Andrei Bârzu

Grupa 1, Drept, Zi, Specializarea Master - Dreptul Afacerilor

Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti

DOSAR DE PRACTICĂ
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
03.12.2018
 I. Organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești

În conformitate cu dispoziţiile Constituţiei României, republicată, autoritatea

judecătorească este alcătuită din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul
Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei
justiţiei. Consiliul gestionează în exclusivitate aspectele ţinând de recrutarea şi cariera
magistraţilor, judecători sau procurori, iar prin secţiile sale îndeplineşte rolul de instanţă de
judecată în materie disciplinară. CSM îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege. În
România, justiţia se înfăptuieşte numai de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte
instanţe judecătoreşti, respectiv curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa cea mai înaltă în grad, iar rolul său fundamental
este de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe
judecătoreşti. Principalul instrument de unificare a practicii judiciare este recursul în interesul
legii, în cadrul căruia se stabileşte modalitatea corectă de interpretare a legii în chestiunile de
drept care au primit o dezlegare diferită din partea instanţelor judecătoreşti (practică judiciară
neunitară).
În România funcţionează 15 curţi de apel, fiecare incluzând în sfera sa de competenţă
teritorială 2-4 judeţe. În fiecare judeţ, precum şi în municipiul Bucureşti, funcţionează câte un
tribunal, în localitatea de reşedinţă a judeţului. De asemenea, în prezent funcţionează 4
tribunale specializate, 3 în materie comercială (Cluj, Argeş şi Mureş) şi unul în materia
cauzelor cu minori şi de familie (Braşov). Pe teritoriul României funcţionează 176 de
judecătorii. De asemenea, pe teritoriul României funcţionează o Curte Militară de Apel şi un
tribunal militar teritorial(ambele în Bucureşti) şi 4 tribunale militare.
Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte, ajutat de unul sau mai mulţi
vicepreşedinţi, în funcţie de gradul şi mărimea instanţei. De asemenea, în cadrul fiecărei
instanţe există un colegiu de conducere care se pronunţă asupra problemelor cele mai
importante legate de activitatea instanţei. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă
interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile
cetăţenilor. Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, cu
respectarea principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea
ministrului justiţiei. Parchetele funcţionează pe lângă fiecare instanţă judecătorească (cu
excepţia celor trei tribunale specializate în materie comercială). Judecătoriile judecă numai
cauze în primă instanţă, potrivit competenţei stabilite de lege. Tribunalele şi Curţile de apel
judecă atât în primă instanţă (cauze mai complexe), cât şi apelurile/recursurile împotriva
hotărârilor pronunţate de instanţele ierarhic inferioare, după caz. Judecarea cauzelor în primă
instanţă se face de către complete compuse dintrun singur judecător, în apel de complete
compuse din doi judecători, iar în recurs din 3 judecători.
Parchetele, asemenea instanţelor judecătoreşti sunt constituite într-o structură piramidală,
Ministerul public fiind condus de procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie. În cadrul parchetului de pe lângă instanţa supremă funcţionează două
structuri specializate, cu competenţă şi organizare speciale — Direcţia Naţională Anticorupţie
şi Direcţia de Investigare şi Combatere a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, conduse de către procuror-şefi. Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse
de procurori generali, iar cele de pe lângă tribunale şi judecătorii de către prim-procurori. În
cadrul fiecărui parchet funcţionează un colegiu de conducere, iar, în funcţie de rangul ierarhic
şi dimensiunea parchetului, conducătorul acestuia poate fi ajutat de unul sau mai mulţi
adjuncţi. Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează câte un parchet militar.
Ministerul Justiţiei, ca organ al puterii executive, nu face parte din autoritatea
judecătorească. Totuşi, conform legii, Ministerului Justiţiei îi revine sarcina de a asigura buna
organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. Totodată, bugetul curţilor de apel,
tribunalelor şi judecătoriilor este administrat de Ministerul Justiţiei.

II. Accesul în sala de judecată şi desfăşurarea şedinţei de judecată

Reguli generale
– accesul în sala de judecată este permis cu 30 de minute înainte de începerea şedinţei
– conduita în sala de judecată este supusă unor reglementări specifice

Norme de conduită
– legislaţia românească stabileşte, în articolele 121-124 Cod de procedură civilă şi articolele
290, 298-299 Cod de procedură penală, dar şi în Regulamentul de ordine interioară a instanţei
anumite norme de conduită ce vor fi respectate de persoanele ce intra in instanţă .
– accesul publicului în sală poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de
lege
– fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de şedinţă se fac numai cu aprobarea
preşedintelui completului

