REFERAT

Infracţiunea de fals informatic reprezintă o incriminare nouă care conţine elemente ce se

regăsesc şi în conţinutul altor infracţiuni, motiv pentru care, în practica judiciară s-a pus
problema delimitării corecte a acestei infracţiuni de celelalte asemănătoare. Datele
necorespunzătoare adevărului care rezultă în urma acţiunii tipice pot conduce la ideea inducerii
în eroare, scopul de a produce consecinţe juridice poate echivala cu scopul de a obţine un folos
patrimonial etc. Acest articol îşi propune să stabilească criterii

clare care să evidenţieze particularitatea acestei incriminări, să o delimiteze, fără echivoc, de

altele asemănătoare, luând în calcul obiectul juridic al acesteia şi specificitatea elementului său
material.

Infracţiunea de fals informatic completează capitolul falsurilor în înscrisuri, oferindu-se

astfel protecţie şi acelor relaţii sociale care privesc încrederea public în autenticitatea şi
veridicitatea datelor informatice. Intenţia legiuitorului a fost de a acoperi toate faţetele prin care
pot fi contrafăcute, falsificate înscrisurile, datele informatice fiind considerate drept „înscrisuri
electronice”1. Apare, aşadar, firească opţiunea legiuitorului de a prelua această incriminare din
legea specială, aşezarea

ei în completarea falsurilor în înscrisuri, făcând vizibil cu uşurinţă obiectul juridic al acesteia.

În dorinţa sistematizării legii penale, Codul penal din 2009 a preluat mai multe
incriminări din legi speciale. Un exemplu în acest sens este infracţiunea de fals informatic
reglementată de dispoziţiile art. 325 C.pen. potrivit cărora „Fapta de a introduce, modifica sau
şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date,
rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei
consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
Reglementarea iniţială se regăsea în Legea nr. 161/2003, Titlul III, art. 48, iar în actuala
reglementare singura modificare priveşte limitele pedepsei, care au fost reduse.

1. C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II, Editura C.H. Beck, București, 2016, p. 386.

0
 Pentru comiterea infracţiunii de fals informatic este necesar să existe un sistem informatic
funcţional, neputându-se lua în discuţie existenţa acestei infracţiuni în cazul inexistenţei unui
sistem informatic în funcţiune2. Această cerinţă preexistentă poate, în aparenţă, să pună în
discuţie opţiunea legiuitorului de reglementare a acestei infracţiuni în cadrul Titlului VI –
Infracţiuni de fals, capitolul III – Falsuri în înscrisuri, de vreme ce în Titlul II – Infracţiuni contra
patrimoniului, se regăseşte un capitol distinct, capitolul IV, destinat fraudelor comise prin
sisteme informatice şi mijloace de plată electronice. Obiectul juridic al infracţiunii de fals
informatic, rezultatul acesteia care se grefează pe încrederea publică în veridicitatea datelor
informatice sunt argumente care justifică necesitatea încadrării acestei infracţiuni drept o
infracţiune de fals. De altfel, datele necorespunzătoare adevărului trebuie să se subsumeze
scopului de a putea fi folosite în vederea producerii unei consecinţe juridice, scop întâlnit şi în
material infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

Cu toate acestea, situaţia premisă a infracţiunii poate conduce la dificultăţi de încadrare şi

la nevoia creării unor criterii clare de diferenţiere între infracţiunea de fals informatic de cea de
fraudă informatică sau de alte infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor
informatice. Unele din cerinţele esenţiale pentru existenţa infracţiunii de fals informatic, cum ar
fi săvârşirea faptei fără drept, datele necorespunzătoare adevărului care sunt rezultate din oricare
din acţiunile incriminate, fac o diferenţă clară faţă de alte infracţiuni.

Astfel, delimitarea clară de alte incriminări asemănătoare trebuie să aibă în vedere

prezenţa şi analiza unor cerinţe specifice infracţiunii de fals informatic.

Cele mai multe discuţii privesc raportul dintre infracţiunea de fals informatics şi cea de fraudă
informatică, putând exista confuzie între cele două incriminări sau,dimpotrivă, concurs, fiind
reţinută şi soluţia absorbiei falsului informatic în infracţiunea de fraudă informatică.

În aceste condiţii, dacă ne referim la infracţiunea de fraudă informatică, potrivit

dispoziţiilor art. 249 C.pen., aceasta constă în „introducerea, transmiterea, modificarea sau
ştergerea de date informatice,

2. G. Antoniu, T. Toader, V. Brutaru, Șt. Daneș, C. Duvac, I. Griga, I. Ifrim, Gh. Ivan, G. Paraschiv, I. Pascu, I. Rusu, M. Safta, I. Tanasescu, I.
Vasiu, Explicațiile noului Cod penal, vol. IV, Editura Universul Juridic, București, 2016, p. 548. Falsul informatic. Interferenţe şi conexiuni cu
alte infracţiuni 253

1
 restricţionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem
informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a
cauzat o pagubă unei persoane”.

Apreciem că cel mai important element care nu trebuie uitat şi nici neglijat priveşte
stabilirea clară a valorii sociale protejate în cazul celor două infracţiuni. Frauda informatică
reprezintă o infracţiune îndreptată împotriva patrimoniului, prin care se doreşte protejarea
„integrităţii datelor informatice, securităţii sistemelor informatice şi patrimoniului unei
persoane”3. De altfel, securitatea sistemelor informatice este inclusă în obiectul juridic al
infracţiunii şi în opinia altor specialişti4. Spre deosebire, infracţiunea de fals informatic urmăreşte
să protejeze încrederea publică în autenticitatea datelor informatice stocate într-un sistem
informatic. Este adevărat că modalităţile în care se poate comite elementul material al falsului
intelectual se regăsesc şi în elementul material al infracţiunii de fraudă informatică, însă această
împrejurare nu anulează valorile sociale diferite care sunt protejate prin cele două norme, care
sunt evidenţiate şi de reglementarea lor în alte grupe de infracţiuni şi care impun soluţia
concursului de infracţiuni pentru a asigura protejarea completă a valorilor sociale încălcate prin
săvârşirea faptei. De aceea, în doctrină 5
s-a apreciat că şi în situaţia în care sunt prezente
elemente comune celor 2 infracţiuni (o modalitate comună a elementului material, producerea
unei pagube, date necorespunzătoare adevărului, scopul obţinerii unui beneficiu), se menţine
soluţia concursului de infracţiuni, deoarece una este o infracţiune contra patrimoniului, iar
cealaltă o infracţiune de fals.

