ne mai uitam si la 1226 alin 2. Am putea zice ca e nulitate,
dar in speta mea contractul de v-c este incheiat si eficacitatea depinde de
conduita unui tert deci s-ar putea ca nici termenul de nulitate sa fie corect
invocat, ci mai degraba caducitatea contractului fiindca aveam obiectul
determinabil deoarece in caz contrar nu era valida. Pai cum? Am contractul 1 an
de zile valid, dupa care e nul???. Domnul dinca spune ca nulitate absoluta? Fiind
termen de ordine publica de la care partile nu ar putea deroga fiind necesar sa
se securizeze circuitul civil. Trebuie sa stii: avem contrapartida sau nu, deci nu e
vorba de stabilirea pretului, ci intereseaza calitatea de proprietar care
intereseaza nu doar partile implicate. De aceea ar fi termen de interes public. Eu
sustin ca daca e interes privat, securitatea circuitului civil are de castigat.
Ppractic, daca in 6 luni nu ti-a stabilit, de urgenta se stabileste in camera de
consiliu.

Tot legat de criteriul de determinare a pretului se pune problema daca pretul de

catalog practicat de vanzator este unul valid. Deci daca partile prevad ca vand
cantitate de x bunuri la pretul de catalog practicat de vanzator. Este pret
determinat sau nu? Cand vorbesc de determinarea pretului trebuie avut in
vedere ca nu este permis ca stabilirea pretului sa depinda doar de vointa unei
singure parti contractante. Cand fac referire la preturile de catalog, acelea sunt
preturile vanzatorului. Daca se are in vedere pretul de catalog de la mom
incheierii contractului, e ok, dar daca face referire la pretul de catalog de la mom
livrarii acela va fi un pret discretionar, or acest lucru nu este posibil. Aceste
aspecte se pun indeosebi in cadrul contractele de distributie cand se incheie
contracte cadru si apoi urmeaza contracte individuale.
Pretul ofertei concurente: in contracte de distributie cand vanzatorul se obliga
sa-i vand cumparatorului la cel mai bun pret pe care cumparatorul il obtine de pe
piata. te rog sa-mi vinzi la pretul pe care mi-l da X.
Se mai poate stsabili subiectiv atunci cand pretul de vanzare poate fi cel potrivit
cumparatorului celui mai favorizat. Cea mai buna oferta catre un alt cumparator.
Ajungem la 1664. Care in opinia mea vizeaza doar raporturile dintre profesionisti.
Care e pretul la care vand eu codul civil colegei voatre nu poate fi stbilit potrivit
imprejurarilor. Trebuie sa ma raportez la niste factori existenti pe piata care sami permita sa stabilesc existenta unui pret. In raporturile dintre profesionisti am
un pret determinabil in raport de criteriile stabilite de 1664.

Curs 5.
Conditiile de validitate ale contractului de vanzarecumparare.
1 Capacitatea: capacitatea este regula, incapacitatea fiind
exceptia; raman aplicabile generale privind minorii si interzisii;
a Incapacitati speciale:
Incapacitatea sotilor de a incheia contract de vanzare-cumparare
intre ei (nu se mai regaseste astazi); ei nu puteau incheia v-c fiindca
exista o regula a revocabilitatii donatiilor intr-e soti; de principiu
acestea sunt irevocabile, dar cele intre soti sunt revocabile. Codul
civil actual permite revocarea unei donatii doar pe durata casatoriei;
deci era important ca sotii sa nu incerce prin v-c simulata, sa
contravina principiului revocabilitatii donatiilor intre soti.
Art.1031: consacra revocabilitatea donatiilor intre soti;

Art.1033: text care prevede ca este lovita de nulitate o simulatia in care o

donatie incheiata intre soti reprezinta contractul secret in scopul de a eluda
revocabilitatea donatiilor dintre soti. Deci am actul aparent, contractul de vc, dar e doar o aparenta.
Aceasta incapacitate a sotilor a disparut, astfel incat se pot incheia contracte
de v-c intre soti.
Incapacitati de a cumpara:
a cele care loveau cetatenii straini si apatrizii, care pot dobandi
drepturi de proprietate asupra terenurilor, avand in vedere art.44
din Constitutie, in conditiile unor legi speciale si tratate incheiate
de tara noastra pe baza reciprocitate. Trebuie analizata separata
situatia cetatenilor din UE a caror incapacitate a cam disparut,
dar raman cetatenii straini care nu sunt resortisanti ai unui stat
membru UE.
b Cele privind interesul protejarii actului de justitie.
1653: judecatori, procurori, grefieri,notari etc. nu pot cumpara direct sau prin
persoane interpuse drepturi litigioase care sunt de competenta instantei
judecatoresti in a caror circumscriptie isi desfasoara activitatea (sub
sanctiunea nulitatii absolute). Nu intra de pilda arbitrul care judeca la Curtea
de Arbitraj, consilieri la Curtea de Conturi etc.
DREPT LITIGIOS= 1653,alin 3. Proces inceput care se declanseaza printr-o
actiune in justitie dar s-ar putea ca prin cerere recoventionala sa sesizez
instanta cu unele pretentii in stransa legatura cu obiectul dedus judecatii din
actiunea principala fiindca altfel nu-mi accepta cererea reconventionala, dar
si ceea ce cer prin cererea reconventionala sau de interventie inseamna tot
un proces inceput, deci nu doar drepturile vizate prin actiunea principala
sunt incidente. Nu este suficient sa existe iminenta unui proces ci acesta
trebuie sa fie inceput. Care este momentul final? Ce inseamna proces
inceput dar neterminat? Ai cale de atac, acestea fiind cai extraordinare de
atac: ai o hotarare in prima instanta, faci apel, ai hotarare definitiva dar
uneori aceasta poate fi atacata prin cai extraordinare: recurs, revizuire etc.
care pot fi promovate la o distanta mai mica sau mai lunga din momentul in
care hotararea a ramas definitiva. Un asemenea proces, terminat, in care
exista posibilitatea uzarii cailor extraordinare e gata sau nu? Daca am
procesul pe rolul CCR pot cumpara, avand una dintre calitatile enumerate la
alineatul 1, un drept litigios?

!!! Dinca: mai putem dezbate daca o hotarare susceptibila de executare

silita si pt care se poate face contestatie la executare-> drepturile
stabilitate printr-o hotarare susceptibila de executare silita, cand
pot fi transmise? Doar dupa ce s-a executat sau consumat si faza
executarii sau si aici daca am o hotarare care este susceptibila de executare,
termenul general de prescriptie fiind de 3 ani, nefiind executata, sa fie
considerat dreptul in continuare litigios?? Dinca sustine ca trebuie sa facem
diferenta intre hotararile susceptibile de executare si cele nesusceptibile:
cele care nu sunt susceptibile de executare se pot transmite a doua zi dupa
ce se termina procesul, dar cele susceptibile, atat timp cat nu au fost puse in
executare ar trebui considerate ca fiind drepturi litigioase si nu pot fi
cumparate de persoanele de la alin.1
!!! Cocis: am rezerve in aceasta problema fiindca textul spune ca trebuie sa
existe un proces cu privire la existenta si intinderea dreptului; acest drept
este deja stabilit prin hotararea judecatoreasca. Sigur ca prin contestatie pot
cere lamuriri cu privire la titlul pronuntat pentru ca judecatorul sa precizeze
ce voia sa spuna cu privire la intendere dreptului. Dar este excesiv sa spui ca
nu poti dobandi un drept constat prin hotarare judecatoreasca irevocabila
doar pt considerentul ca ar mai fi posibil sa apara un eventual litigiu,
contestatie la executare. Deci as opta pentru ideea ca desi, ar fi o hotarare
susceptibila de executare, din mom ce este irevocabila nu mai este un drept
litigios. Daca se face contestatie la executare care ar privi elemente
subsumate de intinderea dreptului, sa renasca acea incapacitate; dar pot
face contestatie si fiindca nu m-a citat executorul corespunzator, deci sa
invoc ceva procedural. In masura in care fi vorba cu privire la intinderea
drepturilor, la titlu, renaste incapacitatea, dar nu intotdeauna ar trebuie sa
fie constituita acea incapacitate. Nu pot sta la infinit cu aceasta
incapacitate, doar fiindca e posibil ca atunci cand se pune in executare
hotararea, sa se faca contestatie la executare. Nu poti spune ca exista
incapacitate intre momentul hotararii irevocabile si cel al
contestatiei la executare: eu zic ca nu mai este un drept litigios!!!.
In ceea ce priveste posibilitatea de promovare a cailor de atac: Recurs:
termen scurt, ai putea considera ca dreptul inca este unul litigios. La fel
pentru contestatia in anulare care trebuie formulata in termen scurt. Dar
pot avea cauza de revizuire din nu stiu ce motive, si atunci ce rost are.
!! Putem accepta, de principiu, ca atunci cand exista posibilitatea
exercitarii unei cai de atac, sa vorbesc pentru o perioada scurta, de
aceasta incapacitate de a cumpara un drept litigios.

In ceea ce priveste decizia CCR: cred ca si aici dreptul poate fi

considerat litigios, fiindca chiar daca s-a terminat procesul in fata
instantelor de drept comun, chiar daca nu poti influenta decizia
CCR, este inca un proces care nu e practic terminat, si e susceptibil
de o cale de atac, fiindca in masura in care CCR ar da o hotarare de
constatare a neconstituionalitatii se reia circuitul procesual.

Ce fel de cauze trebuie sa fie? O actiune posesorie sau actiune in

granituire intra in campul de aplicare? Legea vorbeste despre existenta unui
drept: dar in actiune posesorie se protejeaza stare de fapt, deci nu intra. La
granituire este vorba de cat se intinde dreptul de proprietate: deci intra.
Notarul public, judecatorul, grefierul etc. pot cumpara un drept litigios in
romania? Da, dar se pune problema determinarii ariei geografice pentru care
functioneaza incapacitate; pentru cei de la ICCJ pe toata tara, dar in caz
contrar esti limitat la circumcriptia curtii de apel la care activezi. Aceasta
prevedere este valabila pentru toate categoriile, inclusiv pentru avocati dar
raportat la Baroul de care apartii.
ALIN.2 ART.1653: EXCEPTIE: ratiune: desi esti judecator, procuror etc. poti
cumpara cota succesorala sau cota de proprietate, ratiunea fiind evitarea
starilor de coproprietate. Daca ai drept de proprietate asupra unui bun, se
justifica interesul tau pentru ca doresti sa nu existe stare de coproprietate
asupra bunului, ci sa il detii in integrum.
Lit.b: pot fi interesat sa cumpar un asemenea drept, in ideea sa compensez
cu cel impotriva caruia se invoca dreptul. Compesanre intre creanta mea si
datoria cumparata.
Lit.c: deci am un bun care este afectat de ipoteca si cumpar creanta
creditorului ipotecar tocmai pentru a nu-mi urmari bunul asupra caruia
primeaza ipoteca.
Aceste situatii de exceptie sunt preluate de la cele in care erau prevazute
cazuri in care nu se putea exercita retractul litigios sub codul Napoleon:
nu mai este mentinut in prezent; era un istrument care ii permitea unei parti
contractante sa stinga un litigiu in masura in care se vindea un drept litigios
si se vinde in scop speculativ; deci tocmai pentru moralizarea raporturilor
juridice civile s-a pus la indemana unei parti contractante invocarea
retractului respectiv stingand procesul respectiv: daca era un litigiu: creditor
A are 10 lei impotriva lui B; si A vinde creanta lui catre C la 5 lei; interesul lui
C: domnule eu dau 5 lei si obtin pana la 10 lei. I se permitea lui B sa stinga

litigiul cei 5 lei si niste cheltuieli, deci nu mai era obligat sa plateasca cei 10
lei. Acest mecanism nu functiona in vanzarile comerciale fiindca ideea de
specula este subinteleasa: NCC nu mai face diferenta intre comerciant sau
nu, si probabil ca s-a simtit nevoia sa elimine retractul.
c 1654. 1)Mandatarii pentru bunurile pentru care sunt insarcinati
sa le vanda cu exceptia de la 1304. Deci practic 1304
reglementeaza contractul cu sine insusi cand actionezi in calitate
atat in nume propriu, ca parte, cat si ca reprezentant al
mandantului. Contractul incheiat cu sine insusi in nume propriu
este anulabil, numai la cererea reprezentatului, in afara cand s-a
permisa sa cumpere chiar prin actul de reprezentare sau cand
conditiile contractuale sunt atat de bine reprezentate incat nu se
pune problema ca mandatarul sa actioneze in defavoarea celui
pe care il reprezinta. Deci am aceasta regula ca nu poti
cumpara bunul celui care te-a insarcinat sa-l instrainezi in
afara de cazurile de la 1304.
2)Parintii, tutorii, curatorii pentru bunurile
persoanei pe care le reprezinta pentru conflictul de interese
care poate sa apara intre reprezentant si bunurile minorului sau
incapabil.
3) lit c. functionarii publici, judecatorii-sindici,
practicienii in insolventa etc.
Pentru primele doua cazuri, sanctiunea este nulitatea
relativa, iar pentru lit c nulitatea absoluta.
Incapacitati de a cumpara. 1655
Alin 1. Mandatarii, parintii, functionarii etc. : ideea este: incapacitate de a
vinde in conditiile in care pretul ar proveni din exploatarea sau administrarea
patrimoniului cu privire la care persoanele amintite isi exercita atributiile,
tocmai pentru a evita un conflict intre interesul vanzatorului si situatia in
care pretul de achizitie ar proveni din vanzarea si exploatarea bunului sau
patrimoniului administrat.
Ar trebui sa fie tot o nulitate relativa, dar depinde daca avem in
vedere lit c sau pe cele de la a/b. in functie de interesul protejat.
!!!Luminita: Incapacitatea se aplica si fiduciarului din moment ce el este
titularul dreptului de proprietate temporar?

!!!Cocis: administrarea nu trebuie sa o faci in interes propriu ci in interesul

persoanei a carui bun urmeaza sa se vanda; deci sumele sa provina din
exploatarea bunului si patrimoniului pentru altul. Trebuie sa am in vedere ca
incapacitatea, fiind o situatie de exceptie trebuie mentionata in terminis iar
1655 nu mentioneaza aceasta ipoteza.

2 Consimtamantul:

sa stiti pentru examen ceea ce trebuie sa

stiti in general despre viciile de consimtamant. Trebuie sa stiti ca exista
si leziunea ca modalitate care poate interfera cu incheierea unei v-c in
ipoteza in care pretul nu se situeaza la nivelul valorii bunului si nu
exista motive care sa justifice acest dezechilibru. Nu sa fie pret
derizoriu, fiindca atunci am nulitate, dar pot avea situatie in care am
pret derizoriu dar nu-l pot desfiinta dar il pot desfiinta pentru leziune
daca ma incradrez pe 1222 NCC.

a Promisiunea unilaterala de vanzare: contract, in principiu

unilateral, promitentul angajandu-se sa vanda un bun la mom la care
beneficiarul se decide sa cumpere. Uneori isi poate asuma obligatii si
beneficiarul: cand se obliga sa plateasca o indemnizatie de imobilizare
pentru mentinerea bunului si a promisiunii un anumit interval de timp
la dispozitia sa, promitentul vanzator poate sa-i pretinda plata unei
obligatii de indemnizare. In acest moment contractul devine
sinalagmatic astfel ca daca el nu ar plati acea indemnizatie,
promitentul poate sa recurga la mecanismul rezolutiunii (unilaterala/ in
instanta) invocand ne-executarea obligatiei beneficiarului.
Indemnizatia de imobilizare: din moment ce exista o clauza de
legala de inalienabilitate, care mai este rostul ei? Pai s-ar putea ca
promitentul vanzator, ab initio sa nu intre in acest raport decat daca
se plateste o indemnizatie. Evident ca si fara unei asemenea
indemnizatii bunul ramane la disponibilitatea benfeciarului fiindca
am efectul legii. Aceasta suma nu este o clauza penala sau de
dezicere , nu este un pret al dezicerii (pretul dezicerii ar permite
celui care face plata sa se dezica eventual de contract, ceea ce nu
este cazul); ratiunea pentru care plateste aceasta suma este
mentinerea bunului la dispozitia beneficiarului.
Ipoteza: pot incheia promisiunea de vanzare pe un an de zile.
Primesc o indemnizatie de imobilizare dar dupa o luna vine
beneficiarulu promisiunii si zice ca intelege sa nu-si mai exercite

dreptul constituit. Ar putea pretinde restituirea unei parti din suma?

Daca se incheie vanzarea suma este considerata a fi parte din pret,
dar daca nu se incheie ea va ramane primita de vanzator. Daca
renunt cu mult inainte de expirarea termenului pt care s-a convenit
plata indemnizatiei, ar avea dreptul la o reducere a indemnizatiei?
Clauza penala poate fi moderata de judecator, dar indemnizatia nu;
in schimb s-ar putea ridica o problema de cauza pentru efectuarea
platii atata timp cat am dat banii sa se mentina promisiunea la
adresa mea 1 an de zile dar eu mi-am exercitat dreptul la o luna
dupa incheierea contractului. Practica franceza respinge aceasta
ideea, iar la noi nu s-a pus problema.

Diferenta fata de:

1 Oferta. Oferta este act unilateral. Importanta diferentierii fata
de promisiunea unilaterala: daca se revoca oferta cu termen ti
se naste obligatia sa platesti daune interese, daca intervine
revocarea pana la momentul la care intervine acceptarea
beneficiarului. Deci oferta fara termen poate fi revocata in
anumite situatii, dar chiar daca o revoci poti sa platesti daune
interese.
Pentru blondele si brunetele si roscatele si unii care au cojones: a cam balbait aici si a tot schimbat
intre oferta cu termen si cea fara termen. Am ascultat de cateva ori dar tot nu am inteles. Cei care
vedeti chestia asta, si sunteti dornici, va rog sa cautati o lamurire si sa o puneti cand o gasiti, la
comentarii. Revocabilitatea ofertelor: cu termen/ fara termen, care sunt revocabile?

Decesul ofertantului sau al beneficiarului influenteaza oferta? NU, CA

REGULA. O poate influenta daca oferta este facuta doar in favoarea uneia
dintre parti, dar promisiunea fiind un contract cu valoare patrimoniala nu
este influentata de decesul beneficiarului, se transmite la mostenitori. Partile
pot sa prevada ca in cazul unei promisiuni, aceasta sa fie valabila atat cat
timp se afla in viata beneficiarul si nu se mai transmite catre mostenitori, dar
imi trebuie clauza contractuala speciala.
2 Pactul de optiune: conventie prin care se fixeaza oferta. O
mentin la dispozitia benficiarului pactului iar cand intervine
acceptarea se formeaza contractul de v-c. La promisiune, am
doar una sinalagmatica, dar nu se incheie contractul deci este
nevoie de o noua manifestare de vointa. La pact, acceptarea
duce la formarea contractului de v-c.
La pact am prevedere care spune ca oferta si acceptarea sa aiba
conditiile cerute pentru contractul de v-c. 1278 alin 5

Cum diferentiez promisiunea unilaterala de vanzare de pactul de optiune? Si

la pact si la promisiune elementele sunt determinate. Promisiunea
prefigureaza tot ce inseamna contractul.

Le diferentiez foarte greu:

Promisiune: promit sa vand atunci cand te decizi sa cumperi
Promisiunea unilaterala cu privire la teren, este valida daca e
incheiata prin inscris sub semnatura privata? Daca o discutam
logic si rational, odata ce ti-ai manifestat consimtamantul pentru
promisiune ajungi la consecinte care ti se intampla daca iti manifesti
consimtamantul pentru proprietate: pierzi proprietatea. Daca eu inchei
la coltul strazii, ma prinde in graba si eu semnez; ma da in judecata si
ma intreaba judele daca am semnat, mai esti de acord? Nu!!...ajung sa
pierd proprietatea. De ce le-a reglementat legiuitorul pe amandoua din
moment ce imi trebuie forma autentica pentru amandoua?

1669: la ce se refera daca toate celelalte conditii de validitate

sunt indeplinite?
Ne uitam si la 1278-1279.
Alin1- da senzatia ca ar fi afectata validitatea promisiunii, de referire la
modalitatea de executarii a promisiunii. Deci promisiunea sa contina toate
acele clauze in lipsa carora nu s-ar putea executa promisiunea. Dar nu e
chiar asa.
Alin2- ramane dilema privind forma promisiunii. Putem discuta daca aceasta
forma este doar o cerinta necesara pt pronuntarea unei hotarari care sa tina
cont de act autentic sau este o conditie de validitate in general, nu doar o
conditie de executare silita. Am nevoie de ea pentru promisiune
valabila sau pentru ca nu as putea obtine executarea silita in
natura? Ma intereseaza fiindca daca e o conditie de forma nu se pune
problema nici platii de daune-interese pe temei contractual (aceasta
inseamna sa executi prin echivalent ce nu ai executat in natura); ai de
executat prin echivalent daca ai un contract valabil, dar daca nu e valabil
nascut nu mai trebuie sa executi nici prin echivalent.

Ideea ar fi ca promisiunea pt imobil: valabila indiferent de forma, dar

pentru executare ai nevoie de forma autentica.
L7/1996 prin OG. 12/2013 art 24 alin 5.: promisiunea de a incheia
un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului
sau un alt drept real asupra acestuia, precum si actele de lipire sau
alipire din cartea funciara se incheie in forma autentica sub
sanctiunea nulitatii absolute. In momentul in care s-a supus
aprobarii de catre Parlament, s-a eliminat: am putea trage concluzia
ca din moment ce chiar legiuitorul a eliminat-o inseamna ca nu mai
vrea cerinta de validitate forma autentica.
Dar vine L17/2014 care vizeaza terenurile din extra-vilan si in
articolul 5: pentru obtinerea unei hotarari care sa tina loc de act
autentic, contractul trebuie incheiat in forma autentica. Deci si
legiuitorul a impus cerinta formei de instrainare pentru forma
autentica privind terenuri agricole extra-vilan.
!!!COCIS: a plati daune interese pe temei contractual inseamna a executa
prin echivalent ceea ce nu a executat in natura; ca promitent vanzator
consecintele sunt aceleasi: ca pierd proprietatea sau valoarea pe care nu o
mai obtine beneficiarul, consecintele sunt la fel de drastice.Care e ratiunea
incheierii in forma autentica: merg la notar si el imi atrage atentia ca pierd
proprietatea. Daca inchei promisiunea, pot ajunge la aceeasi consecinta. Ca
nu-i mai dau terenul dar imi ia el banii, e acelasi lucru. Atunci ori protejez
consimtamantul promitentului vanzator pana la capat si impun cerinta formei
scrise pentru orice promisiune. Aceasta disociere intre executarea silita si
plata de daune-interese nu este justificata: de ce sa nu dau efectul sa se
pronunte inclusiv hotararea care sa tina loc de act autentic?? De ce pt un
teren agricol extra-vilan promisiunea sa fie valabila in conditii de forma, iar
pentru cel intra-vilan care e si mai valoros, promisiunea ar fi valida fara
conditii de forma cu consecinta de daune-interese. Ori admit ca conditia e
valabila fara conditie de forma si recunosc dreptul de pronuntare a unei
hotarari care sa tina loc de act autentic, ori merg pe ideea nulitatii ca
promisiune si sa nu produca nici un efect, nici plata de daune-interese. In
contradictie aceasta opinie cu promisiunea privind terenurile din extra-vilan.

Revenim la diferentierea
pactul de optiune (finally)

dintre

promisiune

si

Le execut in acelasi fel? Eu beneficiar al promisiunii din pact, vreau

sa cumpar dar DVS. Nu mai vreti sa vindeti. Nu am nici un mijloc?

Pot cere si la pact pronuntarea unei hotarari? Am interes? La pact,

contractul e gata incheiat dar la promisiune trebuie sa obtin
pronuntarea unei hotarari care sa tine loc de act autentic. La pact,
in caz de dezacord cer judecatorului constatarea v-c la momentul la
care a intervenit comunicarea acceptarii. Intr-un caz instanta
constata incheierea iar la celalalt caz hotararea este contractul.
Ce drepturi se nasc din cele doua?
- Din amandoua se nasc drepturi potestative:
modul de
exercitare scapa cenzurii instantei fiind o putere
recunoscuta beneficiarului de a decide o situatie juridica;
persoana respectiva decide daca se incheie sau nu.
- Promisiunea da nastere unei obligatii de a face, de a incheia in
viitor un contract.
Ipoteza: notar- o promisiune sinalagmatica de v-c, va imaginati si in alte
ipoteze decat cele in care ar avea loc conversiunea actului: nu am forma
autentica si o iau ca o promisiune de v-c valabil incheiata? Pot exista si alte
situatii in care sa inchei promisiunea de vanzare chiar in forma ceruta? Pot
incheia promisiunea de v-c in forma autentica?
Eg. Imi pastrez drept de dezicere si este mai comod sa inchei doar o
promisiune, daca beneficiarul nu are bani
Ipoteza: promisiune de vanzare unilaterala si nu prevend un termen in care
sa opteze beneficiarul:
1278- nu am prevedere in materia promisiunii de a contracta. La pact,
oricare dintre parti se poate adresa instantei. Beneficiarul sa stie in ce
termen poate opta iar promitentul sa nu ramana legat la infinit.
1182- alin 2 si 1415 NCC. Avand in vedere aceste texte, care ofera cadrul
general, si ca pentru pactul de optiune legiuitorul permite stabilirea
termenului de catre instanta pe calea ordonantei presedintiale, firesc ar fi ca
si in absenta unei prevederi de natura celei consacrate de 1278 alin 2, prin
analogie si aplicarea textelor de cadru general sa recunosc si in cadrul
promisiunii posibilitatea adresarii instantei pentru stabilirea termenului. Prin
faptul ca nu au stabilit termenul nu pot zice ca contractul e nul, ca nu s-ar
putea executa.
Si la pact si promisiune (bilaterala si unilaterala) este importanta
opozabilitatea prin notarea promisiunii in CF:

906: REGLEMENTEAZA notarea promisiunii si a pactelor de

optiune. Nu va foloseste la nimic pactul sau optiune, decat
la eventuale daune interese, daca nu mergeti sa le faceti
opozabile, dand nastere prin aceasta si inalienabilitatii
legale.
Deci contractul e valabil si fara termen dar nu poti nota
un ante-contract sau promisiune daca nu este prevazut
termenul in care ar umar sa se execute respectivul
contract.
Deci poate fi oricand notat de la momentul incheierii pana cand
expira termenul dar mai tarziu de 6 luni de la expirarea
termenului pentru care s-a prevazut promisiunea sau pactul> in
conformitate cu alin 2 de la 1669 dr la actiune se prescrie in
termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat;
este un termen de prescriptie, susceptibil de intrerupere
suspendare. Predarea bunului care constituie obiectul antecontractului, si detinerea bunului de catre benficiar constituie
recunoastere a dreptului in favoarea acestuia, intrerupe termenul
de prescriptie deci pot merge si dupa 6 luni; problema e ca la CF
mi-am facut opozabil actul dar ei dupa 6 luni l-au radiat. Deci eu
sunt in termen, poate datorita intreruperii, deci ma pot adresa si
dupa 2-3 ani daca mi s-a intrerupt termenul de prescriptie. Dar
ce fac cu notarile care dupa cele 6 luni se radiaza din oficiu.
Dupa aceea ma pot trezi ca acelasi bun e vandut altuia care
merge si se noteaza si zice ca am fost radiat, deci doar dreptul
lui e actual.

Cursul 6

In cazul pactului de optiune consimtamantul dat este cel pentru

incheierea contractului de v-c, in timp ce la promisiunea unilaterala este
nevoie de inca o manifestare de vointa pentru incheierea contractului de v-c,
astfel ca la momentul la care ar interveni acceptarea se incheie doar o
promisiune sinalagmatica de v-c si nu un contract, spre deosebire de pactul
de optiune care fixand oferta, in mom acceptarii se incheie contractul de v-c.
in plan juridic se traduce si prin aceea ca in masura in care promitentul
nu intelege sa recunoasca drepturile beneficiarului, in cazul pactului
de optiune te adresezi instantei judecatoresti si ceri sa se constate
ca a intervenit un v-c in timp ce la promisiune unilaterala sau

sinalagmatica, nedarea consimtamantului pentru incheierea contractuluid de

v-c se sanctioneaza prin darea unei hotarari care sa tina loc de act autentic.
In opinia mea, trendul care se poate intrezari, anume, sa se recunoasca
validitatea ante-c si a promisiunilor cu privire la terenuri, in masura in care
nu au forma autentica, sa se recunoasca dreptul doar la daune interese, iar
daca are forma autentica sa se poata da o hotarare care sa tina loc de act
autentic. Mie nu mi se pare justificat acest trend intrucat plata daunelorinterese este tot o forma de executare, dar nu in natura, ci este o
executare prin echivalent, dar tot executare se cheama, cu lipsirea
garantiilor de care beneficiaza promitentul vanzator la momentul la care se
prezinta in fata notarului si ii atrage atentia cu privire la consecintele actului
pe care le incheie. Atunci spuneam ca fie recunoastem validitatea
promisiunilor sub semnatura privata, cu ambele consecinte, pronuntarea
unei hotarari si plata de daune-interese, fie nu o recunoastem deloc. Vointa
legiuitorului a fost aceea de a da eficienta promisiunilor sub semnatura
privata. La terenurile din extravilan, pt pronuntarea unei hotarari care sa
tina loc de act autentic, promisiunea trebuie sa imbrace forma autentica.
Exista,in cazul promitentului cumparator, un drept de ipoteca pentru
suma platita, consacrata de art 2386 alin 2. Adeseori sunt numeroase
cazuri de ne-executare a promisiunilor de vanzare, de catre cei care dezvolta
diverse afaceri imobiliare. PT a beneficia de aceasta prevedere trebuie sa ai
notata in CF promisiunea de instrainare. Daca nu e notata, intri in concurs cu
drepturile de ipoteca ale altor, inclusiv ale antreprenorului si atunci, daca
antreprenorul, stie de dinainte de incheierea afacerii ce se intampla, isi
noteaza ipoteca s-ar putea sa nu-ti mai foloseasca aceasta ipoteza legala
oferita de lege.
SPETA: o societate cu care ai contractat, o promisiune de v-c, intra in
insolventa. De regula succesul planurilor de redresare se masoara sub 10%
iar cei care primesc sume de bani primesc cel mai adesea niste sume absolut
inutile. Aici, daca ai promisiune de v-c, cu privire la teren, deci imobil care
urma sa se construiasca si banca avea un drept de ipoteca, pe care a inscriso pe teren si ceea ce urma sa se edifice. Legiuitorul, prin legea insolventei, a
prevazut, obligatiile rezultand dintr-o promisiune bilaterala cu data
certa (cerinta impusa actelor sub semnatura privata, pentru a nu
exista o tentatie de ante-datare), anterioara deschiderii procedurii
in care promitentul vanzator.... vor fi executate de catre
administratorul judiciar, la cererea promitentului cumparator daca:
pretul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data
cererii iar bunul se afla in posesia cumparatorului, pretul nu este

inferior valorii de piata a bunului, bunul nu are o importanta

determinanta pentru reusita unui plan de re-organizare; exista
posibilitatea sa se execute in pofida faptului ca nu esti printre creditorii
privilegiati. Esti si tu un creditor garantat real, si alin 2 imi spune ce se
intampla cu cei care aveau preferinta pentru a putea fi incheiat
contractul de vanzarea cu promitentul cumparator in conditiile alin
1, administratorul judiciar va asigura respectarea urmatoare
drepturilor drepturi pentru creditori: LEGEA 85/2014, art 131.
se pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic de instrainare. Se
poate ridica o problema care sa tina loc de validitatea acestui act? Hotararea
este un contract care trebuie sa indeplineasca toata conditiile de validitate
ale contractului de v-c. poti desfiinta un contract suplinit printr-o hotarare
judecatoareasca invocand un motiv de nulitate? Daca ai fost sub violenta
cand ai incheiat promisiunea si inca te afli; deci exemplul violentei care ar
putea exista la mom incheierii primisiunii si sa persiste pe parcursul
executarii silite; ar fi firesc sa-i recunosti persoanei dreptul de anulare a
contractului. Dar daca de pilda as avea un motiv de nulitate absoluta, pe
care judecatorul este obligat sa-l invoce din oficiu. Oare prin pronuntarea
hotararii care tine loc de act autentic, se curata un act viciat? Din mom ce sa pronuntat hotararea, judecatorul avand obligatia sa verifice din oficiu
motivele de nulitate absoluta? Nu poti spune ca implicit a rezolvat problema.
Ar fi absurd sa permit invocarea motivelor de nulitate relativa de care
judecatorul nu ar putea lua act dar in acelasi timp sa nu permit invocarea
motivelor de nulitatea absoluta; Deci nu inseamna ca nu se poate pune in
discutie respectiva validitatea a hotararii care tine loc de contract de v-c.
Daca o parte invoca lipsa cauzei, dar judecatorul ia act de aceasta, o
analizeaza si s-a pronuntat, aia ramane batuta in cuie fiindca beneficiaza de
auritate de lucru judecat. Dar prin simpla pronuntarea a unei hotarari partile
nu pierd posibilitatea de a invoca lipsa de validitate a contractului.
Pot partile contractante sa transmita pozitia lor juridica care rezulta
din incheierea promisiunii? Foarte adesea persoane care doreau
achizitionarea de imobile puneau interpusi, si ramanea aceste intermedieri.
Putea acel beneficiar al promisiunii sa cedeze pozitia juridica din antecontract in favoarea celui care urma sa devina proprietar de teren si sa se
incheie direct contractul intre promitent si acest beneficiar? E permisa
cesiunea de contract? Nu am nimic special si aplic regulile de drept
comun in sensul ca trebuie pt cesiune de contract si acordul celuilalt
co-contractant. Sigur ca daca exista un acord care de regula se cerea
prealabil in momentul in care tu inchei promisiunea stiind ca vrei sa o

transmiti mai departe, treci o clauza in temeiul careia prevezi permisiunea de

a transmite drepturile si obligatii pe care le ai legat din contractul respectiv.

Pactul de preferinta.
CE ESTE? Cum il diferentiem fata de promisiunea unilaterala de vanzare? Nu exista
decizie de a vinde ci practic in masura in care va vinde, promitentul se obliga sa
prefere un anumit beneficiar. Prin intermediul pactului de preferinta eu restrang
dreptul de a alege al promitentului vanzator in sensul ca inainte de a alege sa
vanda unui alt cumparator el trebuie sa ma intrebe pe mine daca vreau sa cumpar.
Este un contract conditionat? Adica, promit sa te prefer daca ma decid sa vand. Este
un contract afectat de decizia suspensiva a luarii deciziei de a vinde? Daca ar fi
contractul nostru afectat de conditie acest contract nu ar putea produce nici un
efect. Or pactul de preferinta produce efecte chiar de la mom incheierii lui. Pactul de
preferinta produce obligatia de a nu intreprinde nimic prin care sa golesti de
continut pactul de preferinta.
1

Care ar fi soarta unui contract prin care promitentul dintr-un pact de

preferinta ar incheia un contract de locatiune? Ar afecta implicit dreptul pe
care urmeaza sa-l dobandeasca beneficiarul la momentul la care el ar decide
sa vand fiindca l-ar dobandi afectat de acest contract si poate el nu este
interesat de suma obtinuta din chirie. Iata cum pot vorbi de existenta unei
obligatii de a mentine inca de la momentul incheierii.
Pactul de preferinta nu este un contract afectat de conditie
suspensiva.
Noi stim ca conditia este un element accesoriu al unui contract, ori aici eu as
face din conditie un element de baza, fara sa vorbim ca nu pot
consimtamantul sa-l privesc ca un element adiacent contractului.
Pactul de preferinta este un contract unilateral care da nastere la
obligatii doar in sarcina promitentului .

Care este durata de timp pentru care se incheie pactul de

preferinta? Trebuie sa vedem daca pactul este un contract de sine statator sau
insoteste un alt contract. Cel mai adesea insoteste un alt contract iar daca partile
nu prevad o durata pentru care sa dureze promisiunea din pact, se poate sustine ca
partile au avut in vedere ca pactul sa produca efecte atat timp cat contractul
respectiv este in fiinta: daca eu acord un pact de preferinta chiriasului se subintelege ca acel drept de preferinta oferit chiriasului este doar pe durata cat are
aceasta calitate de chirias. Daca e vorba de o conventiei distinca, deci care nu
insoteste un alt contract, in aparent am putea spune ca oricand, din mom ce nu
este fixata o limita de timp, beneficiarul pactului se va putea prevala de dreptul sau.
Eu cred ca data fiind preocuparea legiuitorului, in contractele in care nu este

prevazut un termen, si permisiunea acordata partilor de a se adresa instantei, ca

instanta sa stabileasca un termen in care sa se exercite aceste drepturi, cred ca
aceeasi solutie este aplicabila si in materia pactului de preferinta fiindca nu poti
lasa legat la infinit promitentul din pact care nu a precizat un termen pe care sa
poata fi exercitat.
Care e diferenta dintre dreptul potestativ si cel de creanta?
Dr. potestativ= puterea titularului de a decide asupra unei situatii juridice.
Dreptul de preemtiune reglementat de ARt. 1730-> imi spune cine este
preemtor si ca prevederile din aceasta sub-sectiune sunt generale care se aplica
atunci cand nu exista norme legale sau conventionale derogatorii de la ceea ce
consemneaza textul. Alin 3-> in masura in care se face oferta care a fost refuzata
de catre titularul dreptului de preemtiune acest titular nu va putea emite pretentii
cu privire la un bun care a fost instrainat si cu privire la care ii fusese lansata o
oferta si cu privire la care in termen de 10 zile la mobile sau 30 la imobile nu a
acceptat oferta respectiva.
Ce facem in situatia in care pactul este nesocotit si promitentul
instraineaza bunul cu nesocotirea pactului?
La promisiuni e simplu: daca promisiunea e cunoscuta cel care cumpara este
de rea-credinta, ignora promisiunea, dau prioritate beneficiarului promisiunii
daca isi facuse dreptul opozabil.
La pactul de preferinta: stiu ca exista dar e posibil sa nu intereseze (eg. Nu
are bani, sau nu ii are in mom acela); deci eu stiu ca exista, dar cu toate
acestea cumpar. In Jurisprudenta franceza s-a construit un sistem prin care sa
se permita subsituirea beneficiarului pactului in drepturile co-contractantului
cu care a incheia cotractul de v-c. Se dobandea pozitia juridica a
cumparatorului din acel contract. Asta in varianta in care acel cumparator era
calificat ca fiind de rea-credinta. Cine era considerat de rea- credinta? Nu
doar cel care stia de existenta pactului dar trebuie sa stii si despre intentia de
exercitare a dreptului de preemtiune. Daca nu aveai aceste conditii intrunite
atunci incalcarea pactului dadea nastere la daune-interese fiindca in codul
francez, si al nostru vechi, ne-indeplinirea obligatiilor de a face se sanctiona
cu daune-interese. 1731-> deci poti incheia contractul de v-c

numai sub conditia suspensiva a ne-exercitarii dreptului de

preemtiune. Deci ai incheiat contractul de v-c, in masura in care nu
se exercita dreptul de preemtiune drepturile cumparatorului se
consolideaza iar daca se exercita dreptul de preemtiune, realizandu-se
conditia suspensiva rezolutorie in ceea ce priveste contractul incheiat
intre cumparator si vanzator, acel contract se desfiinteaza si intervine
contractul dintre vanzator si beneficiarul pactului de preferinta.

