Stii sa citesti filosofie –

Romulus Chiriţă
 Romulus Chiriţă
Data şi locul naşterii: 24 iulie 1948, Comuna Griviţa, Judeţul Ialomiţa,
Romania
Titlul ştiinţific: Doctor în filosofie din anul 1992
Locul de muncă actual: Universitatea „Transilvania” din Braşov
Vechime la locul de muncă actual: 35 ani
Lucrări elaborate şi / sau publicate (selecţie, ultimii cinci ani, in corelare cu
disciplina predată):
• Ştii să citeşti filosofie?
• Repere axiologice în gândirea românească interbelică
• Daruri de la Eris. Trei dispute interbelice
• Ştii să citeşti filosofie ? Iniţiere în lectura textelor filosofice
• Teste grilă de filosofie
• 10 filosofi ai secolului XX
• Introducere în estetică
• Istoria didactică a filosofiei greceşti
• O istorie a filosofiei medievale. Logosul între umilinţă şi extaz
• In memoriam Emil Cioran. 100 de ani de la naşterea filosofului
• Metafizica Renaşterii între fractură şi metamorfoză
 Cuprins
Capitoul I: CE ESTE SI CUM SE
ABORDEAZA UN TEXT FILOSOFIC
Capitolul IV: SISTEMUL FILOSOFIC
1.1. Specificul textului filosofic
4.1. Ce este si cum se aborbdeaza un
1.2. Dinamica filosofiei
sistem filosofic?
1.3. Distinctia dintre probleme si solutii
4.2. Analiza istorica
1.4 “Arheologia” textului filosofic
1.5. Analogii cu educatia muzicala 4.3. Analiza teoretica
1.6. Deontologia lecturii filosofice Capitolul V: VALORIFICAREA LECTURII
Capitolul II: PREGATIREA PENTRU FILOSOFICE
LECTURA Capitolul VI: MODELE DE LECTURA
2.1. “Rezistenta” in filosofie FILOSOFICA
2.2. Pregatirea psihologica 6.1. Platon – Phaidon
2.3. Dozarea gradului de dificultate a lecturii 6.2. Aristotel – Politica
2.4. “Randamentul” lecturii
6.3. Toma D’Aquino - Summa Theologica
2.5. Fisele de lectura
6.4. Descartes – Discurs asupra metodei
2.6. Relatia dascal-discipol
6.5. Pascal - Cugetari
Capitolul III: ETAPELE ANALIZEI
6.6. Kant – Critica ratiunii pure
TEXTUALE
3.1. Analiza contextuala 6.7. Sartre - Fiinta si neantul
3.2. Analiza filologica 6.8. Cioran - Tratat de descompunere
3.3. Analizalogico-structurala
 DATE DESPRE CARTE
Structurata pe 2 mari parti
- metodologie de lectura
- 8 modele de lectura (Platon,
Aristotel, Pascal, Kant, Sartre, Cioran,
Kant, Toma D’Aquino)
Cartea apare ptr prima oara in 1997
(Editura Niculescu, Bucuresti) apoi a
fost revizuita si republicata in anul
2000.
Capitolul I: “Ce este si cum se abordeaza un text
filosofic?”

1.1. Specifiicul textului filosofic

1.2. Dinamica filosofiei
1.3. Distinctia dintre probleme si
solutii
1.4. “Arheologia” textului filosofic
1.5. Analogii cu educatia muzicala
1.6.Deontologia lecturii filosofice
1.1.Specificul textului filosofic

• Ceea ce individualizeaza filosofia in ansamblul culturii

este inaltul sau grad de generalitate si abstractizare al
enunturilor sale, deosebindu-se de arta lingvistica
(literatura) prin caracterul sau abstract.
• Filosofia propune o anumita dificultate de a-i urmari
metamorfozele , identificarea unor astfel de asemanari cu
obiecte sau procese concrete fiind de cele mai multe ori
imposibila.
• Cititorii, mai ales cei incepatori sunt tentati sa substituie
exemplul abstractiei, deturnand astfel sensul si
finalitatea demersului unei probleme.
• Textul filosofic trebuie abordat intr-o maniera stiintifica
sau religioasa
• Textele filosofice sunt unicate , lectura lor presupunand
un set de obiective comune.
 1.2. Dinamica filosofiei

• Filosofia se deosebeste de celelalte forme ale culturii si

prin dinamica sa specifica, a carei neintelegere poate
afecta calitatea lecturii. Progresivitatea filosofiei este
una de adancime si nu poate fi verificata enunt cu
enunt.
• Pluralitatea filosofilor si coexistenta unor puncte de
vedere diferite asupra acelorasi probleme creeaza
impresia ca filosofia nu contine nici macar un enunt cu
care toti filosofii sa fie deacord. Asadar dinamica
filosofiei nu este de tip preponderent auditiv ca in cazul
stiintei, ci cu precadere de tip interogativ, integrand in
propria sa structura teoretica cele mai valoroase
rezultate ale lor.
1.3. Distinctia dintre probleme si solutii

• Filosofia nu evolueaza prin solutii, cat prin probleme,

cei mai importanti filosofi fiind cei care au pus
probleme noi, astfel deschizand noi orizonturi
meditatiei filosofice.
• Urimarirea solutiilor are si o mare valoare formativa,
famailiarizandu-l pe cititor cu rigoarea de tip filosofic,
cu stilul si cu particularitatile acestui gen de lectura.
• O problema pusa corect contine in sine, virtual si
solutia sa,asadar cititorul trebuie sa aiba in vedere
distinctia dintre probleme si situatii, astfel aportul
autorului la evolutia filosofiei sa fie apreciat, din
perspectiva problemelor inedite pe care el le-a propus.
 1.4. "Arheologia" textului
filosofic
• Cele mai importante niveluri ale receptarii textelor filosofice sunt:
cunoasterea semnificatiei textului (nu putem aborda un text fara sa stim
despre ce este vorba)
 intelegerea demersului teoretic propus de autor (trebuie sa avem o teorie
de baza)
 capacitatea de evaluare a actualitatii textului (daca se mai aplica si in
zilele noastre)
 operarea distinctiei dintre probleme si solutii (ceea ce am vorbit in cap
1.3.)
 evaluarea originalitatii si a consistentei teoretice a solutiilor
 raportarea problemelor la filiatia ideilor filosofice (sa nu atribui merite
doar unui singur filosof pentru o idee filosofica)
 determinarea importantei si a gradului de originalitate al problemelor
 fixarea locului si semnificatiilor textului in devenirea domeniului sau a
problematicii pe care el o aborbdeaza. (in ce perioada se desfasoara, ce
semnificatie are pentru tine).
 1.5. Analogii cu educatia
muzicala
• Multi dintre tineri asculta muzica “pop” sau
“rock”, invocand argumentul ca ea poate fi
inteleasa. Majoritatea, daca ar fi chestionati,
raspunsul sincer la intrebarea “ce anume
inteleg din muzica pop sau rock”, ar fi ca nu
este vorba de “intelegere”, ci mai degraba
satisfactia spirituala pe care o resimt
ascultand aceasta muzica.
• Educatia muzicala ca si cea filosofica,
reprezinta una dintre sursele fundamentale
ale implinirii spirituale.
 1.6. Deontologia lecturii
filosofice
• Deontologie = totalitatea normelor si obligatiilor
care reglementeaza practicarea unei meserii sau
indeletniciri.
• Cititorul incepaTor trebuie sa constientizeze faptul
ca atunci cand incepe sa studieze filosofia intra intr-
o “societate de elita”, astfel dobandind privilegiul de
a deveni partasul Demnitatii lui Socrate, si al
Dilemelor lui Platon, al Fericirii lui Epicur, etc.
• Autoritatea suprema careia trebuie sa i se supuna
cititorul, trebuie sa fie Adevarul. Cum acesta este de
multe ori, in filosofie, dificil de inteles, cititorul va
accepta in schimb cel mai rational argument.
 Capitolul II: Pregatirea pentru
lectura
2.1 “Rezistenta “la filosofie
2.2 Pregatirea psihologica
2.3 Dozarea gradului de
dificultate a lecturilor
2.4 “Randamentul” lecturii
2.5 Fisele de lectura
2.6 Relatia dascal-discipol
 2.1. “Rezistenta” la filosofie

