Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu”

Infracțiuni informatice:
pornografia infantilă prin sisteme
informatice

Student : TODORAN Alexandru

Profesor coordonator : Prof. univ. dr. Călina JUGASTRU

Anul : III

Grupa : 6
 Cuprins
1. Introducere (pg 3)

2. Pornografia infantilă pe Internet (pg 4)

3. Legislaţie (pg 5)

4. Controverse (pg 7)

5. Păreri şi concluzii (pg 9)

6. Bibliografie (pg 11)

2
1. Introducere

Pornografia infantilă se referă la imagini sau filme şi, în anumite cazuri, lucrări
literare ce descriu activități sexuale explicite care implică un minor. Pornografia infantilă face
parte din categoria abuzurilor sexuale asupra unui minor.

Începând din anul 2008, 94 din cele 187 țări membre Interpol au legi specifice care
vizează pornografia infantilă. Dintre aceste 94 de țări, 58 condamnă ca act criminal posesia
de materiale pornografie cu minori, neţinând cont de intenţia de a le distribui sau nu. Atât
posesia, cât şi distribuţia reprezintă o ilegalitate în toate țările vestice. De asemenea,
globalizarea criminalizării şi interzicerii pornografiei infantile este susţinută activ de
Naţiunile Unite şi Comisia Europeană.

Definiţiile legale ale pornografiei infantile se referă la imaginile de natura sexuală ce

conţin minori atat pre-pubertate cât şi post-pubertate. Imaginile prelucrate sau generate de
calculator intră de asemenea în această definiţie.

La ora actuală, pornografia infantilă este o industire de miliadre de dolari,

reprezentând unul dintre segmentele ilegale de pe Internet cu cel mai rapid ritm de creştere.
NCMEC (National Center for Missing and Exploited Children) susţine că aproximativ 20%
din materialele pornografie existente conţin minori.

Existența în spațiul virtual a materialelor pornografice cu minori a generat, în mod cu

totul justificat, o preocupare accentuată la nivel internațional în vederea descurajării și
sancționării, îndeosebi a producerii și răspândirii acestor materiale. Presiunea politică ce s-a
dezvoltat în ultimii ani cu privire la această problemă a condus, treptat, la fundamentarea
unor principii de acțiune, precum și a unor norme juridice cu aplicabilitate extrateritorială, de
natură să fixeze cat mai precis faptele supuse sancțiunii penale și să faciliteze cooperarea
internațională destinată combaterii fenomenului pornografiei infantile.

Acest tip de pornografie era cunoscut și sancționat penal încă înainte de apariția
Internetului. Dezvoltarea noilor tehnologii a avut însă darul de a resuscita discuțiile cu privire
la acest fenomen, în condițiile în care serviciile Internet dispun de o capacitate formidabilă de
a disemina pornografia infantilă, de a o reproduce, de a o face accesibilă inclusiv minorilor și
chiar de a facilita pe diferite căi, oricât de bizar ar parea, justificarea ei de către diverse
grupuri interesate.

3
2. Pornografia infantilă pe Internet

Trebuie menționat faptul că pornografia infantilă este aproape imposibil de obținut

prin metode non-electronice. Internetul a schimbat radical modul prin care pornografia
infantilă este obținută și copiată sau distribuită, astfel încât s-a observat o crestere dramatică a
volumului de pornografie infantilă vehiculată. Producţia și distribuția pornografiei cu minori
a devenit în ultimii ani o industrie foarte profitabilă, ea nemaifiind limitată numai la cazurile
de pedofili.

Camerele digitale şi distribuția prin Internet, facilitată de utilizarea cărților de credit și

ușurința prin care imaginile se transmit neținând cont de granițe au făcut ca obținerea
materialelor pornografice cu minori să fie mai ușor de făcut ca niciodată.

Trimiterea în instanță este dificil de făcut datorită numeroaselor servere internaționale

implicate în procesul de distribuție. Nu de puține ori, materialele pornografice sunt transimise
prin metode evazive, care apelează la viruși informatici pentru a controla calculatoarele unor
persoane nevinovate; acestea sunt apoi folosite atât pentru stocare cât și pentru transmitere,
de cele mai multe ori fără ca posesorii respectivelor calculatoare să afle. Există un astfel de
caz în Massachusetts, unde cineva a fost acuzat de posesie de materiale pornografice infantile
când, de fapt, un grup de hackeri i-a folosit calculatorul făra știrea acestuia, pentru a accesa și
stoca materiale pornografice cu minori.

Curtea de apel a Statelor Unite ale Americii a stabilit pentru al Zecelea Circuit că dacă
cineva descarcă print-un program de file-share-ing conținut pornografic cu minori şi plasează
acele materiale în folder-ul de "share" al aplicației, respectiva persoană poate fi acuzată de
distribuirea de pornografie infantilă.

Referitor la proliferarea pornografiei infantile pe Internet, Departamentul de Justiție al

Statelor Unite ale Americii a afirmat că se estimează existența, în orice moment, a
aproximativ un milion de imagini pornografice cu minori, două sute de imagini fiind
adăugate zilnic pe Internet. Există un caz când un singur acuzat se afla în posesia a mai mult
de 450.000 de poze pornografice cu minori; s-a descoperit de asemenea existența unui site
web cu pornografie infantilă ce a avut mai mult de un milion de accesări într-o singură lună.

4
3. Legislație

Pe plan legislativ, este esențial rolul Convenției Consiliului Europei pentru

combaterea criminalității informatice, semnată la Budapesta, la data de 23 noiembrie 2001.
Având ca obiect realizarea unui demers comun al mai multor state de a implementa în
legislațiile lor naționale modalități de combatere a infracționalității bazate pe sisteme
informatice, Convenția acordă în cadrul Articolului 9 un spațiu important pornografiei
infantile, reglementând fapte pe care statele semnatare urmează să le incrimineze în legea
penală internă și oferind anumite precizări de ordin conceptual.

Pornind de la prevederile Convenției, Parlamentul României a adoptat Legea

nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sanctionarea corupției, care
în Titul III reglementează prevenirea și combaterea criminalității informatice.

Infracțiunea este prevazută în Articolul 51 din Legea criminalității informatice.

Textul de lege prevede:

(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și

interzicerea unor drepturi, producerea in vederea răspândirii, oferirea sau punerea
la dispoziție, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul,
de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice, ori deținerea, fără
drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de
stocare a datelor informatice.

(2) Tentativa se pedepseste.

Aceasta infracțiune se afla la limita dintre infracțiunile săvârșite cu ajutorul sistemelor

informatice și cele prin sistemele informatice. Infracțiunea de pornografie infantilă este
reglementată de legislația penală româna în vigoare.

Introducerea prevederilor de față în legea criminalității informatice dă naștere unei noi

infracțiuni, diferită de cea reglementată anterior. Acest lucru se înscrie pe linia protecției
copiilor prin diferite instrumente legislative la nivelul Uniunii Europene. Pornografia
infantila este reglementată de alte două legi, și anume:

5
a) Legea 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, care, în cadrul
Articolului 18, prevede:

(1) Fapta de a expune, a vinde sau a răspândi, a închiria, a distribui, a confecționa

ori de a deține în vederea răspândirii de obiecte, filme, fotografii, diapozitive,
embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezintă poziții ori acte sexuale cu
caracter pornografic, ce prezintă sau implică minori care nu au împlinit vârsta de 18
ani, sau importarea ori predarea de astfel de obiecte unui agent de transport sau de
distribuire în vederea comercializării ori distribuirii lor constituie infracțiunea de
pornografie infantilă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Faptele prevazute la alin. (1), savârșite de o persoana care face parte dintr-un
grup organizat, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.

b) Legea 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, care, în cadrul Articolului

12, prevede:

(1) Distribuirea materialelor cu caracter obscen, care prezintă imagini cu minori

având un comportament explicit sexual, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește și deținerea de materiale prevăzute la alin.

(1), în vederea răspândirii lor.

Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale ce urmăresc protejarea minorilor.

Obiectul material reprezintă suporturile de stocare a datelor din sistemele informatice

ce conțin materialele pornografice cu minori. Prin materiale pornografice cu minori legea
înțelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o
persoană majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori
imagini care, deși nu prezintă o persoana reală, simulează, în mod credibil, un minor având
un comportament sexual explicit.

Subiect activ poate fi orice persoană.

Latura obiectivă - elementul material este constituit din două modalități alternative de
executare, și anume:

6
  producerea în vederea răspândirii; sau

 oferirea; sau

 punerea la dispoziție; sau

 răspândirea; sau transmiterea; sau

 procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin
sisteme informatice; și

 deținerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic

sau un mijloc de stocare a datelor informatice.

Se observă faptul că legea nu determină ce înseamna deținere legitimă de materiale

pornografice cu minori, nici categoriile de persoane îndreptățite la deținerea lor legitimă.

Latura subiectivă este caracterizată de intenție. Consumarea se realizează în

momentul declanșării acțiunii de producere, oferire, punere la dispoziție, răspândire,
transmitere, procurare sau deținere. Tentativa se pedepsește, potrivit prevederilor alin. (2) al
articolului 51.

Sancțiunea pentru infracțiunea de pornografie infantilă prin intermediul sistemelor

informatice o reprezintă pedeapsa cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

4. Controverse

Campania extrem de agresivă îndreptată împotriva acestui flagel, activarea

organizațiilor internaționale guvernamentale și nonguvermentale în acest scop, precum și o
serie de cazuri aduse în fața instanțelor judecatorești din diferite state au determinat, în
același timp, perceperea unei ofensive împotriva libertății de exprimare în spațiul cibernetic.

Diverse comunități atașate ideii de exprimare liberă pe Internet au sesizat, în baza

preocupărilor firești evocate mai sus, un pretext pentru instituirea unor forme de control a
rețelei globale de calculatoare și de intruziune în sfera privată a participanților la transferul
electronic de informații. În general, organizațiile internaționale implicate au venit în
întâmpinarea acestor îngrijorări, afirmând faptul că "Protecția copilului pe Internet nu
reprezintă o problemă de cenzură. Crearea unui mediu online pentru copii, caracterizat prin
7
siguranță, trebuie să conserve și să dezvolte libertăți fundamentale, cum sunt libertatea de
exprimare, dreptul la informație și ocrotirea sferei intime, în paralel cu protejarea copiilor în
fața conținuturilor ilegale și dăunatoare." Acțiunile îndreptate împotriva conținuturilor ilegale
necesită cooperare din partea industriei Internetului, îmbinarea formelor de autoreglementare
cu mecanismele de impunere a legii penale de către autoritățile publice, în scopul asigurării
protecției copiilor. Conținuturile dăunătoare trebuie tratate diferit de ceea ce este, în mod
evident, ilegal.

Distinct de acest aspect, în practica judecătorească americană din ultimii ani s-a lansat
o dezbatere aprinsă în jurul întrebării dacă pornografiei infantile electronice trebuie să i se
însumeze și acele imagini în care o persoană majoră este prezentată ca un minor avand un
comportament sexual explicit, sau imaginile care, fără a prezenta o persoană reală, simulează,
în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit. Tot în această arie
problematică se înscrie și discuția privitoare la paginile web de modeling în care sunt
prezentate minore, fără ca acestea să aibă un comportament sexual explicit, dar ale căror
imagini, inclusiv sub formă de casete video, sunt oferite utilizatorilor contra cost.

Aceste aspecte conexe problematicii pornografiei infantile propriu-zise lansează o

nouă dispută între valori constituționale aflate în concurs, și anume: libertatea de exprimare
pe Internet versus protecția minorilor în fața oricăror forme de exploatare pe cale electronică.

În anul 2009, statul Vermont din Statele Unite ale Americii a emis o lege ce
legalizează schimbul consensual de imagini grafice explicite pentru persoane de vârstă
cuprinsă între 13 și 18 ani.

În anul 2007, Unagria a luat în considerare legalizarea pornografiei cu minori cuprinși

între 14 și 17 ani - exclusiv pentru scop domestic.

Partidul olandez PNVD (Party for Neighbourly Love, Freedom and Diversity) este în
favoarea legalizării pornografiei infantile. Ei susțin "dreptul la sex" pentru minori - o
inițiativă aspru criticata de Child Rights Information Network: "Acordând sexului cu minori
un aer de normalitate, PNVD crează un climat ce poate duce la abuzul minorilor".

Articolul 9 din Convenție se referă la "imagini" și "înfățișări vizuale". Nu este clar în

ce măsură se tinde sau nu să se incrimineze si acele resurse Internet unde, sub diverse forme,
se vorbeste în termeni favorabili despre exploatarea sexuală a copiilor sau unde sunt
reproduse lucrări literare cu conținut pedofil.
8
 În ultima vreme, se discută chiar și dacă denumiri precum "Lolita" sau "Teens",
utilizabile pentru resursele Internet, nu ar fi suspecte în sensul sugerării pornografiei infantile.
Fără a nega o asemenea posibilitate, nu putem sa nu observăm cursul cel puțin curios pe care
dezbaterile aferente acestei teme au început să îl înregistreze, în contextul problematicii
limitelor libertății de exprimare pe Internet.

5. Păreri și concluzii

Încheiem secțiunea consacrată examinării problematicii juridice a pornografiei

infantile mediată electronic cu o referire la chestiunea folosirii minorilor în pagini web de
modeling, în artă și literatură erotică, precum și în reclamele publicitare.

Pe Internet pot fi găsite cu relativă ușurință tot mai multe resurse consacrate
modeling-ului, în care sunt expuse imagini ale unor minore cu vârste cuprinse între 9 și 15
ani. În raport cu exigențele Convenției Consiliului Europei, analizate la punctul anterior,
conținutul acestor materiale este situat, în mod cert, în afara cadrului incriminat din Articolul
9. Imaginile sunt decente, cu toate că nu le poate fi negată o anume tenta erotică, subînțealasă
în contextul activității de modeling.

Semnificativ este, în același timp, faptul că accesul utilizatorilor la seriile de imagini

se realizează de cele mai mule ori contra cost, gratuite fiind doar câteva fotografii plasate pe
pagina introductivă. De asemenea, pe site-urile web respective se comercializează și
videocasete sau medii optice înfățișându-le pe minorele respective, fără a se oferi, de regulă,
mostre video. Scopul acestor resurse Internet, așa cum este uneori explicit asumat sau cum
rezultă din întregul context al paginilor, este acela al pregătirii unor fete minore pentru
viitoarea carieră de model. În acest sens, site-urile sunt destinate agențiilor de modeling în
căutare de tinere talente, iar faptul că ele sunt reunite în veritabile portaluri grupate exclusiv
sub acest domeniu, fără nicio legătură cu resurse pornografice, le conferă credibilitate și
seriozitate.
Și totuși, asemenea materiale încep să fie și ele contestate. Se afirmă, astfel, că
utilizatorii care vizualizează și utilizează imaginile respective sunt persoane interesate în
sexualitatea minorilor. Conținuturile site-urilor web respective au capacitatea de a stimula
persoanele cu înclinații deviante și se pune întrebarea de ce ar simți niște adulți nevoia să

9
cumpere accesul la asemenea imagini, precum și resurse video oferite acolo, altfel decât
pentru motivul ca sunt pedofili. Prin urmare, este vorba despre materiale și resurse care, sub
aspectul legislației penale, sunt admisibile. Cu toate acestea, între cei cărora le sunt adresate
pot exista persoane cu intenții rele, dacă nu chiar veritabili infractori.

Ar trebui, din acest motiv, să se interzică producția și publicarea unor astfel de resurse
pe Internet? Răspunsul "nu" este relativ ușor de dat, întrucât se ajunge din nou la problema
evaluării unui anumit conținut de idei dincolo de limitele firești ale libertății de exprimare. În
alți termeni, simplificatori, s-ar putea spune: "este voie să creezi asemenea materiale, dar nu
este permis să le privesti, deoarece iți trezesc impulsuri condamnabile". O astfel de
contradicție nu are, în momentul de față, o soluție constituțională confortabilă și ridică, în
orice caz, întrebări despre cât mai poate valora libertatea de exprimare în perimetrul delimitat
de Internet.

10
 Bibliografie

 Wikipedia: Child Pornography

http://en.wikipedia.org/wiki/Child_pornography

 Wikipedia: Laws Regarding Child Pornography

http://en.wikipedia.org/wiki/Laws_regarding_child_pornography

 Wikipedia: Criticism of Child Pornography Laws

http://en.wikipedia.org/wiki/Criticism_of_child_pornography_laws

 Asociația pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare și Educație –

Legea 470/2001 (pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenția cu privire la
drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia
infantila, semnat la New York la 6 septembrie 2000)

http://www.adpare.ro/legi/L470.htm

 Euro Avocatura: Pornografia infantilă prin intermediul sistemelor informatice

http://www.euroavocatura.ro/articole/111/Pornografia_infantila_prin_intermediul_sistemelor_informa
tice

Legile Internetului: Dr Horatiu Dan Dumitru - Probleme juridice privind conținuturile

negative din Internet

http://www.legi-internet.ro/articole-drept-it/probleme-juridice-privind-continuturile-negative-din-
internet/pornografia-infantila-in-internet.html#c267

11