Intrebare: stiu ca exista un drept de preemtiune, merg la notar si scriu ca

prezentul contract este incheiat sub conditia suspensiva a ne-exercitarii dreptului de
preemtiune. Dar daca nu scriu nimic? Ce se intampla cu respectivul contract?
Conditia nu trebuie prevazuta in mod expres? De aici alta intrebare: e incheiat sub
aceasta conditie suspesinva 1733-> TREBUIE sa cer anularea contractului din
promitent si beneficiar, eu titular al dreptului de preemtiune care vreau sa exercit
dreptul? Sunt doua chestiuni distincte: pot subintelege conditia suspensiva sau
vanzarea este valabila si afectata de conditie doar daca au prevazuta? Cred ca
poate fi subinteleasa chiar daca nu au prevazut-o daca dreptul dre preemtiune era
cunoscut; incheierea v-c prezuma faptul ca partile au avut in vedere sa produca
efecte sub conditia ne-exercitarii dreptului de preemtiune. TREBUIE sa ceara
anularea contractului dintre promitent si cumparatorul initial? Prin jocul conditiei se
produce desfiintarea contractului initial si imprejuararea considerarii incheiate a
contractului dintre promitent si preemtor. O eventual actiune in anulare ar fi
respinsa ca lipsita de interes fiindca contractul s-ar considera incheiat intre el si
promitentul vanzator in aceleasi conditii, mai putin doua: contractul respectiv nu
mai este considerat a fi incheiat sub conditia suspesiva, iar cealalta diferenta o da
ART.1736-> cu alte cuvinte preemtorul nu beneficiaza de termenele de plata de
care beneficia cumparatorul initial; AR PUTEA FI O MODALITATE DE ELUDARE A
DREPTULUI DE PREEMTIUNE FIINDCA PREEMTORUL TREBUIE SA FACA PLATA LA
MOMENTUL INCHEIERII.

Intrebare: ce explicatie dati ultimei parti 1733-> cine este tertul de bunacredinta? Colega spune cel care nu stia de existenta dreptului de
preemtiune: pai daca nu stiam, inseamna ca nu se poate desfiinta contractul;
dr. de preemtiune trebuie facut cunoscut; prin sistem de publicitate
(aegrm,cf etc.) acolo unde am; in materie de imobile pot aplica aceasta
prevedere? NU, pt ca am sistem de publicitate al CF pe care sunt obligat sa-l
cunosc; o sa fie rare situatiile in care aplic prevederile privind tertul de buna
credinta; daca tertul stie de existenta pactului de preferinta, el nu mai e de
buna credinta iar daca nu stie si nici nu trebuia sa stie pactul nu mai ii este
opozabil si nu se mai poate produce acest efect subrogator (care nu e tocmai
subrogator fiindca contractul se desfiinteaza si se considera incheiat intre cei
doi).
!!!!!!!!!!!Trebuie pactul de preferinta sa contina referiri la pret? Nefiind o promisiune, care trebuie sa-l contina, la pact, ne-fiind o promisiune de
v-c, elementul privind pretul poate sa lipseasca.
Cum se exercita dreptul de preemtiune: firesc ar fi fost sa se prevada
situatia fireasca de exercitare a preemtiunii; pot exercita acest drept inainte
de incheierea unui contract cu tertul, sau dupa. Situatia fireasca ar fi cea sa
se exercite inainte dar legiuitorul prin 1731 ma baga in a doua ipoteza. Logic

si firesc ar fi fost ca initial sa-mi reglementeze oferta si acceptarea, nu sa ma puna

intr-o situatie atipica cand deja s-a incheiat o conventie cu o terte persoana.
1732-> imi spune ca vanzatorul trebuie sa notifice preemtorului contractul pe care
l-a incheiat si aceasta notificare cuprinde chiar termeni si conditiile vanzarii precum
si locul unde este situat bunul etc.
Acest element al pretului si faptul ca este obligat titularul dreptului de
preemtiune sa consemneze si pretul la momentul la care este exercitat
dreptul de preemtiune, poate fi o piedica in calea titularului de a-si exercit
dreptul. Uneori, este posibil ca aceasta comunicare sa nu fie facuta direct
vanzatorului si am aici situatia de CF 1737-> se poate face notificarea
acceptarii dr de preemtiune direct biroului de cf; deci in masura in care
dreptul preemtorului este notat in CF notificarea facuta in termen biroului de
CF inlocuieste notificarea prevazut la art 1732 alin 2. RAMANE regula ca se
comunica direct, sau acceptul beneficiarului catre vanzator, dar exista si
modalitatea comunicarii prin intermediul biroului de cf. Termene:10 zile sau
30 daca este vorba de imobile
Intrebare: ce se intampla in situatia in care decedeaza titularul dreptului de
preemtiune? Se transmite catre succesori? 1740-> CU ALTE CUVINTE, SE
TRANSMITE CATRE MOSTENITORI DREPTUL DE PREEMTIUNE? Daca cei 5 ani au
expirat, de la data constituirii? Regula ar fi incetarea odata cu decesul titularului
iar in mod exceptional se transmite daca nu au trecut 5 ani din momentul
constituirii daca a fost constituit pe termen.
1739-> indivizibil si nu se poate ceda: sa zicem ca am doua terenuri
alaturate si am constituit un drept de preemtiune cu privire la unul dintr aceste
terenuri. Fac o alipire cu privire la aceste terenuri dupa care vand un singur
teren, care practic cuprinde si imobilul cu privire la care s-a constituit dreptul de
preemtiune. Poate sa invoce titularul dr de preemtiune dr sau? Trebuie sa
cumpere intregul bun sau poate sa cumpere doar bunul cu privire la care sa
constituit dreptul de preemtiune? ASTA ESTE SOLUTIA: in ce masura cele doua
terenuri pot fi privite distinct fiindca nu pot sa-l oblig sa-si exercite dreptul de
preemtiune cu privire la intreg; deci in masura in care este vorba de terenuri, pot
sa le privesc individual, ne-vorbind ca la mom alipirii, dr de preemtiune care
afecta bucata anterioara de teren, acest drept este preluat si de noul teren dar
nu pot sa-l oblig sa cumpere terenul in totalitate; daca i-am constituit dr de
preemtiune pentru 10.000m2 dar instrainez 3.000m2, poate sa-si exercite dr de
preemtiune? EVIDENT CA DA, chiar daca vand mai putin decat bunul asupra
caruia s-a constituit dr de preemtiune.
INTREBARE: (colega cu omorul din culpa)- am o intrebare cu privire la un teren,
se edifica constructia si se instraineaza terenul si constructia; cum recunosc
dreptul de preemtiune? Ca practic aici nu mai pot disjunge terenul respectiv de

constructie. Bunul a suferit o asemea transformare....1735-> alin 1./alin 2. Deci

dr de preemtiune exista dar trebuie exercitat pentru intreg; pornesc de la
posibilitatea de a separa cele doua bunuri: daca din 5.000m pot separa 4.000 nu
am decat sa-mi exercit preemtiune pentru cei 4.000 dar daca nu pot sa
desprinde cele doua bunuri fie exercita dreptul pentru intreg, fie vanzarea
ramane. (cititi si 1734 cu privire la concursul dintre preemtori)
Haideti sa vedem cazurile in care se da un consimtamant pentru
incheierea contractului de v-c dar acest consimtamant este provizoriu:
stadiu de provizorat: vanzarea pe incercate, pe gustate, sub rezerva dezicerii, cu
clauza de arvuna iar apoi vorbim despre vanzarea cu optiune de rascumparare
reglementat de 1758 si urmatoarele.
1681-> VANZAREA PE INCERCATE:contract afectat de o conditie suspensiva a
incercarii si declararii ca respectivul bun corespunde exigentelor cumparatorului
sau in absenta acestora bunul poate fi utilizat conform destinatiei pe care o are;
legea declara ca o asemenea vanzarea este afectat de conditie suspensiva;
criteriile dupa care se apreciaza daca bunul corespunde exigentelor
cumparatorului sunt criterii obiective spre deosebire de vanzarea pe gustate
unde criteriile dupa care se are in vedere corespunderea bunului, fiind
subiective.: POATE FI CEL MAI BUN vin, daca mie nu-mi place pot sa refuz
incheierea vanzarii pe gustate, dar la vanzarea pe incercate imi trebuie motive
justificate care sa-mi permita sa invoc necorespunderea bunului respectiv. Nu
orice incercare, incredintare a unui bun spre incercare inseamna incheierea unui
bun pe incercate: daca va inscrieti la un test-drive a unui autom. acolo nu e
vanzare pe incercate ci este o modalitate de promovare; partile trebuie sa-si
asume incheierea v-c sub aceasta conditie a incercarii. Daca partile nu convin un
termen in cadrul caruia sa se realizeze incercare avem alin 2 de la 1681 care
spune ca termenul este de 30 de zile iar daca bunul nu a fost declarat
necorespunzator in termen de 30 de zile de la predare conditia se considera
indeplinita si contractul se consolideaza. La vanzarea pe gustatea, contractul de
v-c, oare se incheie pana la mom gustarii sau abia din mom gustarii se incheie:
alin 1 de la 1682: inseamna ca nu am un contract de v-c incheiat pana la
mom gustarii, fiind doar o promisiune de vanzare pana la mom realizarii
operatiunii de gustare fiindca textul spune ca se incheie numai daca
acesta a facut cunoscut acordul sau, deci inseamna ca nu am contract
de v-c. Va spuneam ca operam cu un criteriu subiectiv al aprecierii. Daca nu am
stabilit un termen se aplica dispozitiile lui 1681 alin 2. CE INSEAMNA ASTA? 1681
alin 2 se aplica strict in privinta termenului sau ca se considera incheiat?
STRICT CU PRIVIRE LA TERMEN!!! Deci, prin faptul ca nu comunica in 30
de zile nu inseamna ca se va considera incheiata vanzarea pe gustate; alin 2 de
la 1682 imi spune ca numai daca bunul se afla la cumparator iar acesta nu se
pronunta in termen, contractul se incheie. Deci doar atunci!!!!!!!

Mai am posibilitatea ca un v-c sa fie incheiat, fiind inscrisa in contract o clauza

de dezicere. Diferenta dintre o clauza de dezicere care permite uneia dintre
parti sau ambelor, sa se dezica, fata de cea penala: clauza de dezicere vizeaza
faza formarii: am un contract deja incheiat dar exista posibilitatea ca partile sa
revina asupra consimtamantului dat la mom incheierii contractului in timp ce
clauza penala vizeaza faza executarii; clauza penala vizeaza o evaluare a
prejudiciului produs ca urmarea a ne-executarii, iar clauza de dezicere si plata
unui pret al dezicerii nu are nimic de a face cu ideea de prejudiciu; este pret al
dezicerii fixat dar independent de ideea de evaluare a unui prejudiciu; clauza
penala presupune culpa in ne-executarea obligatiei contractuale dar executarea
dezicerii este independenta de ideea de culpa.
TREBUIE SA AM UN PRET AL DEZICERII PENTRU A FI VALABILA SAU
POATE FI VALABILA DACA ESTE EXERCITATA SI FARA UN PRET?
Nu cumva din moment ce nu am pret, ar putea fi o conditie pur potestativa din
partea partii/lor in favoarea carora se recunoaste exercitarea dezicerii? Deci clauza
implica o contraprestatie sau plata unui pret sau poate fi si cu titlu gratuit?
FRANTUZII ziceau ca ar trebui platit tocmai pentru a nu fi contract sub conditie pur
potestativa, dar prin anul 2000 au recunoscut posibilitatea dezicerii gratuite, dat
fiind ca partile conventional au permis exercitarea acestei deziceri; este o
manifestare a principiului fortei obligatorii a contractelor prin aceea ca permit
dezicerea unei parti contractante de respectivul contract si nu este afectata
validitatea fiind permisa legal o asemea conventie.
Pana la ce moment poate interveni dezicerea? 1276 alin 1. Pot sa ma
dezic de un contract de v-c din mom ce dr de proprietate s-a transmis? Oare
daca dr de dezicere este recunoscut, oare numai partea care nu si-a executat
obligatia nu se mai poate dezice, sau nici una dintre parti nu mai poate daca
executarea a inceput? Are norma caracter imperativ sau supletiv? Dispozitiile
se aplica in lipsa de preventie contrara: atata timp cat ai prevazut exercitarea
dreptul de dezicere inseamna ca implicit ai inteles sa derogi de la ceea ce
prevede alin 1.: fiindca prevezi: ai o luna, ai zece zile-> daca s-a produs sau
nu efectul translativ sau am predat bunul, nu prea ma intereseaza din mom
ce am aceste zile, fiind posibila exercitarea denuntarii.
_ deci pot exercita dezicerea in temeiul unei clauze, stipulate in
favoare unei parti sau in favoarea ambelor parti, cu sau fara pret al
dezicerii, dar mai pot sa exercit dezicerea si prin plata unei arvune
careia partile sa ii dea rol de dezicere.

Arvuna: 1544/1545 ncc: am arvuna confirmatorie la 1544 , si

cea penalizatoare sau cu rol de dezicere de la 1545. Termenul de
penalizator nu e cel mai adecvat fiindca penalizez doar cand nu mi s-a
permis, dar daca s-a permis e doar un drept.

1 Nu orice suma care se achita la mom incheierii unui contract de v-c

este o arvuna; cel mai adesea trebuie privita si poate fi un avans;
cum le deosebesc? Prin aceea ca prevad in mod expres ca partile au
inteles sa plateasca o arvuna. Nu este suficient ca partile sa o
prevada ci arvuna trebuie platita, este o conventie reala. Fie ca e
vorba de un contract distinct sau o clauza accesorie intr-un
contract, ea trebuie platita. Doar in momentul in care s-a platit
suma cu titlu de arvuna, clauza de arvuna isi produce
efectele. ESTE O CONVENTIE REALA, ACCESORIE A CAREI
VALIDITATE DEPINDE DE VALIDITATEA CONTRACTULUI PE CARE IL
INSOTESTE. (am scris un articol dar nu-mi aduc aminte in ce
revista :) ..e ok bo$$!!). suma de bani platita la incheierea
contractului nu e arvuna intotdeauna ci partile trebuie sa prevada
asta; sa zicem ca au prevazut: ce inseamna acest rol de arvuna????
Ca daca una dintre parti nu-si executa obligatia, partea care a platit
arvuna o pierde, cealalta parte este obligat sa o restituie daca nu-si
executa obligatia contractuala.
Arvuna cu rol confirmatoriu si cu rol de dezicere: cum stiu daca
arvuna respectiva are rol confirmatoriu, adica un semna al incheierii
contractului sau este un semn al dezicerii?? Si aici partile trebuie sa
sublinieze daca suma de bani platita cu titlu de arvuna a fost
conceputa de parti ca jucand rolul uneia penalizatoare sau
confirmatorii; daca partile nu prevad, ea are un rol confirmatoriu
si nu permite dezicerea de contract. Pentru a permite dezicerea,
partile trebuie sa sublinieze acest caracter al arvunei si anume ca
suma platita permite partilor dezicerea de contract; deci daca vad o
clauza care zice asa: la mom incheierii unui contract s-a platit o arvuna
de 100 de lei si urmeaza sa se mai dea 900: scriu daca cumparatorul
nu achita cei 900 lei pana la termenul de.... va pierde suma platita;
daca vanzatorul nu preda bunul la data de va fi obligat sa restituie
suma platite. Aceasta clauza contractuala, ce natura are?
Confirmatorii sau cu rol de dezicere? NU STIU!!! Trebuie sa ma uit la
alte clauze: daca nu am nici o referire la arvuna atunci aceasta are
caracter confirmatoriu; ca sa aiba rol de dezicere trebuie sa fie
prevazut IN TERMINIS!!! Arvuna cu rol confirmatoriu si cu rol de
dezicere, sunt indentice dar pt a fi cu rol de dezicere trebuie subliniat.
DECI TREBUIE SUBLINIAT CARACTERUL DE ARVUNA SI MAI APOI
CARACTERUL ARVUNEI: CONFIRMATORII SAU DE DEZICERE. In
caz contrar, are caracter confirmatoriu. De ce ma intereseaza aceasta

diferenta? Fiindca in cazul cerei confirmatorii, creditorul obligatiei

insotite de clauza de arvuna, are un drept de optiune: intre a cere
executarea silita a contractului sau a da eficienta clauzei de arvuna in
timp ce la arvuna cu rol de dezicere creditorul trebuie sa se
multumeasca cu ceea ce se prevede in clauza. Deci arvuna cu rol de
dezicere nu mai permite executare fortata!!!
Arvuna poate sa constea in restituirea dublului sau a oricarei sume, dupa
cum se poate da cu titlu de arvuna nu doar o suma de bani ci si un alt bun
fungibil.
!! DACA AM UNIVERSALITATE DE FAPT: cum predau??? Arvuna implica
predarea, este o conventie reala.cum predau universalitatea? Textul imi
spune sume de bani sau bunuri fungibile ( care se pot schimba intre
ele).

CURSUL 7
Am vazut ca desi exista un consimtamant dat e posibil ca el sa nu fie definitiv,
datorita dezicerii.
Urmeaza sa discutam despre un v-c in care se da un consimtamant dat totusi,
contractul de poate desfiinta.

1.Vanzarea cu optiune de rascumparare.1758 si umatoarele

Vanzare afectata de conditie rezolutorie in care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul sau
dreptul transmis cumparatorului. Deci se prevede dr de rascumparare, in anumite conditii. Nu este asta o
vanzare afectata de o conditie rezulutorie pur potestativa? Sau am putea vorbi de o promisiune care ar fi
continuta in aceasta vanzare, de re-vanzare din partea cumparatorului, iar la mom la care vrea sa-si
exercite optiunea, daca vrea vanzatorul, se incheie o promisiune sinalagmatica care se termina prin
vanzare?
Am o problema fiindca la vanzarea cu rascumparare se desfiinteaza primul contract. Nu este o promisiune
de vanzare in sens invers. Este vorba, asa cum spune textul legal, de o conditie rezolutorie care chiar daca
este pur potestativa, este admisa in mod exceptional de legiuitor. Deci vanzarea cu optiune de
cumparare este afectata de o conditie rezolutorie pur potestativa. Jocul conditiei este cel care explica
de ce prin exercitarea optiunii primul contract se desfiinteaza automat, si redevine proprietar vanzator,
prin jocul conditiei. Aceasta optiune de rascumparare poate fi stipulata pe un termen de cel mult 5 ani.
Daca se prevede un termen mai mare, se reduce automat la 5 ani, nu se mai recunoaste exercitiul dreptului
peste termenul de 5 ani.
Este folosita azi ca o modalitate de a realiza imprumutul cu dobanda exorbitanta. Ai aceasta garantie: este
prevazut ca vanzatorul va putea rascumpara daca plateste suma de... prin intermediul lor se puteau

ascunde imprumuturile cu dobanda camatareasca. De aia au fost interzise de comunisti. Iar dupa caderea
regimului comunist actul normativ care interzicea efectuarea imprumuturilor camataresti a fost abrogat si
se punea problema daca mai puteau fi incheiata dupa abrogare. Cred ca exista aceasta posibilitate, chiar
daca nu renasteau prevederile din codul Cuza. Azi legiuitorul o prevede in terminis, valabilitatea acestor
contracte.
1759-> CUM POATE FI EXERCITATA ACEASTA OPTIUNE.
Problema care se ridica este daca pretul rascumpararii poate fi stabilit in mod discretionar sau
nu: 1762 alin 1:cu alte cuvinte, nu poti stabili orice pret de rascumparare ci acest pret trebuie
sa aiba in vedere nivelul maxim al dobanzilor care poate fi stabilit conventional. Tineti minte
ca sumele de bani atrag plata unor dobanzi (daune interese) care conventional au anumite
limite care pot fi stabilite. Deci nu poti prevedea sa se plateasca o suma care sa depaseasca
dobanzile care conventional puteau fi stabilite la cel mai inalt nivel. Pretul rascumpararii
nu poate fi stabilit la orice suma ci doar la nivelul pretului achitat, si celelalte cheltuieli
(trebuie si ele achitate eg. De transport, publicitate etc.) dar nu poti prevedea orice pret, iar
acest pret nu poate achita pretul achitat+ dobanzile ( pt a nu se ajunge la folosirea acestui
mecanism in scopul realizarii unor imprumuturi camataresti). Daca acest pret este mai mare
decat pretul platit si dobanzile care pot fi acordate, pretul rascumpararii va fi redus la pretul
platit pentru vanzare: deci nu se mai pot percepe dobanzi .
Ma intrebati cum pot sa inchei contract de imprumut mascat prin vanzarile acestea: merg la
notar si inchei v-c pe 20.000 euro dar eu ii dau doar 15.000. Spun ca pretul rascumpararii e de
23.000, 6 luni, dar eu de fapt ii dau doar 15.000. Haide si combate ce apare in act, in care
partile convin ca au achitat sumad e 20.000!!! Daca vrei sa deturnezi sensul unei institutii, se
pare ca poti face, dar asta nu inseamna ca vanzarea cu pact de rascumparare se foloseste doar
in scopuri ilicite. Se poate folosit pentru operatiuni absolut licite, dar evident ca nu ai cum sa
impiedici pe cei care vor sa foloseasca institutia juridica intr-un scop ilegal.
Termenul de 5 ani: decadere sau prefix? Din mom ce nu poate fi prelungit,nu am cum sa
decalez exercitarea peste acest termen
Paralela intre v cu optiune de rascumparare si vanzarea cu clauza de dezicere: este acelasi lucru?
EVIDENT CA NU.
Efectele 1760: ma trimite la efectele conditiei rezolutorii. Contractul de locatiune dureaza mai mult de 1
an, asa cum este prevazut in dr comun, si poate merge pana la 3 ani de zile sub rezerva exercitarii
formalitatilor de publicitate. Aceasta rezerva este necesara nu doar aici ci si pt a face opozabil tertilor
dreptul pe care il are vanzatorul si anume: cumparatorul, este evident ca fiind proprietar poate dispune de
bunul respectiv; mai poate sa exercite vanzatorul optiunea de rascumparare daca la mom la care o
exercita, bunul nu se mai afla la cumparator? Da, sub conditia de a face opozabil dreptul tertilor, altfel
nu-l mai poate recupera imobilul. Cumparatorul cunoaste, ca bunul respectiv a fost dobandit de
cumparator afectat de o conditie rezolutorie: evident ca nu putea dispune cumparatorul din contractul
initial de dr sau decat afectat de aceasi conditie cu care a dobandit si doar sub aceeasi conditie putea sa
dobandeasca si sub-dobanditorul. Atunci, rascumpararea exercitata de catre vanzator va produce efecte si
fata de sub-dobanditor si in acest mod poate sa-si recupereze bunul

1649: ca tot am vb de termenul de 3 ani de locatiune. Prevedere de drept comun: efectele restituirii.
Subliniam particularitatea ca un contract de locatiune, sub temeiul lui 1760, va produce efecte nu doar pe
un 1 de zile cum se intampla in caz de desfiintare a titlului ci pe o durata de 3 ani sub rezerva indeplinirii
conditiilor de publicitate.
Se pune problema daca mai intai cel care doreste exercitarea pactului de rascumparare comunica intentia
sa, apoi plata, apoi se desfiinteaza dreptul? Pot fi arse toate etapele dintr-o data de catre titularul pactului
de rascumparare? ALIN (2)-> trimiti o notificare pesoanei fata de care vrei sa exerciti optiunea de
rascumpare, si ai la dispozitie o luna de zile sub sanctiunea decaderii sa faci platile in favoarea
persoanelor respective.
Se poate vorbi de abuz de drept in cazul drepturilor potestative? Din mom ce ele reprezinta puterea pentru
determinarea unor situatii juridice inseamna ca nu poate cenzura instanta judecatoreasca exercitarea
abuziva. E greu sa ne imaginam cum poate fi exercitata abuziv din mom ce el este conferit.

2. Obligatia de informare: care ar reveni vanzatorului. Daca zic obligatie de informare parca ma
plasez pe taram contractual. Sau o fi una legala, prealabila incheierii contractului de v-c?
In doctrina franceza se vorbeste despre existenta unei obligatii de consiliere, care este altceva: cea din
urma inseamna acordarea unui ajutor co-contractantului pentru efectuarea unei alegeri: nu se rezuma doar
la a aduce la cunostinta caracteristicile, riscurile etc pe care le implica utilizarea unui bun ci trebuia sa-l
ajuti efectiv intr-o alegere adecvata.
EG. Mi-am luat odata o pompa. Hidrofor. Trebuia sa scot apa dintr-un foraj care a fost facut dar care avea
vreo 10 cm latime si nu orice pompa putea intra. Si-am luat hidroforul si ala l-a tot laudat. A intrat in put,
dar numa nu scotea apa. Ne-am mobilizat pana unul s-a uitat pe instructiuni si a vazut ca nu scoate de la o
adancime mai mare de 10m. Mie imi trebuie pentru 40m. Si-a indeplinit obligatia de a ma consilia?
Vanzatorul? Plus ca ceea ce a facut el este o predare neconforma. Sigur ca bunul lui era impecabil, dar era
altceva decat imi trebuia mie. Pot discuta daca sa anulez contractul: evident ca omul a recunoscut si mi-a
dat banii inapoi, dar iata: nu am fost consiliat in mom efectuarii alegerii. Aveam contract de v-c? inca nu
aveam, dar exista aceasta obligatie de informare care in dreptul nostru tinde sa se spuna ca sunt obligatii
pre=contractuale care exista independent.
Atunci cand vorbesc de obligatia de informare, in general ma gandesc la raportul dintre un profesionit si
un consumator, fiindca in general profesionistul e cel care mai stie, sau ar trebui sa stie si sa ma informeze
pe mine, biet consumator. Dar poate exista obligatie de informare si in raporturile dintre un profan
vanzator si un profan cumparator? Cu privire la caracteristici, trasaturi, pericole etc. Nu ar trebui eu ca si
cumparator sa ma interesez? Pot sa arunc vina pe vanzator ca nu m-a informat? Practic, in materie de
profani (intre privati), omiterea obligatiei de informare inseamna dol prin reticenta. Deci
vanzatorul este obligat sa ma informeze de aspectele pe care le stie. VORBESC DE SITUATIA IN CARE
AM DE A FACE CU PROFAN. Daca am de a face cu un profesionit, el trebuie sa ma informeze si pe
ceea ce el nu stie dar ar trebui sa stie. Ceea ce era cogniscibil la nivelul cunoasterii umane din mom
respectiv. Nu pot spune ca nu am fost informat, din mom ce un contract cu privire la un imobile nu se
incheie decat pe baza CF, pe care oricum notarul te pune sa-l semnezi.

Exista obligatia de informare si fata de un cumparator profesionit? Depinde de domeniul in care

activeaza. Daca activeaza in acelasi domeniu precum vanzatorul, el este prezumat ca stie tot. daca
activeaza in alt domeniu, el vinde mere si acum vrea sa cumpere o pompa cu apa, acolo situatia este alta si
el este tratat fara sa existe aceasta prezumtie de cunoastere. Debitorul obligatiei trebuie sa faca dovada
obligatiei de informare (vanzatorul).
Neindeplinirea obligatiei de informare: daune-interese
Partile, inainte de incheierea unui contract de v-c ar putea sa incheie o conventie care sa nu fie un
ante-contract, ci ar putea incheia un acord de negociere in care ei sa stabileasca modalitatea in care
urmeaza sa se deruleze negocierea contractului de v-c. Aici pot stabili perioada, clauza de
confidentialitate, obligatia de a nu se angaja in discutii paralele. Acest acord contine obligatii si de
mijloace si de rezultat. Mijloace in privinta incheierii contractului. Nu garantez incheierea contractului ci
depunerea de diligente. Daca se intrerup brusc aceste negocieri si in mod nejustificat se pot solicita si
daune interese pentru asemenea intrerupere.

Obligatia de transmitere a dreptului de proprietate

In codul civil din 1864, in sarcina vanzatorului erau prevazute doua obligatii: de a preda bunul si de a
garanta pentru vicii ascunse. Lucrurile stau altfel acum, fiindca legiuitorul ne prevede si obligatia de a
transmite proprietatea. Deci vanzatorul are obligatia sa transmita proprietatea bunului sau dreptul
vanduta. Am discutat ca nu intotdeauna vorbesc despre o obligatia de a transmite dr de proprietate fiindca
uneori translatia proprietatii este un efect automat al contractului de v-c si nu exista obligatia de
transmitere, fiindca transmiterea este un efect al contractului. Dar pot avea contracte cand transmiterea
proprietatii sa o primesc ca o obligatia sa vanzatorului eg. Vanzarea bunului altuia, sau a imobilelor
supuse formalitatilor de publicitate imobiliara.
1650: transmite sau se obliga. Deci nu intotdeauna vorbesc despre o obligatie de transmitere a proprietatii
fiindca uneori acest efect se produce.
In dr francez anterior codului civil de la 1804 erau inscrise in contracte diverse clauze prin care se
desesiza vanzatorul de posesia bunului si era pus in posesia cumparatorului. Ajunsesera aceste clauze sa
fie echivalente cu predarea; pana la a considera ca vanzarea ar avea caracter translativ de proprietate la
chiar mom incheierii nu a mai fost decat un pas.
Nu as putea spune ca in toate mom in care aman transmiterea propr, vorbesc despre obligatie de
transmitere a proprietatii? In timp ce atunci cand translatia proprietatii are loc la mom incheierii
contractului vorbesc de efectul imediat al translatiei? Daca este afectat de un termen, nu are nici o
relevanta puterea nici uneia dintre partile contractante fiindca termenul trece, deci efectul translativ se
produce tot independent de vanzator. Daca avem conditie, care ar depinde si de conduita vanzatorului,
aici, nu ar trebui sa discut despre existenta unei obligatii de transmitere a proprietatii? Nici aici nu este
vorba de existenta unei obligatii vanzatorului fiindca in masura in care vanzatorul ar impiedica realizarea
conditiei, se va reputa conditia indeplinita si efectul translativ se va produce. Daca sunt in prezenta unei

vanzari in care partile voluntar amana transferul dr de proprietate (clauza de rezerva a dr de proprietate):
nu pot vb de o obligatie din partea vanzatorului? Nu, pentru ca aici ceea ce conteaza este conduita
cumparatorului care prin plata ultimei transe de pret face sa se transmita dreptul de proprietate.

Vanzarea cu rezerva a dreptului de proprietate.

Art 1684 si apoi la alte varietati de vanzare 1755.
Ce identificati in aceste texte? In primul rand, de ce m-ar interesa sa inchei un v-c cu privire la rezerva
dreptului de proprietate? Interesul pt vanzator este acela ca evita concursul cu ceilalti creditori ai
cumparatorului fiindca pot exista si alti creditori privilegiati cu care ai intra in concurs. Dar prin
mentinerea dreptului de proprietate eviti concursul celorlalti creditori: practic bunul respectiv nu este
obiect al gajului general al cumparatorului ci ramane al vanzatorului.
Poate fi incheiata o vanzare cu rezerva dreptului de proprietate doar daca plata se plateste in rate, sau pt
orice tip de vanzare? Doar daca se plateste in transe, sau si daca se plateste uno ictu dar mai tarziu? Nimic
nu impiedica o asemenea clauza in care plata sa se faca odata, dar nu la mom incheierii contractului ci
candva decalat in timp.

Conditii: trebuie incheiata in scris? Vanzarea se incheie prin acordul de vointa. Clauza de rezerva
proprietatii, pt a avea eficacitate trebuie incheiata in scris: textul imi spune stipulatia prin care, asta ma
duce cu gandul la forma scrisa si am nevoie de aceasta forma fiindca in temeiul ei pot sa realizez
formalitatile de opozabilitate a clauzei. Pentru ca, nu-mi foloseste la nimic daca am rezerva clauza de
rezerva a proprietatii cu privire la un imobil, pe care i l-am predat cumparatorului, care-l instraineaza. Nu
am facut formatlitatile de publicitate pt ca o clauza de rezerva a proprietatii se poate inscrie in AEGRM.
O clauza de rezerva a proprietatii se poate inscrie in CF, deci asa cum am vazut ca si pactul de
preemtiune, rascumparare (toate aceste conventii trebuie facute opozabile prin inscrierea in registre); si
clauza trebuie inscrisa in CF iar daca este numa o intelegere verbala nu am cum sa-i dau eficacitate si sa o
fac opozabila tertilor decat daca am un inscris.
Cum vi se pare reglementarea? Haideti sa citim: stipulatia prin care vanzatorul isi rezerva proprietatea
este valabila chiar daca bunul a fost predat. Spuneti-mi acum, daca ati zis ca textul e clar, ce influenta are
asupra validitatii clauzei, imprejurarea ca bunul a fost predat? Eu pot citi in mai multe note acest text:
chiar daca bunul a fost predat, stipulatia este valabila -> asta inseamna ca as putea sa inchei o clauza de
rezerva dupa predarea bunului, stipulatia fiind valabila chiar daca bunul a fost predat; as mai putea sa zic
ca clauza de rezerva, indiferent daca se realizeaza sau nu predarea, ramane valabila. Adica predarea nu
afecteaza validitatea clauzei. A 3-a semnificatie este ca predarea nu influenteaza validitatea clauzei.
1

Deci clauza e valabila chiar si incheiata dupa predare:

Este un non-sens ; dr de proprietate s-a transmis la mom incheierii contractului; daca nu mi-am
rezervat-o la mom incheierii contractului, proprietatea s-a transmis. Nu are sens sa interpretezi in felul
asta pentru ca din mom ce proprietatea s-a transmis inseamna ca dupa transfer nu mai am ce sa-mi
rezerv fiindca proprietatea e deja la cumparator.
2

Clauza nu este afectat de predarea sau nepredarea bunului.

Este firesc sa nu afecteze validitatea predarea bunului. Pentru ca predarea este un act de executare ori
validitatea unei clauze o apreciez la mom la care se incheie, independent de prestatiile care se executa
in temeiul ei.
3

E firesc ca predarea sa nu afecteze validitatea stipulatiei respective. Textul asa cum este poate are
semnificatie in planul dr international privat, une am doua sisteme: sistemul germanic in care
transmiterea proprietatii depinde de predare, si cel francez in care efectul este imediat. Aici are
sens sa spui asta dar in dreptul nostru nu are sens: oricum predarea nu influenteaza clauza iar
dupa predare nu mai am ce sa retin pentru ca deja proprietatea s-a transmis.

Deci am stabilit: este necesara forma scrisa pentru opozabilitate, prin inscriere, in CF.
Cum ma folosesc de respectiva clauza? Sa zicem ca vine termenul de plata, cumparatorul nu face plata.
Ce trebuie sa fac in calitate de vanzator, proprietar etc.??? imi pun problema: sigur ca pot promova direct
actiunea in revendicare sau ar trebui ca mai intai sa cer rezolutiunea contractului? De ce m-ar interesa: nu
pot prin aceeasi actiune sa cer amandoua? rezolutiune si ca o consecinta sa dispuneti obligarea la
predare dar s-ar putea sa nu am nevoie si de cererea de rezolutiune pentru ca fiind proprietar, neplatind,
pot sa revendic bunul respectiv. Problema ar trebui sa prezinte relevanta mai ales in cazul unei societati in
insolventa: pt ca daca eu ar trebui sa cer rezolutiunea, odata mi s-ar suspenda procesul, daca mie mi se
recunoaste posibilitatea de a promova direct actiunea in revendicare, fara sa cer rezolutiunea, atunci bunul
respectiv de fapt nu face parte din averea debitorului, administratorul nu ar trebui sa o includa in lista si ar
trebui sa mi se predea fiind un bun care imi apartine si care era doar detinut de catre acea entitate care a
intra in insolventa. Nu stiu ce trebuie sa fac asa ca mai citesc odata legea:
1684-> pare un text general legat de rezevar proprietatii si nu-mi spune nimic. Merg la 1755 si
urmatoarele: vanzarea cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii: imi spune ca daca pretul e in rate si
garantat cu rezerva proprietatii numai la plata ultimei rate dobandeste bunul iar 1756 imi spune ca daca nu
exista intelegere contrara, neplata unei singure rate, care nu poate fi mai mare de o optime, nu poate duce
la rezolutiunea contractului iar 1757: deduc ca imi cere sa promovez actiunea in rezolutiune: atunci cand a
obtinut rezolutiunea pentru neplata pretului, ipoteza vizeaza: un unic contract al vanzarii cu plata pretului
in rate si rezerva proprietatii sau am acolo doua contracte? Am o vanzare cu plata pretului in rate si o alta
vanzarea cu rezerva dreptului de proprietate si sa aplic 1757 : am nevoie sa promovez mai intai o actiune
in rezolutiune. Bun, eu pot sa gandesc: alte varietati de vanzare; sa se rezerve la alte varietati? Consacra
doua: vanzarea cu plata pretului in rate si vanzarea cu optiune de rascumparare si rezerva proprietatii;
oare le consacra ca unic contract sau contracte distincte; daca e unic contract as putea sustine ca daca
plata pretului urmeaza sa se faca in rate trebuie sa cer rezolutiunea dar daca e o plata uno ictu care e
amanata atunci nu mai trebuie sa cer rezolutiunea ci pot cere direct actiunea in revendicare; deci cu alte
cuvinte suntem intr-o situatie alambicata: nu putem opta ferm pentru o solutie sau alta. Trebuie sa cer
rezolutiunea si apoi revendicarea sau pot merge direct pe actiunea in revendicare daca legiuitorul ma
conditioneaza de rezolutiune el lipseste vanzarea cu rezerva dreptului de proprietate de unul dintre
avantajele acestui contract, anume sa mearga vanzatorul si sa-si ia bunul pana i se plateste ultima parte
din pret.
Ce se intampla daca societatea intra in insolventa???

Citesc alin 6 din noua reglementare, articolul 123 daca vanzatorul unui bun a retinut cu titlu de
proprietate pana la plata integrala a pretului vanzarii, vanzarea va fi considerata executata de vanzator
si nu va fi supusa prevederilor alin 1, rezerva fiind opozabila administratorului judiciar daca au fost
indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege. Ca si cum administratorul judiciar e un tert; el
actioneaza in numele societatii in insolventa,deci daca face asta, el nu e tert si nu trebuie sa fac vreo
formalitate de publicitate fata de el; trebuie sa fac fata de ceilalti. bunul cu privire la care, vanzatorul a
retinut titlul de proprietate, intra in averea debitorului iar vanzatorul beneficiaza de o cauza de
preferinta potrivit art 2347 COD CIVIL ->operatiuni asimilate: deci e o creanta privilegiata.. A fost o
prevedere in vechea reglementare care suna ceva de genul L86/1995 art 86 alin 4 daca vanzatorul unui
bun imobil a retinut titlul de proprietate pana la plata integrala a pretului, vanzarea va fi considerata
executata integral de vanzator si nu va fi supusa prevederilor alin 1. Ce prevede alin 1? Dr
administratorului judiciar de a denunta unele contracte aflate in curs de derulare: explicatia care s-a dat
pentru vechea forma din legea 86/95 cu privire la clauza de rezerva a proprietatii a fost ca adminstratorul
nu mai are aceasta optiune cu privire la un contract: a-l mentine sau nu in vigoare. Mi se parea de atunci
interpretarea fantezista dar acum lucrurile sunt clare. In prima parte iti da impresia ca nu se aplica alin 1
care prevede acelasi drept de optiune, dar vine partea a doua de la alin 6 care imi spune bunul cu privire
la care vanzatorul a retinut titlul de proprietate intra in averea debitorului iar vanzatorul beneficiaza de o
cauza de preferinta. Atunci ce ne facem? Clauza de rezerva a proprietatii, conceputa pt a proteja pt
vanzator, daca intra societatea in insolventa, se spune ca bunul intra in averea debitorului contrar vointei
partilor: si tu ai o cauza de preferinta sa fii platit cu prioritate care cel mai adesea nu-ti foloseste la nimic
sau recuperezi o cota infima. In mod evident este vorba despre o expropriere pentru interes privat; se
poate face doar pentru interes public deci ar fi totalmente neconstitutional; pentru ca legea prevede o
expropriere in interesul creditorilor societatii in insolventa si imi aneantizeaza clauza de rezerva a
proprietatii; contrar vointei partilor el imi prevede ca s-a realizat transferul proprietatii din mom ce intra
in averea debitorului. In forma initiala aveam doar bunurile imobile dar acum nu se mai face diferenta.
Ce problema mai am legat de clauza de rezerva a proprietatii? Ce preiau? Daca se afla bunul la
cumparator, regula este ca il preiau. Daca nu se mai afla, trebuie sa vad daca este de b-c cel care l-a
dobandit; de fapt verific daca s-au facut formalitatile de publicitate, iar daca s-au facut inseamna ca
dobanditorul nu mai este de b-c. dar nu rezolv lucrurile: eu mi-am rezervat dreptul de proprietate pe
geamuri, care sunt folosite intr-o cladire de 20 de etaje. Si-s montate; eu am rezerva inscrisa in AEGRM.
Pot sa merg sa iau geamurile? S-au transformat; legiuitorul trebuia sa-mi reglementeze aceasta situatie:
cum se poate sau nu se poate restitui un asemenea bun; de pilda, e clar ca trebuie sa merg pe ideea ca daca
se distruge bunul care este incorporat, nu-l mai pot prelua. In legislatia germana: este mai protectiva cu
clauza iar daca bunul poate fi dezmembrat, pot sa-l recuperez. Atunci in dreptul nostru pot merge doar pe
ideea de bun in sens juridic: daca a suferit transformari care ar face imposibila preluarea fara distrugerea
bunului care-l incorporeaza nu mai pot solicita restituirea in natura.
Cum se realizeaza transmiterea dr de proprietate la bunurile de gen?? la mom individualizarii prin
cantarire, masurare sau alta modalitate. Pot sa pun niste timbre pe ele. Exista un caz aparte al vanzarii
bunurilor in bloc cand bunurile sunt individualizate prin aratarea locului in care ele se afla. Transmiterea
proprietatii se realizeaza ca si la bunurile determinate, in chiar mom incheierii contractului. Se pune
intrebarea daca suntem in prezenta vanzarii in bloc numai daca pretul este determinat global sau se poate
si pe unitate de masura? In doctrina sub codul vechi aveam 1299 si 1300 care prevedea ca in cazul
vanzarii in bloc vinderea este perfecta desi marfa nu a fost inca cantarita, masurata etc. Profesorul Deac

sustinea ca trebuie sa fie pretul determinat global iar Chirica spunea ca nu, modalitatea de determinare a
pretului nejucand nici un rol in calificarea unui contract ca vanzare in bloc sau nu. Daca e sa analizam
1300: as spune ca dimpotriva, 1300 subintelege posibilitatea determinarii pretului pe unitate de masura pt
ca din mom ce spune ca vinderea e perfecta desi marfele nu au fost inca cantarite, masurate etc. inseamna
ca legiuitorul a subinteles ca pretul poate fi determinat pe unitatea de masura, intrucat la vanzarea in bloc
marfurile nu mai trebuie cantarite, masurate etc. Ar trebuie cantarite, masurate etc, atunci cand pretul este
determinat pe unitate de masura: deci inseamna ca a subinteles ca pretul poate fi determinat si pe unitate
de masura. Ati putea zice ca 1300 trebuie raportat la 1299 vechi: ca sa fie valida si transmisa proprietatea,
pt a se produce efectul translativ trebuie realizata operatiunea de individualizare prin cantarire, masurare
etc. in timp ce dincoace, la 1300 nu trebuie realizata aceasta operatiune; deci nu ar fi neaparat o
subintelegere a textului.
Ce zice codul actual: 1679-> pretul poate fi determinat pe unitate de masura sau trebuie nu doar ca
individualizarea sa fie realizata prin aratarea locului ci am nevoie ca si pretul sa fie determinat global?
Daca s-au vandut marfurile in bloc, si pentru pretul global; inseamna ca modalitatea de determinare a
pretului este exterioara vanzarii in bloc; ceva in plus; deci daca este in bloc si e si pretul asa, atunci nu
stiu ce se intampla; banuiesc ca legiuitorul a vrut sa consacre opinia profesorului Deac: ca pretul dtrebuie
sa fie unic si global. Dar din ce scrie aici eu pot trage concluzia ca ipoteza de la 1679 nu se refera la
ipoteza a ceea ce se cheama vanzare in bloc ci la o situatie in care se vinde in bloc dar se plateste si pretul
global; atunci inseamna ca vanzarea in bloc ar acoperi si vanzarea pe unitate de masura; dar dat fiind ca,
incercam sa descoperim valentele teleologice ale textelor legale.
Sa cititi vanzarea de bunuri viitoare 1658. Cand se transmite dr de proprietate in cazul bunurilor viitoare:
nu am cum sa transmit dr de prop pana bunul nu exista. Ultimul alin: atentie, sa cititi 1658 si celelalte
alin.
Atentie!!!! Imobile: este posibil sa-l inscrii in CF si inainte de a fi terminate lucrarile si a se fi facut
receptia finala, deci nu doar cand ai casa cu 4 etaje si 20 de camere etc. Poti inscrie si pe etape
intermediare avand acte de receptie pentru etape intermediare. De ce? Pentru ca imaginati-va ca pot face
blocul de 20 de etaje si fac doar 19. Este posibil sa realizez inscrierea in cf si pe etape: importanta: din
perspectiva partilor implicate si a adminstratiei locale. Poate fi inscris pe stadii lucrari, ceea ce te poate
avantaja sa insrii ipoteci, credite si sa ipotechezi cu constructia respectiva.
Saptamana viitoare despre obligatia de predare si obligatia de garantie.

Sa-i dam bice!!!

La intalnirea noastra de data trecuta, am vorbit despre obligatia de
transmitere a dreptului de proprietate, despre vanzarea sub rezerva dreptului
de proprietate. Evident ca aceasta vanzarea, cu efectul translativ al dreptului
de proprietate, se produce intre partile contractante: pt a opune tertilor dr de
proprietate trebuie sa indeplinesc formalitatile de publicitate- in cazul
bunurilor imobile prin CF iar in cazul celor mobile, prin preluarea posesiei.

Pentru ca stiti ca in conflictul dintre 2 dobanditori ai dr de proprietate va fi

preferat cel care il face opozabil.
Eg. Aceeasi persoana vinde un imobil catre 2 cumparatori, distantat in timp;
prima operatiune de vanzarea nu s-a operat in CF, atunci teoretic, mai putin
practic, ar exista posibilitatea sa se inscrie mai intai cel de al doilea
cumparator si sa fie preferat; el solicita si blocheaza CF pt ca cere un extras
pt autentificarea unui contract de v-c si apoi un interval de timp este blocata
CF pt efectuarea unor operatiuni;
Eg. Eu am avut o speta in care am notat o promisiune de v-c in CF; era in
lucru notarea promisiunii, si s-a emis un extras funciar pentru vanzarea fara
sa se faca mentiune ca exista o cerere pe rol privind notarea unei promisiuni
de v-c; am pierdut: atat timp cat aveam o cerere inregistrata; dupa care au
respins-o pe considerentul ca nu e de la proprietar, in conditiile in care
proprietarul era altcineva; am incercat sa angajez raspunderea oficiului, am
pierdut si acolo. (ghinion)
Discutam azi despre alte obligatii care ii incumba vanzatorului
1.Obligatia de predare-1685
PREDARE: deci punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului;
1687-1688: de ce le-am citit? Ma intereseaza sa calificam obligatia de
predare: este una de a nu face, sau este de a face? De ce ma intereseaza?
Pentru ca daca e de a nu face, inseamna ca punerea in intarziere opereaza
de drept; daca este de a face, trebuie sa-l pun mai intai in intarziere.
Pe Vechiul Cod, prof. Chirica a impartasit opinia ca am avea de a face cu o
obligatie de a nu face, in sensul ca vanzatorul trebuie sa abandoneze bunul
la dispozitia cumparatorului care sa vina sa-l ia. Spunea ca exista situatii in
care bunul se afla la cumparator deja si nu se mai realizeaza remitere,
precum si ca in materia vanzarii drepturilor de proprietate intelectuala
asupra unei marci/inventii nu trebuie neaparat sa se faca un act de remitere,
ci printr-un simplu fapt ca tolerezi folosinta de cumparator, s-ar fi realizat
obligatia de predare; asta in pofida faptului ca si pe vechiul cod aveam unele
trimiteri la o prestatie pozitiva in sensul ca era considera ca se realizeaza
predarea prin remiterea titlurilor sau bunuri simbolice (eg. Chei) sau titluri cu
privire la imobile, e ca si cum ti-as fi dat terenul (in titlu apare
amplasamentul, cat pe cat etc.).
Ce credeti despre codul civil de azi? Ce fel de obligatie este? Punerea bunului
vandut la dispozitia cumparatorului: dar oare obligatia de a face nu exista

pana la acest abandon, si in realitate mom in care ar interveni preluarea,

ceea ce face vanzatorul este sa se abtina de la o anumita conduita care l-ar
impiedica pe cumparator sa-l preia? Obligatia de predare nu inseamna oare
sa aduc doar bunul la stadiul pe care l-am convenit cu acel cumparator? Eg.
Daca vand un teren si pe acel teren am niste anexe; el mi-a zis vinde terenul
fara anexe, darama-le ca nu ai autorizatie pe ele!! Dar asta intra in
continutul obligatiei de predare sau sunt obligatii asumate prealabil
indeplinirii obligatiei de predare? Sigur ca exista aceasta idee de abandon a
bunului pentru preluarea bunului de catre cumparator dar nu poti sa
generalizezi si sa spui ca obligatia de predare este una de a nu face; chiar
textul spune ca predarea se face fie prin remitere materiala, remiterea
titlului etc. Imprejurarea ca uneori bunul s-ar afla la cumparator nu denota
concluzia ca nu se mai realizeaza o obligatie de remitere, si ca avem o
obligatie de a nu face; aceea este o situatie de exceptie, cand bunul se afla
la cumparator.
Indiferent ca este remitere materiala, remitere a unui titlu, cred ca
prevaleaza continutul unei obligatii de a face, indeplinirea obligatiei
de predare, decat o obligatie de a nu face. Este mai mult o obligatie
pozitiva, de facere.
!!!Termenul de livrare nu se confunda cu cel de predare: predarea se
face acolo unde se afla bunul sau la domiciliul debitorului, conf. dr
comun; livrarea inseamna ca mi-am asumat obligatia de a aduce bunul la
termenul mentionat de cumparator, iar cheltuielile sunt suportate de
cumparator pentru livrare. La predare, este firesc ca cheltuielile sa fie ale
vanzatorului.
1689: regula este aceea a predarii bunului din locul in care acesta se afla, in
starea in care acesta se afla la mom vanzarii.
Imobile: am doua posibilitati: ii arat terenul de aici pana aici; cealalta
varianta (cea mai practicata) este imprejurarea predarii titlului pe care il ai
poate fi considerata ca o modalitate de predare fiindca semnez tot felul de
anexe, inclusiv actul prin care tu consemnezi predare bunului; act simbolic
de remitere; mai mult, cand inchei un act autentic notarial, de regula, se
trece acolo daca s-a primit, cand s-a primit etc. fiindca este posibil ca
predarea sa se fi realizat. Daca aman predarea: vand un apartament dar te
muti peste 2 luni; urmeaza sa scrii in contract ca predarea urmeaza sa se
realizeze la acel mom convenit de parti; daca nu scriu cand sa se realizeze
obligatia de predare devine exigibila imediat dupa plata pretului; pe noul cod

plata pretului este legata de transmiterea dreptului de proprietate: se

transmite dreptul, se naste obligatia de plata a pretului si imediat dupa plata
se naste obligatia de predare a bunului ( deci daca partile nu stabilesc altfel);
am 1693: stau si ma gandesc, poate cere predarea bunului?? Pai daca e o
obligatie de a nu face???
1690: in ce stare trebuie predat bunul? In starea in care se afla la mom
incheierii v-c; daca este amanat mom predarii fata de mom incheierii, atunci
vanzatorul trebuie sa ia masurile necesare, pe cheltuiala sa, pentru
conservarea bunului; Nu am putea spune ca vanzatorul are fi un depozitar
care facand cheltuieli cu conservarea bunului ar avea dreptul sa pretinda de
la celalalt restituirea acestor cheltuieli asa cum este in materie de depozit??
Nu, fiindca obligatia de conservare revine vanzatorului care trebuie sa
predea bunul in starea aflata la mom incheierii v-c.
Starea in care se afla bunul: daca bunul este nou, tot nou trebuie predat.
Daca este utilizat deja, nu poate pretinde ca bunul sa devina mai frumos si
mai nou. In orice caz, intre mom incheierii contractului si mom predarii,
vanzatorul nu mai este indreptati in absenta unei prevederi contractuale, sa
se foloseasca de bun, chiar daca ramane la el, tocmai datorita faptului ca
trebuie sa-l mentina in starea in care se gasea la acel mom, plus ca fructele
revin cumparatorului fiindca el este proprietar al bunului.
Ce inseamna obligatia de predare? 1686: daca vinzi vioara, chiar daca
nu ai spus ca-i dai si arcusul, trebuie sa il dai; am in vedere accesoriile
materiale care trec la cumparator; precum si tot ceea ce este destinat
folosirii sale perpetue-> trebuie sa-mi dea si o roata de rezerva, nu doar
masina si cele 4 roti. Problema care se ridica: alaturi de aceste accesorii
materiale este obligat vanzatorul sa-mi predea si accesoriile juridica ale
lucrului vandut? Eg. Situatia unui drept in despagubire pe care l-ar avea
vanzatorul; urmeaza sa se transmita?
Ipoteza: vinde masina, care are 2 faruri sparte fiindca vecinul le-a spart; cine
are dreptul sa recupereze contravaloarea farurilor? Vanzatorul sau
cumparatorul? 1673 alin 2. Trece dr la despagubire ori ba? Aici trebuie sa
avem in vedere ca totusi, acel prejudiciu, s-a nascut ca urmare a unui fapt
delictual care antreneaza doar o relatie personala intre vanzator si
cumparator ( banuiesc ca se refera intre vanzator si vecinul care l-a
prejudiciat, dar asa a zis profu); deci nu cred ca daunele-interese trec la
cumparator, evident in afara de situatia in care partile au inteles sa
treaca la cumparator inclusiv aceasta actiune; daca nu exista

intelegere, dreptul de a obtine daune interese revine in continuare

vanzatorului fiind vorba de o relatie/raport personal.
La ce face referire legiuitorul atunci cand vorbeste despre transmitere??:
toate dr si actiunile accesorii ce au apartinut vanzatorului. Vanzari succesive:
se pune problema in ce masura ultimul dobanditor ar avea o actiune directa
impotriva primului vanzatoru din lantul de vanzari succesive??
Eg. Am un contract intre A si B in care sa presupunem ca bunul care este
vandut lui B este afectat de vicii ascunse; B vinde lui C iar el lui D; are D
actiune impotriva lui A? sigur ca principiul relativitatii contractelor ar trebui
sa-mi spuna ca nu are cum sa promoveze o actiune impotriva lui A, nu are
decat pe cale obliga, prin subrogatie, sa se indrepte in locul debitorului sau
care are obligatia de garantie pentru vicii ascunse; are sau nu actiune directa
impotriva vanzatorului initial? La acest mom, condul consacra o asemenea
actiune si am in vedere nu doar prevederile de la 1673 alin 2 cand imi spune
ca trec toate actiunile accesorii care au apartinut vanzatorului, ci am in
vedere si art 1706: un vanzator este obligat sa garanteze si fata de subdobanditor indiferent daca a dobanit oneros sau gratuit; de ce exista aceasta
trecere in fav sub-dob?? Tocmai pentru ca el dobandesc, ca accesorii
juridice, si actiunile recunoscute in fav vanzatorului lor: deci daca
avea indeplinite conditiile pentru o actiune pentru vicii ascunse/evictiune,
dintre A si B, B a vandut lui C, ii recunosc lui C dreptul de a se indrepta
impotriva lui A fiindca a dobadnit si actiunile pe care B le-a putut indrepta
impotriva lui A (odata cu proprietatea); primul vanzator va raspunde daca e o
predare neconforma, in aceleasi conditii in care urma sa raspunda fata de
cumparatorul sau intial: daca in contractul dintre A si B, A s-a exonerat de
obligatia de garantie de evictiune, vicii ascunse, nu mai poate fi angajat
raspunderea fiindca el raspunde in aceleasi conditii; regulile vor trebui
respectat de catre sub-dobanditor; De ce sa mearga pe cale directa
impotriva lui A, cand el are partener contractual?? Poate alege, fiindca B
poate ca nu mai are bani. Evident ca trebuie verificate daca erau intrunite
conditiile evictiunii sau ale viciilor ascunse la mom la care inteleg sa ma
folosesc de pozitia unui dobanditor pe acest lant al dobandirilor succesive; pt
ca daca de pilda motivul de evictiuni fata de D nu exista la mom
incheierii contractului dintre A si B, nu am cum sa ma indrept
impotriva lui A fiindca nu existau motivele de evictiune in acel mom.
!!! DECI ACESTE ACTIUNI DIRECTE, TREC CA SI ACCESORII DIRECTE IN
FAVOAREA CUMPARATORULUI.

Nu intotdeauna, ceea ce trece in situatia cumparatorului, este doar in sens

pozitiv: adica sa dobandeasca doar drepturi pe care le avea partenerul sau
contractual. Uneori ii incumba anumite obligatii care incumbau vanzatorului.
Daca admitem existenta unor obligatii propter rem, in practica noastra s-a
decis ca obligatia de demolare a unei constructii ridicate fara autorizatie va
trece si catre cumparator: A a ridicat o constructie fara autorizatie si
impotriva lui s-a dat o hot jud prin care era obligat sa demoleze constructia,
si el s-a gandit sa vanda altuia pt a nu mai fi pusa in executare; fiind
obligatie propter rem, care tine de bun, executarea se poate face si in raport
cu cumparatorul bunului.
Pot fi in situatia in care sa fiu obligat sa respect obligatia asumata de
vanzator, atunci cand cu privire la bunul vandut s-a incheiat un contract de
locatiune: 1011-1012: texte care reglementeaza opozabilitatea contractului
de locatiune fata de dobanditor. Foarte simplu daca am o clauza care sa
prevada incetarea locatiunii in caz de vanzare; dar uneori nu exista
asemenea motive pentru incetarea contractului; locatarul are un interes sa
opuna dreptul sau acestui cumparator; pt a putea invoca opozabilitatea
contractului de locatiune trebuie sa indeplineasca form de publicitate :1011.
In masura in care locatiunea este facut opozabila, cumparatorul dobandeste
bunul, afectat de acest contract de locatiune: deci iata cum trece locatiunea
ca accesoriu al bunului. Daca nu este facuta form de opozabilitate a
locatiunii, prin pierderea dr de propr de catre locator, contractul de locatiune
inceteaza si atunci cumparatorul nu mai este obligat sa respect locatiunea
decat un termen scump, iar locatarul poate angaja garantia pentru evictiune
a locatorului.
Interesanta problema trecerii in fav cumparatorului, o obligatie de
neconcurenta asumata de vanzatorul unui fond de comert sau fond liberal:
exista o asemenea obligatie in absenta asumarii ei in mod expres?? Cel care
exploateaza un restaurant, vinde fondul de comert care tine de restaurant, si
a doua zis isi deschide la 20 de metri un alt restaurant, incalca o obligatie
fata de cumparatorul sau? Face parte din continutul obligatiei de garantie
pentru evictiune, abtinerea de la o asemenea conduita sau ea exista numai
in masura in care isi asuma vanzatorul o asemenea obligatie contractuala, in
mod expres, o obligatie de neconcurenta. Chestiunea este dezabatuta:
avand in vedere ca principiul libertatii comertului impune ca acesta clauze de
neconcurenta sa fie limitate in timp; ori, daca eu admit ca face parte din
continutul obligatie de garantie pentru evictiune, nederularea unei asemenea
activitati, ar insemna sa fac din aceasta obligatie perpetua, ceea ce ar

contraveni principiului libertatii concurentei. Pentru ca spuneam, obligatia de

garantie pentru evictiune nu este limitata in timp.
Se pune problema, discutand de transmiterea accesoriilor juridice: cel care
cumpara un asemenea fond de comert, si beneficiaza de o clauza de
neconcurenta din partea vanzatorului, iar acel cumparator transmite dreptul,
poate cel de al 3-lea sa opuna clauza, vanzatorului intial?: da, datorita
faptului ca aceasta obligatie de ne-concurenta trece (este un drept care se
cedeaza in fav beneficiarului); daca insa ar fi vorba de latura pasiva
obligatiei de concurenta, deci vanzatorul si-a asumat fata de altcineva, trece
si aceasta? Fiind obligatie personala, s-ar conchide ca latura pasiva nu trece
in defavoarea cumparatorului, ci doar elementul activ in fav cumparatorului.
CE INSEAMNA, IN CONTINUT, INDEPLINIREA OBLIGATIE DE PREDARE?
Trebuie sa predau bunurile care au constituit obiectul vanzarii; trebuie sa
existe identitate intre bunul vandut si cel predat. Daca este vorba de o
cantitate anume, trebuie sa predau acea cantitate. Se pune problema daca
obligatia de predare vizeaza si aspecte de calitate?? Am in vedere destinatia
care urmeaza a fi data bunului: obliatia de predare vizeaza si aspecte
functionale ale bunului vandut, sau nu? Trebuie sa-i predau bunul convenit si
deja mi-am indeplinit obligatia de predare sau trebuie sa-i predau bunul
convenit in masura in care corespunde asteptarilor pe care le are
cumparatorul: discutii camere ale casatiei franceze: ar viza si aspecte de
ordin functional. CHIRICA: daca aveam obligatia de garantie pt vicii ascunse,
de ce mai era nevoie sa discut si despre o ne-indeplinire a obligatie de
predare, in masura in care dau si o conotatie functionala acesteia? Pentru ca
regimul juridic al celor doua actiuni era diferit; pt vicii ascunse trebuia sa
actionezi in 6 luni, daca nu erau ascunse cu viclenie, in timp ce obligatia de
predare neconforma, aplicam termenul general de prescriptie. Deci miza era
ca daca pierdeam termenul pt vicii, daca nu as putea actiona prin neindeplinirea obligatia de predare? intre obligatia de garantie pt vicii ascunse
si predarea conforma, nu exista suprapunere: pt ca viciile ascunse
presupuneau ca bunul predat sa fie afectat chiar bunul in sine, in timp ce
predare conforma, bunul care se preda nu era in sine afectat de vicii dar era
impropriu in sensul folosirii de cumparator.
Speta: s-a pus problema (si ICCJ a rezolvat ca e vorba de garantie pentru vicii
ascunse)- s-a predat o moara care urma sa produca faina alba, dar ea
producea neagra, si consuma mult mai mult curent; in realitate, ar fi mai
degraba o predare neconforma fiindca bunul este perfect utilizabil, nu are
vicii.

Astazi miza discutiei nu mai exista: cele doua obligatii: este supusa acelorasi
prevederi-> vei actiona in termenul general de prescriptie.
1714: regimul juridic vizeaza si obligatia de predare.
Exista legislatie speciala in materia protectiei consumatorului, in
ceea ce priveste predarea ne-conforma: L449 care prevede
posibilitatea consumatorului ca timp de 2 ani sa beneficieze si sa invoce in
termen de 2 ani; in ceea ce priveste dr comun, cum nu am termen mai scurt,
aplic regimul dr general.
REGULI PARTICULARE PENTRU IMOBILE:
1741 SI URMATOARELE: 1741: reglementeaza ipoteza in care partile au
pret global si au determinat imobilul care urmeaza a se vinde fara sa indice
suprafata: asta e terenul, asta e pretul; ca m-am asteptat sa fie 2000m dar
sunt doar 1800, nu pot sa vin sa cer reducerea pretului atata timp cand nu sa prevazut in contract suprafata (cam greu de intalnit in practica fiindca
notar si smecherie).
1742: nu exista pret determinat global ci este determinat pe unitate de
masura si indicandu-se suprafata care ar constitui obiectul contractului. Daca
suprafata gasita in teren este mai mica decat cea indicata...vezi textul legal.
Cumpar un teren pt constructii, care trbeuie sa aiba numite dimensiuni: daca
el imi vinde 14m si specifica, dar are doar 12, ceea ce nu mai imi permite sa
edific o constructie pe teren, atunci pot cere rezolutiunea pe temeiul acestei
prevederi speciale pt ca bunul nu mai poate fi utilizat conform destinatiei.
LUMINITA: trece actiunea in granituire, trece la cumparator? R: oricum
apartine proprietarului/ L: daca se face o actiune si se descopera ca
suprafata era mult mai mica, se poate angaja garantia pentru evictiune?
P: deci incheiem contractul de vanzare si pe urma s-ar dovedi ca exista pe rol
un proces de granituire? Daca intenteaza ulterior, nu mai poate utiliza
aceste prevederi speciale, fiindca termenul in care poate utiliza aceasta
actiune este foarte scurt: termnul in care pot sa solicit si sa solicit actiunile
pe aceste reguli speciale, trebuie promovate in termen de 1 an, imi spune
1744. Dar atrag atentia pe alin 2 de la 1743: a 20-a parte? 5% sefilor, nu
20%...; este obligat sa plateasca sau poate obtine rezolutiunea; deci daca am
un pret det pe unitate de masura si supfrata reala este mai mare decat cea
convenita, daca toleranta este in limita a 5% nu se poate plati supliment de
pret sau rezolutiune (aceste actiuni trebuie promovate intr-un termen de un
an, care este termen de decadere care curge fie de la incheierea v-c sau

daca au convenit un termen in care sa se realizeze masurarea imobilului

curge de la mom respectiv).
M-a intrebat colega dvs. Daca este o predare neconforma atunci cand se
preda un utilaj (tractor) si apoi ceva anexa, de la aceeasi persoana, prin
contracte diferite, dar ele nu puteau fi utilizate impreuna si vanzatorul stiau
ca cele doua obiecte sunt incompatibile. Daca vanzatorul avea cunostinta
despre destinatia pe care urma sa o dau, poate fi interpretat si folosit ca o
predare neconforma, fiindca conformitatea implica si functionalitate a
bunului, fiindca viciul ascuns nu exista. Cumpar doua bunuri perfect
functionale separat, dar nu impreuna. Pot dovedi ca am adus la cunostinta
vanzatorului destinatia pe care urmeaza sa o dau bunului respectiv??
Vanzarea a doua medicamente care nu puteau fi asociate (aveau ceva
reactii) este o asemenea predare neconforma. Deci cand auziti de vicii, va
ganditi la un bun care in sine poarta deficienta. Aici nu ar putea fi eroare?
Pentru ca si eroarea asupra substantei nu se reduce doar la materialitatea
substantei. Evident, dar asta are ca efect anularea contractului in timp ce
predarea neconforma nu atrage neaparat rezolutiunea. Este posibil sa
reclame eroare asupra substantei, predare neconforma, garantia pentru vicii,
dar fiind acelasi regim juridic, conteaza sa pot sa ma incadrez.
DECI: 1 AN DE ZILE, DECADERE IAR LA IMOBILE REGULI SPECIALE.
In ceea ce priveste indeplinirea obligatie de predare: la mom realizarii, cel
mai adesea se incheie un act juridic, al receptiei. Este important pt ca
deficientele care puteau fi constatate la acel mom, trebuiau sa fie prevazute
in acel proces verbal incheiat. Daca deficientele, nu sunt trecute/aduse la
cunostinta vanzatorului la acel mom, decazi din dreptul de a le mai invoca.
Dar nu si viciile ascunse, pe care le poti invoca conform dr comun. Daca ii
comand sa-mi aduca 10 autoturisme, si imi aduce 5, si eu semnez ca am luat
6, sa fiu sanatos. Deci aceste deficiente care puteau fi constatate, trebuie
trecute si invocate.
1690 alin 2 si 3: sigur ca sunt anumite vicii care chiar daca nu-s
ascunse nu pot fi constatate la mom receptiei; daca mi-a pus un
acoperis, dar in mom in care mi-a predat lucrarea, era soare si senin, ploua
peste o saptamana: ii aduc la cunostinta ca blabla...este un viciu aparent, nu
ascuns, dar care nu putea fi constatat la mom in care am incheiat actul
juridic al receptiei.

Exista in anumite situatii, in care aceste vicii trebuie constatate

(vicii aparente), trebuie denuntate in termen foarte scurt, un functie
de natura bunului care a fost predat.
1691: mecanism care nu exista in vechiul cod: exista dezacord fata de
calitatea bunurilor predate in sensul ca in masura in care exista dezacord
cu privire la calitate.... vezi textul : iata o procedura aparte.
Ce sanctiune mai poate interveni cand nu este indeplinita obligatia de
predare?? Exceptia de neexecutare, daca partile conventional au stabilit ca
plata pretului sa se faca anterior predarii. Chiar daca nu au stabilit
conventional am regula legala ca predarea se face dupa plata; pot refuza
indeplinirea obligatiei de predare daca nu s-a facut plata; poate interveni
rezolutiunea, varianta daunelor-interese, dar trebuie sa fiu atent in calitate
de cumparator sa pot face dovada comunicarii deficientelor constatate, catre
vanzator, la mom la care s-a realizat receptia sau la un termen imediat
apropiat in masura in care natura bunului ma impiedica sa realizez aceste
deficiente chiar la mom predarii. Pot refuza indeplinirea obligatiei de predare
a bunului conform lui 1694 in urmatoarea situatia: este o forma de
neexecutare, efect suspensiv (amana executarea). Corelati textul cu un altul?
Tineti minte de rezerva proprietatii si daca debitorul este supus procedurii
insolventei ce se intampla? Deci spune ca poti refuza predarea daca devine
insolvabil iar daca trecuta am vazut ca in Legea Insolventei se considera
executata obligatia, ca chiar transmisa proprietatea, si ca vanzatorul va avea
o creanta privilegiata: si aici imi spune ca daca e insolvabil pot suspenda
obligatia de predare, in timp ce legislatia speciala imi spune ca se si
transmite proprietatea: insolvabil dar nu insolvent. Nu stiu ce prevede la
insolventa persoanelor fizice dar este clar ca in ceea ce priveste insolventa
pF textele se bat cap in cap. Aici pot sa refuz predarea, iar dincolo o
transmite fortat.

2.OBLIGATIA DE GARANTIE PENTRE EVICTIUNE.

Garantie pentru evictiune priveste tulburari de fapt sau si de drept?
Evictiunea este o pierdere totala sau partiala a unui lucru ca urmare a
recunoasterii in fav unei terte persoane a unui drept care are o cauza
anterioara incheierii contractului de v-c a.i. cumparatorul nu mai poate folosi
bunul respectiv, sau conform destinatiei

1695: adica exercitarea actelor de posesie asupra bunului respectiv; alin 2 :

nu este suficient sa existe dreptul respectiv in fav unei terte persoane ci se
cere ca evictiunea sa fie iminenta in sensul ca aduce tulburari in favoarea
bunului; nu doar ca exista un drept, dar daca tertul nu se foloseste de drept,
ne-antrenand stapanirea efectiva a bunului, nu se pune problema garantiei
pentru evictiune. TREBUIE SA SE PRODUCA TULBURAREA CUMPARATORULUI.
Fie ca vorbesc de garantia pentru evictiune sau cea pentru vicii, ea
exista independent de atitudinea culpabila sau nu, a vanzatorului.
Vanzatorul nu trebuie sa aiba cunostinta de existenta unui drept recunoscut
in favoarea unei terte persoane. Vorbesc despre o garantie obiectiva, aceea
de a transmite un bun fara ca bunul respectiv sa fie privit de drepturi care sa
afecteze stapanirea bunului de catre cumparator. La vicii, culpa conteaza in
ceea ce priveste intinderea obligatiilor de garantie a vanzatorului
De la cine poate proveni evictiunea? Vanzator sau terta persoana: in
fiecare caz trebuie sa tratam diferentiat daca tulburarea este una de drept
sau fapt.
Vanzator- tulburari de fapt: cand poate interveni o asemenea tulburare?
Eg. Vanzatorul incheie 2 contracte de v-c succesive. Daca prin ipoteza al
doilea dobanditor isi face dreptul opozabil, primul v-c este unul valid si se
pune problema garantiei pentru evictiune fiindca dr nu mai apartine
vanzatorului fiindca a ajuns in mainile altuia. Aici tulburarea consta in aceea
ca a vandut acelasi bun de doua ori.
Este tulburare, cand vanzatorul uzucapeaza un bun, ulterior incheierii v-c:
deci la mom incheieri v-c nu erau intrunite conditiile uzucapiunii, dar inainte
de predare s-au realizat. Poate vanzatorul sa invoce dr sau pe ideea ca a mai
exercitat posesie si dupa incheiere? Nu poate invoca aceasta situatie fata de
cumparator.
Vand un autoturism si a doua seara il fur: este tulburare de fapt care atrage
garantia pt evictiune pt fapta propriet, sau raspundere delictuala? Chirica:
dat fiind garantia pt evictiune si raspunderea contractuala este cea
principala, primordiala, cea delictuala fiind una subsecventa ar i o angajare a
evictiunii pt fapta proprie. Daca nu se leaga de contract nu as merge pe
aceasta idee si as sustine ca fiind o conduita total distince de v-c, se incheie
raspunderea delictuala si nu cea contractuala; consecintele ar fi mai extinse
la raspundere delictuala (daune imprevizibile) iar la garantie (spor de valoare
dar poate nu acopera toate daunele).

Vanzatorul in mod negresit trebuie sa se abtina de la o conduita care sa-l

tulbure pe cumparator.
Vanzator-tulburari de drept: regula: cel care are obligatia de garantie
nu poate evinge niciodata; vanzatorul nu poate opune un drept, pe
considerentul ca are obligatia de garantie; este suficient cumparatorului
cand vanzatorul emite pretentii cu privire la un drept, sa paralizeze aceste
pretentii prin existenta garantiei de evictiune.
Speta: mostenitor al vanzatorului avea constituit un drept de uzufruct; s-a
vandut dr de proprietate, si vine titularul dezmembramantului si invoce
dreptul; se ridica intrebarea daca poate sa invoce garantia pentru
evictiune??? Solutia pe care s-a mers: nu, pt ca acel mostenitor invoca un
drept propriu constituit de vanzator, dar ca vanzator urmeaza sa suporte
consecintele obligatiei de garantie pentru evictiune; deci chiar daca ii
recunosc dreptul, el urmeaza sa plateasca daune-interese. Acum nu mai am
cum sa am aceasta ipoteza in materie de CF, fiindca fie e opozabil fie nu.
Alta problema: cumpar bun de la stat dupa care il expropriaza; poate? De ce
nu? Pt ca a fost egal, iar in celalalt este autoritate, putere suverana etc.
In mom in care vanzatorul incearca sa evinga, ii opun exceptia garantiei
pentru evictiune.
Terta persoana: garantia pt evictiune nu vizeaza tulburarile de fapt
fiindca cumparatorul are mijloacele sa se apere el sigur. Garanteaza
vanzatorul pt tulburarile de drept provenit de la tert, in masura in care sunt
intrunite conditiile de la 1695 alin 2. : trebuie sa pretinda drept (nu conteza
daca este real sau de creanta) -> daca imi invoca dezmembramant sau
locatiune.; dreptul tertului trebuie sa existe anterior incheierii v-c. ->
obligatia de garantie exista daca raportul juridic era incheiat anterior v-c si
nu a fost adus la cunostinta cumparatorului. Daca l-am informat, nu mai
poate sa vina sa invoce obligatia de garantie pentru evictiune.
Eg: se desfiinteaza titlul vanzatorului si urmeaza ca tertul sa-si valorifice
dreptul impotriva cumparatorului, cel din urma aganjeaza obligatia de
garantie, atata timp cat contractul este valabil incheiat; obligatia de garantie
produce efecte doar daca v-c este valabil incheiat.

Cum functioneaza aceasta obligatie? Trebuie sa vedem daca

evictiunea deja s-a produs, sau nu. Daca inca nu s-a produs si este pe cale sa
se produca: vine impotriva cumparatorului un tert si imi zice ca are dreptul

asta; eu il trimit la plimbare si el ma da in judecata; am optiunea fie sa ma

apar singur, dar imi asum un risc (exceptia procesului rau condus- in mom in
care ma indrept impotriva vanzatorului el ar putea invoca aceasta exceptia
care putea zice ca avea mijloacele de aparare impotriva tertului);
cumparatorul, diligent, cand un tert cere ceva, il cheama in garantie pe
vanzator atat pt a beneficia de mijloacele de aparare pe care acesta i le-ar
putea furniza, cat si pt a paraliza o eventuala exceptie a procesului rau
condus. Evictiunea cand se produce? La mom formularii pretentiei? Nu: cand
intervine o hot jud prin care sa recunosc pretentiile tertului, dar uneori,
cumparatorul poate recunoaste dreptul tertului atunci cand dreptul este atat
de evident incat nu exista motive sa se opuna unei recunoasteri.
Alin 2 de la 1705: daca nu am mijloace pt nerecunoasterea dr tertului, pot sa
recunosc dreptul fara o hot jud, si functioneaza is atunci obligatia de
garantie.
Daca evictiunea deja s-a produs (am hotarare sau am recunoscut dreptul
tertului) trebuie sa diferentiez situatia in care evictiunea este una totala sau
partiala. In cazul evictiunii totale, cumparatorul recurge la rezolutiunea
contractului, daca a fost evins de intregul bun; evictiune partiala sau de o
parte a acestuia suficient de importanta pentru ne-incheierea contracutului.
Deci la totala am rezolutiunea (1701-1702): obligatia de restituire a pretului,
indiferent daca valoarea bunului a scazut; daca cumparatorul a dezmembrat
si a profitat, atunci nu se va dispune restituirea in intregime ci doar o parte;
daune interese (inclusiv sporul de valoare)
Evictiune partiala: rezolutiune sau reducere proportionala a pretului cu
valoarea bunului de care e fost evins; la mom incheierii contractului valoarea
bunului era de 100.000 iar la mom evictiunii 160.000 si prin evictiune se
pierde un sfert, nu reduc pretul cu 25.000 ci cu un sfert din valoarea bunului
la acel mom (corespunzator valorii de carte): reduc cu 40.000.
Cand se pune problema unei evictiuni partiale, cumparatorul poate cere o
reducere a pretului proportional cu valoarea pierduta, ceea ce inseamna ca
se stabileste o cota procentuala a pierderii suferite si se face o raportare la
valoarea bunului in momentul in care se produce evictiunea, se stabileste in
acest mod cota care sa fie indemnizatia cumparatorului.
In ceea ce priveste efectele obligatiei de garantie pt evictiune:
-posibilitatea partilor de a modifca conventional regimul obligatiei legale de
garantie. De principiu partile pot modifica aceste norme supletive, sa o

agraveze, sa o limiteze, sa o restranga sau chiar sa o elimine, dar aici avem

anumite bariere stabilite de lege.
-art 1699 vizeaza situatia in care vanzatorul avea cunostinta despre
existenta motivului de evictiune si a ascuns acest lucru cumparatotrului, caz
in care este considerata nescrisa clauza prin care vaznatorul s-ar exonera de
obl de garantie pt evictiune, precum si nulitatea clauzei prin care vanzatorul
s-ar exonera de obl de garantie pt fapta proprie.
Care este diferenta dintre o clauza nescrisa si o clauza nula?
-

-clauza nescrisa nu poate afecta ctr iar clauza nula poate duce la
afectarea integrala a ctr. Dar de ce sa nu sanctionez cu nulitatea doar
respectiva clauza, nu si intregul contract? Doar cand respectiva clauza
a fost determinanta la incheierea contractului, doar atunci afecteaza
contractul
-clauza necsrisa nu trebuie constatata de instanta de judecata,
nulitatea este doar apanajul instantei

Am aceste doua limitari in ceea ce priveste posibilitatea de modificare a

obligatiei legale de garantie pt evictiune. In masura in care cumparatorului i
s-a adus la cunostinta existenta cauze de evictiune, atunci obligatie de
garantie nu functioneaza. Cumparatorul recunoaste existenta unui anumit
risc de evictiune, atunci garantie pt evictiune nu functioneaza.
Mai este o limitare iccp consecintele pe care le-ar produce consecintele
exonerarii garantiei pt evictiune: -vanzatorul este obligat sa restituie pretul
pe care l-a incasat chiar daca se exonereaza de obl de garantie pt evictiune,
in afara de ipoteza in care cumparatorul ar cumpara pe riscul sau
1698 alin2 stipulatia prin care obligatia de garantie a vanzatorului e
restransa sau inlaturata, nu-l exonereaza pe acesta de obl de a restitui pretul
cu exceptia cazului in care cumparatorul si-a asumat riscul producerii
evcitiunii. Pai daca si-a asumat riscul, inseamna ca i-am comunicat existenta
cauzei de evictiune...si atunci ar insemna practic ca n-ar mai functiona
obligatia garantiei pt evictiune.
Contractul ar putea fi aleetoriu daca el cumpara pe riscul sau. Dar daca eu ii
vand un bun si ii spun: inteleg sa nu te garantez, sa nu functioneze obl de
garantie pt evictiune, in situatia in care fostul proprietar de la care statul a
preluat si pe urma mi-a vandut mie ar revendica bunul. Aici ce am ?
Functioneaza sau nu obligatia de garantie pentru evictiune? Mai exista
obligatia de garantie pentru evictiune? Limiteaza doar efectul in sensul ca va

trebui sa restitui banii incasati , chiar daca am o clauza de exonerare de

raspundere? Sau aici aducandu-i la cunostinta existenta unui potential risc
de evictiune nu mai functioneaza obligatia de garantie pentru evictiune?

Art 1698 alin 2 -Oare e vb aici de asumare a riscului evictiunii? Pana la urma
asa apare. Daca am o exonerare generica: ma exonerez de garantia
obligatiei pentru evictiune, e in regula , functioneaza exonerarea dar trebuie
sa restitui pretul. Dar, daca ii indic exact motivul de exonerare, atunci nu mai
functioneaza teoretic obligatia de garantie pentru motivul respectiv, dar
poate sa functioneze pt altele. De asemenea, e posibil ca partile sa prevada
alaturi de exonerarea obligatia de garantie pentru evictiune o clauza ca se
incheie ctr pe riscul cumparatorului, si atunci nu ar mai exista nici obligatia
de restituire a pretului incasat.
Cu alte cuvinte, daca ii comunic punctual un motiv de evictiune nu mai am
indeplinita conditia: sa nu fie cunoscut motivul respectiv de catre
cumparator, sau daca se incheie vanzarea pe riscul cumparatorului- nu mai
exista nici macar obligatia de restituire a pretului incasat.
Partile pot in orice ipoteza sa stableasca obligatia de restituire a pretului,
chiar si in cazurile acestea doua. De pilda, pot sa inchei un ctr de dobandire
a unui drept litigios si platesc 20% din pret . evident ca vanzatorul n-are
nicun interes sa-si asume obligatia de garantie pt evictiune, poate sa
prevada exonerarea totala de obligatia de garantie, incusiv sub aspectul
faptului ca nu va restitui pretul pe care l-a incasat de la cumparator.
Firesc obligatia de garantie pentru evictiune nu va functiona nici atunci cand
e vorba de fata vanzatorului insusi, obligatia de garantie pentru fapta proprie
comisa ulterior inchiereii contractlui de vanzare-cumparare nu poate duce la
exonerarea acestuia de obligatia de garantie pentru evictiune.
Cine garanteaza? Vanzatorul pentru evictiune, dar in mod firesc fiind vb de o
obligatie cu continut patrimonial aceasta trece si asupra mostenitorilor
universali si cu titlu universal, nu si asupra legatarilor cu titlu particular.
Se intampla ca uneori un mostenitor rezervatar sa atace un ctr de v-c
incheiat de defunct cu alte persoane prin care incearca sa sustraga din masa
succesorala anumite bunuri, vointa reala fiind de gratificare dar mascat sub
aparenta unui ctr de v-c. Vine mostenitorul si ataca acel ctr invocand
caracterul simulat al ctr etc. Nu ii se poate paraliza o asemenea actiune prin
invocarea unei exceptii din partea paratului in sensul ca cel care are obligatia

de garantie nu poate evinge ? pt ca este mostenitor, are obl de garantie pt

evictiune si atunci poate veni el sa atace un ctr de v-c? Va putea promova o
asemenea actiune, dar nu are el obligatia de garantie pentru evictiune? Are
un interes particular, ceea ce l-ar face tert interesat. Practic el actioneaza
aici in calitate de titular al unui drept propriu prin care ataca caracterul
simulat al ctr de v-c, cara pana la urma se va dovedi ca e o simulatie acolo si
atunci nici macar nue ctr de vanzare reala inchieta intre parti si nu se pune
problema sa garanteze pentru evictiune.
Atat in cazul obligatiei garantiei pt evictiune cat si in cazul altor obligatii
exista ceea ce se numeste o actiune directa impotriva oricarei persoane care
ar fi interpusa unei transimsiuni succesive unui bun.
Inainte de adoptarea codului chestiunea era doar de oridin doctrinar, si ceva
jurisprudenta a curtii europene in care era recunoscuta o asemenea actiune
directa, acum avem o reglementara legala- art 1706- vanzatorul e obligat sa
garanteze contra evictiunii fata de orice dobanditor subsecvent al bunului,
fara a deosebi daca dobanditorul e cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

A vinde lui B doneaza lui C vinde lui D

Intervine motiv de evictiune, vine o terta persoana care solicita bunul de la
D. Ce mijloace juridice are D?
-

Sa angajeze obligatia de garantie a vanzatorului C

In masura in care motivul de evictiune exista si anterior pe calea
actiunii oblice, in locul celui de la care a cumparat sa actioneze
impotriva persoanei celei mai convenabile, adica celei mai solvabile, pt
functionara obligatiei de garantie pt evictiune
Actiune directa poate fi promova actiune impotriva oricui doreste. Ca
sa functioneze, motivul de ev tb sa existe la mom la care s-a inch ctr AB. Daca evictiunea isi are cauza ulterior inch ctr dintre A si B evident ca
nu se pune problema functionarii obligatia de garantie pt evictiunde a
lui A. Motivul de evictiune tb sa existe la acel moment, chiar daca nu sa manifestat.

Sa zicem ca intre A si B s-a incheie un ctr de v-c pt 10 lei.

Intre C-D ctr s-a incheiat pt 12 lei.
Ce poate reclama D de la A? A are obligatia de a garanta doar pt 10 lei, dar
D poate recupera si acei 2 lei cu titlu de daune interese-pt sporul de valoare
inregistrat de bun.

Daca ar exista o clauza de negarantie. O cumparare de catre B pe riscul sau,

A nu-si asuma obl de garantie pt evictiune...poate D sa angajeze obl de
garantie a lui A? Nu , pt ca A raspunde fata de cel care ii promoveaza
actiunea directa in conditiile contractate de el ( adica cu B).

Daca am o clauza de arbitraj intre A-B, care ar sustrage un eventual litigiu de

la judecata instantelor de drept comun si m-ar trimite la instantele arbitrare,
D nu va putea actiona in instanta impotriva lui A ci va trebui sa se foloseasca
de acea clauza.
Am o dubla conditionare: Raportul dintre C si D si Raportul dintre A si B. A nu
va putea obligat sa garanteze pt evictiune decat in conditiile pe care el le-a
contractat cu B, iar D poate recupera doar in limita contractului lui cu C.
Atunci care e semnificatia sintagmei: vanzatorul e obligat sa garanteze pt
evictiune fara a deosebi dupa cum dobandirea e cu titlu oneros sau cu titu
gratuit? Il avem pe A vanzator lui B cumparator, si in acelasi timp donator lui
C. Exista obl de garantie a lui A pt C avand in vedere si art 1706 ?
Din ctr de donatie nu se naste obl de garantie pentru evictiune, cu 2 exceptii
1 Donatia cu sarcini
2 Donatorul si-a asumat prin ctr de donatie obligatia garantarii pentru
evictiune
Aici nu se pune problema intervenirii principiului conform careia intre un
dobanditor cu titlu gratuit si unul cu titlu oneros e preferat cel cu titlu oneros.
Daca C dobandeste dr si actiunile lui B, ar trebui sa ii recunosc promovarea
actiunii directe. Orivind si pe cod, lucrurile ar sta asa. Dar mi-e greu sa
accept sa fiu in situatia de a beneficia de obl de garantie pt evictiune cand
din raportul meu contractual nu rezulta. Nu pot sa ma indrept cu o obligatie
de garantie pt evictiune impotriva cocontractantului, pot sa ma duc cu atiune
impotriva unui din amontele cocontractantului? Mi se pare absurd.
Sigur ca evictiunea respectiva nu e suportata de catre B, pt ca imprejurarea
ca eu C pierd dreptul ca urmare a intervenirii unui tert fata de B nu produce
niciun efect. B nu mai are bunul, mi l-a dat mie, in afara de o condamnare
morala din partea mea n-am ce-i face.

Eu raman la opinia ca garantia pentru evictiune functioneaza sub dubla

conditionare: -sa avem in ambele contracte asumata obligatia de garantie pt
evictiune.
Daca am donatie, Da , acolo pot admite ca trec odata cu bunul drepturile si
actiunile celui care a transmis dreptul respectiv, dar si in prima ipoteza
analizata n-o sa recunosc dr lui D sa se duca impotriva lui B pt a reclama
garantarea pt evcitiune a lui B. Pt ca in raportul dintre B si C, B nu avea
obligatia de garantie, pt ca era donatie. Dar pot angaja obl de garantie lui C
si daca ar mai fi fost si alte transmisiune cu titlu oneros puteam impotriva
oricarora. Atata timp cat din rap contractual dintre B si C nu va putea
functiona obligatia de granatie pentru evictiune, eu zic ca nu pot angaja obl
de garantie a lui A .
Sintagma folosita de legiuitor, ca indiferent daca s-a transmis cu titlu oneros
sau gratuit, e in regula, dar in ipoteza in care a vorbim de un act cu titlu
gratuit ca un act intermediar, nu ca un act final. Daca donatarul nu poate
garanta obligatia de garantie a donatorului sau, nu poate sa mearga
impotriva nimanui din sirul acelor transmisiuni succesive. Nici macar pe
calea actiunii oblice nu ar putea sa actioneze. Daca e cu titlu de donatie nu
pot promova actiune oblica in locul celui care mi-a transmis dreptul de
proprietate tocmai pentru ca nu exista obligatia garantarii pentru evictiune.
Eu, C, nu pot merge pe cale oblica in locul lui B impotriva lui A. Pt ca B nu are
obl de garantie fata de mine. Daca nu pot merge pe cale oblica, cu atat mai
putin sa merg pe calea unei actiuni directe. E vb de actele cu titlu gratuit
care se intercaeaza printre actele cu titlu oneros.
Daca B si ar fi asumat obl de garantie pt evictiune prin ctr de donatie, atunci
pot recunoaste dreptul de a merge pe calea actiunii directe. Daca B si-a
asumat obligatia, sau daca e vorba de o donatie cu sarcini pt ca aici ab initio
este tratat ca un ctr sinalagmatic care da nastere inclusiv obligatiei de
garantie pt evictiune.
De ce totusi sa-i recunoaste acest dr lui B? El se poate indrepta imptriva
oricui, mai putin impotriva lui D . daca B nu garanteaza pt evictiune
impotriva lui C inseamna ca nu va garanta nici fata de D . pe calea actiunii
directe ii permit sa se indrepte impotriva lui A care a transmis bunul cu
precizarea ca motivul de evictiune, predarea neconforma sau onditiile pt
garantarea pt vicii ascunse sa fie indeplinite la momentul incheierii
contractului din care imi aleg instrainatorul care sa garanteze.

Intrebare: D se poate indrepta impotriva lui C? EVIDENT ! se pune problema

daca D se poate indrepta impotriva lui A. Bun, dar asa lui C nu i recunosc
posibilitatea de a merge impotriva lui A dar ii recunosc unuia (adica lui D)
care dobandeste de la el. Nu vad nicio problema sa ii recunosc acest drept al
lui D pt ca functioneaza obligatia garantarii pt evictiune fata de el si atunci
daca eu gasesc pe sirul celor care au transmis proprietatea un instrainator
care sa fie mai solvabil decat cel cu care am incheiat contractul, evident ca
mi-l aleg pe acela. Pt ca nu actioneaza nimeni impotriva lui A doar de dragul
de a face parada de cunostinte juridice.
A n-ar putea sa demonstreze ca prin ctr dinntre C si D s-a urmarit fraudarea
intereselor sale, si ctr respectiv e un ctr fictiv ? pot sa recurg la orice mijloc
de aparare, dar imi va fi foarte greu sa dovedesc fictivitatea contractului.
Concluzii:
-

obligatia garantarii pentru evictiune functioneaza nelimitat in timp.

Trebuie facuta o diferenta intre aceasta si angajarea raspunderii
autorului pentru evictiune.
In 3 ani de la evictiune trebuie sa actionez impotriva vanzatorului
pentru a reclama consecintele produse de evictiune, acoperirea
acestor consecinte.
Se transmite catre subdobanditori
E indivizibila intre debitori, ceea ce inseamna ca daca am doi vanzatori
si numai unul dintre ei ar comite o fapta, sau doar din culpa unuia s-a
produs evictiunea, pot angaja ganartia pt evictiune si pentru celalalt
vanzator. Art 1697
Ma pot apara in situatia in care s-ar produce o evictiune prin chemarea
in garantie a vanzatorului, (daca evictiunea ar proveni de la vanzator
as invoca o exceptie a garantiei pt evictiune pt ca cel care are
obligatia sa garanteze nu ma poate evinge). Daca evictiune provine de
la un tert, recomandat este sa chem in garantie pe vanzator o data pt
ca imi sporesc sansele sa se respinga pretentiile tertului prin mijloacele
de aparare care ar putea fi formulate de catre vanzator, si , pe de alta
parte, prin aceea ca evit invocarea de catre vanzator a exceptie a
procesului pe care mi l-ar invoca ulterior prducerii evctiunii si pierderii
dreptului. Am un avantaj prin formularea cererii de chemar ein
garantie: nu ma judec 4-5 ani cu tertul care pretinde dreptul, dupa care
sa ma mai judecat inca pe atat cu vanzatorul pt ca in momentul in care
se da o hotarare judecatoreasca prin care se recunoaste dreptul
tertului, in acelasi timp s-a rezolvat si raportul meu juridic cu

vanzatorul, hotararea judecatoreasca prin care se recunoaste dreptul

tertul obligandu-l deja pe vanzator la suportarea consecintelor.
E o veritabila cerere de chemare in judecata, se timbreaza.

OBLIGATIA DE GARANTIE PT VICII ASCUNSE

Vicii ascunse= deficienta ale bunului care fac ca bunul sa nu poata fi

utilizat potrivit destinatiei sale.
E o garantie obiectiva, independent de atitudinea subiectiva a vanzatorului,
adica independent daca acesta cunoaste sau nu viciile. Vanzatorul nu poate
pretinde cumparatorului exceptia de neexecutare pt ca e o garantie
obiectiva.
Neindeplinirea de catre banca a obligatiei de informare si consiliere: nu m-a
informat despre pontentiala evolutie a cursului; nu m-a consiliat sau m-a
consiliat prost in ceea ce priveste alegerea: pentru ca stiind ca eu am
veniturile in lei si eu ma indatoram pana la un punct, acum din mom ce
platesc dublu in lei ca sa cumpur franci, m-a consiliat prost; iar modalitatea
cea mai adecvata de repararea a prejudiciul care mi s-a cauzat, este sa se
transforme creditul respectiv in lei, conform datei la care s-a incheiat
contractul; ideea era ca practicile abuzive, de a promova creditul respectiv
in franci toate astea denota o politica care prezenta favorabil consumatorului
luarea creditului in franci elvetieni. Faptul ca pt un specialist era previzibila
devarolizarea francului: nu m-a informat despre aceasta evolutie, ori banca,
chiar daca nu stia, ar fi trebuit sa stie. Am vb si la vanzare de informatia de
informare si consiliere: el practic trebuie sa ma asiste in luarea deciziei celor
mai adecvate. Ganditi-va ca banca iti da creditul prin luarea in considerare a
tuturor cheltuielilor pe care le ai; or, la mom respectiv, francul fiindca scazut
eu indeplineam conditiile de indatorare iar daca luam in euro poate ca nu
indepliniam; mai sunt decizii ale CJUE care spune ca o clauza trebuie sa fie
nu doar inteligibila din punct de vedere gramatical, dar si economic: sa ai
reprezentarea a ceea ce trebuie sa faci pe parcursul celor 30 de ani.
Se pune si problema ca contractul este unul de previziune: trebuie sa se
intample doar ceea ce partile au prevazut sau puteau sa prevada; aceasta
evolutie sa fie asimilabila unei impreviziuni care sa permita adaptarea

contractului de catre instanta; pana la urma contractul inseamna un act de

previziune: trebuie sa-mi reprezint consecintele care urmeazasa se produca.
1707 si urmatoarele NCC. VICII ASCUNSE
-viciile sunt niste deficiente ale bunului; nu sunt calitati, ci deficiente a
bunului care fac ca acesta sa nu poata fi intrebuintat conform destinatiei
sale, sau valoarea de intrebuintare a acestuia sa fie scazuta a.i daca ar fi
cunoscut aceste vicii cumparatorul nu l-ar fi cumparat sau ar fi dat un alt
pret
-garantia pentru vicii ascunse este una obiectiva, se produce independent de
atitudinea subiectiva a vanzatorului; nu ma itnereseaza daca avea sau nu
cunostinta despre existenta viciului
-obligatia vanzatorului de a-mi transmite un bun care sa nu fie afectat de
vicii ascunse este una de rezultat iar din faptul ca este vorba despre o
garantie obiectiva ar rezulta ca vanzatorul nu poate opune cumparatorului
faptul ca acest nu si-a indeplinit oblgiatiile contractuale: eg. Incasarea
pretului: daca nu l-a incasat, obligatia functioneaza oricum, fiind o garantie
obiectiva; evident ca daca nu a incasat pretul nu are ce pret sa restituie dar
poate fi vorba despre daune interese, chiar daca nu a incasat pretul; nu se
poate suspenda garantia pentru vicii pana in mom in care s-ar face plata.
Diferenta fata de predarea neconforma: am vazut ca viciul ascuns este
inerent bunului in timp ce predarea neconforma implica, sau poate fi atunci
cand bunul este functional dar sa nu corespunda exigentelor cumparatorului
si atunci vorbim de predare neconforma.
Functioneaza in cadrul oricarui contract de v-c, inclusiv promisiuni: eg. Ai
incheiat promisiune si ai predat bunul, obligatia exista.
Nu functioneaza in ipoteza vanzarilor silite:1707 alin 5.
Viciul trebuie sa existe: asta inseamna ca bunul respectiv sa nu poata fi
utilizat sau chiar daca poate fi utilizat, valoarea de intrebuintare sa fie
scazuta. Trebuie sa fie inerent lucrului:
eg. Daca dobandesti drepturi sociale la o societate comerciala la care pasivul
care apasa patrimoniul societatii este mai mare ca cel prezentat la mom
incheierii contractului? -> datorii la fisc de 5 milioane. Cu alte cuvinte, pot
angaja obligatia de garantie pt vicii ascunse in situatia in care am un pasiv
asupra caruia cumparatorul nu a fost informat? E posibil ca nici vanzatorul sa

nu fi cunoscut acel pasiv. Nu obligatia de informare este taramul pe care

rezolv fiindca e posibil ca nici vanzatorul sa nu fi cunoscut; dar am spus, ca
trebuie ca viciul sa fie inerent lucrului: ceea ce se vinde aici sunt parti
sociale, ori viciul nu este inerent partilor sociale, obiectului vanzarii, a.i
solutia ar fi anularea pentru eroare asupra substantei obiectului, si nu
garantia pentru vicii ascunse.
Eg. Imi poate prezenta ca am datoria X,Y,Z; mai descopar ca am si A,B,C; pot
angaja raspunderea pentru vicii? Nu, pt ca nu este inerent lucrului.
Eg.imi prezinta unu ca: asta este casa pe care am edificat-o; o sa-ti dau
autorizatia de construire dar hai sa semnam ca am nevoie de bani; cand sa
semnez, nu are autorizatie; pot angaja raspunderea pt vicii ascunse? NU,
PENTRU CA VICIILE ASCUNSE NU VIZEAZA SI VICIILE JURIDICE ALE LUCRULUI
TRANSMIS.
Pe langa existenta viciului, se mai cere ca viciul respectiv sa fie ascuns: 1707
alin 2. Nu confundam viciile ascunse cu cele aparente: cele din urma pot fi
constatate la mom realizarii actului receptiei la o analiza sumara, de catre
dobanditor; viciile aparente pe care ar fi trebuit sa le observ, si nu le-am
observat pierd dreptul de a le mai reclama ulterior; inseamna ca obligatia de
garantie pt evictiune functioneaza chiar daca la mom realizarii contractului
de v-c, viciul nu exista dar a survenit pana la mom la care se punea
problema predarii bunului; sau daca exista la mom vanzarii dar pana la mom
la care s-a predat bunul, viciul respectiv a devenit manifest, deci putea fi
constatat nu mai functioneaza obligatia de garantie; viciul trebuie sa existe
si la mom la care se realizeaza predarea bunului. Ce inseamna cumparator
prudent si diligent? Luat in abstracto sau inseamna acel cumparator in
concreto? Opinia lui Deac a prevalat in sensul ca raportarea se face in
abstracto, la un cumparator diligent si prudent. Asta nu inseamna ca trebuie
sa ma urc pe schele si sa merg in pod sa vad daca lemnul de acoperis este
afectat sau nu de anumite insecte. Dar etalonul stabilit de legiuitor este
acest cumparator diligent si prudent. Viciul ascuns implica totusi: legea imi
spune fara asistenta de specialitate nu putea fi descoperit; viciul descoperit
la o analiza banala, este aparent; viciul ascuns, este ascuns cel care nu
putea fi descoperit de catre un cumparator prudent si diligent de catre
asistent de specialitate; este ascuns acel viciu care numai cu asistenta de
specialitate poate fi descoperit? Ceea ce pot descoperi fara asistenta de
specialitate, nu se incadreaza in continutul notiunii de viciu ascuns;

Se pune problema: daca cumparatorul este un profesionist; functioneaza

obligatia de garantie pentru cumparatorul profesionist? Daca el cumpara un
bun care este implicat in derularea activitatii sale obisnuite, este evident ca
viciul respectiv nu mai are caracteristica de a fi un viciu ascuns fiindca este
preumat a fi cunoscut de catre cumparator: chiar daca nu il cunostea, el
trebuia sa-l cunoasca.Functioneaza o prezumtie de cunoastere in sarcina
cumparatorului ceea ce face ca vicul sa nu mai fie ascuns; daca este in alt
domeniu de activitate atunci el va fi tratat ca orice alt participant la v-c.
Prezumtia de care am vorbit poate fi rasturnata de cumparator aratand ca nu
putea sa descopere acel viciu decat daca ar fi dezmembrat bunul respectiv;
Daca un cumparator profan angajeaza un expert in mom in care cumpara un
bun si expertul ii zice ca bunul e ok, nu prezint bunul vicii ascunse; mai poate
angaja obligatia de garantie pentru vicii? Practic el avea aceasta posibilitate,
iar daca a primit sfaturi gresite nu are decat sa angajeze raspunderea
contractuala a celui in cauza.
Viciul trebuie sa prezinte o anumita gravitate. Evident ca daca e vorba de un
bun nou, orice deficienta face bunul respectiv sa fie considerat ca afectat de
vicii, daca ele sunt ascunse; daca e bun vechi, este firesc sa mai apara
disfunctionalitati astfel ca atentie trebuie sa fie mai mare pentru a se stabili
daca exista sau nu un viciu ascuns.
Viciul trebuie sa existe macar in germeni anterior predorii: chiar daca inca
viciul nu se manifesta, cauza manifestarii viciului trebuie sa fie anterioara
predarii: cumpar un animal care are nush ce virus; nu se manifesta virusul in
mom predarii ci ulterior, dar din mom ce cauza este anterioara, evident ca
functioneaza obligatia.
Sarcina de a dovedi aceste conditii: revine cumparatorului; faptul ca viciul
este anterior vanzarii, ceea ce este foarte greu de dovedit din partea unui
cumparator: faci expertiza si urmeaza ca expertul sa stabileasca daca la
mom predarii exista sau nu viciul respectiv.
Dar daca: a luat o masina si dupa nush cat timp s-a aprins masina; datorita
timpului scurt de utilizare si garantiilor pe care le astepti cand platesti un
anumit pret, se considera ca exista un viciu un favoarea cumparatorului ca
exista viciul respectiv la mom incheierii contractului.
Situatii: au aparut spete in care se cumparau imobile si in imobilul respectiv
functionau centrale de incalzire care produceau un zgomot mai mare decat
cel normal; este garantie pentru vicii?nu faceau parte din apartamentul

cumparat ci era o centrala care deservea mai multe apartamente. Nu este

inerenta lucrului, nu tine chiar de apartamentul respectiv, Totusi s-a retinut
ca este viciu ascuns; din mom ce deserveste cladirea poate ca nu ar trebui
sa fim asa de categoricil
Daca din asocierea a 2-3 medicamente se produc consecinte nefaste a celui
care suport administrarea lor; vb despre vicii? Nu, fiindca nu este inerent
lucrului.
s-a cumparat o masina de nisip care a fost livrat impreuna cu o pompa nush
ce; vicii ascunse? Nu este inerent lucrului ci a unei predari neconforme.
EFECTELE PRODUSE DE GARANTIA PENTRU VICII:
In vechiul cod exita un drept discretionar al cumparatorului de a promova o
actiune estimatorie sau redhibitorie: cea din urma este actiunea prin care se
obtine rezolutiunea contractului iar cea estimatorie este cea prin care se
solicita o reducere proportionala a pretului; deci nu exista o cuantificare a
viciile: de la un anumit nivel in sus poate promoa actiunea aia sau aia. Din
mom ce am recunoscut ca functioneaza obligatia de garantie pt vicii ascunse
( sa fie important viciul), aceasta functiona, fiind apanajul exclusiv al
cumparatorului pentru care opta; daca judecatorul considera ca nu erau
indeplinite conditiile, respingea in intregime actiunea.
1710: MASURILE PE CARE LE POATE SOLICITA CUMPARATORUL.
Sunt solutii consacrate de practica noastra judiciara si fara un text
legale (vezi articolul, primele doua).
ALIN (2): observati schimbarea de optica; daca in trecut aveam
indeplinite conditiile aceasta functiona, azi, acest drept este cenzurat
de catre instanta si judecatorul poate dispune o alta masura decat cea
solicitata; eu pot cere rezolutiunea si el zice NU, dar iti dispun
inlocuirea bunului: cam ciudat si impotriva principiul disponibilitatii
care reglementeaza domeniul. Principiul functioneaza in sensul ca
instanta poate acorda doar ceea ce ceri; probabil ca legiuitorul a pornit
de la urmatoarea idee: s-au gandit ca daca nu obtin rezolutiunea, tot
sa obtii ceva. Nu ma pot trezi cu rezolutiunea din mom ce eu am cerut
inlocuirea bunului; era mai fireasca optiunea veche, cand, daca aveam
indeplinite conditiile, era optiunea mea; azi tot ce pot este sa fortez
judecatorul prin cererea in cascada: rezolutiunea iar in subsidiar
reducerea pretului.

In ceea ce priveste daunele interese, pornind de le efectele produse de

garantie, aici intervine importanta cunoasterii sau nu, de catre
vanzator, a viciilor: daca el cunostea viciile el raspunde si pt daune
interese.
Art 1712 in mom in care se pune problema reducerii pretului, cum
credeti ca se va intampla? Am in vedere cheltuielile facute de
cumparator cu repararea bunului si cer astfel reducerea pretului cu
suma pe care a cheltuit-o? Se va stabili valoric cat a pierdut bunul
respectiv: deci sa zicem ca ai pierdut o treime din utilizarea bunului, si
vei dispune restituirea pretului doar prin raportare la valoarea care s-a
pierdut; deci daca am cumparat un bun cu 100 de lei si cheltuit 80 de
lei pt reparare, care a fost afectat intr-o cota de ; eu nu pot cere
reducerea pretului cu 80 de lei ci cu 50; in aceasta ipoteza eu nu cer
reducerea pretului ci rezolutiunea fiindca reducerea pretului nu mai
este oportuna economic; atunci cand se promoveaza actiunea in
reductiune a pretului, cota cu care se reduce pretul nu este cea privind
cheltuielile cu punerea bunului in parametrii optimi ci pierderea valorii
de intrebuintare a bunului.

Care este regimul de angajare a actiunii? 2531 NCC

Codul vechi zicea ca actiunea in garantie pentru vicii poate fi angajata in
termen de 6 luni de la data descoperii viciile daca nu au fost ascunse cu
viclenie, sau in termen de 3 ani daca a fost viclenie, calculat de la data
descoperirii viciilor dar nu mai tarziu de 1 an de la data incheierii
contractului. S-a pus problema mom de la care incepe sa curga acest
termen de 6 luni sau 3 ani? Daca descopar in interiorul termenului de 1 an de
zile, nici o problema, curge din mom descoperirii; daca nu descopar intr-un
an de zile, ci ele apar la 1 an si 2 luni, pot sa actionez intr-un an si 6 luni de
la data incherii contractului? Deci la mom expirarii anului incepe sa curga
termenul de precriptie: de aici discutia daca din mom ce viciile nu au aparut
in interiorul termenului de 1 an, mai pot angaja raspunderea. Pentru ca
ratiunea legiuitorului are in vedere si conditiile garantiei: deci viciile trebuie
sa existe macar in germeni la mom incheierii contractului. Daca vii dupa 10
ani, cum mai dovedesti?... Chirica sustinea ca in termen de 1 an, iar daca nu
mai apare nu poti promova actiune; cei din bucuresti mergeau pe ideea ca la
mom expirarii anului incepe sa-ti curga automat termenul de prescriptie iar
daca esti la 1 an si 2 luni, esti in termen.

