Accesul ilegal la un sistem informatic – art. 360 NCP
Infractiunea era prevazuta si in Legea 161/2003 (criminalitatea informatica). NCP, in art. 180 si 181, arata ce inseamna sistem informatic si date informatice, insa nu au mai fost preluate din vechea reglementare definitiile care explicau sintagma „fara drept” (sau ilegal, neautorizat). In art. 181 sistem informatic este orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate in relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic. La aceasta infractiune, accesul ilegal se pedepseste mult mai diminuat, avandu-se in vedere si restul pedepselor la celelalte infractiuni. Pentru a se intelege explicatia cu privire la ilegal, neautorizat sau fara drept, a se vedea Legea 161/2003, care a preluat textul Conventiei CE, asupra criminalitatii informatice, de la Budapesta, din 2001. Persoanele actioneaza fara drept cand: - nu este autorizata in temeiul legii sau a unui contract, - depaseste limitele autorizarii, - nu are permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic. Accesul ilegal – in realitate avem de a face cu un acces intr-un sistem informatic. Potrivit art. 360 NCP, avem o varianta tip, conform alin. 1, si doua variante agravante, in alin. 2 si 3. Obiectul infractiunii Obiectul juridic generic (de grup) – valoarea sociala ocrotita, numita sistem informatic, si relatiile sociale care iau nastere prin utilizarea acestui sistem. Obiectul juridic special – protejeaza proprietarul, detinatorul sau utilizatorul de drept al sistemului informatic, cu privire la datele informatice pe care le detine. Obiectul material – acele entitati materiale ce compun sistemul informatic (calculatoare, retele, echipamente periferice, programe, aplicatii, baze de date, etc.), precum si datele informatice spre care se indreapta atentia faptuitorului. Subiectii infractiunii Subiectul activ – orice persoana, responsabila penal, fara a se prevedea o calitate speciala a acesteia. Participatia penala – posibila sub toate formele. Subiectul pasiv special – persoana fizica sau juridica, proprietara sau detinatoare de drept a sistemului informatic accesat ilegal sau a datelor informatice vizate. Latura obiectiva Elementul material – se realizeaza prin accesul fara drept la un sistem informatic – accesul inseamna intrarea in tot sau in parte in sistemul informatic, ceea ce presupune o interactiune a faptuitorului cu tehnica de calcul vizata, prin intermediul echipamentelor sau a diverselor componente ale sistemului vizat. Cu privire la varianta agravata din alin. 2, faptuitorul opereaza pentru obtinerea de date informatice: captarea vizuala a datelor pe monitor, reluarea unor programe sau aplicatii care gestioneaza date informatice (ex.: modul de administrare al unei societati, programele de e- mail, etc.); prin obtinerea de date informatice se intelege inclusiv transferul (aducerea) acestora de la distanta – important: in functie de natura si conditiile extragerii, se va putea retine infractiunea din alin. 2, in concurs cu infractiunea de transfer ilegal de date informatice, prevazuta de art. 364 NCP. La alin. 3 din art. 360 NCP – ce se intampla cand ne aflam in situatia in care faptuitorul se afla in posesia numelui de utilizator si a parolei asociate unei aplicatii de login, accesand sistemul informatic, fara a exista in realitate o fortare sau o inlaturare a masurii de securitate a sistemului? Cum putem face eventuala incadrare juridica in anumite situatii: - accesul fara drept la un sistem informatic, cand acel lucru nu se mai face in scopul prevazut la alin. 2, si anume obtinerea de date informatice, intrucat nu este prevazut in actualul cod penal; - simpla existenta a unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, unde, potrivit alin. 1, accesul se face fara drept, se sanctioneaza mai drastic, cu pedepse de la 2 la 7 ani (pentru exemplificare, a se vedea accesul ilegal la posta electronica (mail) a unei persoane). Urmarea imediata – modificarea pe care actiunea incriminata o produce in lumea externa. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe intre activitatea faptuitorului si urmarea produsa. Latura subiectiva Infractiunea se produce prin intentie directa / indirecta. La alin. 2, intentia este calificata prin scop. Actele preparatorii – posibile, dar neincriminate. Tentativa – se pedepseste, conform art. 366 NCP. Consumarea infractiunii – in modalitatea de la alin. 1, cand se acceseaza sistemul informatic; la alin. 2, cand se obtin date informatice; la alin. 3, cand se acceseaza fara drept sistemul, prin proceduri, programe, dispozitive.
Constituirea unui grup infractional organizat – art. 367 NCP
Inca din Codul Penal din 1864 se reglementeaza, in art. 213 – 216, asocierea facatorilor de rele, care constituia crima contra linistii publice, in scopul vatamarii intereselor persoanelor sau proprietatilor. Acest tip de infractiune nu era insotit de o alta crima (in codul penal respectiv existau crime, delicte si contraventii), iar autorii asociatiei erau pedepsiti, ceea ce releva caracterul independent al infractiunii tip, fata de infractiunea scop. In CP francez aceasta infractiune era prevazuta la art. 265, care califica asociatia de raufacatori si avea 2 conditii: existenta asociatiunii si asociatiunea sa fie indreptata contra persoanelor sau proprietatilor. Codul Penal din 1936 prevedea, la art. 315, simplul fapt al asocierii in scopul de a prepara sau de a executa crime sau delicte, ori chiar numai o crima sau un delict determinat contra vietii, integritatii corporale sau libertatii persoanelor, ori contra bunurilor, oricare ar fi durata asocierii si numarul membrilor ei, precum si orice intelegere stabilita in acest scop, constituind delictul de asociere contra linistii publice. Aceasta reglementare este mai completa fata de cea anterioara, pentru ca se refera la crime si delicte si extinde contra cui se refera. La CP din 1968 aveam, in art. 323, alin. 1, asocierea pentru savarsirea de infractiuni, cand fapta persoanei de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele de la art. 167 (infractiuni contra securitatii statului), ori aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unei astfel de asocieri. La acest tip de infractiune, pornindu-se de la pericolul social al acesteia, se deosebea de participatia penala, prevazuta la art. 23 CP 1968, pentru ca, in situatia asocierii, pericolul social provine din chiar constituirea si infiintarea pluralitatii, al carui scop e savarsirea uneia sau a mai multor infractiuni, iar pluralitatea de subiecti ai unei infractiuni se absoarbe in insasi activitatea infractionala in care se contopeste. Ca si la actualul art. 367 NCP, elementul material se putea realiza prin asociere, initiere, aderare sau sprijinire. In CP din 1968 asocierea mai era reglementata si la infractiunea prevazuta de art. 357, alin. 3, privind genocidul, care in prezent este preluata de art. 438, alin. 3 NCP, in care se foloseste sintagma „intelegerea in vederea savarsirii infractiunii de genocid”. Dupa 1990, a fost adoptata Legea 51/1991, privind securitatea (initial siguranta) nationala a Romaniei, care pedepsea initierea sau constituirea de structuri informative, care prevedeau inchisoarea de la 2 la 7 ani (art. 19). La nivel international, in 2000, s-a adoptat Conventia ONU impotriva criminalitatii organizate transnationale, semnata de Romania la Palermo in 14.12.2000, care, in dispozitiile art. 2, lit. A-C, arata care este terminologia grupului infractional, si anume: - expresia grup infractional organizat desemneaza un grup structurat, alcatuit din 3 sau mai multe persoane, care exista de o anumita perioada si actioneaza in intelegere, in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni grave sau prevazute in prezenta conventie, pentru a obtine, direct ori indirect, un avantaj financiar sau un alt avantaj material, - un act care constituie o infractiune pasibila de o pedeapsa privativa de libertate, al carei maxim nu trebuie sa fie mai mic de 4 ani sau de o pedeaspa mai grea – grup structurat desemneaza un grup care nu s-a constituit la intamplare, pentru a comite neaparat o infractiune si care nu detine neaparat un anumit rol de continuitate sau de structura elaborata pentru membrii sai. Dupa semnarea conventiei, Romania a adoptat Legea 39/2003, privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, care prevedea, in art. 2, lit. A, ce se intelege prin grup infractional organizat – la fel ca in conventie. Legea 39/2003, in art. 7, alin. 1, arata ca e infractiune „initierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup”, iar in art. 8 avea pedepsele din art. 167 sau art. 323 CP 1968. Referiri la grup infractional organizat se regasesc si in Legea 535/2004, privind prevenirea si combaterea terorismului, in care se arata, in art. 4, pct. 3-5, ce se intelege prin grup structurat. Pana la intrarea in vigoare a NCP la 01.02.2014, ICCJ s-a pronuntat in mai multe cauze, cu privire la art. 7 din Legea 39/2003. Actualul CP reglementeaza, in art. 367, infractiunea de grup infractional organizat, insa, dupa intrarea in vigoare a NCP, s-au abrogat art. 7 – 10 si 13 din Legea 39/2003. