Principiul specializării instanțelor/ judecătorilor în materia

contenciosului administrativ
Codul administrativ, spre deosebire de Legea contenciosului administrativ, în vigoare
până la 01.04.2020, a instituit principiul specializării instanțelor/ judecătorilor/ completelor de
judecată în materia contenciosului administrativ, la toate trei grade de jurisdicție. Potrivit art.191
Cod administrativ, Cu excepţia cazurilor privind (acțiunile în contencios administrativ împotriva
actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate, acțiunillor
în contencios administrativ împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale
Consiliului Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în
competența Curții de Apel Chișinău prin Codul electoral), judecătoriile soluţionează în fond
toate acţiunile în contencios administrativ. Curţile de apel soluţionează în primă instanţă
acţiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se
supun controlului de constituţionalitate. Curtea de apel Chişinău soluţionează în primă instanţă
acţiunile în contencios administrativ împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii,
ale Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi acţiunile în contencios administrativ atribuite
în competenţa sa prin Codul electoral. Curţile de apel soluţionează şi cererile de apel împotriva
hotărîrilor şi recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii. Curtea Supremă de Justiţie
soluţionează cererile de recurs împotriva hotărîrilor, deciziilor şi încheierilor curţii de apel.
Articolul 192 reglementează specializarea judecătorilor/ completelor de judecată pentru
examinarea acţiunilor în contencios administrativ. Astfel, pentru examinarea acţiunilor în
contencios administrativ la curţile de apel şi la Curtea Supremă de Justiţie se instituie complete
şi/sau colegii specializate de judecători. În judecătorii acţiunile în contencios administrativ se
examinează de judecători specializaţi.
Potrivit art.193 Cod administrativ, În judecătorii acţiunile în contencios administrativ se
soluţionează de un singur judecător. Curţile de apel, atît ca instanţă de fond, cît şi ca instanţă de
apel sau recurs, soluţionează acţiunile în contencios administrativ în complete formate din 3
judecători. Curtea Supremă de Justiţie soluţionează recursurile împotriva încheierilor şi
admisibilitatea cererilor de recurs în complete de 3 judecători, iar cererile de recurs – în complete
de 5 judecători.
Suplimentar, pe lângă faptul reglementării regulii privind specializarea instanțelor/
judecătorilor/ completelor de judecată în materia contenciosului administrativ, Codul
administrativ mai instituie o serie de reguli în materia declinării de competență, și anume,
reieșind din prevederile art.199 Cod administrativ:
1. Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru examinarea acţiunilor
în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competenţa aceleiaşi instanţe de
judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, îşi declină competenţa şi remite
preşedintelui de instanţă dosarul spre redistribuire aleatorie.
2. Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru examinarea acţiunilor
în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competenţa altei instanţe de
judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, o transmite instanţei competente.
3. Regula declinării competenței se aplică corespunzător şi în cazul în care judecătorului sau
completului de judecată competent pentru examinarea cauzelor civile i se repartizează o
acţiune de contencios administrativ.
Articolul.199 reglementează situația declinării de competență bazată pe aspectul
competenței jurisdicționale materiale.
Articolul 198 Cod administrativ se axează pe aspectul competenței jurisdicționale
teritoriale, reglementînd procedura de strămutare a acţiunii în contencios administrativ, în cazul
lipsei competenței teritoriale a instanței de judecată sesizate. Astfel, acţiunea în contencios
administrativ reţinută spre examinare de către o instanţă de judecată cu respectarea normelor de
competenţă se soluţionează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de
competenţa unei alte instanţe. Dacă constată că nu este competentă teritorial sau material,
instanţa de judecată transmite acţiunea în contencios administrativ instanţei de judecată
competente printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.