“ Rezistenta” la filosofie se explica si prin

numeroasele prejudecati care s-au acumulat
in legatura cu ea de-a lungul vremii.
Intelegerea lor si a faptului ca majoritatea
dintre ele sunt lipsite de temei, netezeste
calea spre studiul filosofiei. Multi dintre noi,
pun problema neintelegerii filosofiei in seama
ei. ”Nu o intelegem pentru ca e dificila” O
eticheta pe care o adaugam filosofiei fara
macar a ne da interesul de a o studia.
 2.2. Pregatirea
psihologica

• Citirea textelor filosofice presupune

nu doar o capacitate intelectuala
corespunzatoare,ci si o stare de spirit
avantajoasa.
• Pentru a putea dobandi filosofia,
cititorul trebuie sa fie dispus si apt
pentru a-si revizui cele mai ferme
convingeri si optiuni.
 2.3. Dozarea gradului de
dificultate a lecturilor
• Ca texte ideale pentru inceperea
studiului filosofiei ne sunt
recomandate “dialogurile lui Platon”
datorita formei literare .Ele sunt
accesibile cititorului neobisnuit cu
termenii filosofici.
 2.4. “Randamentul“
lecturii
• "Randamentul" lecturii filosofice nu
depinde de numarul de pagini citite
dintr-o carte de filosofie ci de gradul de
asimilare a continutului teoretic.
• Asadar lectura filosofica trebuie
proportionata in functie de dificultatea
textului si de capacitatea fiecaruia de
intelegere si de concentrare, dar si de
sustinerea interesului prin efort voluntar.
 2.5. Fisele de lectura
• Realizarea unei astfel de fise poate fi
conceputa intr-un mod personal in functie de
finalitatea lecturii, stilului intelectual si
experienta anterioara.
• Datorita complexitatii de lecturare a filosofiei
este absolut necesara intocmirea unor fise
de lectura, mai ales in cazul incepatorilor.
Aceste fise avand si o valoare psihologica,
creandu-le sentimentul de siguranta a
retinerii informatiilor pe lunga durata.
 2.6. Relatia dascal-
discipol
• Toate relatarile antice despre filosofi incep
prin mentionarea dascalilor lor.
• Filosofia presupune o initiere calauzita de un
dascal care impartaseste discipolului si
altceva decat ce scrie in carti. Astfel intre cei
doi se stabileste o comuniune spirituala
perfecta, unde discipolul trebuie sa se lase
modelat de catre al sau dascal si mai apoi sa-
si urmeze propriul drum in filosofie. Spre
exemplu: Platon fara Socrate nu ar mai fi fost
Platon.
 Capitolul IV: “Sistemul
Filosofic”

4.1. Ce este si cum se abordeaza un

sistem filosofic?

