Obiectul contractului de mandat trebuie să fie determinat/determinabil, posibil şi licit.

Mandatarul poate îndeplini, pe lîngă actele juridice pentru care a fost împuternicit, şi anumite
acte materiale, care au însă un caracter accesoriu legate nemijlocit de obiectul contractuluid e
mandat. Pentru conturarea instituţiei obiectului facem următoarele precizări cu caracter general:
a) conţinutul voinţei juridice este dat de obiectul şi cauza acesteia;
b) contractul este rodul mai multor voinţe concordante, fiecare cu continut diferit;
c) obiectul este important deoarece constituie liantul voinţelor concordante.
În doctrina de specialitate, s-a afirmat că obiect al actului juridic, în general, constă în
interesele reglementate de părţi, în baza şi în limitele legii, prin mijlocirea actului juridic.1
Pornind de la regula generală prin care determinăm obiectul contractului, şi anume obiect al
contractului constituie totul ceia cu privire la ce părţile dobândesc drepturi şi obligaţii, urmează a
enunţa şi obiectul la contractul de mandat:
În funcţie de întinderea obiectului contractului de mandat, distingem două categorii care reies
din prevederile art. 1 032 Cod civil. Potrivit prevederilor art. 1 032, al. 1) Cod civil RM,
Mandatul poate fi special pentru o operaţie juridică sau pentru anumite operaţii determinate
(pentru o afacere sau pentru anumite afaceri) ori general (pentru toate afacerile mandantului). Al.
2) Mandatul formulat în termeni generali nu conferă decît împuternicirea de a încheia acte de
administrare şi conservare. Împuternicirea de a încheia alte acte urmează a fi formulată numai
printr-o clauză expresă, cu excepţia mandatului autentificat notarial şi dat în avans pentru
incapacitatea mandantului.
În această ordine de idei reiterăm că, legislatorul denumeşte în funcţie de volumul de
împuterniciri mandatul special şi mandatul general. Deosebirea dintre regimurile juridice constă
în faptul posibilităţii săvârşirii de către mandatar a unor categorii stricte (anumite) de acte
juridice, care constau în acoperirea unei operaţii juridice (încheierea unui contract de antrepriză
capitală) sau pentru anumite operaţii determinate (de acelaşi gen), ca de exemplu, împuterniciri
pentru perfectare tuturor tipurilor de prestări servicii. Mandatul special urmează să fie expres
determinat în contract sau în procură. Mandatul general se perfectează pentru toate acţiunile
posibile de reprezentare ale mandatarului, şi este necesară formularea împuternicirilor
reprezentantului. În calitate de exemplu putem aduce mandatul eliberat de către o persoană
juridică conducătorului filialei sau reprezentanţei sale, sau persoanei ce prestează servicii
juridice. Conţinutul mandatului sau împuternicirea de a încheia acte juridice urmează să fie
explicit formulat în contract, în caz contrar, legea prevede apariţia împuternicirii de încheiere a
actelor de administrare şi conservare. Formularea mandatului în termeni generali presupune
perfectarea scrisă a contractului de mandat sau, eventual, eliberarea procurii, unde nu sînt

1
T. R. Popescu şi P. Anca, Teoria generală a obligaţiilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968, p. 64.
indicate împuterniciri speciale. Urmează să delimităm cazurile, când pentru săvârşirea acţiunilor
din numele mandantului este suficientă trimiterea la contractul de mandat, şi, cazurile când este
necesară procura. Procura, de obicei, este necesară pentru încheierea contractelor şi săvârşirea
altor acţiuni cu titlurile de valoare, mijloacele băneşti ale mandantului. Funcţiile procurii în astfel
de situaţii sînt următoarele: în lipsa contractului de mandat, perfectat în formă scrisă, procura
atestă existenţa unui astfel de contract, procura este o condiţie de executare a contractului de
mandat, deoarece în lipsa ei nu pot fi săvârşite de către mandatar unele acţiuni juridice, şi,
respectiv, procura concretizează şi specifică volumul împuternicirilor mandatarului, drepturile şi
obligaţiile lui.2
Conchidem astfel, că obiectul mandatului trebuie sa fie determinat, posibil si licit, ca la orice
contract. În toate cazurile, mandatul nu poate avea alt obiect decat încheierea de acte juritice de
catre mandatar, acte materiale putînd avea numai caracter accesoriu. Iar actele juritice cu caracter
strict personal nu pot fi facute prin mandatar.

2
Chibac Gheorghe, Baieș Sergiu, Cimil Dorin, șa., Comentariul Codului civil al Republicii Moldova, Ediția I, vol II,
Chișinău 2006, p.284.