Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRACTICĂ DE SPECIALITATE
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
25.04.2018
PARTEA I
Organizarea instanţelor judecătoreşti
Judecătoriile
Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în
sectoarele municipiului Bucureşti potrivit anexei la legea de organizare (art. 36,
Legea nr. 304/2004).
Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ
se stabilesc prin hotărârea Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Tribunalele
Sunt instanţe cu personalitate juridică care au, de regulă, sediul în fiecare
reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.
În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ.
Conform art. 34 alin. 4 din Legea 304/2004: „În cadrul tribunalelor funcţionează
secţii pentru cauze civile şi secţii pentru cauze penale şi, în raport cu natura şi
numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii”.
Tribunalele specializate
Tribunalele specializate sunt:
a) tribunale pentru minori şi familie;
b) tribunale de muncă şi asigurări sociale;
c) tribunale comerciale;
d) tribunale administrativ-fiscale.
Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care
funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au, de
regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
Tribunalele pentru minori şi familie judecă în primă instanţă urmatoarele
categorii de cauze:
1. În materie civilă, cauzele referitoare la drepturile, obligaţiile şi interesele
legitime privind persoana minorilor, decăderea din drepturile părintesti,
cererile privind nulitatea sau desfacerea căsătoriei, cererile pentru
încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei, precum şi cauzele privind
raporturile de familie;
2. În materie penală, infracţiuni săvârşite de minori sau asupra minorilor.
Curţile de Apel
Curţile de Apel, cu sediul stabilit de lege în localitatea de reşedinţă a unui
judeţ sau a municipiului Bucureşti, işi exercită competenţa într-o circumscripţie
ce cuprinde mai multe tribunale, stabilită, de asemenea, prin Legea pentru
organizarea judecătorească.
Conform art. 33 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească,
Curţile de Apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora
funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate.
Curtea de Apel Bucureşti funcţionează şi ca instanţă specializată pentru
judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.
În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii pentru cauze civile, cauze penale,
cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios
administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale,
precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau
pentru alte materii. În legile organice (ex. Codul de Procedura Civila, Codul de
procedură Penală, alte legi speciale) sunt prevăzute expres dispoziţii referitoare
la competenţa soluţionării cauzelor pentru Curtea de Apel.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Potrivit art. 16 din Legea nr. 304/2004, instanţa supremă în ierarhia instanţelor
judecătoreşti din România este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ce are, în
principal, competenţa de a judeca recursul în casaţie şi de a asigura interpretarea
şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.
Conform Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, secţiile Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia soluţionează:
cererile de strămutare pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor
judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar
cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
orice alte cereri prevăzute de lege.
PARTEA a II-a
Accesul în sala de judecată şi desfăşurarea şedinţei de judecată
Reguli generale
– accesul în sala de judecată este permis cu 30 de minute înainte de începerea
şedinţei
– conduita în sala de judecată este supusă unor reglementări specifice
Norme de conduită – legislaţia românească stabileşte, în articolele 121-124
Cod de procedură civilă şi articolele 290, 298-299 Cod de procedură penală, dar
şi în Regulamentul de ordine interioară a instanţei anumite norme de conduită
ce vor fi respectate de persoanele ce intra in instanţă .
– accesul publicului în sală poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de lege
– fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de şedinţă se fac numai cu
aprobarea preşedintelui completului
Reguli procedurale
– suspendare şedinţei se poate face pentru motive justificate. Durata
suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă
– cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate la începutul
şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer
amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsă.
– la cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită
oră, când dosarul va fi strigat din nou.
– în cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei,
dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea
listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice,
preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât
cea înscrisă pe lista de şedinţă.
– cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate
şi semnate de preşedintele completului de judecată.
– în cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note:
numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din
timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte, măsurile dispuse de instanţă,
precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.
– în cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu
mijloace tehnice, suportul înregistrării se va păstra în arhiva instanţei timp de 3
ani, socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări.
– în cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de
prezentare la instanţă se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor
de judecată.
– în situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului
anunţă în şedinţă ora şi, eventual, ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.
PARTEA a III-a
Activitate