4.2. Analiza istorica

4.3. Analiza teoretica

 4.1. Ce este si cum se abordeaza un
sistem filosofic?

• Definitia „sistemului filosofic” este destul de

neclara avand mai multe intelesuri, care de-a
lungul aniilor a capatat un sens „tare” si unu
„slab”.
• Sensul „tare” a sistemului filosofic presupune
punerea si clarificarea celor mai importante
ramuri, problematici si orientari ale filosofiei
• Sensul „slab” a sistemuli filosofic se bazeaza
constant pe un principiu teoretico-
metodologic fundamental, fiind considerat
„coextensiv filosofiei insesi”, deoarece
conceptiile filososfice importante sunt
 4.2. Analiza istorica
• Identificarea premiselor sistemului
• Determinarea semnificatiilor termenilor
principali.
• Controlul istoric al informatiei utilizate de
sistem
• Refacerea demonstatiilor tezelor
fundamentale ale sistemului.
• Depistarea „nucleului” sistemului filosofic.
• Elaborarea unei scheme de sinteza a
sistemului filosofic studiat.
 4.3. Analiza teoretica
• Critica premiselor sistemului.
• Critica termenilor principali.
• Critica informatiei utilizate de sistem.
• Critica demonstratiilor tezelor fundamentale ale
sistemului:
* aprecierea corectitudinii logice a
demonstratiilor
* identificarea punctelor vulnerabile si a
obscuritatilor sistemului.
• Critica „nucleului” sistemului filosofic
• Confruntarea sistemului filosofic studiat cu alte
sisteme filosofice si a anlizei teoretice personale
• Filosofia nu poate fi perceputa doar ca scop
in sine ,ci ea poate produce satisfactii
spirituale mai ample, mai profunde.
• Nu este suficient doar “sa stii” filosofie, ci
trebuie sa o integrezi in tine, in
personalitatea ta , sa
• devina parte din tine.
• ‘Gratuitatea” filosofiei consta in “inutilitatea”
ei , in faptul ca nu ofera informatii ,
cunostinte care sa ajute la rezolvarea unor
probleme precise. Confruntati cu o astfel de
problema , filosofii vor incerca sa stabileasca
anumite “principii” , reguli , teorii , “norme”
care mai apoi se vor dovedi neoperationale.
• Filosofii sunt persoanele care sesizeaza,
descopera esentialul si sunt capabili sa-l
faca cunoscut si altora.
• Filosofia nu este o materie, un obiect de
studiu care se invata “dupa ureche” , ci
prin studiul repetabil al operelor de
specialitate, filosofice.
• Putem spune ca viata noastra este
asemenea unui drum in care trecem prin
multe , ne descoperim pe noi insine si pe
cei din jurul nostru , dar de asemenea
descoperim si universul si tainele ce ne
inconjoara.
 Capitolul V: “Valorificarea
lecturii filosofice”
• Prin cuvantul “valorificare” putem intelege
actiunea de evidentiere, de punere in valoare
a unui anumit text,obiect. In acest caz, a
pune in valoare lectura filosofica.
• Cititorul trebuie sa fie capabil , apt sa
inteleaga continutul unui text filosofic, sa fie
in deplinatatea facultatilor mintale.
• In cadrul lecturarii unui text filosofic,se pot
intalni doua momente: 1-acuratetea
intelegerii textului si 2-interpretatrea textului.
 Capitolul VI: “Modele de texte
filosofice”
• 6.1. Platon – “Phaidon”
• 6.2. Aristotel – “Politica”
• 6.3. Toma D’Aquino – “Summa
theologica”
• 6.4. Descartes – “Discurs asupra
metodei”
• 6.5. Pascal – “Cugetari”,
• 6.6. Kant – “Critica ratiunii pare”
• 6.7. Sartre – “Fiinta si neantul”
• 6.8. Cioran – “Tratat de descompunere”
 6.1. Platon - Phaidon
• PLATON (427-347 i.Hr) apartine epocii clasice
a civilizatiei antice grecesti (sec V – IV i.Hr.).
• Pe numele sau adevarat ARISTOCLES
• “Phaidon” este unul din cele mai celebre
dialoguri platoniciene.
• Apartine inceputului perioadei de maturitate