Reguli procedurale
– suspendare şedinţei se poate face pentru motive justificate. Durata suspendării va fi
anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă
– cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea
listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a solicitat
judecata în lipsă.
– la cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când
dosarul va fi strigat din nou.
– în cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la
sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform
dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune
luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă.
– cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de
preşedintele completului de judecată.
– în cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului,
poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi
acte, măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea
procesului.
– în cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice,
suportul înregistrării se va păstra în arhiva instanţei timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuării
ultimelor înregistrări.
– în cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de prezentare la
instanţă se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor de judecată.
– în situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă
ora şi, eventual, ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.
 III. Activitate

Activitatea de practică s-a desfășurat la Curtea de Apel București, dintre care aș vrea să vă
prezint mai jos doar câteva dintre spețele la care am participat:

DOSAR NUMĂR 18015/299/2018

Număr unic dosar: Dosar 18015/299/2018 din 03.12.2018

Data înregistrării: 03.12.2018
Data ultimei modificări: 11.12.2018
Secţie: Secţia Penală
Materie: Penal
Obiect: distrugerea (art.253 NCP)
Stadiu procesual: Apel
Părţi: Liuță Daniel și Ioniță Ioana Daniela
Complet: S2 C 12 A Continuitate
Şedinţe:
Ora estimata: 12:20

Tip soluţie: Încheiere

Soluţia pe scurt: În baza art. 362 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 208 alin. 4 C.p.p. constată legalitatea
şi temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul Liuță Daniel. În baza art. 208
alin. 4 C.p.p. menține măsura arestării preventive luată față de inculpatul Liuță Daniel.
Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.12.2018.
Document: Încheiere masuri preventive faza de judecată din 11.12.2018

DOSAR NUMĂR 22584/3/2018/a1.14

Număr unic dosar: Dosar 22584/3/2018/a1.14

Data înregistrării: 03.12.2018
Data ultimei modificări: 07.12.2018
Secţie: Secţia a II-a penală
Materie: Penal
Obiect: verificare măsuri preventive (art. 205 NCPP)
Stadiu procesual: Contestaţie NCPP
Părţi: Dumitru Ionel – Contestator Inculpat; Podărăscu Cătălin - Contestator Inculpat
Şedinţe:
Ora estimată: 09:00
Complet: S 2 Co- CP Continuitate
Tip soluţie: Încheiere
Soluţia pe scurt: În baza art.278 C.pr.pen., dispune, din oficiu, îndreptarea erorii materiale
strecurate in dispozitivul încheierii de şedinţă din data de 06.12.2018, în sensul că adresa
unde urmează să execute inculpata Ion Ionela măsura arestului la domiciliu este in oraş
Pantelimon, str. Mureş, nr. 4 A, jud. Ilfov şi nu in din Bucureşti, Aleea Pantelimon, nr. 3,
bl. 12, sc. 1, et.2, ap. 37, sector 2, cum din eroare s-a menţionat. Dispune comunicarea
prezentei încheieri şi a dispozitivului încheierii de şedinţă din data de 06.12.2018 organului
de poliţie în circumscripţia căruia îşi are locuinţa inculpata, conform prezentei. În baza
art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia.
Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu azi, 07.12.2018.
Document: Încheiere îndreptare eroare materială din 07.12.2018

DOSAR NUMĂR 31030/3/2017/a33

Număr unic dosar: 31030/3/2017/a33

Data înregistrării: 03.12.2018
Data ultimei modificări: 05.12.2018
Secţie: Secţia a II-a penală
Materie: Penal
Obiect: revocare măsură preventivă (art. 242 NCPP)
Stadiu procesual: contestaţie NCPP
Părţi: D.I.I.CO.T– Contestator; Vasile Daniel – Intimat inculpat; Constantin Ramona –
Intimat Inculpat; Dumitru Ștefan Vasile – Intimat inculpat; Vladu Laurențiu – Intimat
inculpat
Şedinţe:
Ora estimată: 09:00
Complet: S 2 C18 Co
Tip soluţie: Soluționare
Soluţia pe scurt: DP.446/CO/În baza art.425/1 alin. (7) pct.2 lit.a) C.p.p. admite contestaţia
formulată de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. Desfiinţează, în parte, încheierea
din data de 29.11.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală şi, rejudecând:
Constată legalitatea şi temeinicia şi menţine măsura preventivă a controlului judiciar luată
faţă de inculpaţii CONSTANTIN RAMONA, VLADU LAURENŢIU, SANDA CORNEL
şi MODERATU MARIN. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate, care nu sunt
contrare prezentei. În baza art.275 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de
stat rămân în sarcina acestuia. În baza art. 275 alin. (6) C.p.p., onorariul avocaţilor din
oficiu (câte 130 lei pentru fiecare inculpat asistat) rămâne în sarcina statului şi se suportă
din fondurile MJ. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 5.12.2018.
Document: Hotarare 446/2018 din 05.12.2018