Producerea pagubei, ca rezultat evident şi anume precizat în textul normei de incriminare

a fraudei informatice este o diferenţă faţă de infracţiunea de fals informatic şi motivul pentru
care, în practica instanţelor, de cele mai multe ori, cele două infracţiuni sunt reţinute în concurs.
Astfel, s-a retinut 6 concurs de infracţiuni în cazul „introducerii fără drept de date informatice şi a
ataşării unei fotocopii a cărţii de identitate aparţinând altei persoane, precum şi a unui extras de
cont modificat, pe numele acesteia pe platformele online ale unor instituţii financiare nebancare,
rezultând date necorespunzătoare adevărului,

3. A. Boroi, Drept penal. Parte specială, Ed. 4, Editura C.H. Beck, București, 2019, p. 291.

4 T. Toader, Drept penal român. Partea specială, vol. I, Editura Universul Juridic,București, 2019, p. 331.

6 C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, op. cit., p. 389.

7 Judecătoria Ploiești, sentinţa penală 1117/2021

2
respectiv atribuirea în fals a identităţii martorului, în scopul de a obţine un beneficiu material,
respective contractarea unor împrumuturi în mod fraudulos, fiind cauzate pagube instituţiilor
financiare nebancare”.

S-a reţinut 7, de asemenea, concursul între cele 2 infracţiuni în cazul în care, în baza
aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a realizat introducerea fără drept de CNP-uri fictive aparţinând
unor persoane inexistente şi modificarea, fără drept, a bazei de date a Agenţiei Judeţene pentru
Plăţi şi Inspecţie Socială Maramureş, rezultând date necorespunzătoare adevărului şi, prin
utilizarea aceluiaşi sistem informatic, au fost desfăşurate „activităţi ilicite specific infracţiunii de
fraudă informatică, constând în acte materiale distincte de a introduce şi modifica date
informatice referitoare la programul privind alocaţia de stat pentru copii şi cel de indemnizaţie
pentru creşterea copilului minor, cu scopul de a obţine un beneficiu material”.

În practică sunt prezente şi soluţii argumentate în sensul absorbţiei infracţiunii de fals

informatic în infracţiunea de fraudă informatică cu argumentarea că infracţiunea de „fals
informatic este natural absorbită de infracţiunea de fraudă informatică, având în vedere că, în
speţă, scopul activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţi a fost obţinerea unui beneficiu
material. Pentru existenţa infracţiunii de fals informatic ar fi fost necesar ca fapta de a introduce,
modifica, şterge date informatice să fie comisă cu scopul ca aceste modificări, în sens larg, să fie
producătoare de consecinţe juridice, fără însă a se urmări în mod direct obţinerea unui beneficiu
material”8. Soluţia se regăseşte şi în doctrină 9, care apreciază că frauda informatică este o
infracţiune complexă ce absoarbe în conţinutul său infracţiunea de fals informatic.

Considerăm că, desi elementul material al infracţiunii de fals informatic se regăseşte,

parţial, în elementul material al infracţiunii de fraudă informatică şi se poate reţine şi prezenţa
celorlate cerinţe necesare existenţei falsului informatic, absorbţia acestei infracţiuni în
infracţiunea de fraudă informatică nu poate fi admisă. În obiectul juridic al infracţiunii de fraudă
informatică nu este inclusă protejarea încrederii publice – valoare socială ocrotită în cazul
falsului –, iar soluţia absorbţiei ar lipsi de sancţiune atingerea adusă acestei valori.

7. Tribunalul Maramureș, sentinţa 12/2015.

8. Curtea de Apel București, secţia a-II-a penală, decizia 1472 din 25 octombrie 2017.

9. N. Neagu, Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice – variante speciale ale infracțiunii de înșelăciune, Revista Română de Drept penal al afacerilor nr. 3/2019; V.
Dobrinoiu, N. Neagu, Drept penal. Partea specială, Editura Universul Juridic, București, 2012, p. 272.

3
 Dacă analizăm comparativ cele două reglementări, se poate observa că elementul material
al infracţiunii de fraudă informatică presupune şi împiedicarea în orice mod a funcţionării unui
sistem informatic, ceea ce subliniază încă o data că acţiunea făptuitorului vizează, în principal,
funcţionarea sistemului informatic, iar acţiunile care privesc datele informatice (introducerea,
transmiterea, modificarea sau ştergerea de date informatice, restricţionarea accesului la aceste
date) nu sunt comise fără drept, cerinţă precizată expres pentru existenţa falsului informatic.
Cerinţa producerii unei pagube nu este de natura infracţiunii de fals, însă cerinţa realizării fără
drept a oricăreia din acţiunile incriminate este esenţială pentru existenţa faptei. Însăşi urmarea
imediată a infracţiunii de fals informatic – datele necorespunzătoare adevărului – evidenţiază
obiectul juridic al acesteia, necesitatea protejării încrederii publice. De altfel, cele două elemente
– săvârşirea fără drept a acţiunii incriminate şi datele necorespunzătoare adevărului rezultate –
sunt, în mod constant evidenţiate în practică şi apreciate ca fiind definitorii pentru existenţa
infracţiunii de fals informatic. În cazul în care crearea unei pagini de facebook în a cărei
titulatură se foloseşte sigla unei societăţi completată cu o sintagmă cu conotaţie negativă, cu
scopul de a atenţiona pe ceilalţi în privinţa serviciilor neserioase oferite de firmă, s-a apreciat că
fapta nu este de natură a induce în eroare opinia publică, nu se realizează fără drept, deoarece
inculpatul nu şi-a însuşit paternitatea siglei şi nici nu are ca urmare date necorespunzătoare
adevărului, de vreme ce comentariile negative ale inculpatului erau urmarea neîndeplinirii
obligaţiilor contractuale de către firmă10. Lipsa acestor elemente din conţinutul faptei conduce la
concluzia neprevederii faptei în legea penală şi la soluţia achitării inculpatului. Trebuie reţinut şi
aspectul că ori de câte ori producerea pagubei este urmarea unei acţiuni de inducere în eroare
care nu are legătură cu datele informatice, soluţia concursului de infracţiuni între înşelăciune şi
fals informatic se reţine. În practică s-a reţinut 11
că în cazul postării unor anunţuri fictive pe
diferite site-uri de internet în numele unor societăţi comerciale ce ofereau locuri de muncă în
străinătate, anunţuri urmate de încheierea unor contracte de muncă false şi obţinerea unor
comisioane drept compensaţie pentru prelucrarea dosarului de angajare, soluţia priveşte reţinerea
concursului între înşelăciune şi fals informatic; s-a reţinut, de asemenea, aceeaşi soluţie, în cazul
inducerii în eroare a părţii vătămate prin postarea pe reţeaua de internet a unui anunţ privind
vânzarea unui tractor pe care inculpatul nu îl deţinea, având ca scop obţinerea de foloase
materiale în mod fraudulos şi prejudicierea părţii vătămate ca urmare imediată.

10. Curtea de Apel București, decizia nr. 1044/2017.

11. Curtea de Apel Timișoara, secţia penală, decizia nr. 744/A/2016; Tribunalul Olt, sentinţa penală nr. 284/2015.

4
 Având în vedere că frauda informatică fost privită ca o formă particulară de înşelăciune 12,
ca o variant specială a infracţiunii de înşelăciune 13, soluţia concursului falsului informatic cu
infracţiunea de înşelăciune trebuie menţinută şi în cazul în care paguba este urmarea unui alt tip
de înşelăciune – frauda informatică.

Şi în privinţa delimitării de infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic se poate

pune problema confuziei între cele 2 infracţiuni, dar în structura infracţiunii de fals informatic nu
este prevăzută condiţia accesării ilegale a sistemului informatic pentru a introduce, modifica sau
şterge, fără drept, date informatice sau pentru a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date,
ceea ce înseamnă că există posibilitatea comiterii falsului de o persoană autorizată să acceseze
sistemul. Recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat 14 subliniind că noţiunea „fără
drept” se raportează la datele informatice şi, prin urmare, la persoana care are dreptul de
dispoziţie asupra acestor date, ceea ce face o diferenţă evidentă de infracţiunea de acces ilegal la
un sistem informatic pentru care accesul este neautorizat. Mai mult, în cazul infracţiunii de fals
informatic, nu are loc o intervenţie asupra unui sistem infomatic, ci acţiunea făptuitorului vizează
şi se răsfrânge asupra datelor informatice, de aceea nu se poate vorbi de absorbţia infracţiunii de
acces ilegal la un sistem informatic în falsul informatic, ci de concursul între cele 2 infracţiuni15.

Considerăm că şi în această privinţă, soluţia concursului de infracţiuni poate fi

fundamentată pe diferenţa obiectului juridic al fiecărei incriminări din concurs, prin accesul
ilegal la un sistem informatic urmărindu-se „ocrotirea domiciliului informatic” 16, în timp ce la
infracţiunea de fals informatic este evidentă nesocotirea încrederii publice în autenticitatea
datelor informatice.

Discuţii pot să apară şi în legătură cu infracţiunea de alterare a integrităţii datelor

informatice, reglementată de dispoziţiile art. 362 C.pen şi care constă în „fapta de a modifica,
şterge sau deteriora date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date, fără drept”.

12. Curtea de Apel Alba Iulia, s. pen., dec. nr. 821 din 10 octombrie 2017.

13 N. Neagu, op. cit.

14 Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, RIL nr. 4/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 171 din 19 februarie 2021, „Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă
publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii
de fals informatic prevăzute în art. 325 din Codul penal, respective cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept și cea ca acţiunea de introducere a datelor
informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

15 Curtea de Apel Craiova, decizia nr. 827/2021.

17 I. Vasiu, L. Vasiu, Informatică juridică și drept informatic, Editura Albastra, Cluj, 2002, p. 166. 18 G. Antoniu, T. Toader ș.a, op. cit., p. 552.

5
 Pe lângă faptul că modificarea, ştergerea datelor informatice sau restricţionarea accesului
la acestea sunt întâlnite şi în elemental material al infracţiunii de fals informatic, toate aceste
acţiuni tipice infracţiunii prevăzute de art. 362 sunt realizate fără drept, cerinţă întâlnită şi în
elemental material al infracţiunii de fals informatic. Protecţia integrităţii datelor informatice se
realizează prin incriminarea faptei de alterare a integrităţii datelor informatice, iar în situaţia în
care acţiunile sunt săvârşite în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe
juridice, infracţiunea prevăzută de art. 362 C.pen. este absorbită în falsul informatic18, reţinându-
se doar această din urmă infracţiune. În cazul în care făptuitorul nu şi-a propus să utilizeze datele
necorespunzătoare adevărului în vederea producerii unei consecinţe juridice, lipsind scopul
caracteristic falsului informatic, se va reţine infracţiunea de alterare a integrităţii datelor
informatice.

În concluzie, infracţiunea de fals informatic reprezintă o incriminaredistinctă, cu

elemente particulare ce o diferenţiează de alte incriminări asemănătoare, ce presupune protecţia
unei valori sociale bine evidenţiată, iar soluţia reţinerii în concurs cu infracţiunile menţionate
anterior este justificată de argumente atât doctrinare, cât şi practice.

ASPECTE PRACTICE:

Pe rol fiind soluționarea cauze i penale privind pe  inculpatul M_____ I____, fiul lui
A________ și G_______, născut la data de 13.05.1989, în localitatea Răcari, jud. Dâmbovița,
CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în orașul T___, _________________________ , trimis în
judecată pentru infr. prev. de art. 325 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. și art. 249 C.p. cu aplic. art.
35 al. 1 C.p., ambele cu aplic. art. 38 al. 1 C.p.

La  apelul nominal  făcut  în ședință  publică  a  răspuns  inculpatul M_____  I____ personal și 
asistat de  apărător ales – avocat   Teodo_____ C_____, lipsind persoana  vătămată   B____
G___.

Procedura , legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei   după care P___________ explică inculpatului în ce constă
învinuirea ce i se aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio
declarație, cu precizarea  că dacă  refuză  nu  va  suferi nicio  consecință nefavorabilă, atrăgându-
i atenția că  dacă  înțelege să dea  declarație, ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

De asemenea, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să

aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor

6
prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la
cunoștință că în această  situație limitele de  pedeapsă  se reduc  cu  o  treime.

Inculpatul declară că  are  cunoștință de  învinuirea ce  i se  aduce prin actul de sesizare și
că înțelege să se judece  pe  procedura  simplificată, respectiv recunoaște  în totalitate învinuirea
ce  i se  aduce.

Instanța procedează la ascultarea inculpatului,  conform prevederilor art. 375  alin. 1 Cod
procedură penală,  declarația acestuia fiind  consemnată în scris  și  atașată  la  dosar.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea cererii  în sensul ca  judecata  să aibă  loc  în
condițiile  prev. de art. 374 alin.4 C.p.p., privind procedura recunoașterii vinovăției.

Procurorul, având cuvântul, solicită admiterea cererii inculpatului prin care solicită ca
judecata  să se  desfășoare conform procedurii  în cazul recunoașterii  vinovăției.

Tribunalul admite cererea formulată de inculpat privind desfășurarea  judecății în proc

edura recunoașterii  vinovăției  și numai pe baza probelor administrate în cursul  urmăririi 
penale. 

În continuare, președintele întreabă inculpatul dacă propune administrarea probei cu 

înscrisuri.

Apărătorul inculpatului arată că înțelege  să se  folosească de proba cu înscrisuri în

circumstanțiere personală, sens în c are depune la dosar un borderou cu acestea, respectiv 
declarație notarială privind  stingerea  laturii  civile a  procesului penal și un act  adițional  la 
contractul de muncă al  inculpatului.

Tribunalul încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere personală , o constată

administrată și, nemaifiind cereri prealabile sau alte  chestiuni de  discutat,  constată terminată 
cercetarea  judecătorească și acordă cuvântul pe  fondul cauzei.

Procurorul , având  în vedere  declarația  inculpatului de  recunoaștere a vinovăției,

solicită  să se  dispună  condamnarea   acestuia  pentru  săvârșirea infr. prev. de art. 325 C.p. cu
aplic. art. 35 al. 1 C.p. și art. 249 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., ambele cu aplic. art. 38 al. 1
C.p. , urmând ca  în ceea  ce  privește mijloacele materiale de  probă să se  dispună  confiscarea 
acestora, fiind  bunuri  folosite la săvârșirea infracțiunilor , să se mențină sechestrul asigurător
instituit asupra  autoturismului marca FORD FIESTA, dispusă de  procuror  prin ordonanța nr.
153 D/P/2016 din data de 20.06.2018, în vederea  garantării execu tării  cheltuielilor  judiciare,
să se  constate achitat  prejudiciul  și să  fie  obligat la  plata  cheltuielilor  judiciare din faza   de 
urmărire   penală și  la  fond.

Avocatul Teodo_____ C_____, pentru inculpat, având cuvântul, solicită  să se  facă 

aplicarea  dispozițiilor  art. 396  alin. 10 Cod  procedură penală,  având  în vedere că  inculpatul

7
a  recunoscut în totalitate  săvârșirea  infracțiunilor  pentru care a  fost cercetat și trimis  în
judecată și nu a  contestat  probele  administrate  în faza  de  urmărire  penală.

La  individualizarea  judiciară  a  pedepsei   și în vederea  stabilirii modalității de

executare,  solicită să  se  aibă în vedere că inculpatul este la prima  abatere, este integrat  social,
fiind  angajat c u  contract de  muncă, a  acoperit  prejudiciul, a  recunoscut fapta și a  colaborat
cu organele de  cercetare  penală.

Astfel, solicită să se  dispună  suspendarea  sub  supraveghere a  executării pedepsei, în

condițiile  prev. de  art.91  Cod  penal.

În ceea  ce  privește  sechestrul asigurător ,  lasă  la  aprecierea  instanței,  cu precizarea 
că  inculpatul este  solvabil, având  un loc de muncă stabil.

Inculpatul  M_____  I____, în ultimul  cuvânt, arată că regretă  faptele .

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei penale de  față, deliberând constată următoarele:

              Prin  rechizitoriul nr. 153D/P/2016  din data de  06.08.2018,  Parchetul  de pe lângă
Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Vâlce a, a dispus trimiterea  în judecată  sub  control
judiciar a  inculpatului M_____ I____ pentru  săvârșirea  în concurs  real a  infracțiunilor de 
fals  informatic  și fraudă informatică, prev. de art. 325 C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. și art. 249
C.p. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p., ambele cu aplic. art. 38 al. 1 C.p.

În  esență,   inculpatul  M_____  I____   a  fost acuzat de  faptul că la datele
de 06.10.2015, 20.10.2015, 23.10.2015, 06.12.2015 a introdus pe o pagină de Facebook falsă,
având ID-ul G___ P_____, cu o dată de naștere falsă, creată în anul 2013, fără să aibă 
permisiunea, din partea persoanei fizice respective și, de asemenea, încălcând normele de
protocol specificate de platforma de socializare, imagini cu G___ P_____ și un slogan , „ G___
P_____ recomandă ” prezentând denaturat informația că respectiva promovează produsele
arătate în imaginea respectivă, în scopul de a determina reprezentantul firmei ce comercializa
aceste produse să remunereze actul de reclamă prin sprijinirea financiară a u nor cazuri sociale,
lucru pe care ace sta l-a și făcut în mod repetat.

De asemenea, la data de 31.10.2015 pe Messenger-ul aferent paginii de Facebook creată,

a introdus imaginea unei minore prezentată ca fiind bolnavă de cancer, pentru care  solicitase
persoanei vătămate G___ B____ un Samsung Ga laxy trimis de acesta anterior, iar la data
de 25.07.2016 pe Messenger-ul aferent paginii de Facebook creată, a introdus imaginea unei alte
minore prezentată ca având afecțiuni grave pentru care i-a solicitat persoanei văt ămate G___
B____ un iPhone 6 S.

8
 La datele de 17.05.2016, 28.07.2016 , 03.08.2016 , 23.08.2016, 05.09.2016 , 21.09.2016,
01.11.2016 , a utilizat profilul Ginei P_____, prin  Messenger-ul aferent paginii de Facebook 
creată, pentru a-i solicita persoanei vătămate G___ B____ diverse sume de bani ca și ajutor
pentru un bătrân, transferuri realizate de cel din urmă, în contul lui M_____ I____ prezentat ca și
nepot al destinatarului, având codul IBAN RO40BTRLRONCRTxxxxxxxxxx .

Cauza  a  fost  înregistrată  pe  rolul  Tribunalului V_____  la data de  08.08.2018 .

Prin încheierea  nr. 127  din 13 august  2018,  rămasă definitivă prin necontestare,
judecătorul de  cameră preliminară, în baza  art. 348 rap. la  art. 207  alin. 5  Cod procedură
penală a  dispus  revocarea  măsurii  preventive a controlului  judiciar luată față de  inculpat  prin
Ordonanța  nr. 153D/P/2016  din data de 21.06.2018   de  către  procuror.