a creatiei filosofului.
• Relateaza discutia purtata de Socrate
inaintea executiei cu cativa dintre discipolii
sai.
6.2. Aristotel – “Politica”
• ARISTOTEL (384 – 322 i.Hr.) este ultimul mare
reprezentant al epocii clasice a filosofiei antice
grecesti.
• Aristotel a fost unul din cei mai profunzi filosofi
ai tuturor timpurilor, fiind considerat “fondatorul
majoritatii stiintelor fundamentale”.
• Textul abordat in carte este un fragment din
capitolul VII al cartii a III-a a “Politicii”, principala
lucrare in care Aristotel si-a expus opinia social-
politica. In cele opt carti ale acestei lucrari este
analizata comunitatea politica si institutiile sale.
 6.3. Toma D’Aquino – “Summa
theologica”
• TOMA D’AQUINO (Din Aquino) s-a nascut in 1225 in
castelul din Roccasecca(regatul Napole, sudul
Italiei).
• Are meritul de a fi trezit interesul pentru gandirea lui
Aristotel. Acesta nu era de acord cu contemporanii
sai, considerand ca filosofia nu trebuie elaborata
exclusiv cu ajutorul ratiunii.
• Textul este un fragment din Cartea I, intitulata
“Despre Dumnezeu”, “Summa theologica” fiind cea
mai importanta scriere a lui D’Aquino. In aceasta
carte sunt examinate 26 de probleme
(“Quaestiones”), grupate in 3 parti.
6.4. Descartes – “Discurs asupra
metodei”
• RENEE DESCARTES (1596 – 1650) se naste in
mica localitate La Haye din Franta.
• Este considerat unanim cel mai mare filosof
francez al tuturor timpurilor si unul dintre cei
mai mari ganditori din intreaga istorie a
filosofiei universale.
• In textul analizat ni se prezinta rolul fundament
al asa numitului “argument cogito” pe care il
poarta in filosofia carteziana . Acesta se refera
la dovada existentei lui Dumnezeu si al
sufletului omenesc
 6.5. Pascal – “Cugetari”
• BLAISE PASCAL (1623 – 1662) este considerat una
dintre personalitatie proeminente ale culturii
franceze. Pascal apartine epocii moderne, epoca
ce a dat adevarata masura a fortei ratiunii umane.
• Textul analizat face parte din lurarea “Cugetari”,
care desi nu are o structura teoretica riguroasa, “
stimuleaza de mai bine de trei veacuri meditatia
filosofica”. Acest text este cel mai cunoscut text al
lui Pascal, primul gand de care ii asociem numele
fiind metafora “trestiei ganditoare”.
 6.6. Kant – “Critica ratiunii
pure”
• IMANUEL KANT (1724 – 1804), s-a
nascut in Koningsberg (actualul
Kalinigrad).
• Reprezinta un monument de referinta
in istoria filosofiei mondiale
universale.
• “Critica ratiunii pure” este baza
teoretico-metodologica al intregului
sistem filosofic kantian.
6.7. Sartre – “Fiinta si neantul”

• JEAN-PAUL SARTRE ( 1905 – 1980 ) este una

din cele mai proeminente personalitati ale
existentialismului (orientare filosofica
deosebit de influenta a filosofiei occidentale
a primei jumatati ale secolului XX).
• Lucrarea “Fiinta si neantul” din care a fost
textul filosofic analizat, reprezinta impreuna
cu “Fiinta si tmp” a lui Heidenggel nucleul
teoretic al Existentialismului.
 6.8. Cioran – “Manual de
descompunere”
• EMIL CIORAN, s-a nascut in 1911 in Mariginimea
Sibiului la Rasinari.
• Va fi considerat cel mai mare prozator francez si cel
mai important stilist al limbii franceze din a 2-a
jumatate al sec XX.
• . Temele pe care el le-a abordat sunt mai degraba
obsesii decat “probleme”, sunt fulguratii ale unor
mari incertitudini si spaime, nu expresii coerente ale
unor “convingeri”.
• “... asa am scris pentru a ma elibera pe mine de
ceva. Vreau sa spun ca privesc tot ce am scris nu ca
pe o teorie, ci ca pe terapie pentru mine insumi”.