CODUL ACTUAL: ceea ce discutam pentru vicii este aplicabil si predarii

neconforme, existand prevederea de la 1714 care imi spune ca dispozitiile
privitoare la garantia pentru vicii ascunse se aplica si atunci cand bunul nu
corespunde calitatilor convenite de catre parti; deci miza discutiei astazi,
daca angajez garantia pentru vicii sau predare neconforma nu mai este atat
de acuta cum era sub imperiul celuilalt cod; cum procedam astazi? A
disparut termenul de 6 luni si mai am doar termenul de 3 ani; de cand curge?
Daca intervine in cadrul anului curge din acel moment; daca nu intervine in
cursul anului curge de la data implinirii anului;
Alin 4: adica termenul de 1 an pt bunuri sau 3 ani pt constructii; atunci,
trebuie in cadrul termenului de 1 an sa promovez actiune in instanta? Daca
viciul a aparut dupa 1 an? Practic, daca apare dupa 1 an nu mai functioneaza
obligatia de garantie pentru vicii ascunse; pt a functiona obligatia, viciul
trebuie sa se manifeste intr-un an, dar nu inseamna ca intr-un an eu trebuie
sa-l actionez pe vanzator pt garantie; daca nu se iveste in cadrul anului nu
mai pot angaja obligatia de garantie pt vicii ascunse;
Daca apare viciul, exista anumite obligatii in sarcina cumparatorului,
prevazute la 1709: trebuie sa-i comunic in cadrul anului, aparitia viciilor
vanzatorului? Nu, pt ca zice in termen rezonabil; deci importanta este sa se
iveasca, nu neaparat sa-i comunic, deci actul de comunicare poate fi is
ulterior. Oare ce inseamna:2531-> intre a se ivi, si a se manifesta, ar trebui
sa facem o diferenta? Eg. Eu vad ca a aparut o chestie dar inca nu s-a produs
vreun dezastru, el se produce dupa expirarea anului; prescriptia incepe sa
curga de la implinirea unui an de ala data predarii, afara de cazul cand curge
de la data descoperii: nu ma mai intereseaza miza; poate nu le-am
descoperit, ele s-au ivit, si atunci ar incepe sa curga de la expirarea anului.
Daca ajungem sa construim intre ivire si descoperire, comunicare, atunci
gasim justificare pentru...
Prescriptia este de 3 ani, care curge de la data descoperirii viciilor daca au
avut loc inainte sau de la data expirarii anului daca viciul s-a ivit;
Eram la problema aducerii la cunostinta vanzatorului: daca nu s-a facut
comunicarea, sanctiunea care intervine, este aceea ca nu pot solicita
rezolutiunea contractului:1709. Alin 2: alin este de 2 zile lucratoare daca este
profesionit; daca viciul apare in mod gradual, termenul incepe sa curga din
ziua in care cumparatorul isi da seama de gravitatea si intinderea viciului
chiar daca nu reactioneaza la prima manifestare a viciului; prevederile
acestui text, 1709, nu pot fi invocate de vazantorul care avea cunostinta de

existenta viciului, deci el nu poate opune decaderea din dreptul de a

promova actiunea in raspundere daca nu i s-a adus la cunostinta existenta
viciilor in cadrul unui termen rezonabil.
Poate fi ascuns la mom incheierii contractului dar nu pot folosi masina un an
de zile si atunci sa zic ca consumul este nush cat. Intrebarea era, daca vin
dupa un an de zile? Poate sa vina impotriva mea ca folosesc o masina care
polueaza foarte mult. In ceea ce priveste chiar prima intrebare: se pune
problema daca nu ar trebui sa existe si o formulare de genul ar fi descoperit
sau trebuia sa descopere existenta viciilor: dar legiuitorul zice de la data la
care au fost descoperite; singura sanctiune a faptului ca nu le-am denuntat
intr-un termen rezonabil este ca nu pot cere rezolutiunea. Atat timp cat am
intrunit conditiile pt garantie, chiar in fara de rezolutiune: fiindca el vine si
zice, domnule stiati de dinainte, sau trebuia sa stii de dinainte cat era
consumul nu sa vii dupa un an de zile; probabil ca masura rezolutiunii nu se
poate angaja, dar garantia pentru vicii ar putea fi anagajata.

Clauzele care vizeaza modificarea obligatiei de garantie pentru

vicii.1708 alin 2.
Nu poate un profesionist sa se exonereze fiindca el este prezumat a le
cunoaste, fiind nula clauza prin care el se exonereaza de obligatia de
garantie pentru vicii.
Garantia pentru buna functionare: o obligatie de garantie mult mai
usor de pus in functiune de cumparator decat garantia pentru vicii
ascunse, unde sunt conditii mai restrictive; aceasta garantie vizeaza
pastrarea de catre bun a unor caracteristici in cadrul unui termen de
garantie acordad de vanzator; L449/2003 (domeniul consumatorului):
este mai avantajoasa fiindca nu trebuie sa faca dovada conditiilor de la
vicii ascunse si nu orice deficienta imi indica un viciu, plus ca nu am
nici acele valori legate de scaderea valorii de intrebuintare

1716 si urmatoarele: atentie, nu orice vanzare da nastere la aceasta

obligatie de garantie de buna functionare; cand am o v-c intre 2
profesionist va functiona aceasta obligatie numai daca se asuma; daca
cumparatorul este un consumator am legislatia speciala din domeniul
protectiei consumului dar cumparatorul ar putea recurge si la dispozitiile
acestea atat timp cat i se inmaneaza un contract cu certificat de garantie
in care ti se prevede incadrarea produsului in parametrii indicati, iti
permite sa mergi fie pe normele de protectia consumului fie pe aceste
norme de garantie pentru buna functionare;

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
1719: DOUA obligatii in sarcina cumparatorului; sa preia bunul si sa
plateasca pretul; unde trebuie si cand trebui sa fie platit pretul? 1720: ati
vazut in anul 2 ca in conformitate cu 1494 din codul civil: locul platii: in
materie de vanzare norma este speciala prevazand ca locul platii este
acela al situarii bunului, iar mom de indeplinire a obligatiei pretului este
imediat dupa trasnmiterea dr de prop, spre deosebire de vechiul cod in
care plata pretului este legata de plata bunului.
Este sau nu cumparatorul pus in intarziere pt indeplinirea obligatiilor sale
de preluare a bunului si plata pretului? 1725 si 1728: de ce ma
intereseaza punerea in intarziere? In mod evident ea produce niste efecte
defavorabile celui pus in intarziere: sa vedem de cand este cumparatorul
pus in intarziere: din mom in care devine exigibila obligatia sau trebuie
pus in intarziere printr-o notificare de catre vanzator? Daca partile au
reglementat legal, este ok, daca nu, ne uitam la text;
1725: mobile; aceasta obligatie de preluare, de ce este mentionata in
sarcina cumparatorului? Sa nu uitam ca vanzatorul are obligatia de a
conserva bunul si prin faptul ca nu s-ar prezenta cumparatorul sa preia
bunul, cheltuielile de conservare ale vanzatorului cresc+ din mom ce
nu s-a facut predarea nu s-au transmis nici riscurile; daca e pus de
drept in intarziere atunci riscurile se transmit, iar daca nu, trebuie sa
opereze punerea in intarziere pentru transmiterea riscurilor; lucrurile
sunt mai simple pt dobanda cuvenita pt neplata pretului 1721: face
diferenta daca bunul este sau nu producator de fructe: daca produce
fructe, dobanda la pret trebuie platita din ziua la care cumparatorul a
dobandit proprietatea bunului, fiindca el beneficiaza de fructe; daca nu
produce fructe, dobanda trebuie achitata din mom la care se preda
bunul; este vorba de o prevedere supletiva de la care partile pot
deroga
Este sau nu de drept in intarziere cumparatorul prin ajungerea la
scadenta a obligatiei sale, sau neplata la termen a pretului antreneaza
punerea sa in intarziere doar daca nu i s-a predat bunul??? Eu, pt a nu
fi in intarziere am preluat bunul dar nu am platit pretul; daca nu imi
indeplinesc nici una dintre cele 2 obligatii sunt in intarziere iar daca o
indeplinesc pe una, nu mai sunt in intarziere pt cealalta;

 Alin 2: daca e vorba de bunuri perisabile sau care isi schimba valoarea,
este pus de drept in intarziere pentru preluarea bunului, chiar daca a
platit pretului si este pus de drept in intarziere cand a solicitat
predarea fara s fi facut plata; deci pt aceste bunuri daca nu si-a
indeplinit una dintre cele doua, este pus de drept in intarziere
1728: ar insemna ca acolo ar trebui sa opereze, deci cand se vand
bunuri imobile ar trebui sa fie pus in intarziere printr-o notificare; daca
nu e pus contractual in intarziere el nu este de drept in intarziere prin
expirarea termenului, deci nu mai conteaza predarea
Deci este acelasi regimul si la mobile si la imobile? Textul mai zice ca
daca in intervalul de timp, cuprins intre formularea declaratiei de
rezolutiune si mom la care el este pus in intarziere, plateste, nu mai
produce efecte declaratia de rezolutiune unilaterala; deci cand
vanzarea are ca obiect un imobil si ai stipulat ca in cazul in care nu se
plateste pretul cumparatorul este de drept in intarziere, deci daca nu
ar fi fost stipulat nu era de drept in intarziere; declaratia de rezolutiune
unilaterala formulata in temeiul lui 1553 cod civil, nu mai produce
efecte; dar la bunurile mobile? Este de drept in intarziere daca nu isi
indeplineste ambele obligatii sau daca nu indeplineste doar una dintre
ele? Nici nu a platit pretul, nici nu a preluat bunul; pot sa vad textul
asa: este in intarziere daca nu isi indeplineste nici una intre cele 2
obligatii; daca indeplineste una, nu mai este pus in intarziere pentru
cealalta; punerea in intarziere are printre scopurile sale si acela de a
transmite riscul pierii fortuit de la vanzator la cumparator si consider
ca daca isi plateste pretul nu mai am punere de drept, ar fi excesiv;
este posibil ca cele doua obligatii sa fie scadente concomitent: eu cum
apreciez? Este sau nu de drept in intarziere pentru cele doua, sau
macar pentru una?
mergem la prevederile de drept comun: 1523-> regula e ca ajungerea
la scadenta nu inseamna intarziere de drept; 1523 alin 2, lit d: este clar
ca profesionistul este obligat de drept pentru indeplinirea obligatiei de
plata a unei sume de bani, indiferent ca e vorba de o suma de bani
provenita din vanzare sau alt contract; nici acest text nu este in
masura sa rezolve lucrurile fiindca cineva ar putea zice: din mom ce
profesionistul este pus in intarziere pentru neplata pretului, inseamna
ca ceilalti nu sunt; Doar ca textul nu vizeaza doar neplata pretului ci
orice obligatie de plata a unei sume de bani datorata de profesionist;
Retinem ca este de drept in intarziere cumparatorul profesionist pentru
plata pretului, in timp ce punerea in intarziere a cumparatorului profan nu

opereaza de drept decat in ipoteza in care ar fi vorba de bunuri perisabile

sau care isi schimba rapid valoarea (1725 alin 2 in timp ce nu este de
drept in intarziere pentru plata pretului sau preluarea bunului decat daca
nu si-a indeplinit una dintre cele doua obligatii); punerea asta in intarziere
nu ar trebui sa depinda de faptul daca ti-ai indeplinit sau nu o obligatie; sa
zicem ca mai intai este exigibila obligatia de plata a pretului, si ziua
urmatoare obligatia de preluare a bunului; sunt pus in intarziere sa
platesc pretul, in ziua respectiva? NU. Dar daca trece a doua zi si nici nu
preiau bunul, atunci dintr-o data sunt pus in intarziere pentru amandoua,
desi pentru prima nu eram; dat fiind faptul ca, regula este, punerea in
intarziere nu opereaza de drept, nu pot sa zic ca e pus in intarziere in
cazul bunurilor mobile pentru indeplinirea obligatiilor, decat acolo unde
legea imi prevede in mod indubitabil; unde prevde, este alin 2, iar in alin 1
doar daca nu sunt indeplinite cumulativ cele doua obligatii dar eu vad un
non-sens in aceasta prevedere; deci doar daca a indeplinit scandeta
pentru ambele
Cand redactati v-c aveti grija si treceti in contracte ca este cumparatorul
pus de drept in intarziere pentru indeplinrea de plata a pretului.
Ce se intampla daca cumparatorul nu-mi plateste pretul?? Exista niste
garantii, la care face referire 1723. Este vorba despre un privilegiu in
cazul in care obiectul vanzarii constituie un bun mobil, sau o ipoteca
legala daca este un imobil;
2386-> ipotecile legale: daca este un imobil exista o ipoteca legala in fav
vanzatorului, care se inscrie in CF si la care vanzatorul poate renunta; nu
se executa plata pretului timp de 3 ani de la data la care trebui sa se
plateasca; ce se intampla? Poate fi executat silit dupa expirarea celor 3
ani, ipoteca?
2504-> in reglementarea veche aveam urmatoarea prevedere: 1368>actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este reala unii au
zis, din mom ce e reala, inseamna ca e imprescriptibila; actiunea in
executarea contractului, in 3 ani, dar rezolutiunea e imprescriptibila; nu
era asa; si in trecut, caracterul real avea in vedere efectele pe care
actiunea in rezolutiune le produce fata de terti dobanditori ai bunului;
pentru ca imediat la alin 2 de la 1368 cu toate acestea, actiunea in
rezolutiune nu va produce efecte fata de... erau situatia de exceptie in
care actiunea nu mai producea efecte fata de terti; legiuitorul avea in
vedere daca, ca urmare a rezolutiunii se mai produc efecte si fata de tertii

dobanditori ai bunului, care urmeaza sa suporte consecintele rezolutiunii;

si imi zicea ca da, in afara de situatiile de acolo.
Acum legiuitorul imi zice ca beneficiaza de ipoteca, ca prescriptia dr
principal nu atrage stingerea executarii actiunii ipotecare, ceea ce ar
trebui sa ne conduca la concluzia ca plata pretului poate fi pretinsa si
dupa 3 ani de zile atata timp cat poate fi exercitata actiunea ipotecara,
dar , evident, in limitarile fixate de 2504, adica in limita valorii bunului;
creditorul ipotecar nu mai poate fi tratat ca un creditor chirografar, deci
poate urmari doar bunul respectiv, dar cu avantajul ca si dupa 3 ani; in
timp ce rezolutiunea contractului ramane supusa termenului de 3 ani in
care se poate cere desfiintarea contractului pentru neplata; daca a
intervenit prescriptia dr de a cere executarea silita, nu a intervenit
prescriptia dreptului de a cere valorificarea ipotecii si atunci pot obtine
plata pretului recurgand la acest fapt, fara sa pot sa mai recurg la
actiunea in rezolutiune: este o aberatie, dar asa scrie in textul legal;
aplicabila exclusiv pentru bunuri imobile; capata acea creanta unele
caractere ale ipotecii si poate fi satisfacuta si ulterior termenului de 3 ani.

In ceea ce priveste vanzarea de mobile, vorbesc doar de un privilegiu al

vanzatorului; 2339: deci exista privilegiul vanzatorului pentru pretul neplatit
asupra mobilelor, afara de situatia in care bunul este dobandit in cadrul
derularii unei activitati profesionale. Tot legat de bunurile mobile exista o
prevedere: 1727: exclusiv in aceasta situatie, cand nu s-a acordat un termen
de plata nu este aplicabil; in vechiul cod , tot pornind de la privilegiul asupra
bunurilor mobile, era consacrat dreptul de a promova o revendicare a
posesiei bunului in termen de 8 zile, daca se afla la cumparator: s-a pus
problema de ce termenul ala de revendicare fiindca proprietatea s-a
transferat si nu mai era ce sa revendice vanzatorul; era recunoscut ca acea
actiune in revendicare urmarea sa redobandeasca un drept de retentie,
vanzatorul, asupra bunului, pe care sa i-l poata opune pana la mom la care
ar face plata; conditia era ca aceasta actiune sa fie promovata in 8 zile si
bunul sa fie la cumparator; textul de azi spune ca trebuie sa se declare
rezolutiunea unilaterala a contractului chiar si fara punere in intarziere; tineti
minte ca rezolutiunea unilaterala indica printre conditii si punerea in
intarziere a debitorului; nu am nevoie sa fie pus de drept in intarziere
cumparatorul pentru neplata pretului, pot recurge la rezolutiunea unilaterala
si implicit sa redobandesc bunul, dar aici deja mi se desfiinteaza vanzarea;
deci aceasta situatie de rezolutiune este permisa doar la mobile si doar daca

sunt indeplinite conditiile restrictive: ca bunul sa fie la cumparator, sa nu fi

fost transformari, sa nu fi trecut mai mult de 15 zile.
Daca bunul a fost vandut? Mai poti cere rezolutiunea contractului dintre a si
b pentru neplata??? Categoric ca da, dar nu mai dobandesti bunul.
Sa zicem ca mai are cumparatorul respectiv, un alt creditor: chiar daca eu
sunt creditor privilegiat, daca nu am recurs si nu m-am folosit de avantajele
data de alin 1, nu mai pot opune creanta mea privilegiata, creditorului
ulterior constituit, chiar daca creanta lui este o creanta ulterioara, daca are
creanta privilegiata ma va bate, sau daca este doar un creditor chirografar
suntem tratati amandoi ca si creditori ai debitorului fara sa ma pot folosi de
privilegiul pe care mi-l da pretul pe care nu l-am luat pt vanzarea de mobile;
Mai exista, si codul consacra, in caz de ne-preluare a bunului, posibilitatea
unei executari directe la art 1726: se recunoaste vanzatorului posibilitatea de
a recurge la o forma de executare silita a obligatiei de predare fie prin aceea
ca pune bunul la dispozitia cumparatorului intr-un depozit pe cheltuiala
acestuia, fie ca recurge chiar la vanzare, urmand sa retina din pret, suma
respectiva.
O alta particularitate este data de 1751 care prevede ca vanzatorul ramane
sa raspunda pentru datoriile mostenirii vandute; odata cu transmiterea
dreptului care vizeaza universalitatea, cumparatorul dobandeste si pasivul
succesorul; dobandeste un drept care vizeaza un patrimoniu in care exista si
pasiv; daca exista datorii ale succesiunii, acel cumparator poate fi tinut sa le
plateasca dar alaturi de el poate fi tinut si vanzatorul; si vanzatorul ramane
raspunzator pentru pasivu succesoral, chiar daca acel pasiv a trecut catre
cumparator; odata cu transmiterea dr care poarta asupra unei succesiuni,
vanzatorul trebuie sa transmita toate fructele culese pana la mom incheierii
contractului, toate platile pe care le-ar fi incasat in calitate de mostenitor in
numele mostenirii precum si daca a vandut bunuri din mostenire, sa remita
pretul incasat cumparatorului sau orice bun care i-a intrat in schimbul unui
din mostenire, cumparatorul fiind obligat sa ramburseze vanzatorului sumele
pe care acesta le-a platit pentru datoriile si sarcinile mostenirii precum si
sumele pe care mostenirea i le datoreaza vanzatorului: daca un mostenitor
are drept propriu fata de de cuius, acel drept poate sa-l valorifice inclusiv
dupa deschiderea succesiunii si atunci are dreptul sa i se plateasca aceste
sume de catre cumparator.
1752: bunurile de familie: bunuri care au regim aparte in cadrul unei
succesiuni fiindca ele raman intr-o indiviziune fortata intre mostenitori,

urmand ca fiecare sa aiba in continuare acces la bunurile respective chiar

daca sunt date in pastrarea unui dintre acesti mostenitori; textul spune ca
aceste bunuri, care nu au valoare patrimoniala dar o valoare afectiva, se
prezuma a nu fi cuprinse in obiectul vanzarii; daca au valoare patrimoniala
insemnata, vanzatorul, chiar daca nu si le-a rezervat dar vrea sa pastreze
fizic acele bunuri, va datora cumparatorului pretul lor la data vanzarii; deci
bunurile de familie: facem diferenta daca au sau nu valoare economica; daca
au valoare economic, vanzatorul, fara a putea fi obligat sa le remita fizic
cumparatorului, trebuie sa plateasca pretul acelor bunuri de la data vanzarii
iar daca nu au valoare economica ele vor fi pastrate de vanzator si se
prezuma ca nu au constituit obiectul vanzarii;
Evident ca in masura in care din acest patrimoniu fac parte si bunuri imobile
sau care reclama indplinirea form de publicitate, drepturile se dobandesc de
cumparator dar el poate dispune de ele doar dupa ce indeplineste form de
publicitate; asta nu inseamna ca atunci cand vand succesiunea lui X din care
face parte si un imobil trebuie sa inchei si un contract de v-c cu mostenitorul
fiindca dobandind toate drepturile succesorale de la X, am dobandit implicit
din acea universalitate, facand parte si imobilul, dobandesc dr de proprietate
cu titlu de cumparare a dr succesoral iar nu a unui bun privit in mod
individual; daca el vinde bunul x din succesiune este o vanzare individuala
dar simpla aratare, enumerare a bunurilor care ar face parte dintr-o masa
succesorala, nu este o vanzare individuala ci o vanzare a unui drept
succesoral si se poate pune problema angajarii garantiei pentru evictiune
pentru ca partile au enumerat bunurile care fac parte din masa iar aceasta
enumerare are ratiune in masura in care se va asuma si obligatia de garantie
pentru evictiune; e mai bine sa prevedeti ca printre bunurile asupra carora se
transmite dr de proprietate exista si imobilul respectiv iar cu acel inscris poti
merge la CF;

Contractul de renta viagera si contractul de intretinere

Ambele fac parte din categoria contractelor aleatorii in care sansele de
castig sau pierdere sunt necunoscute de parti la mom incheierii contractului.
Contractul de renta viagera.2242
Legiuitorul ar fi trebuit sa evite sa formuleze definitii legale pt contract;
el trebuie sa descrie o institutie; de ce spun ca era mai bine sa nu
existe aceasta definitie? Daca o privim, observam ca se pune accent

doar pe obligatiile asumate de o singura parte contractanta; iar

contractul nu este intotdeauna unilateral; el poate fi si sinalagmatic,
cand inclusiv cel care primeste renta transmite ceva in schimb; pot
incheia un contract din care sa beneficiez de plata unei sume
periodice, cu titlu gratuit, ori sa inchei contractul avand la randul meu
contraprestatie de a transmite prop unui bun sau sume de bani, catre
cocontractantul meu; ceea ce defineste este contractul de renta cu
titlu gratuit si-l lasa pe afara pe cel oneros, cand credirentierul
transmite un bun in favoarea debirentierilor; regula este chiar
incheierea contractului de renta viagera cu titlu oneros, si asta rezult
din prevederile urmatoare: legiuitorul reglementeaza nulitatea
contractului de renta viagera in caz de deces in termen de 30 de zile
de la data incheierii contractului, a credirentierului: asta cand intervine
acest caz? Si la cele oneroase si la cele gratuite? Nu, doar la cele
oneroase; la cele gratuite, fiind o donatie, nu prezinte relevanta daca
decedeaza sau care e mom la care decedeaza credirentierului; la cele
oneroase, el astepta o alta valoare in locul celei transmise; prin faptul
ca decedeaza, el practic lipseste de cauza contractul de renta viagera
fiind evident ca va iesi in castig debirentierul dat fiind intervalul de
timp scurt in care ar avea obligatia sa presteze renta; apoi legea imi
consacra rezolutiunea contractului de renta viagera, care este pentru
cele oneroase.
Mai jos, legiuitorul spune ca se poate si oneros si gratuit, dar din mom
ce si-a asumat formularea unei definitii ea trebuia sa fie completa.
Alin 1 de la 2243: oneros sau gratuit; este nedeterminata cand este pe
durata vietii unei persoane; poate fi si o terta persoana? Regula o am, alin
2; ce inseamna terta persoana determinata? In favoarea careia s-a
constituit renta prin mecanismul stipulatiei pentru altul sau e orice alta
terta persoana? Poate fi oricine, dar se pune problema daca chiar poate fi
oricine sau trebuie sa fie o persoana care sa aiba un interes. 2246:
contractul constituit in fav unui tert decedat; cum poti constitui renta in
favoarea lui? Intr-o asemenea situatie, contractul este nul; tertul din
stipulatia pentru altul, ce este? Credirentier; inseamna ca si la stipulatia
pentru altul eu am de a face cu un credirentier; asta este tertul, pentru ca
in favoarea lui ar urma sa se stipuleze aceasta plata; atunci, pot spune ca
legiuitorul a permis sa se stabileasca durata rentei viagere si in raport cu
durata vietii unei terte persoane. Deci poate fi orice persoana;
Am vorbit deja de un motiv de anulare a rentei viagere: ipoteza in care
este constituita pe durata vietii unei persoane care era decedata la ziua

incheierii contractului; asta inseamna ca partile in necunoastere de cauza

se raporteaza la o terta persoana care era deja decedata; motivul de
nulitate este lipsa determinarii perioadei pentru care sa se presteze; fiind
un element esenatial, determinarea duratei, contractul este lovit de
nulitate
2247: caz aparte de nulitate, determinat de decesul survenit ulterior
expirarii intervalului de 30 de zile. Daca credirentierul suferea de o boala
la mom incheierii contractului si din cauza careia s-a produs decesul; daca
ii cade o caramida in cap nu se pune problema nulitatii; poti spune ca
motivul de nulitate a intervenit ulterior contractului? Nu, fiindca lipsea
elementul aleatoriu, se stia de boala, si a intervenit decesul, nu produce
efect. Daca nu stiau de boala ?? in conditiile in care s-a ignorat, deci nu se
pune problema ca ei sa fi urmarit acest dezechilibru; chiar daca au ignorat
motivul de nulitate, ea intervine fiindca lipseste in mod obiectiv; chiar
daca nu stiau de existenta bolii, in mod obiectiv lipsea caracterul aleatoriu
al contractului si trebui pronuntata nulitatea.
Un text similar, pe vechea reglementare, durata era de 20 de zile s-au pus
doua probleme: 1. Daca textul putea fi extins si la intretinere sau nu 2. Ce
se intampla daca decedeaza in 30 de zile? Chirica a avut o speta in care
incerca sa invoce aplicarea fostului 1645 din vechiul cod la contractele de
intretinere, pierdut, nu s-a retinut aplicarea textului. Era o chestiune de
drept comun, contractul fiind lipsit de cauza, deci se justifica nulitatea
contractului de intretinere fiindca aceleasi retiuni functionau; codul actual
reglementeaza contractul de intretinere si astazi este aplicabila
prevederea si intervine nulitatea; daca legea nu prevede, nulitatea este
relativa; se justifica diferenta fata de cea raportat la nulitatea absoluta pt
stabilirea o durata raportat la o persoana deja decedata? Si acolo lipseste
cauza si aici pana la urma lipseste, este afectata clauza si elementul
aleator al contractului; mergem pe ideea nulitatii relative tocmai pornind
de la faptul ca nu prevede nulitatea absoluta in mod expres.
Elementul major de noutate adus in materia contractului de renta viagera
este faptul ca credirentierul poate opta si pentru rezolutiunea contractului
de renta viagera si nu doar pentru executarea silita a contractului; sub
vechiul cod, rezolutiunea nu era deschisa credirentierului, el putea sa
promoveze doar o actiune de executare silita a ratelor la care se obligase
debirentierul; codul actual permite aceasta rezolutiune, putand sa treaca
si la executarea silita a contractului; problema care se ridica la
rezolutiune: recunoscand dreptul de rezolutiune al credirentierului, oare

nu ajung in situatia in care prin vointa sa , debirentierul, sa previna o

situatia patrimoniala dezavantajoasa lui prin continuarea contractului? El
a primit un bun de 10 lei si el a prestat deja de 20 de lei renta viagera si
mai continua; sta, asteapta sa se rezolutioneze, ii da inapoi aia 20 de lei.
Deci nici la intretinere si renta viagera,atunci cand se dispune
rezolutiunea din culpa debirentierului sau a intretinutului, acestia nu au
dreptul la restituirea prestatiilore efectuate; se va dispune restituirea
bunului dar nu si a prestatiilor executate, tocmai pt a nu fi la latitudinea
debitorului intretinerii, inlaturarea caracterului aleatoriu al contractului
prin aceea ca vanzand ca va fi in pierdere, se opreste, provoaca aceasta
rezolutiune;
Ce se intampla daca decedeaza nu expirarea intervalului de timp? Dupa
cele 30 de zile, se poate pune problema nulitatii prin prisma prevederilor
de drept comun. Eg. Bolnav de cance si moare in 60 de zile, nu in 30. Cam
tot acolo e; termenul stabilit de legiuitor vine sa usureze sarcina
probatiunii sub aspectul lipsei de cauza; daca decedeaza dupa 30 de zile
nu am decat sa dovedesc ca era lipsit de cauza fiindca era predictibil
decesul;
Am spus ca poate cere rezolutiune in caz de neplata a ratelor de renta; ce
inseamna aceasta neplata? Pot fi ratele actualizat de judecator, sau nu?
2248-> poate judecatorul sa recurga la indexare, altfel decat cu rata
inflatiei? Ganditi-va ca un contract se poate intinde pe o durata de 10 ani;
nu e totuna daca te-ai obligat in 1990 sa dai 100 de lei si altceva sa dai
100 lei in 2015; sigur ca ideal ar fi ca partile sa stipuleze un mecanism de
indexare sau posibilitate de revizuire; in legislatia franceza i se permite
judecatorului ca o singura data sa intervina intr-un contract, si sa
realizeze o echilibrare a prestatiilor; la noi nu cred ca e posibil, atata timp
cat prevede cu ce sa se indexeze, si anume cu rate inflatiei; se pune
problema daca aceasta indexare este automata sau trebuie sa fie ceruta.
Eu i-am dat 100 de lei si tot 100 ii dau de 5 ani; poate sa vina sa-mi zica
domnle dar pt ca nu mi-ai indexat niciodata, sa se desfiinteze contractul
de renta? nu a formulat niciodata sa-i platesc suma indexata; daca nu o
indexez, s-ar putea sa considerez ca este o ne-executare din culpa, fiindca
aceasta indexare trebuie realizata automat? De unde stiu cu cat? Din
monitorul oficial unde apare trimestrial rata inflatiei din acest an; pot si
sunt obligat sa realizez indexarea automata, fara a astepta formularea
unei prententii din partea debirentierului. De ce sunt pus de drept in
intarziere? Fiindca e vorba despre obligatii de natura alimentare: si la
intretinere si renta viagera; nu pot sa zic, domnule lasa ca nu-ti dau luna

asta banii, ci peste 3 luni. Data fiind natura prestatiei, debitorul este pus
de drept in intarziere.
Cu ce il executi? Doar cu ratele scadente pana la mom la care promovez
actiune? Atunci azi promovez o actiune, peste 6 luni alta actiune etc. sau
poti promova odata o actiune pt executarea ratelor de renta estimat
pentru intreaga perioada. 2250.-> deci nu mai e ca in dreptul comun : sa
ai o creanta certa, lichida si exigibila ci pot sa cer in avans; se stabileste
cat s-ar cuveni, pe baza unei metodologii prevazute de alin 2.
Apropo de indexare: daca renta este cu titlu gratuit, trebuie sa o indexez?
Cred ca doar cu cea oneros, fiindca este oricum o liberalitate si nu ma poti
forta sa dau mai mult decat ceea am dat initial.

Ora viitoare: contractul de renta si contractul de intretinere, contractul de

donatie.

Cursul 10

Ctr de renta viagera

Executarea ratelor de renta- spre deosebire de dreptul comun unde
trebuie sa ai o creanta exigibila la momentul la care te adresezi instantei, in
materie de renta viagera o asemenea cerinta ar fi excesiva, tocmai de aceea
se permite executarea silita a contractului intr-o alta modalitate.
Art 2250 alin1- Credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea bunurilor
debirentierului pana la concurenta unei sume suficinte pt a asigura plata
rentei pt viitor. Am o particularitate fata de dreptul comun, ar fi excesiv sa-i
cer credirentierului sa astepte sa-i devina scadenta rata de renta, sa se
adreseze instantei...tocmai de aceea, este permisa aceasta modalitate prin
care se scoata la vanzare averea debitorului in masura necesara platii rentei
si aceasta suma se constituie intr-un depozit din care se vor achita periodic
ratele de renta prevazute. Deci nu trebuie sa-i fie exigibila obligatia la
momentul la care se adreseaza instantei. Suma se stabileste prin
aproximare, se recurge la diverse metodologii de stabilire de catre experti,
printre altele tinandu-se seama de varsta, starea acestuia.etc
Alin 4 art 2250 daca debirentierul intra in lichidare, faza de lichidare
inseamna dincolo deja de o eventuala reorganizare sau faliment al unei

institutii. Rata de renta sa nu credeti ca se achita doar de o persoana fizica,

pot vinde unei PJ un bun in schimbul platii rentei viagere. Lichidarea e faza
ultima, cand scot la vanzare bunurile, daca atunci ar dori inscrierea in masa
credala ar fi trimis la plimbare, pt ca inscrierea e o chestiune care face parte
dintre primele etape ale procedurii, mult prealabila fazei de lichidare. Cel
mult am putea interpreta textul in sensul ca in masura in care credirentierul
omite sa se inscrie la fel ca ceilalti creditori la masa credala in termen, sa-i
recunoastem dr de a pretind aceasta creanta chiar si ulterior depasirii
termenului prevazut de lega speciala. Data fiind natura creantei, sa
recunoastem credirentierului dr de a se inscrie la masa credala chiar daca sau depasit termenele prevazute de legislatia speciala.
Noutatea din NCC iccp ctr de renta viagera- Ofera posibilitatea de
rezolutiune a ctr de renta in caz de neplata a ratelor de renta. Vechea
reglementare inspirata din legislatia franceza nu permitea rezolutiunea ctr de
renta viagera, doar executarea silita. Rezolutiunea implica restituirea
prestatiilor. In fond, in momentul in care o parte, debirentierul realizeaza ca
prin prestara intertinerii intra in pierdere pt ca bunul, valoarea pe care a
primit-o, deja el a prestat intretinere la nivelul valorii bunului respectiv ar
insemna sa las la dispozitia acestui debitor imprejurarea daca el va realiza
castig sau pierdere, oprindu-se din prestarea intertinerii sau a rentei
provoaca in acest mod rezolutiunea, si daca ar stii ca ar reprimii prestatiile
efectuate ar depinde de vointa lui daca exista sanse de castig sau pierdere.
Asa ceva nu putem accepta pt ca este tipic ctr aleatorii. Daca am admite ca s
a restitui prestatiile debitorul ar putea provoca rezolutiunea si ca efect sa
primeasca contravaloarea prestatiilor pe care le a efectuat. Legiutorul
instituie interzicerea restituirii prestatilor atat iccp ctr de renta viagera cat si
ctr de intretinere. Deci iata o particularitate a ctr de renta viagera: nu se
restituie prestatiile.
In vechea reglementare nu era permisa rezolutiunea judiciara, dar era
permisa cea in baza unui pact comisoriu. Era permisa rezolutiunea judiciara
si pe vechiul cod doar pt situatia in care debitorul rentei nu constituie
garantiile promise la momentul inchierii ctr. Credirentierul poate cere
debirentierului la momentul incheierii ctr constituirea unei garantii, inclusiv
constituira unei ipoteci, gaj sau orice modalitate de garantie. Nedarea
garantiei respective permitea astfel rezlutiuna ctr de renta, unica situatia in
care putea opera rezolutiunea judiciara.
2251 se poate cere rezolutiunea daca nu se depune garantia dar si in caz de
neexcutare a obligatiei de plata a rentelor. Aceasta neexecutare (nu) trebuie

sa fie imputabila debirentierului, neexecutare care nu depinde de vointa

acestuia.

In situatia in care exista mai multi credirentieri: ctr de renta viagera pe

de o parte intre doi soti si un debitor al intretinerii sau rentei, se presteaza
activitatea de catre debirentier pana la decesul unuia dintre soti dupa care
sisteaza plata rentei sau incetarea intertinerii. Se poate cere rezolutiunea in
intregime a ctr sau se considera ca obligatia a fost executata si prin urmare
nu se poate dispune decat rezolutiunea partiala, ceea ce inseamna ca acel
creditor n-ar mai redobandi dr de proprietate asupra bunului in intregime ci
ar dobandi doar o cota parte din dreptul de proprietate, cealalta ramanand la
debitorul prestatiei, pe considerentul ca si-a indeplinit obligatia. Ce parere
aveti?
Prin decesul uneia dintre parti, daca n-au prevazut altfel, prestatia trebuie
executata la acelasi nivel ca si atunci cand erau in viata ambii creditorispecific ctr de renta pt ca la intretinere nu mai e asa.
Se poate considera executat partial ctr prin prestarea intretinerii sau a rentei
in favoarea unuia dintre creditori? Daca partile nu au prevazut altfel atunci
prestatia trebuie executata in intregime fata de ambii creditori, nu se poate
vb de executare partiala a ctr de renta viagera sau de intretinere. Art 2245
prevede, daca nu s-a convenit altfel, obligatia de plata a rentei e indivizibila
in privinta credirentierului. Deci trebuie platita pana la expirarea perioadei
stabilite pt toti creditorii din ctr. Aceasi este situatia si in cazul intretinerii.
Pot stipula partile intr-un ctr de renta viagera ca renta sa nu fie urmarita de
creditorii credirentierului ? Ar trebui sa facem difrenta intre situatia in care
renta e cu titlu oneros sau gratuit. 2253 prevede ca doar renta cu titlu
gratuit poate fi declarata insesizabila, solutie fireasca dat fiind ca din
patrimoniul credirentierului nu a iesit nicio valoare. Renta viagera rezultata in
urma unui ctr oneros nu poate fi declarat insesizabil dar si in cazul celui cu
titlu gratuit insesizabilitatea poate privi doar cuantumul necesar intretinerii
persoanei respective.
Este irevocabil acest ctr, chiar daca debirentierul este in pierdere prin
continuarea prestarii nu poate restitui capitalul pe care l-a primit, pt a scapa
de obligatia de prestare a rentei.

CONTRACTUL DE INTRETINERE

Art 2254-O parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti sau a unui
anume tert prestabilit, prestatiile necesare intretinerii pt o anumita durata.
Legiuitorul pune accent doar pe obligatiile asumate de catre debitorul
intretinerii, dar am vazut ca sunt i multime de reguli specifice care vizeaza
ctr cu titlu oneros cand in schimbul rentei sau al intretinerii, creditoul
acesteia transmite o valoarea patrimoniala.
Daca nu s-a prevazut durata intretinerii, sau s-a prevazut doar caracterul
viager, intretinerea se datoreaza pe toata durata vietii creditorului
intretinerii. Daca ctr de intretinere e pe durata determinata, mai are
caracter aleatoriu? Vorbesc de caracter aleatoriu doar in ctr cu titlu oneros.
Daca am o durata stabilita pt care sa se presteze intretinerea, 10 ani ..mai
are caracter aleatoriu? depinde de varsta ?Cu ce schimba varsta
intretinutului daca are 45 sau 65 , din moment ce eu m-am obligat 10 ani sa
prestez intretinere? Nu doar durata este elementul care trebuie luat in
considerare. Ati zis si de posibilitatea decesului creditorului intretinerii.
Evident ca nu poate veni mostenitorii sa reclame prestarea fata de ei a
intretinerii deoarece ctr de intretinere e intuitu personae. Prestatia de
intretinere presupune activitati foarte variate. Componenta aleatorii se
pastreaza chiar daca prin iptoteza ctr de intretinere ar fi incheiat pe perioada
determinata.
Sub anctiunea nulitatii absolute-ctr de intretinere se incheie in forma
autentica. Nu exista aceeasi cerinta pt ctr de renta viagera, desi ratiunile
pot fi aceleasi: nu inchei ctr de intretinere sau de renta viagera la 25 de ani,
in general aceste ctr se incheie de persoane mai in varsta, de aceea era de
preferat o solutie unitara. Partile, fara sa cunoasca aceasta prevedere sau din
comoditate incheie acte sub semnatura privata prin care unul se obliga sa
transmita anumite bunuri determinate in schimbul intretinerii. Se presteaza
intretinerea respectiva, decedeaza creditorul intretinerii, fara sa se fi realizat
un ctr in forma autentica. (nu doar pt imobile, chiar daca ii dau un autoturism
tb forma autentica).
Poate debitorul intretinerii sa ceara perfectarea ctr de intretinere dupa
decesul intretinerii introducand in cauza mostenitorii acestuia, si sa ceara
obligarea lor la incheierea ctr in forma autentica sau o hotarare sa tina loc de

act de intrainare? Aveti in vedere caracterul intiuitu personae. In timpul vietii

am avea posibilitatea sa ne adresam instantei? E o promisiune de ctr de
intretinere pe care o pot executa silit cat timp e in viata dar n-as mai putea
obtine un titlu dupa decesul acestuia? In raport cu mostenitorii intretinutului
nu se poate pronunta o asemenea hotara . este o aberatie, adica tu obligi la
incheierea ctr de intretinere cu cine ? cu un mort. Tocmai datorita
caracterului intuitu personae nu poti sa obligi nici mostenitorii sa incheie ctr.
Care a soarta unei asemenea promisiuni de intretinere in timpul vietii celui
intretinut? Daca am prestat intretinere in temeiul promisiunii de intretinere
oneroase e o donatie? Nu, nu e animus donandi. Ar ramane solutia
rezolutiunii promisiunii respective daca o recunoastem valida, cu restituirea
valorii prestatiilor si eventual plata daune interese din partea creditorului
intretinerii.
Daca recunoastem valid antecontractul chiar fara forma solemna atunci
putem accepta si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic,
atata timp cat aceasta ar interveni in timpul vietii celui intretinut. Dupa
decesul acestuia, nu se mai poate pronunta in raport cu mostenitori o
asemenea hotarare.
2256 prevede anumite norme din materia de renta viagera aplicabile si ctr
de intretinere. Cateva particularitati:
-

nulitatea ctr daca intervine decesul creditorului intretinerii in 30 de zile

de la data la care s-a incheiat ctr
Indivizibilitatea
intretinerii
art
2245,
se
poate
constitui
renta/intretinerea cu titlu gratuit sau oneros
Exista o garantie legala atat pt renta cat si pt intretinere, pt executarea
prestatie intretinerii.

Obligatia de intretinere are caracter indivizibil. Nu doar prim prisma

raportarii la persoanele fata de care se presteaza ci si componentele pe care
le contine. De exemplu nu e suficient daca ii dai alimente, imbracaminte dar
nu-l duci la medic. Sau invers: il duci dar nu-i dai sa manance. Trebuie sa
acorzi toate prestatiile pe care le prevedea legea ca ar incumba celui care
presteaza intretinerea.
Obligatia de o oferi o locuinta corespunzatoare nu inseamna neaparat sa
coabiteze. In jurisprudenta franceza s-a decis ca o distanta de 300 de m nu e
de natura a impiedica prestarea intretinerii. Conventional-pot stabili sa ma
duca in fiecare an la Nisa.

2257 alin 1 -debitorul intretinerii datoreaza creditorului prestatii stabilite in

mod echitabil tinandu-se seama de valoarea capitalului si de conditia sociala
anterioara a creditorului. E o forma de echilibrare a prestatiile intr-un ctr
aleatoriu? Vizeaza faza incheierii ctr sau executarea ctr? Categoric modul de
executare al obligatiilor contractuale. Adica daca aveai un anumit standard
de viata anterior, in masura posibilului trebuie sa se tinda spre pastrarea
acestuia.
Am avut recent o cauza: ctr de intretinere o persoana s-a obligat sa suporte
cheltuieli privitoare la alimente, incaltaminte, imbracaminte, ingrijire
medicala, in schimb a primit o casa. Obligatie asumata pe 10 ani . Debitorul
intretinerii studia in strainatate. Cu 5 ani inaintea incheierii ctr de intretinere,
creditorul intretinerii a declarat ca nu si-a pus problema niciodata ca
debitorul se va intoarce si va presta intretinerea si ca se gandea si a dat casa
in ideea ca daca are nevoie de bani, o sa o ajute , si o sa i trimita si etc.
Aparea in ctr o fraza de genul : partile evaluau cuantumul prestatiei
intretinerii pe 10 ani de zile la o suma de 300 mil vechi. Mi s-a solicitat
rezolutiunea ctr de intretinere pe considerentul ca nu si-a executat obligatia
contractuala nici fata de unul din creditorii intretinerii care care a decedat la
jumate de an de la incheierea ctr, nici fata de sotul supravietuitor. Aici chiar
s-a cerut ca instanta sa constate rezolutiunea contractului. Am invocat faptul
ca:
-

Nu suntem in prezenta unui ctr de intretinere chiar daca e intitulat asa

ci a unui ctr de renta viagera si, pe vechea reglementare rezolutiunea
nu era posibila. Am cerut sa recalifice ctr de intretinere in ctr de renta
viagera si sa respinga ca inadmisibila
Chiar daca e sa fie ctr de intretinere, nu a operat rezoltiunea asa cum a
cerut reclamantul, deoarece ca se opereze rezolutiunea aveai nevoie
de o clauza rezolutorie ceea ce in speta nu era.
Datorita faptului ca nu existau texte care se prevada idivizibilitatea
obligatiei fata de creditorii intretinerii, regula era divizibilitatea
obligatiilor, am invocat faptul ca rezolutiunea s-ar putea dispune doar
pt o parte ...nu pt intregul contract pt ca in raport cu creditorul decedat
a intervenit deja prescrierea dr de a cere rezolutiunea. Probe nu aveam
pt ca martorii ziceau ca nu stiu, persoana era plecata in Germania.

Am pierdut. N-am motivarea hotararii. Dar mi-am pus problema in felul

urmator. Calificarea unui ctr e o operatiune la care trebuie sa recurga
judecatorul fara ca eu sa ii formulez o cerere reconventionala. Daca totusi e
un ctr de intretinere care de regula se presteaza in natura prin activitatea

directa, nemijlocita. Nu o poti exercita prin intermediul altei persoane. Aia nu

e o prestare, decat daca creditorul accepta substituirea persoanei respective.
Aici partile au stabilit ab initio ca intretinerea sa se realizeze prin echivalent.
Aceasta duce automat la transformara ctr intr-unul de renta viagera? Incer sa
gasesc ratiunea pt care nu s-a facut recalificarea ctr. Pot admite ca e
intretinere dar partile au prevazut o alta modalitate de executare- prin
echivalent.
Trebuie sa recunoasteti ca este o abordare decenta si permisa, din punct de
vedere deontologic sa incerce sa identifice un asemenea contract. In schimb,
nu pot intelege cum de a trecut peste apararea in absenta unei clauze
rezolutorii, rezolutionea nu opereaza , asta zice si codul. Domnul Vasilescu
nu v-ar fi trecut daca nu stiati diferenta intre rezolutiunea judiciara si cea
conventionala. Dupa cum si in ceea ce priveste prescriptia,dreptului de a
cere mostenitorului rezolutiunea, eu cred ca solicitarea mea era intemeiata,
in pofida unei opinii a ICCJ: judecatorul inaltei curti a stabilit ca daca nu se
presteaza intretinere pana la sfarsitul vietii ambilor intretinuti rezolutiunea va
fi totala iar nu partiala, desi Chirica sustinea, justificat, ca rezolutiunea
trebuie dispusa pe o parte a contractului, regula pe Vechiul Cod fiind
divizibilitatea; astazi, daca ar fi incheiat contractul sub imperiul noului cod
lucrurile sunt clare, exista regula indibizibilitatii, deci se poate dispune
rezolutiunea in intreg.
Discutia legata de prestarea unei sume de bani, in loc de intretinere:
se pune problema daca poate fi sau nu inlocuita, prestatia de intretinere, cu
plata unei sume de bani in cursul derulatii contractului: de ce s-ar impune o
asemenea solutie?? Ganditi-va: nu-ti mai convine cum debitorul intretinerii isi
presteaza activitatea si atunci te gandesti, sa cer eu transformarea in bani
si cu suma respectiva imi angajez alta persoana si am de unde plati
cheltuielile. Pe de alta parte ,sa-l constrang sa-si execute in natura prestatia
de intretinere??; pai nu o sa mai fie atent etc. Si atunci se permite
creditorului de intretinere, si posibilitatea de inlocuire a prestatiei in natura,
prin plata unei sume de bani: ART.2261 (eu v-am prezentat situatia in care
creditorul este cel interesat sa schimbe, dar este posibil sa fie interesat si
debitorul eg. Daca creditorul intretinerii, ar refuza sa primeasca intretinerea
ca pe urma sa invoce neindeplinirea obligatiei si sa ceara rezolutiunea,
redobandirea bunului etc.-> sunt foarte dese asemenea situatii, cand dupa
ce s-a incheiat un contract de intretinere, sub fie diverse influente,sigur, fiind
vorba si de persoane vulnerabile, creditorul intretinerii incearca sa puna
punct raportului contractual, pentru a incheia contractul cu o alta
persoana. ); deci spuneti-mi va rog, in ipotezele pe care le-am discutat cand

debitorul nu vrea sa-si presteze intretinerea, si atunci creditorul nu doreste

sa puna punct, ci mai degraba doreste o suma sau cand creditorul intretinerii
refuza sa primeasca intretinerea, si atunci debitorul intretinerii are interes sa
ceara transformarea prestatiei intr-o suma de bani, pentru ca poate recurge
pe urma la consemnarea acestei sume de bani, la dispozitia intretinutului si
la validarea acestei plati; practic legea ce prevede?? Ca acolo unde-s motive
obiective: decedeaza debitorul intretinerii-> bun, daca decedeaza creditorul
intretinerii, lucrurile-s clare, s-a executat contractul; dar ce ma fac cu un
contract de intretinere in care decedeaza debitorul: raman mostenitorii aluia
cu bunul meu, si eu nu mai primesc intretinere? Eu am incheiat contractul cu
debitorul respectiv, nu cu mostenitorii acestuia; fiind intuitu personae, nu-mi
convine sa primesc prestatia din partea mostenitorilor intretinatorului; atunci
legea prevede ca daca partile nu stabilesc altfel, atunci exista aceasta
posibilitate de transformare a prestatiei intr-o obligatie de plata a unei sume
de bani: alin 1 reglementeaza situatii obiective, care determina
transformarea,si conduita culpabila a uneia dintre cele doua parti nu ar intra
in aplicarea alin 1; alin 2-> deci daca se poate majora sau miscora, inseamna
ca deja a fost inlocuita??? Adica, oare la ce se refera? Ca am o hotarare
judecatoreasca care ar transforma prestatia in natura in plata unei sume de
bani si alin 2 imi permite sa o majorez sau sa o micsorez sau alin 2 imi
permite in mod direct sa realizez transformea si sa scad plata sumei de bani
un functie de persoana din culpa careia s-a realizat transformarea? Idee pana
la urma: in stabilirea obligatie de plata a unei sume de bani, judecatorul
poate sa stabileasca aceasta suma fara sa fie neaparat echivalentul
intretinerii; daca este din culpa debitorului intretinerii, il poate obliga chiar la
plata unei sume suplimentare fata de necesarul intretinerii; iar daca
creditorul intretinerii este cel din vina caruia se face transformarea,poate sa
diminueze obligatia pecuniara a debitorului. 2262-> in vechea reglementare
contractul de intretinere nu avea o reglementare legala; aplicam regulile
comune din materia contractelor si nici macar analogia cu contractul de
renta viagera, in sensul ca desi aveam un contract de renta viagera: eg.
Nulitatea pt decesul in termen de 20 de zile din cauza unei boli de care
suferea la mom incheierii contractului la intretinere nu se aplica; dar ratiunea
era aceeasi. Astazi, contractul de intretinere si cel de renta viagera, care
sunt mult mai intalnite decat anterior, tocmai datorita corpului comun de
norme care reglementeaza ambele contracte; vor fi aplicabile regulile
contractului de renta viagera.
Chiar daca dispare bunul sau scade valoarea bunului care a fost primit
de catre debitorul intretinerii intretinerea trebuie prestata in continuare: este

ceea ce se cheama caracterul irevocabil al contractului de intretinere in

sensul ca nu poate debitorul intretinerii, chiar restituind valoarea pe care a
primit-o, sa se opreasca si sa nu presteze in continuare intretinerea.
Exista un caz special de incetare a intretinerii, prevazut de 2260 care
permite revocarea contractului de intretinere in folosul persoanelor carora
creditorul intretinerii le datoreaza alimente in temeiul legii, daca prin
incheierea contractului el s-a .....-> cu alte cuvinte, in mom in care transmiti
o valoare patrimoniala care practic afecteaza modul in care tu iti indeplinesti
obligatiile alimentare care iti revin fata de persoanele respective, intervine
aceasta revocare in alte conditii decat dreptul comun, pentru ca o actiune in
revocare dupa cum stiti implica participarea tertului la frauda, ori alin 2
spune ca revocarea se poate cere chiar daca nu exista frauda din partea
debitorului intretinerii si indiferent de mom la care s-a incheiat contractul de
intretinere; legea ofera prin alin 3, o alternativa la aceastsa revocare a
contractului, in sensul ca, in loc sa se dispuna revocarea, instanta poate, si
din oficiu etc.... -> in loc sa dispuna revocarea, poate din oficiu, dar doar cu
acordul debitorului; in hot jud resping actiunea in revocare pentru ca el e
deacord acum, dar nu va fi ulterior- eu am cerere in revocare, el e dispus,
dar daca nu exista un titlu executoriu care sa-l oblige... Legat de acest
acord, am avut o speta interesanta: NCPC- daca paratul recunoaste la prima
infatisare, pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata cheltuielilor de
judecata...: am avut o situatie in care, pe acelasi teren, care mi-a fost mie
promis spre instrainare, si am avut o hot jud care oblia la instrainare, ori
hotararea tine loc de act autentic si m-am inscris in CF, pe acelasi teren,
mostenitorul debitorului a mai scos un alt titlu de proprietate pe care l-a
cuprins intr-un certificat de mostenitor, si-a inscris terenul pe numele lui si sa inscris cadastral in CF- pt ca astazi, in ineptia legiuitorului, am doua
sisteme: am sistemul vechi dar m-a pus si sa fac chestii cadastrale: astfel ca
acum tu esti inscris in CF dar mai exista si un sistem de cadastral; fara
chestiile astea de cadastral, nu-ti da nimeni autorizatie de constructie;
clientul meu cand avea nevoie de autorizatie de constructie, i se spunea ca
nu se poate, ca e altcineva inscris cadastral; deci am doua CF pt acelasi
teren: 1. Pe sistemul clasic 2. Pe celalalt; bun, promovez eu o actiune in
anularea titlului, certificatului de mostenitor, rectificarea inscrierii de cf;
partea terta zice deacord, am gresit, dar nu ma obliga la cheltuieli de
judecata; dam cheltuieli sau nu? Judecatorul a zis ca nu. ; eu am incercat sa
explicat domnule, hot judecatoreasca pronuntat, era obligatorie si pentru
mostenitori, nu ma intereseaza culpa: ca el stia sau nu; eu nu aveam cum
sa-l radiez din cf, sa anulez certificatele daca nu promovam o actiune in

instanta. Una este sa-l dau in judecata fiindca imi datoreaza 10 lei si el vine
si recunoaste da domnule iti datorez 10 lei si atunci am pus in actiune forta
de constrangere a statului fara sa fi fost nevoie de o asemenea mobilizare de
forta fiindca iata, saracul debitor isi recunoaste vina, si nu aveam decat sa-l
pun in intarziere printr-o comunicare in prealabil si alta este situatia de aici
cand el a comis un fapt de natura delictuala: partea cu cheltuielile de
judecata, se justifica pe raspunderea delictuala, ori eu nu aveam cum sa-l
rectific in CF, sa-l anulez, daca nu obtineam o hotarare judecatoareasca. El a
recunoscut si legea zice ca daca recunoaste nu pot sa-l oblig la cheltuieli, dar
nici nu pot sa devin un aplicant mecanic al unor prevederi legale; pentru
judecator, legea trebuie sa fie un instrument iar am ajuns astazi, sa existe
acel slogan nimeni nu este mai presus de lege dar acesta trebuie
completat cu nimeni in afara de judecator; si inca odata, judecatorul
trebuie sa foloseasca legea ca un instrument fiindca altfel putem folosi
calculatoare si eliminam coruptia; trebuie sa rationez; eu nu aveam cum sami realizez dreptul, altfel, decat printr-o hotarare judecatoreasca. AAA, daca
pana la mom pronuntarii hotararii el venea si zicea ca nu mai are dreptul de
proprietate in CF, hai sa zic ca....merge; deci puteam discuta daca pana la
mom hotararii venea debitorul si zicea uitati domnule judecator, cartea me
funciara am rectificat-o voluntar, am radiat, consiliul judetean si-a revocat
titlul de proprietate am anulat certificatul de mostenitor.
Legat de incetarea contractului de intretinere: modalitatea in care se
produce rezolutiunea acestui contract; am vazut ca in cazul rezolutiunii
contractului de renta viagera nu se restituie prestatiile, situatia este aceeasi
si la contractul de intretinere. Dar daca rezolutiunea se pronunta din culpa
creditorului intretinerii care spre ex refuza sa primeasca intretinerea, sigur
am varianta sa cer transformarea dar am si varianta sa cer rezolutiunea
contractului si sa reprimesc echivalentul prestatiilor in natura, pentru ca nu
din culpa mea s-a produs rezolutiunea: deci nu mi se restituie prestatiile
atunci cand rezolutiunea intervine din culpa debitorului intretinerii.
Oferta de executare a intretinerii in cadrul actiunii in rezolutiune este lipsita
de eficacitate: deci daca in mom in care se promoveaza actiunea in
rezolutiune, noi stim ca debitorul intretinerii care ofera si-si indeplineste
obligatia chiar in faza procesului, va impiedica sa se pronunte rezolutiunea;
lucrurile nu stau astfel in materia de rezolutiunea intretinerii fiindca in
aceasta ipoteza, tocmai datorita caracterului continuu al obligatiei care
apasa asupra debitorului, oferta de executare a prestatiei sale nu impiedica
judecatorul sa pronunte rezolutiunea. Dispune in acest sens 2263 alin 4.

In materie de rezolutiunea a contractului de intretinere, legiuitorul inlatura

posibilitatea rezolutiunea unilaterale prevazute de 1552 cod civil, deci nu
este posibila rezolutiunea contractului, pe baza declaratiei unilaterale a partii
contractante, ci rezolutiunea judiciara sau rezolutiunea pe baza clauzei
rezolutorii. Orice clauza contrara este considerata nescrisa. Pot cere
mostenitorii rezolutiunea contractului de intretinere? Evident ca da pentru ca
desi este vorba de un contract intuitu personae, date fiind implicatiile
patrimoniale se recunoaste mostenitorilor acest drept, dupa cum acest
caracter nu poate fi opus nici creditorilor partilor implicate atunci cand
acestia ar avea interes sa atace respectivul contract in ideea ca ar fi in
frauda intereselor lor. Am in acest sens 2259 care protejeaza creditorii
contractului;
Rezolutiunea se poate cere ALIN 7: tocmai pentru motive obiective;
Am zis ca mostenitorii pot promova actiunea in rezolutiunea, dar ar putea
cere plata prestatiei neexecutate in natura, fata de creditorul intretinerii?
Ipoteza: in ultimul de an de viata al creditorului intretinerii, acesta nu a mai
beneficiat de intretinere, si mostenitorii (ar putea opta pt rezolutiune) dar ar
putea sa opteze si pt plata echivalentului valoric, neprestat, anterior
decesului? Nimic nu-i impiedica sa formuleze o asemenea actiune. Pana la
urma este o pierdere patrimoniala pe care ei au suferit-o, mai bine zis,
dreptul respectiv patrimonial, apartinea creditorului intretinerii si acesta s-a
transmis si catre mostenitori.

Contractul de donatie
Chiar daca donatia este reglementata in codul civil sub denumirea,
liberalitati, totusi, fiind un contract, exista anumite reguli proprii. Este pentru
prima data sa fie reglementata si donatia si legatul. Ce este liberalitatea? Are
doua elemente: un act de insaracire al celui care efectueaza liberalitatea si o
imbogatire corelativa si trebuie sa existe intentia de a efectua liberalitatea.
Deci una este dezechilibrul economic care intervine intre partile
cocontractante.
In momentul in care am spus liberalitate ati facut asocierea cu contractele
dezinteresate: contracte in care se executa prestatii gratuite, fara sa aiba loc
o insaracire din partea partii care isi asuma indeplinirea unei obligatii.
Imprumut cu titlu gratuit, mandat gratuit, folosinta cu titlu gratuit in temeiul
unui contract de comodat. Aceste contracte nu trebuie confundate cu

liberalitatile. Atat sub aspectul conditiilor pe care le implica incheierea

acestora (la liberalitati avem conditii speciale privind incheierea lor) cat si
sub aspectul regimului juridic,liberalitatile vor fi supuse reductiunii.
Def donatiei: vezi text legal: avem ambele componente ale liberalitatii si
anume faptul ca se dispune de un bun, in favoarea celuilalt, (nu inseamna ca
se poate transmite dreptul de proprietate ci se poate transmite orice
dezmembramant sau chiar dr de creanta). Constatam o diferentiere majora
fata de un alt contract: contractul de v-c; cealalta componenta este intentia
liberala.
Nu intotdeauna actele pentru care se foloseste termenul de donatie,
constituie chiar donatie: eg. Donatiile renumeratorie: eg. Mergi la medic,
care din respectiv/prietenie refuza sa primeasca vreo prestatie din partea ta.
Dupa doua luni in spital, te gandesti hai sa-i fac un tablou de valoare si sa-i
dau tabloul respectiv se pune problema dupa decesul donatorului, vin
mostenitorii si spun ca a dat medicului, prin donatia respectiva se incalca
rezerva succesorala; nu e neaparat donatie; cea renumeratorie este donatia
prin care incerci sa oferi un contra-echivalent unui serviciu, fara sa platesti in
mod direct acel serviciu; cu alte cuvinte, aceasta gratificare se inscrie in
limitele valorii serviciului de care ai beneficiat, vorbesc despre o donatie
renumeratorie dar care nu are nimic de a face cu materia donatiilor. Sigur ca
daca e vorba de o recompensare excesiva atunci acolo nu mai vorbes despre
donatie renumeratorie ci de donatie;

Caracterele contractului de donatie:

Evident, este un contract unilateral care da nastere la obligatii doar
in sarcina donatorului iar donatarul are doar o obligatie de
recunostinta; doar in mod exceptional, atunci cand donatia este cu
sarcini, ea are caracter sinalagmatic .
Contractul este cu titlu gratuit si obligatoriu trebuie sa existe
animus donandi; nu orice dezechilibru existent intre prestatii
inseamna donatie. Este foarte important, ca acest caracter gratuit
trebuie sa fie dovedit de cel care invoca existenta donatiei; prezumtia
in materie contractuala este ca un contract este cu titlu oneros; daca
vrei sa dovedesti ca este donatie, trebuie sa faci dovada acesteia,
inclusiv a unui animus donandi, ceea ce implica dovada unui proces
psihologic. Daca e o vanzare pe un pret mic, nu poti sa-l califici ca

donatie; este donatie doar daca reusesti sa faci dovada ca exista

aceasta intentie.
Este un contract solemn, deci regula este ca trebuie incheiat in forma
autentica.
Exista anumite situatii eg. Darul manual, donatia exacta si cea
directa, ipoteze in care donatia imbraca una dintre aceste forme si
nu se cere respectarea formei solemne.
Alin 3 1011-> impune realizarea unui act estimativ care implica
aratarea bunurilor mobile care constituie obiectul donatiei si realizarea
unei valori a acestora; acest act estimativ nu trebuie neaparat sa fie
cuprins in actul autentic; poate fi cuprins si intr-un act sub semnatura
privata; ratiunea acestui act: daca in materie de imobile pot realiza
urmarirea fiindca pot verifica usor daca s-a donat un imobil, dar la
mobile este mult mai greu, tocmai de aceea se intocmeste acest act
estimativ; sigur ca si in raport cu donatorul, petru o eventuala actiune
in donare ca sa arate in ce stare a predat bunul respectiv dar indeosebi
din perspectiva protejarii intereselor mostenitorilor rezervatari pt ca
modul in care stabilesc compentat unei mase succesorale, trebuie sa
iau in calcul si toate donatiile primite de defunct. Contractele de
donatie se si inregistreaza intr-un registru notarial tinut la nivel
national in forma electronic iar acest registru are rolul de a permite
informarea persoanelor interesate, sigur ca nu exista sanctiuni de
natura civila asupra contractului de donatie daca acel contract nu este
inregistrat de notar (eventual administrative); asta nu inseamna ca eu
pot sa merg acum si sa cer sa vad ce donatie a facut colega
dumneavoastra: trebuie sa justific un interes, si interesul pentru
informari, apare de regula dupa decesul donatorului pt ca pana in acel
moment mostenitorii prezumtivi ai acestuia nu au nici macar aceasta
calitate.
Este un contract translativ de proprietate, contractul de donatie? Chiar
daca nu doar translatia dreptului de proprietate se poate realiza; daca
un bun viitor poate constitui obiectul donatiei si daca un bun al altuia
poate constitui obiectul donatiei. CARACTERUL IREVOCABIL: este
unul special, in sensul ca nu este intalnit la toate contractele: nu poate
depinde de vointa donatorului derularea in continuare a contractului de
donatie; pentru a fi valid trebuie sa se impiedica ca realizarea,
executarea obligatiei sa mai depinde de vointa donatorului. Eg. Iti
donez daca vreau : donatie pur potestativa; iti donez daca ma mut cu
serviciul nush unde- nu mai e pur potestativa; ambele atrag nulitatea,

fiindca depinde in continuare de vointa donatorului daca se executa

sau nu; iti donez daca ma casatoresc: nu mai este potestativa, nu
depinde exclusiv de vointa donatorului.
Nulitatea donatiei care printr-o clauza, impune donatarului, plata
datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor daca valoarea
maxima a acestora nu este stipulata in contractul de donatie. Daca eu
impun o sarcina, ca urmeaza sa plateasca datoriile pe care le voi
contracta in urmatorii doi ani, dar nu stiu cat este acest cuantum, pot
sa contractez astfel de datorii incat sa golesc de continut donatia; deci
se incalca principiul irevocabilitatii prin aceea ca expun donatarul la o
posibila revocare intr-o maniera indirecta; nu intereseaza daca am
contractat datorii sau nu, ci crearea acestei obligatii si a unei asemnea
eventualitati. Insa, daca il obliga sa plateasca datoriile existenta pana
la acel moment, sau cele viitoare, dar precis determinate si
cuantificabile, asemenea clauze nu afecteaza validitatea contractului
de donatie.
Nu am drept de dezicere in acest domeniu;
Am incheiat contractul de donatie, dar imi pastrez in continuare
dreptul de a dispune de acel bun: iarasi se contravine in acest mod
caracterului irevocabil al contractului. Este afectat nu doar clauza, ci
intreg contractul, prin acest caracter irevocabil.

Cursul 11
Am vazut caracterele contractului de donatie precum si anumite clauze care ar
contraveni caracterului irevocabil al contractului si care atrag nu doar nulitatea
clauzei ci nulitatea contractului; am vazut ca nu este posibil sa fie stipulata o
conditie a carei realizare sa depinda exclusiv de vointa donatorului, ca nu se poate
prevedea o clauza de denuntare unilaterala in contractul de donatie; printre alte
tipuri de clauze care contravin acestui caracter erau clauzele care impuneau un
sarcina donatarului sa plateasca un pasiv viitor nedeterminat si o clauza prin care
donatorul ar putea dispune in continuare de bunul donat;
Dar sunt permise clauze care prevad reintoarcerea conventionala a bunului, in
patrimoniul donatorului.
Art.1016 prevede ca poate sa existe intr-un contract o asemenea clauze-> eg. Eu
am facut contractul de donatie, dar numa donatarul sa beneficieze: pastrez dreptul
de a dispune in continuare de bunul donat dar nu mai depinde de vointa donatorului
ci de CEL DE SUS!. Evident ca daca nu exista o asemenea clauza, bunul donat isi
urmeaza regimul succesoral, dar e posibil sa se prevada ca la decesul donatarului
sa se intoarca bunul in patrimoniul donatorului.

Sa vedem aspecte legate de conditiile de validitate ale contractului de

donatie si particularitati privind incheierea
1 Momentul la care se incheie contractul de donatie:
1013 pentru formare: alin 1. Deja se aprinde beculetul? Cum adica
poate fi revocata cat timp nu a luat la cunostinta? Noi am invatat ca, mai
ales oferta cu termen, care a ajuns la destinatar nu mai poate fi revocata;
Particularitate: in dr comun, oferta cu termen este irevocabila, dar aici
legea nu face o diferenta intre oferta cu termen sau fara, ci doar spune ca
poate fi revocata cat timp ofertantul nu a luat la cunostinta de acceptarea
destinatarului. De ce pana la mom respectiv? Fiindca la acel mom se
incheie contractul de donatie. Data fiind natura gratuita a contractului se
permite ofertantului donator sa revoce aceasta oferta chiar si dupa ce ar fi
fost ea acceptata de donatar; deci pana la mom in care ajunge acceptarea
ofertei la donator, acesta are dreptul sa o revoce. In dreptul comun,
decesul sau incapacitatea atrag caducitatea numai in masura in care
natura afacerii ar impune asa ceva: eg. Daca sunt un pictor si fac oferta sa
pictez ceva si intervine decesul; deci regula este ca nu atrag caducitatea,
dar exemplul dat este un intuitu personae; dar la donatie se spune expres
ca acestea atrag caducitatea deci element particular in ceea ce priveste
mecanismul de formare ar contractul de donatie. Putem face o legatura
privitoare la capacitatea care se cere donatorului: cand se cere? In doua
momente: la mom la care pleaca oferta si la cel la care intervine
comunicarea acceptarii; deci in dr comun ma intereseaza sa aiba
capacitate la mom la care emite oferta, nu ma intereseaza acceptarea; la
donatie intereseaza si cel de al doilea moment.
Alin. 2> ceva particular fata de dreptul comun? Da pt ca decesul
destinatarului, ca regula nu atrage caducitatea, dar iata ca la donatie
decesul destinatarului atrage caducitatea ofertei, dar in masura in care a
intervenit acceptarea in timpul vietii donatarului iar aceasta acceptare nu
fusese comunicata in timpul vietii donatarului catre ofertant, aceasta
formalitate o pot indeplini si mostenitorii care nu fac altceva decat sa
aduca la cunostinta donatorului acceptarea facuta. Particularitatea fata de
dr comun este ca decesul destinatarului atrage caducitatea dar chiar daca
nu s-a comunicat ofertantului actul acceptarii aceasta poate fi realizata si
de mostenitori.
Alin 3. -> nimic nou
2 Conditiile privitoare la capacitatea de a incheia contractul ART.987REGULA este cea a capacitatii iar incapacitatea este situatia de exceptie;
conditia capacitatii de a dispune prin liberalitate se apreciaza (legat donatie)
la data la care dispunatorul isi exprima consimtamantul dar am vazut ca in
materie de donatie ne intereseaza si mom la care survine primirea actului de
acceptare. Problema care se ridica este ce facem cu minorul sau persoana
lipsita de capacitate sau cu capacitate restransa?? Poate face liberalitati??

Evident ca nu, dar vedem ca cei pus sub interdictie ar putea face acte de
donatie catre descendenti dar numai cu autorizarea instantei de tutela.
Aceasta incapacitate este una de folosinta sau de exercitiu?? Miza nu
mai este asa de insemnata precum sub imperiul vechiului cod fiindca daca pe
vechiul cod era incapacitate de exercitiu se mergea pe idea nulitatii relative
iar la incapacitate de folosinta era nulitate absoluta.
Care le lipseste?? Daca ar fi doar incapacitate de exercitiu inseamna ca
aceasta, as putea gestiona o asemenea situatie prin reprezentant legal sau
instanta de tutela. Este una de folosinta, si tocmai de aia nu se poate incheia
nici prin aceste doua proceduri; daca ar fi doar de exercitiu s-ar putea
complini aceasta lipsa, aveai reguli generale care permit reprezentatului lega
sa actioneze in numele celui pe care il reprezinta; dar aici este incapacitate
de folosinta.
La capacitatea de folosinta nu sunt exceptii???: regula este capacitatea de
folosinta din mom nasterii; eu pot sa stabilesc si anumite incapacitati de
folosinta, pt ca de aia e o incapacitate; repet, miza discutiei nu mai este asa
de acuta pentru ca regimul sanctionator este acelasi.
Alin 2-> am vazut ca trebuie sa existe capacitatea donatorului la mom la
care face oferta si se incheie contractul de donatie; dar capacitatea
donatarului cand trebuie sa existe? Am vazut ca la mom la care intervine
acceptarea; si atunci, intreb, poate fi incheiat un contract de donatie in
favoarea unei persoane viitoare? Deci o persoana care inca nu exista?
Trebuie sa disociem: clar ca poate beneficia de donatie o persoana care este
doar conceputa; in schimb, in ceea ce priveste persoanele viitoare 989 alin
2. -> poate fi gratificat in mod direct? Pot lasa bunul cu titlu de donatie unei
persoane capabile dar cu sarcina de a-l transmite mai departe persoanei.
Credeti ca este posibil sa ma intereseze capacitatea donatarilor, la plural, pt
aceeasi donatie, deci sa fiu intr-o situatie cand sa vorbesc despre capacitatea
donatarilor la momente diferite si persoane diferite pentru acelasi bun
donat?? Adica sa donez un bun lui A si acelasi sa-l donez lui B dar aceasta
donatie sa intre in functiune dupa decesul lui A? credeti ca functioneaza
aceasta donatie? nu era textul care spunea ca poti sa o lasi descendentilor
donatarului? R: nu, acolo era ideea ca prevad reintoarcerea convetionala a
bunului donat: prima ipoteza este in caz de deces al donatarului bunul se
intoarce in patrimoniul donatorului. Alta ipoteza a acestei clauze de
reintoarcere in caz de deces al donatarului si a descendentilor de gradul 1,
bunul se intoarce in patrimoniul donatorului. Dar ce va intreb eu este o alta
ipoteza: eu zic asa: Donez bunul lui A si acelasi bun lui B, B urmand sa
dobandeasca bunul respectiv cu titlu de donatie, nu de mostenire ca dincolo,
la mom decesului lui A; care este interesul? Acel B nu dobandeste de la A,
care a decedat, (in ipoteza intoarcerii conventionale am zis ca dobandeste
bunul cu titlu de mostenire); aici dobandeste nu de la A ci de la mine donator;
deci am donat lui A si am donat lui B, iar fata de B donatia produce efecte de

la mom decesului lui A; deci asupra aceluiasi bun s-au dispus doua liberalitati
desi legea a spus ca nu poti sa contrazici principiul irevocabilitatii si sa-ti
pastrezi puterea de a dispune de bun ulterior; dar eu nu am dispus ulterior.
Este ceea ce legiuitorul ar numi o substitutie fideicomisara: poate fi continuta
intr-un contract de donatie sau intr-un testament. Ceea ce trebuie sa stiti este
ca e permisa o asemenea transmite care prevede o unica transmitere
succesiva. Sa retineti ca conform lui 996 alin 2: adica am o persoana,
Instituitul (A), asupra caruia apasa aceasta sarcina, de a conserva,
administra bunul si de a-l transmite la deces persoanei consemnate
(substituitului); substituitul nu dobandeste bunul de la instituit ci de la
dispunator. Ma intereseaza fiindca din mom ce dobandeste cu liberalitate sar pune problema daca s-ar incalca rezerva mostenitorilor rezervatari ai celui
instituit; din mom ce dobandeste de la dispunator, inseamna ca deja s-au
verificat aspectele de rezerva la mom la care s-a verificat donatie facuta
instituitului. Aceasta definitie data de legiuitor, 993-996 alin 3, -> evident
ca se realizeaza o indisponibilizare a bunului dar trebuie sa indeplinesc
formalitatile de publicitate daca am pentru ca daca nu le-am indeplinit atunci
bunul poate circula, fiind inopozabila aceasta sarcina instituita.
Substituitul poate solicita, la decesul instituitului, pt ca asta este una dintre conditii,
poate solicita mostenitorilor instituitului sa-i predea bunul, pentru ca el nu
dobandeste bunul de la instituit ci de la dispunator; tocmai de aia imi spune 999 ->
particularitate creata de existenta unei asemenea substitutii fideicomisare; am
vazut ca donatorul trebuie sa existe la mom la care se incheie donatia, ori iata ca
contractul dintre el si substituit intervine la un mom la care s-ar putea ca donatorul
sa nu mai fie in viata, cu toate acestea poate fi acceptata aceasta oferta de donatie
de catre substituit si dupa decesul donatorului; sigur ca tu esti proprietar, ca
instituit, dar sfera actelor s-a restrans, nu mai poti incheia acte de dispozitie, desi
am vazut ca daca clauza nu este opozabila, poti dispune de bunuri; imi zicea un
coleg ca unu si-a gratificat sotia, urmand ca la decesul sotiei bunul imobil sa
revina nush cui; sotia a descoperit ca este bolnava de cancer, nu isi poate plati
tratametul iar imobilul pe care il are este grevat de substituia fideicomisara care
prevede ca bunul sa se transmita lui Y cum poti salva o asemenea situatie? Incerci
sa invoci o eroare?? Probabil ca daca stia de starea de sanatate care exista el nu a
mai incheiat actul? Dar eroarea trebuie sa existe la mom cutare;
Vreau sa va spun o speta care este un fel de borna in materia liberalitatilor, in dr
francez: o persoana gratificat cu donatie, fratele, si sotia fratelui, acesta avand
handicap de 80%, sotia avea grija de el iar dupa ce s-a facut actul de donatie, la 3-4
luni sotia a parasit sotul si a intentat actiune de divort, si s-a pus problema
regimului donatiei; totusi, donatia a fost facuta in considerarea faptului ca ea are
grija de fratele donatorului; casatia franceza a admis sa anuleze donatia facuta in
favoarea sotului, pe considerentul erorii, dar evident ca aceasta solutie nu a ramas
necriticata sub aspectul faptul ca ce facem?? Apreciem eroare in raport de

imprejurari care survin ulterior incheierii actului?; am putea zice ca a disparut

cauza, dar e aceeasi poveste fiindca ea trebuie sa existe la mom incheierii; s-a
anulat pe ideea erorii.
Vorbim de capacitate in materia donatiilor: am vazut ca regula este
capacitatea; exista anumite incapacitati in materie de liberalitati, care vizeaza si
donatiile, reglementate de 990.-> practic care este prezumtia legiuitorului: acea
persoana sa se afle sub o puternica influenta medicului, preotului etc. Obligatoriu,
pentru a exista incapacitatea, decesul trebuie sa se datoreze bolii de care acestia
erau tratati la mom la care s-a incheiat actul de liberalitate. Textul e valabil si la
donatii si la legat; mai departe, in ipoteza in care medicul, sau categoria de
persoane pentru care exista aceasta incapacitate, daca este sotul. Poate fi gratificat
din catego persoanelor interzise, alta ruda, pana la al IV-lea grad inclusiv, cu
conditia sa nu existe sot sau rude in linie dreapta sau colaterala cu donatorul.
I: daca decesul nu este cauzat de boala pentru care a fost ingrijit, donatia este
valabila? Daca donatia este facuta pe durata tratamentului, dar decesul survine din
alta cauza?
R: daca donatia este facuta in perioada in care el era ingrijit si din cauza acelei boli
decedeaza atunci contractul de donatie este nul; problema este, daca se vindeca si
decedeaza dupa un an din alt motiv? Sau chiar daca din cauza bolii, dar sa zicem ca
nu se mai afla sub tratament? Este salvata donatia sau pot sa vina mostenitorii sa
vina sa zica ca tot din cauza bolii decedat.
I: conditiile de valabilitate nu le apreciez la mom incheierii, nu ulterior, sa vad daca
am aceeasi cauza a mortii sau nu?
R: legiuitorul are aici in vedere o prezumtie de captatie si sugestie din partea celui
care realizeaza aceasta ingrijire; legea prevede clar: decesul trebuie sa fie survenit
din cauza bolii pentru care era sub tratament. Sa ne uitam la alin 4, poate aflam
raspunsul: daca s-a restabilit, nu mai intervine nulitatea fiindca el trebuie sa
decedeze din cauza bolii de care suferea; am un contract de donatie pe care trebuie
sa-l desfiintez fiindca donatia nu poate fi revocata in mod unilateral si atunci trebuie
sa recurg la o desfiintare si imi prevede ca desi practic nu intervine acea
incapacitate, legea spune ca desi s-a restabilit, se poate solicita anularea donatiei;
asa-i ca nu se leaga? Fiindca din mom ce nu a decedat din cauza bolii, atunci nu mai
am incapacitatea pentru ce motiv? Eg. El incheie donatia si decedeaza dupa 1 an;
mai am un 1 an; care este motivul de nulitate a contractului de donatie din mom ce
el s-a restabilit?? Deci e clar ca sunt in situatia in care s-a beneficiat de asistenta,
dar s-a restabilit ceea ce inseamna ca nu am premisa necesar sa aplic cauza de
incapacitate care imi este clar stabilita in ultima parte a lui 990 alin 1, pentru boala
care este cauza decesului; deci daca nu a decedat din cauza bolii respective
inseamna ca nu am situatie de incapacitate, deci ce actiune in anulare sa formulez?
Nu stiu ce aplicatie putem da alin 5 in materie de donatie pentru ca daca s-a

restabilit nu mai am motive de anulare pe incapacitate. Fie legiuitorul imi interzice

orice donatie sau legat facut in fav acestor persoane, indiferent ca decedeaza sau
nu din cauza bolii? Mai mult, textul de lege nu zice in ce mom sa intervina decesul.

Va rugasem sa va ganditi daca poate constitui obiectul contractului de donatie, un

bun al altuia: similar cu vanzarea bunului altuia: nu ar putea recalifica respectiva
conventie si sa zicem ca e o promisiune de donatie? In primul rand ati uitat de
caracterul irevocabil al contractului de donatie; daca nu este bunul meu inseamna
ca depinde de mine sa-l procur si sa-l transmit; deci depinde de vointa donatorului,
iar un asemenea contract este nul fiindca contravine caracterului irevocabil; deci nu
se poate incheia un contract de donatie cu privire la bunul altuia si nu este valabil
nici macar ca promisiunea de donatie. Ce este promisiunea de donatie?? 1014->
aceasta promisiunea trebuie incheiata in forma autentica alin 1; apoi promisiunea
care nu se executa nu poate fi executata silit; beneficiarul promisiunii de donatie
poate solicita doar daune interese dar acestea sunt limitate 1014-> cu alte cuvinte,
nu pot cere echivalentul bunului in bani; pot obtine doar daune interese constand in
acoperirea cheltuielilor si avantajele pe care le-a acordat tertilor in considerarea
promisiunii; deci daca in calitate de beneficiar al unei promisiuni de donatie ma
apuc si incep sa promit spre vanzare la 2 lei, bunul ala de 10 lei, si mie nu mi se da
bunul; e absurd sa dam efectele care par sa reiasa de aici.
Poate constituit obiect al donatiei, un bun viitor? Nu se incalca principiul
irevocabilitatii? Nu, atat timp cat nu depinde donator realizarea bunului. Pot incheia
un contract de donatie cu privire la dividendele care vor fi incasate de la societatea
X sau cu privire la indemnizatia care mi se va acorda pentru imobilul ce va fi
expropriat etc. Deci atat timp cat nu depinde de donator realizarea bunului, un bun
viitor poate fi obiect; daca este si vointa donatorului, lucrurile se schimba.
Cauza: 2 tipuri care pot fi intalnite: abstracta sau subiectiva (include motivatia care
a stat la baza incheierii contractului, pentru a justifica desfiintarea unui contract de
donatie). Adeseori, schimbarea atitudinii donatarului fata de donator, se poate
traduce pe cauzele de revocare a contractului de donatie; in masura in care are loc
o disparitie a cauzei, acestea trebuie incercate in cauzele de revocare care sa
jutifice desfiintarea si nu pe aspecte care sa justifice incheierea valabila a
contractului. Sa nu uitam: cauza inseamna intentia liberala de gratificare, aceasta
intentie trebuie dovedita de persoana care pretinde existenta liberalitatii; simplul
dezechilibru economic nu inseamna neaparat intentie de gratificare. Ea trebuie
asociata cu alte elemente de ordin subiectiv din care sa rezulte aceasta intentie, in
caz contrar se prezuma ca actul este unul cu titlu oneros.
Forma contractului de donatie: ati zis ca darul manual nu este o donatie;
donatiile se incheie in forma autentica dar ele pot fi incheiate si fara forma
autentica: dar manual, donatie indirecta, si donatia deghizata.

Darul manual: 1011 alin 4-> deci sa vedem ce intelegem: trebuie sa

am un acord si sa se realizeze traditiunea bunului; aceasta traditiune trebuie
sa se realizeze cu intentia de a incheia contractul de donatie; remiterea nu
este o forma de executare ci este chiar modalitatea de incheiere; nu pot fi
obiecte ale darului manual decat bunurile mobile corporale a caror valoare
sa nu depaseasca blabla; va intreb: pot fi obiect al darului manual, bunuri
mobile incorporale? Le remiti: transferi o suma de bani din contul meu in al
tau si pe ordinul de plata scriu donatie; este valabila sau nu? Sau va dau un
titlu la purtator; in mod traditional se considera ca darul manual vizeaza
bunul mobil corporal iar cel incorporal era privit ca o situatie de exceptie.
Jurisprudenta franceza a inceput sa priveasca inclusiv aceste transferuri de
bani ca fiind daruri manuale: legiuitorul nostru a fost categoric bunuri
mobile corporale etc dar cred ca nu trebuie sa tragem concluzia ca doar
aceste bunuri; am putea accepta ideea ca un asemenea transfer patrimonial,
al unei creante, ca fiind un dar manual, dar in cazul darului manual pt a fi
donatie trebuie sa fiu atent ca nu este sufiecient sa fac dovada traditiunii ci
mai trebuie sa fac dovada intentiei de gratificare; problema care se ridica
este cum fac aceasta dovada: imi trebuie un inscris pt ca legea cere pt
dovada actelor juridice?? (si darul manual este un act) nu-mi trebui inscris
pentru a face dovada? Francezii merg pe ideea necesitatii dovedirii intentiei
liberale prin inscris, afara de situatia cand exista imposibilitate morala de
constituirea a unui inscris; deci nu este lipsit de importanta ca chiar daca
incheiati un dar manual, sa aveti si un inscris confirmativ al acelei donatii;
dar nu inscrisul este actul donatiei propriu zise ci este un act de recunoastere
al unui dar manual care s-a facut; atunci aveti dovada mai usoara a intentiei
liberale existente; mai usoara daca nu ajungem la concluzia ca trebuie sa fac
dovada prin inscris; chestiunea dovezii prezinta relevanta din perspectiva
mijloacelor de proba la care pot recurge partile pentru a recunoaste
existenta unui dar manual; daca am de a face cu donatarul: el cum poate
face dovada calitatii sale de donatar? Nu prea o poate face dar o poate face
a celei de proprietar: 935 -> evident ca poate veni persoana interesata si sa
arate ca nu exista posesie sau ca ar fi viciata;
Cum poate face donatorul proba? De ce ar avea un interes sa faca dovada
contractului de donatie? Ar interes daca vrea sa invoce nulitatea sau poate
pt a invoca un motiv de revocare a donatiei respective; donatorul, aici apare
problema, daca ar trebui sa aiba un inscris pentru dovedirea intentiei liberale;
In ceea ce-i priveste pe mostenitori, depinde: daca actioneaza in calitate de
continuatori ai donatorului eg. Vor sa invoce revocarea donatiei pt neexecutarea
sarcinilor; daca el actioneze in calitate de continuator nu poate recurge decat la

aceleasi mijloace pe care le recunoastem donatorului; dar daca el invoca existenta

contractului de donatie pe considerentul ca ar trebui supusa reductiunii sau
raportului, atunci dovada poate fi facuta prin orice mijloc de proba.
Am cuantumul limitat la 25.000 lei in ceea ce priveste bunurile care pot fi obiect;
principiile pe care le-am invatat in ceea ce priveste irevocabilitatea donatiei raman
valide; in juris franceza s-a considerat ca este lovita de nulitate donatia facuta sub
forma darului manual in care donatorul a remis bijuterii, a fost mandatat de donatar
sa inchirieze o casa in care sa existe un seif in care sa pune bijuteriile dar cheile de
la seif au ramas la donator; s-a considerat ca este o formula facila de a contraveni
principiului revocabilitatii.
La noi, a fost in perioada vechiului cod: o situatie in
care s-a donat o suma de bani, si in acelasi timp donatorul s-a trecut la persoane
imputernicite; la CEC era titularul si persoane imputernicite care pot opera pe cont;
din mom ce s-a trecut la persoane imptuernicite se pune problema daca o
asemenea clauza de imputernicire contravine principiului; la noi s-a mers ca el acolo
actioneaza in calitate de mandatar si trebuie sa dea socoteala donatarului pentru
operatiunile care se fac in contul acestuia; deci nu este o situatie in care s-a
contravenit principiului;
Ziceam ca pot fi incheiata acte adiacente: prin care donatorul poate sa-si rezerve
nuda proprietate, uzufructul, sau sa prevada sarcini, sau scutirea de raport a
donatiei respective; toate acestea trebuie dovedite si de aia este utila intocmirea
inscrisului.

Donatia deghizata:

ascunde un act real; cel mai adesea donatia este ascuns

prin intocmirea unui act oneros in aparenta dar care fie nu se plateste pretul fie as
putea avea o donatie deghizata inclusiv prin prevederea platii un fav unei persoane
a unei datorii fictive; actul public trebuie sa indeplineasca aspectele formalitatii
prevazute de lege pentru actul prin care realizez deghizarea; daca,de pilda: am un
act unilateral prin care recunosc o datorie, trebuie sa indeplinesc formalitatea aceea
legata de recunoasterea datoriei cu bun si aprobat pentru suma; deci trebuie sa
am respectate elementele de formalism impuse de lege pentru actul aparent.
Trebuie ca actul aparent sa salveze aparenta unui act oneros; daca din actul aparent
rezulta intentia de gratificare, nu mai este donatie deghizata; asta nu inseamna ca
se merge pana acolo incat sa nu pot vinde un bun de 100 lei pe 1 leu; chiar daca
vand un bun de 100 de lei pe 1 leu nu pot spune ca nu este salvata aparenta
actului; nu, pentru ca eu pot chiar un cazul unor acte oneroase, sa prevad vanzarea
pe un pret simbolic sau negativ; aspectele de probatiune le stiti de la simulatie:
intre parti prin contrainscris iar in raport cu tertii prin orice mijloc de proba;
mostenitorii daca invoca drepturi proprii pot sa foloseasca orice mijloc; prin simplul
fapt ca deghizez o donatie intr-un act cu titlu oneros, donatie respectiva nu devine
scutita de reductiune: ea se va considera ca este scutita de raport dar nu de
reductiune;

Donatiile indirecte: realizate

pe calea unui alt act juridic decat o

liberalitate; fie printr-un act cu titlu oneros sau printr-un act neutru; eg. Vand bunul
de 100 de lei pe 30 lei; s-ar putea sa am si o donatie indirecta pentru valoarea a 70
lei; ei nu au contrainscris, nu o mascheaza; aceea e vointa lor; am un singur act,
actul juridic care imbraca forma actului cu titlu oneros dar contine si o donatie
indirecta prin aceea ca el nu i-a cerut pretul de 100 de lei, cat ar fi obtinut pe bunul
respectiv ci a cerut doar 30 de lei; pentru 70 de lei este donatie indirecta; pot exista
acele acte juridice zise neutre, in care actul respectiv poate fi facut fie cu intentie
liberala fie cu intentia de a stinge o datorie eg. Mecanismul stipulatiei pentru altul
prin care, poate am o datorie catre beneficiar si zic sa nu-mi dea mie pretul ci sa
plateasca beneficiarului; stipulatia este un asemenea mecanism neutru care poate
fi folosit fie pentru gratificare fie pentru stingerea unui raport juriric preexistent.
Deci donatia indirecta scapa ordinului formal; iar aspectele de probatiune, e simplu:
am actul care contine operatiunea respectiva; nu fac dovada peste cuprinsul
inscrisului ci incerc sa dovedesc ca acel dezechilibru valoareaza o asemenea
donatie indirecta
I: daca un parinte lasa unui copil timp de 2 ani sa foloseasca apartamentul sau fara
sa-i ceara o suma de bani; este o donatie indirecta? Nu-i da dr de proprietate dar nu
ar putea fi donatie indirecta pentru echivalentul chiriei pe care ar fi putut-o primi?
Zice la mom la care se pune problema dezbaterii succesiunii, vine celalalt
descendent, ca aici e miza si zice stai ca 2 ani ai folosit imobilul parintilor nostri;
chiria era de 500 euro pe luna; Sa nu uitam ca donatia implica saracire din partea
unui si imbogatire din partea celuilalt; simplul fapt ca te lipsesti de echivalentul
fructelor nu inseamna saracire si nu este o donatie intr-o asemenea ipoteza; daca
insa, as prevedea chiria care se incaseaza pe apartamentul x, sa-ti revina tie,
atunci am acolo o donatie.
Mi-am adus aminte de darul manual si as vrea sa va intreb daca un autoturism
poate fi obiect al acestuia si daca remiterea certificatului de inmatriculare inseamna
traditiunea bunului?? Chiar daca am sistem de evidenta adminstriativa, el poate fi
obiect al darului manual; dar remiterea certificatului nu poate fi traditiune.

Efectele contractului de donatie:

obligatiile pe care si le asuma

donatorul sunt: obligatia de a preda bunul si in mod exceptional de a garanta pentru
evictiune si vicii ascunse: atunci cand evictiunea provine din fapta sa sau donatia
este cu sarcini sau cand avea cunostinta de evictiune si nu a spus donatarului sau
cand isi asuma in mod expres existenta unei asemenea obligatii; in princpiu nu
raspunde pentru garantia pentru vicii dar raspunde daca a cunoscut viciile si nu le-a
adus la cunostinta donatarului la incheierea contractului.

Revocarea donatiei:

poate sa intervina pentru neexecutarea sarcinilor sau

pentru ingratitudine; pentru neexecutare este o situatie similara cu rezolutiunea si
ma intereseaza fiindca efectele se produc si fata de tertii care si-au constituit

drepturi reale: ca urmare a revocarii s-ar desfiinta drepturile constituite in fav

tertilor, conform regulilor de la CF daca este imobil; sa ne amintim, daca sarcina
este constituita in fav unei terte persoane, beneficiarul nu poate solicita decat
executarea sarcinii, nu si revocarea donatiei, decat daca are si calitatea de
mostenitor al donatorului; in ceea ce priveste revocarea pentru ingratitudine, care
intervine in cazurile expre prevazute de lege; oblgatia donatarului este una morala;
revocarea pentru ingratitudine are natura unei sanctiuni personale si tocmai de
aceea, daca s-au constituit drepturi in favoarea tertilor, acestea raman neatinse,
sub rezerva ca tertul sa fie de buna credinta la mom la care le-a constituit; daca
donatarul a ipotecat imobilul, intervine revocarea pentru ingratitudine, preiau
imobilul respectiv cu tot cu ipoteca daca vreau, iar daca nu, ii cer donatarului sa ma
despagubeasca pentru pierderea suferita; si regimul este marcat de caracterul
personal al acestei sanctiuni: actiunea trebuie sa fie promovata impotriva
donatarului, deci nu pot a mostenitorului, dar pot continua actiunea inceputa
impotriva donatarului ingrat, cu mostenitorii; termenul in care se poate exercita
actiunea pentru revocare pentru ingratitudine este de 1 an de zile, de la data la
care donatorul a stiut ca s-a savarsit fapta de ingratitudine iar actiunea pentru
revocare poate fi promovata in cazul in care intervine decesul donatorului si de
mostenitorii acestuia. Donatia nu se revoca de drept, dar promisiunea de donatie
se revoca de drept daca se manifesta ingratitudinea sau daca situatia donatorului sar agrava, patrimonial. Donatiile dintre soti sunt revocabile dar spre deosebire de
vechiul cod in care putea interveni oricand, astazi se poate solicita doar atat timp
cat dureaza casatoria.

Cursul 12

Sunt multi membri ai baroului prezenti in sala, dar putini

avocati
Contractul de locatiune
1777: definirea locatiunii. In aceasta definitie putem observa anumite
asemanari cu contractul de v-c. Si la v-c, contractul poarta cu privire la un
bun in schimbul unui pret dar spre deosebire de v-c unde se realizeaza
transmiterea dr de prop, la locatiune se pune la dispozitia locatarului un bun
iar locatorul este obligat sa asigure folosinta bunului respectiv pe toata
durata locatiunii. Obiectul contractului de locatiune nu constituie bunul in
sine, ci folosinta bunului care trebuie asigurata pe tot intervalul de timp pe
care e valabil contractul de locatiune. Nu e suficient sa-i dau drept de
folosinta doar la mom incheierii contractului. Uneori e posibil ca cele doua
contracte sa fie foarte apropiate: eg. daca pun la dispozitia unei persoane o

padure de 10 hectare pentru a o exploata se pune problema ce fel de

contract este-> daca se consuma substanta, contractul care se incheie este
unul de vanzare de bunuri mobile prin anticipatie. Vinzi lemnul care se va
desprinde pt pretul platit periodic. Uneori diferenta dintre cele doua
contracte este greu de facut: trebuie urmarit si vazut daca se consuma
substanta bunului care se pune la dispozitia cocontractantului.
In ceea ce priveste caracterele juridice: consensual 1781; exista anumite
contracte de inchiriere care presupun parcurgerea anumitor formalitati: eg.
bunurile din domeniul public datorita regimului specific, dar regula este
contractul consensual. Exista avantaje sa ai un inscris constatator al
contractului de locatiune. Chiar un inscris sub semnatura privata pentru ca
acesta, fiind inregistrat la organele fiscale, constituie titlu executoriu atat pt
plata chirie cat si pentru obligarea chiriasului de a restitui bunul la sfarsitul
contractului. Degeaba mergi la fisc si le zici ca Domnule, am incasat atatia
bani/ degeaba mergi la ei si le zici asta daca nu le depui contractul. Deci
sunt mai multe ratiuni pentru care incheierea macar a unui inscris
constatator sub semnatura privata se impune. In general inscrisurile sub
semnatura privata nu constituie titluri executorii. Titluri executorii sunt
hotararile judecatoresti. Am vazut in decembrie ca CCR a bulversat sistemul
de executare silita in sensul ca daca aveai o hot judecatoreasca irevocabila
mergeai la executor care participa toate etapele si verifica inclusiv daca sunt
indeplinite conditiile pentru punerea in executare. Persoanele interesate, nu
avea decat sa formuleze contestatie la executare, inclusiv debitorul, daca nu
sunt indeplinite conditiile pentru trecerea la executare. Poti sa contesti la
instanta. Acum CCR a declarat neconstitutionale aceste prevederi ceea ce
insemna ca desi ai o hot irevocabila mai faci o cerere la instanta, judecatorul
verifica daca e hotarare etc. Nu am inteles de ce nu au lasat executorului
aceste atribute, cu atat cu cat puteai sa te adresezi instantei daca executorul
ar fi nesocotit normele de procedura. Deci hotararile sunt de regula titluri
executorii. Actele autentice, cand un contract de v-c din care rezulta pretul
care nu a fost achitat, constituie titlu executoriu. Care este avantajul ca am
un titlu? Nu mai merg in instanta sa cer judecatorului va rog sa-l obligati sa
plateasca ci investesc cu formula executorie acest act autentic si pun in
executare ca si cum ar fi o hotarare judecatoareasca. In noua legislatie sunt
mai multe situatii in care chiar un inscris sub semnatura privata dobandeste
acest caracter, de titlu executoriu, pentru anumite obligatii determinate
(doar in mod exceptional). Contractele de locatiune care au fost inregistrate
la organele fiscale, deci numai acestea constituie titluri executorii.

Sinalagmatic;
Oneros: fiecare parte urmareste obtinerea unei contraprestatii;
Comutativ: intinderea prestatiilor partilor este cunoscuta. Am vazut in
lucrarea lui Dinca ca el spune ca poate fi aleatoriu pentru ca poti niste
conditii care afecteaza pretul sau chiria dar astea sunt modalitati ale
contractului, nu-i schimba natura. Daca eu prevad un cuantum al chiriei
pentru anumite ipoteze si alt cuantum in alte situatii nu il face aleatoriu.
Fiind afectat de conditie va avea efecte acea conditie dar nu devine aleatoriu
fiindca urmeaza sa varieze in functie de criteriile stabilite de parti; ar fi
absurd ca orice contract afectat de conditie sa fie aleatoriu. De pilda, poti
stabili cuantumul chiriei in functie de o cifra de afaceri, sa fiu obligat sa
platesc raportat la activitatea pe care o derulez (nu-i schimba caracterul).
Contractul ramane comutativ.

Cu executare succesiva: obligatia locatorului este una permanent de

a asigura folosinta, aceasta obligatie fiind cu executare succesiva; in plus,
plata chiriei este periodica. Referitor la acest caracter, durata contractului nu
poate depasi 49 de ani. Daca are o durata mai mare, se reduce la termenul
de 49 de ani obligatia contractuala. In codul civil din 1964 erau interzise
contractele de locatiune perpetue dar NCC a limitat la 49 de ani. Daca e un
contract de inchiriere pe durata nedeterminata acel contract poate fi
denuntat oricand. II dai un preaviz ca in 15 zile-30 de zile sa parasesti
spatiul. Deci este de preferat sa ai contract pe durata determinata.

Obiectul locatiunii poate fi un bun mobil sau imobil. Inclusiv bunuri

corporale sau incorporale. Poate fi obiect al contractului un bun
consumptibil??? Pot lua in chirie 5 mere? Trebuie sa se restituie la sfarsitul
locatiunii bunul respectiv. Corect, dar daca nu am de gand sa mananc merele
ci sa le fac o fotografie si dau o suma de bani?? Deci de principiu bunurile
consumptibile nu sunt obiect al locatiunii dar daca partile dau alta destinatie
bunului, ele ar putea fi obiect al locatiuneii. Un bun al altuia, poate fi obiect
al locatiunii?? Pai din mom ce poate fi obiect al v-c, evident ca poate si al
contractului de locatiune dar sa nu uitam ca are obligatia, locatorul, catre
locatar iar daca bunul nu este el lui el nu are ce sa predea: contractul este
valabil dar va fi supus desfiintarii un asemenea contract pentru ca nu se va
putea executa acea obligatie de predare. Sigura ca contractul de locatiune
incheiat cu privire la bunul altuia este inopozabil fata de adevaratul
proprietar, cu toate acestea, exista o situatie in care un contract de locatiune
cu privire la bunul altuia este opozabil si proprietarului. 1819 NCC: in masura

in care se desfiinteaza titlul locatorului duce la incetarea contractului de

locatiune; vezi alin. (2): iata o situatie in care in calitate de proprietar, o
persoana a incheiat un contract de locatiune, iar cel din urma inceteaza ca
REGULA; cu toate acestea efectele contractului de locatiune vor fi obligatoriu
suportate de catre cel care a devenit proprietarul bunului, pe durata
contractului de locatiune dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii; nu
stiu daca este o solutie justificata: de ce atata putere locatarului de b-c din
mom ce nici proprietarul de b-c nu are puterea de a mentine bunul din mom
ce a pierdut proprietatea in favoarea unei terte persoane?? Si ala probabil a
platit mai mult sau cu anticipatie in timp ce locatarul e posibil sa nu fi suferit
un prejudiciu fiindca el urma sa plateasca chiria periodic. Adica, cel care
cumpara si da o suma, e clar ca patrimoniul este saracit, nu-i permiti sa preia
bunul, in timp ce in cazul contractului de locatiune, desfiintarea titlului, da
mijlocul locatarului de b-c sa foloseasca bunul timp de 1 an de zile. Cu alte
cuvinte, iata o situatie in care chiar un contract de locatiune incheiat de un
neproprietar va produce efect fata de proprietar maxim un 1 de zile.
Poate incheia un coproprietar, singur, un contract de locatiune fara acordul
celorlalti? Daca e considerat act de administrare trebuie sa aiba majoritatea
cotelor parti; daca depaseste 3 ani si intra in categorie actelor de dispozitie
se poate incheia doar daca exista unanimitate conforma ART. 641: deci la
intrebarea mea, trebuia sa ziceti DEPINDE. Daca inchei un contract de
locatiune, 2 coproprietari, fara al 3-lea, pentru o durata de 4 ani, ce se va
intampla? Poate saptamana urmatoare, al 3-lea coproprietar, sa mearga si sa
revendice bunul? Este inopozabil de la 3 ani in sus, sau si pana la 3 ani? Este
o chestiune: intr-un fel stabilesti cuantumul chiriei daca este mai lung, sau
daca e o perioada mai scurta. Probabil daca s-ar fi incheiat contractul pe 3
ani, pretul era mai mare; putem accepta ideea ca intr-o asemenea situatie
contractul ar produce efecte pe un interval de 3 ani de zile si din acel mom
coproprietarul necontractant ar putea sa actioneze.
1784: reglementeaza incapacitatile pentru incheierea contractului de
locatiune. Ma intereseaza ultimul alineat. Din ce mom este considerat
contractul de locatiune, act de dispozitie? De la 3 ani sau de la 5 ani?
Chestiunea era discutabila si sub vechiul cod. Transarea chestiunii, daca e
act de administrare sau dispozitie: poti merge pe ideea ca e de dispozitie
daca este pe un interval mai mare de 5 ani de zile, si iti trebuie sa respecti
normele de capacitate pentru acte de dispozitie daca durata este mai mare
de 5 ani, pana atunci este de 3 ani; iar in materia coproprietarilor sa se
cosidere ca este o durata de 3 ani, perioada maxima pentru care
functioneaza regula majoritatii.

Bunul viitor, poate fi obiect al locatiunii? Evident ca da.

Sa nu uitam ca ceea ce constituie obiect al locatiunii este folosinta iar nu
bunul ca atare. Locatorul este obligat sa-l garanteze pe locatar inclusiv
pentru viciile care apar ulterior incheierii contractului de locatiune. Chiar
daca viciul nu exista la mom incheierii contractului dar acesta intervine pe
parcursul contractului, locatorul are obligatia de garantie. Legat de viciile
aparente: ele trebuie sa fie descoperite si denuntate la mom la care se
incheie contractul de locatiune, daca nu, se prezuma ca aceasta a fost
intelegerea partilor deci bunul corespundea la mom la care s-a predat bunul,
cerintelor si exigentelor partilor. Daca se pune intrebarea daca partile prin
contract au definit exact anumite trasaturi, care nu le-am prevazut la mom la
care s-a facut predarea, dar avand in vedere obligatia de a asigura folosinta
pe tot parcursul,repet ca pot aplica prezumtia ca bunul corespundea si nu
mai pot face nimic, dar daca mie din contract imi rezulta caracteristici
parametri pe care bunul respectiv nu l-ar avea si nu vorbim despre vicii
ascunse, parerea mea este ca ai putea sa reclami oricand pe durata
contractului sa ti se asigura folosinta cuvenita. De ce? Fiindca nu este vorba
de o predare instantanee ci trebuie sa asiguri bunul in orice moment.
Obiectul prestatiei locatarului este plata chiriei care poate consta intr-o suma
de bani sau orice alte bunuri sau prestatii. La v-c este doar o suma de bani.
Sunt aplicabile, regulile din materia vanzarii in privinta stabilirii chiriei. Cu
alte cuvinte, trebuie sa am conditiile legate de pret determinat sau
determinabil, serios. Daca chiria care se achita nu ar fi un pret serios, am
putea recalifica respectivul contract intr-unul de comodat. Pentru ca dif
dintre cele doua intervine tocmai aici: contractul este o folosinta gratuita in
timp ce chiria asigura o folosinta pentru care locatorul primeste o suma de
bani.
Incapacitatile: sunt generale. Pentru o durata mai mare de 5 ani este nevoie
de capacitatea pentru incheierea actelor de dispozitie. Ca regula, capacitatea
ceruta este cea pentru incheierea unor acte de administrare. Este
incapacitati speciale la care face referire art 1784 prin trimitere la 1653-5455.
In ceea ce priveste durata locatiunii am vazut ca poate fi determinata sau
nedeterminata. Diferenta majora de regim intre cele doua: cele pentru
durata nedeterminata pot fi denutate cu preaviz dar cele determinate doar
acolo unde legea permite. Tot legat de durata: 1785 reglementeaza situatia
in care partile nu au prevazut durata pentru care inchei contractul dar nici nu

au vrut sa incheie pe durata nedeterminata. Nu va cer sa retineti dar trebuie

sa stiti ca exista predeterminarea legala a duratei atunci cand nu au vrut sa
incheie pe durata nedeterminata dar nici nu au precizat durata.
In ceea ce priveste efectele pe care le produce contractul de locatiune. Art
1786 enumera 3 categorii de obligatii in sarcina locatorului: sa-l predea/ sa-l
mentina in stare corespunzatoare/ sa asigura linistita folosinta a bunului. In
mod normal, cand se incheie un contract, mai ales la imobile, partile
stabilesc in ce stare trebuie sa fie adus bunul la mom la care incepe
contractul de locatiune. Am vazut deja contracte de locatiune in care se
preciza caracteristicile edificarii bunului. Locatarul specifica asteptarile sale
pentru incheierea contractului de locatiune si cum sa arate spatiul care este
in edificare. Nu ai bunul dar il adaptezi cerintelor locatarului. Cealalta
obligatie este de a mentine bunul si a efectua reparatiile care tin de bun:
regula este ca toate reparatiile, mai putin cele locative, car in sarcina
locatorului: eg. structura de rezistenta, reparatii care nu tin de structura etc.
ele trebuie sa fie facute de locator. Daca locatarul tot loveste intrerupatorul,
acele stricaciuni, fiind o reparatie locative este firesc sa le suporte locatarul
dar nu-i pot cele sa zugraveasca sa vopseasca etc. intre aceste obligatii care
incumba locatorul de a mentine bunul in stare corespunzatoare de folosire:
daca dupa incheierea contractului apare necesitatea efectuarii unor reparatii
urgente si le efectueaza locatarul, el poate pretinde plata sumei aferente de
la locator. In vechea reglementare trebuia autorizarea justitiei dar acum poti
sa-l executi direct si poti pretinde si dobanzi de la data efectuarii cheltuielile.
Locatarul este cel care trebuie sa-l instiinteze pe locator dar daca situatia se
impune poate face el reparatia si sa instiinteze ulterior. Se pune intrebarea:
eu ca locatar, de ce sa fiu obligat sa accept efectuarea lucrarile respective si
sa platesc aceeasi chirie? In masura in care efectuarea lucrarilor nu poate fi
amanata dupa expirarea locatiunii, aceste lucrari sa fie executate in cursul
locatiunii si locatarul sa suporte o restrangere a exercitiului de folosinta dar
aceasta este conditionata de necesitate si o durata limitata in timp, fara a se
putea solicita reducerea chiriei sau rezilierea contractului. Daca ar depasi o
durata de timp, se recunoaste locatarului dreptul de a cere fie reducerea
chiriei sau rezilierea contractului.
Reparatii locative inseamna reparatii marunte. Nu am criterii legale. In mom
in care redactati un contract este bine sa delimitati ce inseamna reparatiile
care trebuie sa le suporte locatarul iar toate celelalte de catre locator. Este
doar o imprejurare de fapt, daca o anumita reparatie este sau nu locativa.
Locatorul nu doar lucrarile care sa tina de structura bunului trebuie sa le

execute. Regula este ca el executa toate lucrarile, exceptia fiind cele

locative.
In ceea ce priveste obligatia de garantie pentru vicii. Alin 2 de la 1790: pana
la urma asta priveste sincronic predarea bunului dat in folosinta, or obiectul
contractului de locatiune fiind asigurarea folosintei pe tot parcursul, deci tu
ai fi indreptati ca in fiecare mom sa reclami un viciu aparent.
Art 1791: reducerea proportionala a chiriei sau reziliere (consecinta a
caracterului succesiv a contractului). Poate fi obligat si la plata daunelorinterese cand se produc prejudicii, in afara situatiei in care acele vicii au fost
cunoscute, care face inoperanta garantia.
In ceea ce priveste garantie pentru evictiune: pt tulburarile de fapt locatorul
nu raspunde, decat in mod exceptional: in masura in care nu si-ar putea
indeplini obligatia de predare a bunului consecutiv incheierii contractului.
Daca tulburarile de fapt intervin ulterior predarii bunului catre locatar, acesta
trebuie sa se apere singur. La tulburarile de drept, locatarul trebuie sa-l
instiinteze pe locator despre tulburarea intervenita, iar acesta sa-i asigura
apararea. Locatarul are detentia bunului respectiv si este firesc sa se apere:
daca vine un betiv si vrea sa intre, te aperi singur, fiindca nu depinde de
proprietar conduita tertului. Locatorul raspunde pentru tulburarile tertului
doar in cazul in care il impiedica sa-si indeplineasca obligatia de predare, sa
inceapa efectiv folosinta bunului de catre locatar. 1793.
Din mom ce sunt titularul unui drept de folosinta, nu e firesc sa pot recurge
la aceasta actiune? De ce vi se pare ca ar trebui sa-l indic pe locator?
1795: am vazut la Dinca: dace se pune problema garantiei in cazul
locatiunii, ca locatorul ar raspunde iclusiv pentru daune imprevizibile, pentru
prejudiciul suferit de locatar ca urmare a tulburarilor de drept provenite din
partea unor terte persoane. Chiar daca ultima parte dein 1794 spune ca
locatorul trebuie sa despagubeasca pentru toate prejudiciile nu cred ca
putem merge asa departe incat, datorita sintagmei laxe utilizate de legiuitor,
ca toate prejudiciile suferite din cauza evictiunii sa duca la concluzia ca
trebuie sa raspunda inclusiv pentru daune imprevizibile si indirecte; trebuie
sa ne cantonam in limitele raspunderii contractuale. Daca locatorul cunostea
motivul de evictiune sau viciul, si as avea temeiuri pentru raspundere
delictuala este altceva dar regula ramane ca raspunderea este cantonata la
limitele raspunderii contractuale. Daune directe si previzibile. Ce inseamnac
a se produce o tulburare de drept? Pierde dreptul de folosinta, si avea
contract pe 3 ani. Dupa 1 an intervine aceasta evictiune. Ar mai fi avut 2 ani

din contractul in derulare. Nu mai gaseste chirie la nivelul respectiv: platea 8

euro pe m2 si acum gaseste doar la 10 euro pe m2. Pentru aceasta diferent
de 2 euro pe m2, pentru tot intervalul ramas, el poate sa pretinda daune da
la locator pt acoperirea prejudiciul produs ca urmarea a faptului ca o terta
persoana la tulburat. Asta inseamna sa platesti daune: nu o sa plateasca
locatorul afacerile pe care el l-ar fi pierdut fiindca clientii nu l-au gasit acolo.
Mai este particular fata de evictiune de la v-c: la v-c am vazut ca tulburarea
trebuie sa fie efectiva sau iminenta, dar 1794 functioneaza chiar in lipsa unei
iminente evictiuni.
In ceea ce priveste obligatiile locatarului: principala este de a plati chiria;
1797: la ce data se plateste chiria daca partile nu convin (vezi textul).; alta
obligatie a chiriasului este de a folosi bunul conform destinatiei. Daca ii dai
destinatie de spatiu de locuit, birouri, restaurante etc. deci determini
destinatia pentru care urmeaza sa fie folosit: avantajul este ca daca locatarul
schimba destinatia, locatorul poate solicita chiar rezilierea. Daca scrieti care
este obiectul, scrieti si ca obiectul va fi folosit conform destinatiei de... o
alta obligatie a locatarului este de a-l instiinta pe locatar de obligatiile care
trebuie efectuate si de a suporta el reparatiile locative. Are obligatia de a
suporta reducerea dreptului de folosinta pentru a fi efectuate de catre
locator reparatiile urgente; alta obligatie este de a permite locatarului sa
inspecteze modul de folosire al bunului. Astea au fost povesti.
Ce inseamna cesiune contractului de locatiune si sub-locatiunea.
CESIUNEA: locatorul initial transmite pozitia sa juridica unui cesionar.
Contractul exista intre locatorul initial si cesionarul locatar. Prin cesiunea
contractului dispare locatarul intial din ecuatie dar fiind aplicabile regulile de
la cesiunea de contract (1808 alin 2) locatorul initial poate sa-si rezerve
dreptul de a-l urmari pe locatarul initial pentru eventualitatea in care nu ar
incasa chiria de la locatarul cesionar. In masura in care nu-si rezerva acest
drept el nu se va mai putea indrepta impotriva locatarului initial fiindca
acesta si-a incetat raporturile juridice cu locatorul intial. Prin cesiunea
contractului de locatiune, ca principiu se rupe orice raport juridic pe care
locatarul la avut cu locatorul si se stabileste un raport intre cesionar si
locatorul intial, dar in masura in care locatorul si-a rezervat dreptul de a
pretinde executarea obligatiilor si de la locatarul initial alaturi de locatar,
atunci isi mentine acest drept.
SUBLOCATIUEA: nu inceteaza raportul juridic initial dintre locator si locatar;
locatarul devine la randul lui locator in raporturile cu sublocatarul. Asta

inseamna ca locatorul initial sau locatorului nu-i este opozabila sublocatiunea

dar el are posibilitatea sa pretinda in caz de sublocatiune, in masura in care
nu i se face plata de catre locatarul initial, sa o pretinda de la sublocatar, in
masura in care acesta avea obligatii fata de locatorul sau (locatarul initial).
Pretinde plata pe care obliga? Nu, pentru ca am o actiune directa. 1807: in
masura in care sublocatarul ar fi facut platile la care s-a obligat, el nu poate
opune aceste plati locatorului. Este o actiune direct, nu oblica, daca era
oblica nu aveam nevoie de aceasta prevedere.
Deci locatarul, poate, daca i se permite, sa recurga la cesiune sau
sublocatiune. Este o chestiune de ordin economic care il determina daca
cedeaza sau subinchiriaza. Regula de la 1805 este ca locatarul poate sa
incheie o sublocatiune sau sa cedeze locatiunea daca nu i s-a interzis in mod
expres. Asta este regula. Dar vedem ca in materia inchirierii loctuintei
lucrurile se schimba: 1833: deci regula e 1805 care permite in principiu
cesiunea si sublocatiunea daca nu este interzis, iar 1833 este situatia de
exceptie care spune ca se pot face doar cu acord scris al locatorului, iar in
lipsa unei situatii contrare, cesionarul urmeaza sa raspunda. 1833 declara
raspunderea solidara a cedentului cu cesionarul. Poti scrie o fraza in
contract: este interzisa cesiunea/ sublocatiunea. In practica judiciara,
anterioara codului, existau si incercam sa dam interpretari cat mai
restrictive: de pilda, daca scriai ca este interzisa cesiunea, interpretai e
interzisa cea totala dar nu si cea partiala, sau nu e interzisa locatiunea.
Codul reglementeaza aceasta: interdictia de a sublocata o include si pe cea
de a ceda, dar nu este valabil si invers. Interdictia de a incheia o
sublocatiune o priveste si pe cea totala sau partiala (idem cedare).
In ce situatii inceteaza contractul de locatiune: modalitatea cea mai
frecventa este expirarea termenului. La mom expirarii trebuie sa fie restituit
bunul in starea in care se afla la mom incheierii contractului asta inseamna
ca locatarul nu poate aduce transformari ale bunului fara sa aiba acordul
prealabil al locatorului. Pentru indeplinirea obligatiei de restituire a bunului
spuneam ca un contract de inchiriere in forma autentica sau sub semnatura
privata dar inregistrat la fisc este titlu executoriu. Sunt numeroase situatiile
in care ulterior expirarii termenului se folosesc in continuare de bun si se
plateste chiria. Este o tacita relocatiune. Inseamna ca se incheie un nou
contract de inchiriere devenind un contract pe durata nedeterminata chiar
daca primul este pe durata determinata. Partile pot denunta acest contract si
alt aspect este in ce masura se pastreaza sau nu garantiile constituite in
temeiul contractului initial: putea sa ceara locatorul constituirea unei garantii
pentru plata chiriei. O insotesc si pe tacita relocatiune sau inceteaza? Pe

vechiul cod, aceste garantii incetau dar noul cod prevede mentinerea
garantiilor din contractul initial. Dar problema este, daca mentinem acele
garantii, care este data la care acele garantii vor fi functionale cu privire la
alti creditori: data constituirii initiale sau data la care acum, ca urmare a
expirarii termenului contractual vor functiona aceleasi garantii. Putem
discuta daca este vorba de termeul initial din contractul prim sau cel al
tacitei relocatiuni. Din mom ce 1810: noua locatiune, in conditiile celei vechi,
trebuie sa mergem pe ideea ca fiind o noua conventie, nu ai cum sa spui ca
garantia dateaza din perioada incheierii vechiului contract. Deci rangul de
preferinta ar fi cele de la data incheierii noului contract pe durata
nedeterminata.
Alta modalitate de incetare este denuntarea contractului: este permisa in
cazul contractelor pe durata nedeterminata. In acest caz oricare dintre parti
poate denunta contractul cu acordarea unui termen de preaviz. In masura in
care nu se acorda un preaviz acest termen este acorda conform uzantelor,
deci nu-si produce efecte desfiintarea din mom notificarii. Sa nu pronuntam
denuntarea unilaterala cu cea care poate interveni ca urmarea a
rezolutiunii/rezilierii ca urmare a unei conduite culpabile. Aici cand vorbim de
denuntarea unilaterala a contractului nu ne intereseaza atitudinea culpabila,
fiind un drept discretionar al partilor. Daca locatiunea are ca obiect o locuinta
sau imobil cu destinatie de birou sau activitati profesionale: 1824-1825->
termenele locatorului sunt mai largi. Situatia este mai favorabila locatarului,
chiar a contractului pe durata nedeterminata. 1825 permite chiriasului sa
denunte contractele pe durata determinata cu respectarea unui termen de
preaviz de 60 de zile. Dar aceasta posibilitate nu este acordata locatorului
decat in mod exceptional-> locatorul nu poate denunta un contract de
inchiriere a unei locuinte decat in masura in care si-a prevazut in mod expres
acest drept, si doar pentru situatiile aratate in text: nevoi locative proprii sau
ale familiei.
Alta modalitate de incetare este pieirea bunului: daca este totala, contractul
de locatiune inceteaza de drept si nu se datoreaza daune interese daca este
caz fortuit sau forta majora. Daca este partiala, are optiune locatarul intre a
cere rezilierea sau diminuarea contractului.
Alt caz de incetare este desfiintarea: duce la incetarea de drept dar se
bucura de 1 an de folosinta.
Decesul partilor: decesul locatorului, in principiu, nu intereseza dar
intereseaza al chiriasului. Regulile difera in functie de aplicabilitatea regulilor

de drept comun sau in materia inchirierii locuintelor. Norma de drept comun

spune nu are efect, decesul locatorului sau locatarului; daca intervine
decesul locatarului mostenitorii au posbilitatea ca in termen de 60 de zile sa
denunte contractul. Lucrurile se schimba daca obiectul este o locuinta: 1834:
regula este ca in caz de deces al chiriasului, incetarea contractului, dar se
recunoaste ascendentilor si descendetilor sa opteze pentru continuarea
contractului de inchiriere pana la expirare. Ideea este ca in caz de deces al
contractului, acesta inceteaza dar exista posibilitatea recunoscuta unor
mostenitori sa opteze pentru continuarea.
Alta cauza este rezilierea care poate interveni pentru neexecutarea
obligatiilor.
Motiv de incetare a contractului ca urmare a instrainarii bunului: 1811-1812.
Am discutat despre soarta unui contract de locatiune daca bunul dat este
instrainat. Daca contractul este facut opozabil atunci cumparatorul este tinut
sa respecte contractul de locatiune incheiat. Este posibil sa inceteze
contractul de locatiune ca urmare a instrainarii bunului?? Ati zis ca inceteaza
contractul daca nu este facut opozabil: prin instrainare nu inceteaza; el este
inopozabil cumparatorului, nu are decat locatarul sa-si reglementeze situatia
cu locatorul, inclusiv sa ceara angajarea raspunderii ca urmare a faptului ca
nu-i mai asigura dreptul de folosinta. Deci revin la intrebare: cum pot regla
soarta unui contract de locatiune ca acesta sa inceteze in caz de instrainare?
Inscriu o clauza in contractul de inchiriere, prin care stipulez incetarea in caz
de instrainare. 1812: cu toate acestea, spune textul ca locatiunea ramane
opozabila dobanditorul, chiar daca am clauza (vezi textul). Va uitati la 1816
care contine termene in care se poate realiza denuntarea contractului iar
1812 spune ca ramane opozabil dobanditorului pentru un termen de 2 ori
mai mare decat termenul in care se poate realiza denuntarea unilaterala a
contractului. Evident, locatarul, spune alin 3 (este vorba doar despre ipoteza
in care dreptul inceteaza ca urmare a faptului ca este scris o clauza de
incetare): prin instrainarea bunului si pierderea dreptului de catre locator,
contractul de locatiune inceteaza dar el poate pretinde daune interese
pentru tot intervalul de timp in care era prevazut ca are dreptul sa se bucure
de folosinta bunului.
Ar mai trebui sa va spune despre opozabilitatea contractelor de locatiune
intre ele: 1782 reglementeaza situatia in care se incheie contracte de
locatiune in care partial durata locatiunii se suprapune. Va atrag atentia
asupra altor particularitati in materia regulii de inchiriere a locuintelor: am
vazut, conform dr comun, constiuite titlu executoriu pentru indeplinirea

obligatie de restituire, inclusiv contractul de locatiune. Cand obiectul

locatiunii este o locuinta, evacuarea chiriasului se face doar prin hot
judecatoreasca. 1831. Hot jud de evacuare pronuntat impotriva locatarului
produce efecte si pt alte persoane care au locuit cu acesta, chiar daca aceste
persoane nu au facut parte din proces. Iarasi este o situatie de exceptie de la
regulile de drept comun, fiindca o hot jud produce efecte numai fata de
persoanele care au fost implicate in proces. Raspunderea pe care o are
chiriasul pt persoanele care locuiesc cu acesta in raporturile cu locatorul;
1828-> drept de preferinta al chiriasului; are chiriasul drept de preferinta
pentru a cumpara spatiul in care a locuit?? Nu, el are drept de preferinta
pentru a incheia contract de inchiriere cu referire la acel bun, sub rezerva
indeplinirii obligatiilor din contractul initial. Chiriasul nu are drept de
preferinta privind cumpararea bunului decat daca is e confera conventional.
Prevederea de la 1828 nu inseamna ca-i aplica dr de preemptiune de la
vanzare ci doar mecanismul. Exista si norma protectoare ale chiriasilor 1826:
sunt considerate nescrise clauze contractuale care ar creea o situatie
defavorabila locatarului.

Ora viitoare, despre contractul de antrepriza.

Cursul 13

Antrepriza
Ceea ce este specific acestui contract este ca executarea lucrarii sau a
prestarii serviciului se realizeaza pe riscul antreprenorului. 1851 defineste
contractul de antrepriza. Aceasta definitie ne permite sa degajam criteriile
prin care delimitam contractul de antrepriza de cel de munca, mandat,
vanzare.
Fata de mandat: deosebirea majora il constituie obiectul celor doua
contracte. La mandat se da pentru incheierea unor acte juridice in timp ce
antrepriza inseamna executarea unor lucrari sau prestarea unor servicii. Deci
mandatul se da intotdeauna pentru incheierea unor acte juridice. Evident ca
pt incheierea unui act este posibil sa fie necesara executarea unor operatiuni
de ordin material, tehnic dar trebuie vazuta finalitatea contractului de
mandat care este incheierea unui act juridic. La antrepriza, nu se pune
problema.

Fata de contractul de munca: in cazul unui angajat acesta se afla intr-un

raport de prepusenie iar antreprenorul nu este un prepus al clientului.
Antreprenorul se bucura de independenta in ceea ce priveste organizarea si
conducerea activitatii sale. Aceasta independenta nu este prezenta in cazul
angajatului care executa o lucrare dupa instructiunile stricte primite de la cel
care l-a angajat.
Fata de v-c: diferenta este data de criteriile date de la 1855 si am vazut ca
acest text ignora evolutia doctrinei si a practicii judiciare din ultima vreme
introducand criterii care au fost de mult abandonate.
In mom in care sa zicem ca terminati faculta si sunteti avocati. Ce contracte
incheiati? De mandat, antrepriza, v-c etc? deci un avocat, ce contracte
credeti ca incheie? Mandat sau antrepriza? Cand e mandat si cand e
antrepriza? In momentul in care iti reprezinti clientul in fata instantei ai
incheiat un contract de mandat fiindca il reprezinti pe client in raport cu
autoritatile si esti mandat sa inchei tot felul de acte in numele lui. Deci esti
mandatar. Dar daca ai incheiat un contract de asistenta juridica si ii spui ca
stai la dispozitia lui sa-i acorzi consultanta lunara pt suma de...este
antrepriza., prestez un serviciu.
In privinta caracterelor juridice ale contractului de antrepriza:
1 Principiul consensualismului
2 Este cu executare succesiva sau cu executare uno ictu? De regula,
plata se face,in absenta unei alte intelegeri, la mom la care se
realizeaza receptia. Exista in doctrina diferenta in care antrepriza are
ca obiect fie executarea unei lucrari fie a unui serviciu. Daca contractul
ar fi serviciu ar fi executare succesiva. Daca e lucrare ar fi uno ictu
pentru ca de fapt antreprenorul isi executa obligatia la mom la care
transmite lucrarea. Interesul diferentierii intre uno ictu sau succesiva?
Din perspectiva antreprenorului fiindca cel mai adesea, daca vorbesc
din perspectiva beneficiarului, este unul uno ictu fiindca se plateste
odata. Este clar ca atunci cand se pune problema prestarii serviciului si
se intinde pe o anumita durata este o executare succesiva; cand este
executarea unei lucrari se poate vorbi despre o executare uno ictu
chiar si din perspectiva antreprenorului. Interesul diferentierii intre
succesiv si uno ictu rezida in sanctiune: reziliere sau rezolutiune.
3 Sinalagmatic
4 Cu titlu onero
5 Intuitu personae: este el intotdeauna? Daca spun ca da, ar insemna ca
antreprenorul ar trebui sa execute el, personal, contractul la care s-a

obligat. 1852: subantrepriza-> chiar si atunci cand contractul de

antrepriza nu ar trebui sa fie executa de antreprenor, tot lui ii incumba
obligatia de a organiza si conduce efectuarea lucrarii. El ramane
raspunzator chiar si daca incheie un contract de subantrepriza, ca si
cum lucrarea ar fi fost executata de el. 1852 alin. (2).
Daca ar fi sa lamurim raporturile legate de un contract de
subantrepriza: se stabileste un raport juridic intre beneficiar si subantreprenor? Actiune directa a celor folositi de antreprenor in
executarea lucrarii. Legiuitorul a largit sfera persoanelor care pot
promova aceasta actiune directa, prin care cei care au fost contractanti
cu antreprenorul, au actiune directa impotriva beneficiarului (art. 1856> deci aceasta actiune exista numai in masura in care beneficiarul
lucrarii nu a achitat costurile datorate antreprenorului si raportarea se
face la mom la care se promoveaza actiunea directa).
6 Contract translativ de proprietate? Depinde: se poate executa cu
materialele antreprenorului sau ale clientului. Daca sunt ale clientului
(vorbesc despre executarea unei lucrari, fiindca la serviciu nu se pune
problema transferului de proprietate), care este situatia de exceptie,
atunci nu se mai realizeaza o transmitere a proprietatii fiindca pe tot
parcusul derularii contractului beneficiarul era si proprietar. Daca
lucrarea este realizata de antreprenor cu materialele sale, si aceasta
este regula, evident ca va trebui sa se realizeze o transmitere a
proprietatii lucrarii catre benficiar. Aceasta transmitere se realizeaza la
momentul predarii.
Conditii de valabilitate:
1 Capacitatea partilor. Ar trebui sa facem o diferenta intre capacitatea
ceruta antreprenorului si cea a beneficiarului. S-ar putea ca pentru
beneficiar actul sa apara ca unul de administrare: eg. daca inchei un
contract prin care ii cer sa curete geamurile de la cladire (poate fi chiar
de conservare) si altceva este cand ii cer sa execute o lucrare noua,
fiind act de dispozitie. Capacitatea beneficiarului variaza in functie de
obiectul contractului, in timp ce din perspectiva antreprenorului
capacitatea trebuie sa fie deplina pentru ca pt el contractul apare
intotdeauna ca unul de dispozitie. Regula este capacitatea iar la
incapacitati se face referire la materia contractului de v-c.
2 Pretul: trebuie sa fie determinat sau nu? Chiar si anterior codului civil
se sustinea ca pretul nu trebuie sa fie stabilit, spre deosebire de v-c.
acum legiuitorul contine prevederi expresa: 1854. Suma de bani sau in
orice alte bunuri sau prestatii. Deci o particularitate fata de v-c, unde

trebuie sa fie doar bani, aici pretul poate sa constea si in alte bunuri
sau prestatii.
Pretul sa fie serios si determinat/determinabil: mi-am adus aminte de
motivarea unei solutii cu care va ramasesem dator: promisiune de
vanzare in care pretul era de 10 ori mai mic decat cel stabilit prin
contractul de expertiza si totusi instanta nu a admis exceptia de
nulitate a acelei promisiuni de v-c pentru ca pretul era neserios.
Instanta a retinut ca pe langa acea promisiune de v-c mai exista, sub
semnatura privata, si un contract de intretinere incheiat anterior
incheierii promisiunii de v-c. si cum s-a si prestat intretinerea instanta a
considera ca, din mom ce s-a prestat intretinerea+ pretul prestat=
valoarea bunului. Evident ca nu poti face un asemenea amalgam. Eu
am invocat si caracterul simulat al platii pretului pe considerentul ca
nu s-a platit niciodata, chiar si suma aceea minora. Avea pe langa
contractul de intretinere si promisiune si testament. Toate convergeau
spre ideea ca intre ei nu s-a incheiat vreodata un act serios, singurul
act real fiind testamentul ca si titul real. Daca ar fi fost o intretinere,
atunci nu mai avea ce sa promita spre vanzare si ar fi fost o promisiune
de intretinere care trebuia valorificata in timpul vietii intretinutului.
Sau, daca recunosti validitatea si efectele unui contract de intretinere
nu mai ai ce sa vinzi. Sau, daca au schimbat obiectul, ca putea face o
novare sau sa inceteze contractul ala si sa incheie unul de vanzare,
chiar sub semnatura privata. Deci trebuia sa trateze in mod
independent acel contract de v-c. nici nu s-a pus problema dovezii ca
stai ca pe langa pret plateam si intretinere.
Deci pretul: alin 3 1854. Cum corelati alin 3 cu alin 2? Nu era mai firesc
sa zica ca daca partile nu au determinat pretul, fiindca la alin 2 zice ca
trebuie sa fie determinabil; alin 3 are in vedere situatia profesionistilor:
sunt situatii in care antreprenorul nu e profesionist; colega dvs. Imi
cere sa-i pictez un tablou ( greseala ei). Deci am mai intalnit si la
vanzare cand zice ca pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil
iar daca nu,este .....
Daca eu sunt croitor si vine colega sa-i execut un model de...nu ne
intelegem la pret si ii spun la final ca asta e pretul. Ea zice ca e mult si
ii spun sa intrebe pe x,,y,z si ei tot la fel. Acolo am uzante. Dar daca imi
cere sa-i pictez un tablou si eu nu am mai pictat. Acolo dupa ce criterii
sa-i stabilesc pretul? Nu am cum.
Dar daca inchei un contract de asistenta juridica si nu am prevazut
onorariul. Poate sa vina judecatorul si sa stabileasca, in functie de

onorariile pe care le-am prestat anterior, pe 1854 partea ultima,

onorariul care se cuvenea.
In materia contractelor de editare, legea dr de autor prevede ca daca
nu se stabileste renumeratia convenita autorului, instanta poate sa o
stabileasca ea, raportandu-se la cartea editate, renumeratia platita de
editura in mod obisnuit etc. deci am criterii de care sa ma folosesc.
Daca nu am criterii pot sa zic doar ca contractul este nul fiindca nu
indeplineste conditiile de valabilitate. Evident ca incerc sa salvez
contractul fiindca regula este ca o conventie sa produca efecte. Daca
nu am cum, contractul este nul.
Daca tot discutam de pret, chestiuni legate de determinarea pretului in
cazul contractului de antrepriza: pretul poate fi stabilit intr-un contract
de antrepriza dupa mai multe criterii:
Estimat,
Pe deviz
Forfetar (global)
1 Estimat: nu este neaparat pretul definitiv, final al contractului de
antrepriza. Dar solicitarea la fin lucrarii al unui al pret trebuie sa
fie justificat de antreprenor.
2 Pe deviz: 1866. Inseamna ca in masura in care criteriile acestea
sufera variatii in timp, pana la terminarea lucrarii, antreprenorul
este indreptatit sa pretinda aceste variatiuni. In mom in care
inchei contractul de antrepriza am in vedere un anumit tip de
faianta care are pretul de x lei, pana la mom la care se cumpara
nu mai este x ci x+3. Poate sa vina antreprenorul si sa pretinda
acea suma
3 Forfetar: nu poate suferi modificari antreprenorul fiind obligat sa
execute lucrarea asa cum a fost stabilita, chiar daca trebuie sa
faca lucrari suplimentare. Daca antreprenorul accepta sa faca
modificari fata de proiectul initial al lucrarii si nu pretinde/
clientul nu accepta modificarea, lucrarea trebuie executata asa
cum a fost executata.

Pretul forfetar nu convina antreprenorului: trebuie sa faci lucrari

suplimentare in acelasi pret. Iti fac o casa pe terenul cutare, asta e pretul.
Cand sapa fundatia descopera ca nu s-a facut studiu geo initial si nu stiu ce;
daca pretul este forfetar, eu sunt obligat sa platesc doar pretul global si el sa
execute lucrarea stabilita. Pentru beneficiar este modalitatea cea mai buna.

La pretul estimat: este suficient sa fac acea justificare. Deci nu este obligat
sa plateasca decat daca rezulta din lucrari sau servicii care nu puteau fi
prevazute. Cu alin 2, am facut elementul pe diferentiere de la pretul pe
deviz. la estimat nu prevad necesitatea unor lucrari, in timp ce la deviz pot
modifica si un functie de schimbarea pretului materialelor. Pretul pe deviz
mai poate imbraca o forma, eg, sa stabilesc pe unitatea de masura. Hala de
100m dar nu sunt 100m ci 110. Si la pretul estimat, modificarea este impusa
de necesitatea executarii unor lucrari care nu erau prevazute la mom
incheierii contractului.

Efectele contractului de antrepriza:

1 Principala obligatie a antreprenorului este de a executa lucrarea sau
serviciul. Este de mijloace sau de rezultate? Regula: de rezultat. Poate
fi si doar de mijloace: eg. daca inchei un contract prin care ma oblig sal pregatesc pe beneficiarul X sa intre la fac de drept, nu am
certitudinea ca va intra. Daca inchei cu unitatea medicala un contract
pentru interventie chirurgicala, aceasta isi asuma doar o obligatie de
mijloace. Ma intereseaza fiindca daca este de rezultat, pentru creditor
trebuie sa faca doar existenta creantei dupa care mingea este in
terenul cocontractantului care trebuie sa dovedeasca ca a executat iar
daca nu a executat, care ar fi cauzele straine care l-au impiedicat sa
executa contractul. Daca este de mijloace trebuie sa faca dovada
beneficiarul ca nu a executat sau depus toate mijloacele pe care
trebuie sa le depuna pentru realizarea obligatiei asumate.
Raman si chestiile de drept comun daca antreprenorul nu-si executa
obligatia in mod corespunzator sau la termen.
Exista insa posibilitatea ca desfiintarea contractului, rezolutiunea, sa
poata fi ceruta si inainte de expirarea termenului prevazut pentru
executarea lucrarii. Cu alte cuvinte, desi are antreprenorul un termen
pt executare, se recunoaste beneficiarului dreptul de a cere
rezolutiunea chiar inainte de acest termen: 1872. Am incheiat un
contract sa ridice pana la 1 decembrie o casa, dar in 30 septembrie are
doar fundatia. Este vadit imposibil sa ajunga la termen, si nu astept sami expire termenul si pot cere anterior.
In contractele acestea de antrepriza se prevad etape: nu sunt neaparat
aceste etape decisive. Se prevad in scopul de a face plati de catre
benficiar, un functie de etape. Dar nu doar pentru aceasta ar fi
interesante aceste etape ci si pentru justificarea acestei actiuni. Ceea

ce este frapant: prima ipoteza 1872 lit a fiindca permite rezolutiunea

inainte de termen.
Obligatia de informare a antreprenorului: pleaca de la premisa ca el
este un profesionist iar beneficiarul profan. Cel din urma trebuie sa
beneficieze de aceasta informare. Astfel, antreprenorul trebuie sa-l
informeze despre situatiile in care executarea lucrarii ar fi pusa in
pericol din cauza: 1858 .am incheiat contractul de antrepriza si prevad
ca-mi da materialele; eu ar trebui sa constat ca materialele respective
vor trebuie duce la executarea unor lucrari necorespunzatoare; trebuie
sa-l informez ca ce asteapta el nu va fi in mod corespunzator; nu
neaparat ca sunt afectate de vicii ci ca nu sunt conforme; daca
beneficiarul insista pentru realizare, el va prelua riscul. Nu doar daca
realmente entreprenorul stia ca nu se va realiza in mod corespunzator,
obligatia de informare exista si atunci cand nu stia sau ar fi trebui sa
existe. Idem si la instructiuni: trebuie sa execute lucrarea conf
instructiunilor dar ii ramane alegerea organizarii. Daca realizeaza ca
instructiunile sunt gresite, trebuie sa-l informeze pe benficiar avand
dreptul sa ceara chiar rezolutiunea contractului de antrepriza, in
masura in care beneficiarul insista pentru executare. Daca
antreprenorul a informat beneficiarul despre instructiuni, riscurile sunt
preluate de cel din urma. Nu are un asemenea drept de a continua
executarea, sau o face dar pe riscul sau, atunci cand prin executare
sunt afectatea sanatatea etc. 1859 alin 2.
2 Obligatia antreprenorului de a procura materialele: ce se intampla daca
din cauza materialelor furnizate nu se mai poate realiza lucrarea?
Trebuie sa vedem cine le-a furnizat. Pentru cele furnizate de
antreprenor, el este obligat sa refaca lucrarea si sa furnizeze din nou
materiale pentru executare. Daca au fost furnizate de beneficiar si din
cauza deficientelor acestor materiale, lucrarea se deterioreaza inainte
de efectuarea receptiei, intr-o asemenea lucrare antreprenorul nu este
obligat sa refaca decat daca va fi platit, in situatia in care nu avea
obligatia de a-l informa pe beneficiar ca materialele sunt
necorespunzatoare. Cand materialele sunt furnizate de antreprenor,
raspunderea este cea din materia v-c.
Daca lucrarile sunt pe etape, prescriptia curge de la fiecare etapa? Am
o prevedere: 1880, de la mom receptiei finale. In mom receptiei, chiar
partiale, trebuie sa reclam viciile aparente.
Uneori, anumite receptii partiale sunt obligatorii. Eg. constructii- lucrari
care vor deveni ascunse, este obligatoriu sa se faca receptia acestora

fiindca apoi nu se mai poate cerceta. Una este faptul ca la mom

acestora trebuie sa sesizeze existenta viciilor si altceva este mom de la
care incepe sa curga prescriptia. este firesc asa fiindca doar la mom
receptiei finale pot sa devin prop daca construieste o casa cu
materialele lui. Una este sa denunt viciile altceva este prescriptia.
Pot obliga antreprenorul sa faca o receptie partiala? Bloc, si ma
intereseaza ca doua etaje sa fie executate altfel. S-a prev. in contract
posibilitatea beneficiarului de a face orice modificare la proiect; din
cele 10 etaje sa preiau eu doua etaje fiindca pretul oferit pentru
executare era deosebit de mare; pot sa-i cer sa-mi predea cele doua
etaje pentru ca acolo sa introduc eu alti lucratori. Nu pot sa-l oblig la o
asemenea receptie partiala, si nici sa ma lase sa lucrez eu la alea doua
etaje, chiar fara sa fac act de receptie; beneficiarul are dreptul sa
inspecteze lucrarea dar daca vreau sa lucrez nu este doar o simpla
verificare. Antreprenorul poate interzice beneficiarului sa execute el
lucrari, din mom ce obligatia lui este sa predea intregul. Ca beneficiar
trebuie sa respecti contractul; din mom ce este pe riscul
antreprenorului,poate sa-ti interzica sa lucrezi pe acolo.
3 Obligatia de garantie: conditiile de la vanzare
Obligatiile beneficiarului.
1 Plata pretului, la mom receptiei. Antreprenorul beneficiaza de o ipoteca
legala constituita si conservata in conditiile legii. In mom in care imi
pun problema edificarii unei constructii si se promit spre vanzare
apartementele, se plateste un avans, care este ideea? Poate intra in
conflict ipoteca oferita promitentului cumparator cu ipoteca
antreprenorului. Antreprenorul are interes sa-si inscrie mai intai
ipoteca, pt ca in caz contrar pot exista ipotecile altor persoane, eg.
promitenti cumparatori pentru acestea.
2 Receptionarea si preluarea lucrarii: trebuie sa se prezinte la termenul
convoncat, care trebuie sa fie rezonabil fata de mom instiintarii. Actul
receptiei are importanta: mom transferul de propr, daca este cazul,
mom denuntarii viciile aparente etc.
Ce se intampla daca lucrarea piere fortuit inainte de receptie sau dupa?
In materie de antrepriza se face diferenta in functie de riscul contractului
si riscul pierii fortuite a bunurilor. Riscul contractului este suportat

intotdeauna ( in lipsa de prevedre contrara) de catre antreprenor: asta

inseamna ca in caz pieire fortuita lucrarii el este obligat sa refaca lucrarea
fara sa pretinda un pret suplimentar. Riscul pierii materialelor este
suportat de cel care a furnizat materialele.
Daca nu se prezinta sa recepteze lucrarea sau sa o preia: 1868 prevede o
procedura speciala care permite chiar vanzarea bunului. Parcurgeti
textele. Printre cazurile de incetare a contractului de antrepriza nu
figureaza decesul beneficiarului, decat in mod exceptional. Daca ai
comandat efectuarea unui autoportret. In masura in care contractul de
antrepriza a fost incheiat in considerea calitatilor antreprenorului, decesul
acestuia genereaza incetarea contractului. Mostenitorii beneficiarului
trebuie sa preia lucrarea, daca le-a fost utila, si sa plateasca.

Mandatul
Contract prin care o persoana este imputernicita sa incheie acte
juridice; cu sau fara reprezentare. Cu reprezentare: in numele si pe seama
mandatului. Fara reprezentare: in numa propriu de catre mandatar dar cu
efecte pe seama mandantului.
Daca am dat cuiva un contract de mandat sa cumpere terenuri. Le-a
cumparat si le-a inscris pe numele lui dupa care spune ca nu are contract
cu mine si nu recunoaste contractul. Ce faceti ca mandant? Demonstram
ca a existat contractul de mandat, ce mai solicitati? Este fara
reprezentare, asta e varianta. Am avut in practica o asemenea situatia.
Am mers pe aceasta idee, pornind de la faptul ca mandatarul este obligat
sa remita tot ceea ce primeste. In CF el este proprietatea, deci trebuie sal oblig sa stramute proprietatea de pe numele lui pe al meu. Efectul se
producea in raport cu mine, dar in raport cu tertii, el detine proprietatea.
Deci obligarea lui sa-ti transmita dreptul de proprietate, sau in cazul in
care refuza, hotararea judecatoreasca sa aiba un asemenea titlu,de
predare a proprietatii.
Alta reprezentare: mandat cu titlu oneros si gratuit. De ce intereseaza?
Pentru ca apreciez in mod diferentiat culpa mandatarului. Daca este
gratuit: culpa mandatarului in executare se apreciaza in concreto. Nu pot
sa-i pretind sa depuna o diligenta mai mare pentru derularea afacerilor
mele decat isi depune pentru propriile afaceri. Daca este oneros,
mandatarul fiind platit, culpa lui se apreciaza in abstracto in raport cu o
conduita pe care ar fi trebui sa o aiba intr-o maniera diligenta. Aceasta

clasificarea mai intereseaza: atunci cand este cu titlu oneros, el este si

declarat, de regula, ca fiind irevocabil. Regula este a revocabilitatii, poate
fi revocat oricand. Unul irevocabil pot sa-l revoc?? Da. Dar daca este
irevocabil, trebuie despagubit mandatarul in masura in care nu se
justifica. Daca nu exista caz fortuit/forta majora, sau culpa mandatarului,
cel din urma trebuie despagubit pentru prejudiciul suferit. Deci aceasta
despagubire functioneaza doar in cazul contractului cu titlu oneros.
Mandat general si special: cel cu reprezentare, se incheie adeseori un
inscris numit procura, prin care mandatarul este indrituit sa participe la
incheierea unor acte juridice. Aceasta procura poate fi una generala, sau
precis determinata. De aia vorbesc de procura generala si speciala. Unele
operatiuni se pot incheia doar in baza unei speciale. Eg. instrainarea unor
imobile.; promovarea unei actiuni in instanta (considerata act de
dispozitie).
Mandatul poate fi expres sau tacit: eg. mandatul tacit (legal) in raporturile
dintre soti; poate fi expres care confera exact atributiile care trebuie
executate.
Nu intotdeauna se incheie si inscris care sa fie mandat, cel mai adesea se
incheie doar procura dar punerea in executare a procurii inseamna
acceptarea imputernicilor.
Ce se intampla daca mandatarul isi depaseste puterile conferite de
mandant? Actul este inopozabil fata de mandant. Mi s-a invocat nulitatea
absolut a actului incheiat pe considerentul ca nu a avut mandat. Era o
persoana imputernicita sa obtina autorizatia de construire, sa
construiasca si sa vanda apartamentele; persoana respectiva a incheiat o
conventie prin care a stabilit un drum de acces la imobilul pe care urma
sa se realizeze constructia; s-a invocat ca este un act de dispozitie, ca a
schimbat destinatia unui teren si el nu avea mandat. Chiar daca nu avea
mandat, scopul pentru care i s-a dat mandatul, construirea si obtinerea
autorizatie de construire, implicau sa existe o cale de acces la imobil.
Chiar daca nu aparea in terminis, din mom ce l-am mandatat sa obtina
autorizatia de construire, iar aceasta nu se putea obtine fara instituirea
unei cai de acces, el implicit a fost mandatat pentru aceasta. Chiar daca
prin depasirea mandatului, efecte nu se produc fata de mandant, el poate
sa ratifice operatiunile incheiata de mandatar in numele si pe seama sa,
astfel incat raporturile sa se produca de el.

Poate fi obligat mandatarul sa fie facut raspunzator pentru modul in care

s-a incheiat contractul? Fata de mandant raspunde contractual; in raport
cu tertul, nu. Daca mandatarul nu executa obligatiile fata de mandant, cel
din urma nu poate fi facut raspunzator decat daca la mom contractarii stia
de insolvabilitatea in care se afla tertul; deci raspunde contractual fata de
mandant fata de modul in care se deruleaza contractul dar el nu
garanteaza executarea obligatiei asumate de catre tert in raport cu
mandantul.
In ceea ce priveste mandatul fara reprezentare: nu am raport juridic intre
mandant si tert; ei pot actiona doar pe cale obliga, in locul mandatarului;
mandantul poate sa emita pretentii pe cale obliga fata de tert, doar daca
actioneaza in locul contractantului sau. Nu exista raporturi juridice intre
ei, in afara de situatia in care tertul cunoaste existenta unei simulatii in
ceea ce priveste mandatul, deci cunoaste ca mandatarul nu actioneaza in
nume propriu ci pe seama mandantului.
Parcurgeti contractul de mandat pana la 2053