Prin încheierea  nr. 138  din 05.09.218, pronunțată de jude cătorul  de  cameră
preliminară, în baza art. 346  alin. 1 C.p.p,. s-a  constatat  legalitatea sesizării  instanței, a 
administrării  probelor  și a  efectuării  actelor de  urmărire penală și  s-a  dispus  începerea 
judecății.

Prin declarația  notarială   autentificată  sub nr. 940 din 30 iulie  2018, persoana  vătămată
B____ G___  a   arătat  că   s-a  împăcat  cu  inculpatul M_____  I____  și  conform înțelegerii, a 
primit  de  la  acesta  suma de  10.000  lei  declarând  că nu mai  are  alte  pretenții de  natură
penală sau  civilă față de  acesta.

La  primul termen de  judecată din 24  octombrie  2018,  inculpatul  a  declarat  că  
recunoaște în  totalitate  comiterea faptelor de  care este  acuzat,  că nu  contestă  probele 
administrate  în  cursul urmăririi  penale și că  solicită  ca  judecata  să  aibă  loc în procedura
simplificată , iar  în eventualitatea  pronunțării unei  soluții de  condamnare , este de  acord  să
presteze  o muncă neremunerată în  folosul  comunității în cadrul Primăriei orașului T___,
județul D âmbovița.

Fiind  îndeplinite  condițiile  prevăzute de  art. 374- 377 Cod procedură penală,  instanța
a  admis cererea  formulată de  inculpat.

În circumstanțiere a  solicitat  proba  cu înscrisuri, sens în care a  depus  la  dosar  actul
adițional nr. xxxxx din 25.10. 2017 la   contractul de  muncă nr. xxxxx  înc heiat cu
__________________ SRL.

Analizând  actele  și  lucrările  dosarului de  urmărire  penală,   declarația  inculpatului  
dată în  conformitate  cu  art. 375  C.p.p. și art. 377 C.p.p., instanța  reține  următoarea  situație
de  fapt:

La data de 13.10.2016, organele de urmărire penală ale D_____-BT V_____ au fost

sesizate de persoana vătămată B____ G___ (CNP xxxxxxxxxxxxx) cu privire la  faptul că
începând cu luna septembrie a anului 2014 și până în anul 2 016, urmare creării, de către autori
necunoscuți, a unui cont de Facebook ce conținea date necorespunzătoare adevărului, respectiv
9
ce părea că-i aparține unei persoane publice, G___ P_____,  în scopul de a o determina să vireze
bani, a fost prejudiciată ma terial cu suma de 22.350 lei, recuperată parțial (10.000 de lei).

Faptele s-au derulat după cum urmează:

Astfel cum rezultă din informațiile publice, paginile administrate de patforma de

socializare Facebook, aparținând unor persoane cunoscute au devenit un punct de atracție în
special pentru fanii acestora dar și pentru curioși.

Vizualizarea unor asemenea pagini, comentariile făcute la postările titularilor lor și

totodată, propagarea informațiilor pe care le conțin către alte persoane reprezintă modalități în
care vizitatorii paginilor respective au convingerea că au o legătură cu cei ce li se adresează.

Cu toate acestea, efectul comunicării unor date din viața susnumitelor asupra publicului
lor, al cărui procent este relevat de numărul de  accesări, s-a manifestat și în sens negativ,
constând în aceea  că  unii din cei ce le vizualizau au înțeles le manipuleze imaginea și  numele 
( prin crearea unor conturi false  ca și imitații ale paginilor reale) pentru a-i determina pe cei cu
care intrau în contact să le trimită bani, sau bunuri.

Un asemenea impact negativ a avut și pagina de Facebook aparținând Ginei P_____ care
la scurt timp după ce a fost cunoscută de inculpatul M_____ I____, a devenit izvor de inspirație
pentru crearea, de către acesta, a  unei pagini similare / 1

În conformitate cu art. 325 C.p. ( Falsul informatic)

Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a
restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în
scopu l de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se
pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani .

Totodată, potrivit teoriei judiciare (Codul Penal-Comentarii pe articole-G.Bodoroncea, V.

C______ ș.a.) elementul material al infracțiunii de fals informatic se realizează prin introducere
de date informatice „ ( acele date nu existau în mediul informatic sau sistemul de stocare înainte
de intervenția autorului infracțiunii )”. (…) Acestor modalități normative le este atașată cerința
esențială de a fi realizate fără drept. Noțiunea este definită de art. 35 alin. 2 din Legea nr.
161/2003 ( acționează fără drept persoana  care se află în una din următoarele situații: a) nu este
autorizată, în temeiul legii sau al unui contract; b)depășește limitele autorizării; c) nu are
permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a
folosi, administra sau controla un sistem informatic ori  de a desfășura cercetări științifice sau de
a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic). În cazul falsului informatic noțiunea
fără drept  reprezintă un element de tipicitate, iar nu unul de antijuridicitate/cauză justificativă
exercitarea unui drept ori consimțământul persoanei vătămate ( art. 21, 22 C.pen).

Astfel, după realizarea noii pagini, având ID-ul G___ P_____, cu o dată de naștere falsă, 
creată în anul 2013, fără să aibă  permisiunea, din partea persoanei fizice respective și, de
10
asemenea, încălcând normele de protocol specificate de platforma de socializare, M_____ I____ 
s-a comportat ca un adevărat titular al acesteia introducând, prin intermediul său, imagini cu
G___ P_____.

Scopul său era de a fani ai lui G___ P_____, ale cărei date le folosise, în vederea
determinării acestora la plata unor sume de bani. Și intenția sa a fost materializată,  o primă
persoană care l-a contactat fiind persoana vătămată, G___ B____ care , pe toată durata
corespondenței, a avut convingerea că vorbește cu o vedetă, discuțiile dintre cei doi derulându-se
după cum urmează:

 Pentru început, autorul a propus să facă publice pe contul fals, produsele comercializate
de persoana vătămată, sens în care a introdus pe acest cont, în mod repetat și în baza aceleiași
rezoluții infracționale, date informatice constând în imagini cu G___ P_____ și  un slogan,
„ G___ P_____ recomandă ”;

Prezenta astfel denaturat informația că G___ P_____ promovează produsele arătate în

imaginea respectivă, în scopul de a determina reprezentantul firmei ce comercializa aceste
produse să remunereze actul de reclamă prin sprijinirea financiară a unor cazuri sociale;

Avea convingerea că persoana G___ P_____ nu ar fi putut afla ce se întâmplă deoarece îi

blocase accesul la pagina falsă; / 2  

Datele informatice descri se mai sus, au fost astfel introduse la datele de 06.10.2015,
20.10.2015, 23.10.2015, 06.12.2015.

În conformitate cu art. 249 C.p. (frauda informatică)

Introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la

aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a
obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane,
se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Totodată, potrivit teoriei judiciare (Codul Penal-Comentarii pe articole-G.Bodoroncea, V.

C______ ș.a.) în opinia unor autori „ frauda informatică nu este o normă specială în raport cu
falsul informatic, fiind posibilă reținerea în concurs între cele două infracțiuni ”.

Referitor la această faptă, pregătirea, de către autor, a terenului în sensul că deja

demonstrase persoanei vătămate demersurile pe care le făcuse pentru a-i promova produsele, i-a
facilitat celui dintât calea spre solicitarea sumelor de bani de care avea nevoie și pe care le
justifica ca fiind acțiuni umanitare ce aveau nevoie de suținători.

În acest context, la intervale de timp diferite dar în baza aceleiași rezoluții infracționale,
fie a utilizat profilul Ginei P_____, prin  Messenger-ul aferent paginii de Facebook  creată,
pentru a-i cere persoanei vătămate G___ B____ diverse sume de bani ca și ajutor pentru un
bătrân, transferuri realizate de cel din urmă, în contul lui M_____ I____ pr ezentat ca și nepot al
11
destinatarului, având codul IBAN RO40BTRLRONCRTxxxxxxxxxx fie prin  Messenger-ul
aferent paginii de Facebook  creată  a introdus imaginea unor minore prezentate ca fiind bolnave
pentru care a cerut diverse produse .

Datele identificate ca acte materiale de fraudă informatică sunt  31.10.2015, 17.05.2016,

25.07.2016 , 28.07.2016 , 03.08.2016 , 23.08.2016, 05.09.2016 , 21.09.2016,
01.11.2016 prejudiciul creat prin această faptă, inițiată la data de 18.12.2013 ( când a deschis
contul bancar ),  fiind în cuantum de 22.350 lei.

Persoana vătămată nu a avut nicio suspiciune și astfel, în mod periodic ( lunar sau o dată
la două luni- astfel cum rezultă din declarația sa, declarația inculpatului / 1 , extrasul contului
unde trimitea banii și din documentul de transport ) i-a trimis în perioada 2013-2016 bani și alte
bunuri ( telefon, produse de curățenie) , prejudiciul creat prin această faptă, inițiată la data de
18.12.2013 ( când a deschis contul bancar ),  fiind stabilit în cuantum de  22.350 lei.

Actele materiale frauduloase  și-ar fi urmat cursul dacă persoana vătămată G___ B____
nu s-ar fi întâlnit cu G___ P_____ în București aflând astfel realitatea, care consta printre altele
că respectiva nici nu-l cunoștea recomandându-i totodată să meargă la poliție.

În situația arătată victima, ce a formulat plângere,  a depus atât dovada transferurilor

bănești efectuate cât și date informatice constând, printre altele în corespondența electronică
purtată cu autorul, precizând că acesta l-a contactat pentru un alt transfer chiar în luna noiembrie
a anului 2016.

A comunicat totodată postul telefonic menționat în corespondența sa cu susnumitul,

respectiv xxxxxxxxxxxx.

În vederea stabilirii situației de fapt și a identității autorului au fost solicitate instanței de

judecată autorizări privind obținerea datelor privind tranzacțiile financiare efectuate de
destinatarul banilor, privind obținerea de la furnizorii de rețele publice de comunicații electronice
și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului a datelor de trafic și
localizare referitoare la postul telefonic cu nr. xxxxxxxxxxxx și nu în ultimul rând privind
supravegherea tehnică a persoanei necunoscute, utilizatoarea acestuia.

Exploatarea datelor relevate de punerea în aplicare a hotărârilor pronunțate și nu în

ultimul rând a celor puse la dispoziție de persoana vătămată (și care prin Ordonanțele cu nr. 153
D/P/2016 din datele de 31.10.2016 și 08.11.2016 au fost admise ca probe)  au condus la
stabilirea locației utilizatorului său și totodată la aflarea identității acestuia.

În același context a fost realizată legătura dintre posturile telefonice pe care le-a utilizat în
activitatea delictuoasă și persoana sa.

Nu în ultimul rând, în urma percheziției domiciliare efectuată la imobilul ocupat de autor

la data de 21.06.2018 a fost identificat un telefon marca Samsung Galaxy cu
__________  xxxxxxxxxxxxxx
12
 De asemenea, la imobilul pe care îl ocupa au fost identificate și un număr de 18
(optsprezece) cartușe de țigări marca LM red label ( produse accizabile supuse marcării )
nemarcate.

În concret, în sarcina inculpatului M_____ I____ se rețin următoarele :

- la datele de 06.10.2015, 20.10.2015, 23.10.2015, 06.12.2015 a introdus pe o pagină de

Facebook falsă, având ID-ul G___ P_____, cu o dată de naștere falsă, creată în anul 2013, fără să
aibă  permisiunea, din partea persoanei fizice respective și, de asemenea, încălcând normele de
protocol specificate de platforma de socializare, imagini cu G___ P_____ și un slogan , „ G___
P_____ recomandă ” prezentând denaturat informația că respectiva promovează produsele
arătate în imaginea respectivă, în scopul de a determina reprezentantul firmei ce comercializa
aceste produse să remunereze actul de reclamă prin sprijinirea financiară a unor cazuri sociale,
lucru pe care acesta l-a și făcut în mod repetat;

- la data de 31.10.2015 pe Messenger-ul aferent paginii de Facebook creată, a introdus

imaginea unei minore prezentată ca fiind bolnavă de cancer, pentru care  solicitase persoanei
vătămate G___ B____ un Samsung Galaxy trimis de acesta anterior;

- la data de 25.07.2016 pe Messenger-ul aferent paginii de Facebook creată, a introdus

imaginea unei alte minore prezentată ca având afecțiuni grave pentru care i-a solicitat persoanei
vătămate G___ B____ un iPhone 6 S; 

- la datele de 17.05.2016, 28.07.2016 , 03.08.2016 , 23.08.2016, 05.09.2016 , 21.09.2016,

01.11.2016 , a utilizat profilul Ginei P_____, prin  Messenger-ul aferent paginii de Facebook 
creată, pentru a-i solicita persoanei vătămate G___ B____ diverse sume de bani ca și ajutor
pentru un bătrân, transferuri realizate de cel din urmă, în contul lui M_____ I____ prezentat ca și
nepot al destinatarului, având codul IBAN RO40BTRLRONCRTxxxxxxxxxx;

Prejudiciu creat prin această faptă, inițiată la data de 18.12.2013 ( când a deschis contul
bancar ),  este stabilit în cuantum de  22.350 lei. La data de 30.07.2018, între persoana vătămată
G___ B____ și autor s-a încheiat actul notarial cu nr. 940/2018 prin care cel dintâi și-a exprimat
voința, printre altele, de a nu mai avea nicio pretenție civilă față de inculpat.

Situația de  fapt    descrisă în rechizitoriu și  prezentată anterior,   privind  inducerea  în
eroare a  persoanei  vătămate  rezultă  din  ansamblul    următoarelor  mijloace de  probă:

- declarațiile  persoanei vătămate G___ B____;

- datele informatice/înscrisuri depuse la dosar de persoana vătămată ( admise ca

probe prin Ordonanțele cu nr. 153 D/P/2016 din datele de 31.10.2016 și 08.11.2016) ce relevă
momentele comiterii infracțiunilor de fals informatic, fraudă informatică, dovada pagubelor
create;

-  declarația inculpatului, care a recunoscut și regretat fapta reținută în sarcina sa

13
 - percheziția domiciliară - în procesul verbal întocmit la data de 21.06.2018 s-a menționat
aspectul că în imobil a fost identificat, printre altele, aparatul telefonic în care fuseseră introduse
cartele telefonice folosite la fraudare;

- punerea în aplicare a măsurilor de acces în sistem informatic ce au relevat printre altele

împrejurarea că inculpatul crease  conturi false și ale altor persoane .

    Această  situație de  fapt a  fost recunoscută de  inculpat, urmând ca  instanța  să  rețină 
că în drept, faptele  inculpatului  de a introduce , modifica sau  șterge  fără  drept  date 
informatice  ori de a  restricționa  fără  drept accesul la  aceste date, rezultând  date 
necorespunzătoare  adevărului, în scopul de a  obține  un beneficiu material pentru  sine sau 
pentru altul, cauzând  o pagubă persoanei vătămate , în trunește  elementele  constitutive  ale 
infracțiunilor  pentru care  s-a  dispus  trimiterea sa  în judecată, respectiv   art. 325 Cod  penal 
cu aplic. art. 35  alin. 1 C.pen. și art. 249 C.pen. cu aplic. art. 35  alin. 1 C.pen.

Constatând  îndeplinite  condițiile   răspunderii penale  prev. de art. 396  alin.2  Cod 
procedură penală, deoarece  instanța  constată  dincolo de  orice  îndoială rezonabilă   că faptele 
există, constituie  infracțiuni  și au  fost  săvârșite de  inculpat, va  dispune  condamnarea 
acestuia la  câte  o pedeapsă cu închisoarea, având  în vedere  limitele  textelor de  lege 
incriminatoare.

La individualizarea  judiciară a  pedepselor   principale  ce se  vor  aplica  inculpatului, 

se  va  avea  în vedere limitele de  pedeapsă  prevăzute de  textele legale , reduse  cu 1/3  prin
aplicarea  disp. art. 396  alin. 10 Cod  procedură penală,.

De asemenea, instanța  va  avea  în vedere  toate celelalte  date  care  particularizează
atât  faptele  comise, cât  și persoana  inculpatului, respectiv criteriile  generale  prev. de art. 74
Cod  penal și  anume  împrejurările  i  modul de  comitere  a  infracțiunii, precum și mijloacele 
folosite, starea de  pericol creată  pentru  valoarea  ocrotită, natura  și gravitatea  rezultatului 
produs , motivul săvârșirii  infracțiunii și scopul urmărit,  conduita  după  săvârșirea  infracțiunii
și  în  cursul  procesului  penal,  nivelul de  educație, vârsta, starea de  sănătate,  situația familială
și  socială  și  va  ține seama de  gradul de  pericol  social generic  și  concret  al faptelor 
săvârșite, împrejurarea  că acestea  prezintă   un grad  ridicat de  pericol, determinat de  modul în
care a  conceput  și realizat în concret  acțiunile  ce  constituie  elementul material al acestor 
infracțiuni, pe de  o parte, iar pe de  altă parte  de  lipsa  antecedentelor  penale  ale  inculpatului
de  conduita  procesuală manifestată în  cursul judecății, de  recunoașterea  comiterii faptelor, de
vârsta  inculpatului și de faptul c ă are  un loc de  muncă.

În raport de  aceste  împrejurări, instanța va  dispune  condamnarea  inculpatului  la  câte 
o pedeapsă  cu închisoarea  de  1  an și   de 1  an și  6  luni.

În baza  art. 39  alin. 1  lit. b rap. la  art. 38  alin. 1  din Codul penal,  va  contopi aceste  pedepse 
și va  dispune ca  inculpatul M_____  I____  să execute  pedeapsa  cea mai grea de 1  an și 6 

14
luni închisoare, la  care se  adaugă  sporul obligatoriu de  1/3, urmând  ca  inculpatul să
execute  pedeapsa rezultantă de  1  an și 10 luni închisoare .

În baza art. 67  alin. 1  Cod  penal, se va  aplica inculpatului  pedeapsa  complementară 
privind  interzicerea  exercitării  drepturilor prev. de art.  66  alin. 1  lit. a  și b Cod  penal, pe  o
perioadă de  2  ani, după executarea  pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 Cod  penal, se  va  aplica inculpatului, pe  durata executării
pedepsei închisorii, pedeapsa  accesorie  a  interzicerii  exercitării  drepturilor  prev. de art. 66
alin. 1 lit. a  și b Cod penal.

În ceea  ce  privește  modalitatea de executare a  pedepsei, se  apreciază că, scopul 
educativ – preventiv  al acesteia  poate  fi  atins  și  fără executare  în regim de  detenție.

Prin urmare, se  va  dispune  suspendarea executării pedepsei  sub  supraveghere  în
condițiile  art.  91- 92 Cod penal.

Se va  pune  în vedere  inculpatului, ca  pe  durata  termenului de  supraveghere  să
respecte  obligațiile  și  măsurile  prev. de art. 93  alin. 1,2  Cod  penal.

Se  va  stabili ca  organ de  supraveghere  Serviciul de  Probațiune  Dâmbovița.

Se va  atrage  atenția  inculpatului asupra   revocării  suspendării  sub supraveghere  a 

executării  pedepsei.

În condițiile art. 93  alin. 3 C.pen., inculpatul  va  fi  obligat  să presteze  o muncă
neremunerată la Primăria   orașului T___, județul Dâmbovița.

 Se va  constata  reparat prejudiciul cauzat  persoanei  vătămate B____ G___  cu  domiciliul în 
_______________________________________________,  conform declarației notariale.

În baza  art. 112  alin. 1  lit. b Cod  penal, se va  dispune confiscarea următoarelor bunuri 
folosite de  inculpat  la  săvârșirea  infracțiunilor:

        - tabletă marca EVOTAB DUO;

        - telefon marca Samsung Galaxy S III  cu __________ xxxxxxxxxxxxxx/4;

        -  cartelă Vodafone cu seria xxxxxxxxxxxx9037385;

        - un card de memorie micro SD, capacitate 4 Gb, marca Kingstom .

În  baza art. 249 Cod  procedură penală, se va menține măsura sechestrului asigurător 
instituit  asupra  autoturismului marca FORD FIESTA, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, 
dispusă de  procuror  prin ordonanța nr. 153 D/P/2016 din data de 20.06.2018, în vederea 
garantării executării  cheltuielilor  judiciare.

15
Văzând și disp. art. 274 alin. 1 C. proc. pen. ;

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE  LEGII HOTARAȘTE :

În  baza  art. 396  alin.2  Cod  penal;

Condamnă inculpatul M_____  I____, fiul lui A________ și G_______, născut la data de
13.05.1989, în localitatea Răcari, jud. Dâmbovița, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în orașul
T___, _________________________ , la  pedeapsa de:

- 1 an închisoare  pentru  săvârșirea  infracțiunii de  fals  informatic în formă continuată,

prevăzută și pedepsită de art. 325 Cod  penal, cu  aplicarea  art. 35  alin. 1 Cod penal și art. 396 
alin.10 Cod  procedură penală.

           Condamnă pe  același inculpat la pedeapsa  de :

- 1  an și 6  luni închisoare  pentru  săvârșirea  infracțiunii de  fraudă informatică, în  formă
continuată, prevăzută și pedepsită de art. 249 Cod penal  cu  aplicarea  art. 35  alin. 1 Cod penal
și art. 396  alin. 10 Cod  procedură penală.

În baza  art. 39  alin. 1  lit. b rap. la  art. 38  alin. 1  din Codul penal;

Dispune ca  inculpatul M_____  I____  să execute  pedeapsa  cea mai grea de 1  an și 6  luni
închisoare, la  care se  adaugă  sporul obligatoriu de  1/3, urmând  ca  inculpatul să
execute  pedeapsa rezultantă de  1  an și 10 luni închisoare .

În baza  art. 65  alin. 1 Cod  penal,  aplică inculpatului, pe  durata executării pedepsei închisorii,
pedeapsa  accesorie  a  interzicerii  exercitării  drepturilor  prev. de art. 66 alin. 1 lit. a  și b Cod
penal.

În baza art. 91 Cod penal;

Dispune  suspendarea  sub  supraveghere a executării pedepsei  aplicată  inculpatului  pe  o

perioadă de 2  ani, termen de  supraveghere  stabilit  conform  disp. art. 92 Cod  penal, socotit de 
la data  rămânerii definitive a  prezentei sentințe.

În baza art. 93 alin.1 Cod penal;

Obligă inculpatul  ca  pe  durata  termenului de  supraveghere să  respecte  următoarele  măsuri
de  supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

16
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de

existență.

În baza art. 93 alin.2 lit. d Cod penal;

Obligă inculpatul  să nu  părăsească teritoriul României  fără acordul instanței.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal;

Obligă inculpatul ca  pe  durata termenului de  supraveghere  să presteze  o muncă neremunerată
în folosul  comunității, în cadrul Primăriei orașului T___, județul Dâmbovița, pe  o  perioadă de
80  de  zile.

În baza  art. 404 Cod procedură penală;

Atrage  atenția inculpatului  asupra consecințelor  nerespectării   dispozițiilor  art. 96  Cod penal
privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în situația în care pe
parcursul termenului de supraveghere, inculpatul, cu rea-credință, nu respectă măsurile de
supraveghere sau nu execută obligațiile impuse precum și asupra art. 97 Cod penal privind
anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Constată reparat prejudiciul cauzat  persoanei  vătămate B____ G___  cu  domiciliul în  comuna
Vlădești, _____________________________.

În baza  art. 112  alin. 1  lit. b Cod  penal;

Dispune  confiscarea următoarelor bunuri  folosite de  inculpat  la  săvârșirea  infracțiunilor:

        - tabletă marca EVOTAB DUO;

        - telefon marca Samsung Galaxy S III  cu __________ xxxxxxxxxxxxxx/4;

        -  cartelă Vodafone cu seria xxxxxxxxxxxx9037385;

        - un card de memorie micro SD, capacitate 4 Gb, marca Kingstom .

         În  baza art. 249 Cod  procedură penală, menține măsura  sechestrului asigurător  instituit 
asupra  autoturismului marca FORD FIESTA, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX,  dispusă
de  procuror  prin ordonanța nr. 153 D/P/2016 din data de 20.06.2018, în vederea  garantării
executării  cheltuielilor  judiciare.

În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. obligă inculpatul la plata sumei de  1700 lei, cheltuieli
judiciare  către  stat.

17
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.

Pronunțată în ședința publică, astăzi  24  octombrie   2018.

Bibliografie

- Antoniu G., Toader T., Brutaru V., Daneş Şt., Duvac C., Griga I., Ifrim I., Ivan Gh.,
Paraschiv

G., Pascu I., Rusu I., Safta M., Tanasescu I., Vasiu I., Explicaţiile noului Cod penal, vol. IV,

Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2016

- Boroi A., Drept penal. Parte specială, Ed. 4, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2019
- Dobrinoiu V., Neagu N., Drept penal. Partea specială, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2012
- Neagu N., Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice –
variante speciale ale infracţiunii de înşelăciune?, Revista Română de Drept penal al
afacerilor nr.3/2019
- Rotaru C., Trandafir A.-R., Cioclei V., Drept penal. Partea specială II, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2016
- Toader T., Drept penal român. Partea specială, vol. I, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2019
- Vasiu I., Vasiu L., Informatică juridică şi drept informatic, Editura Albastra, Cluj, 2002

18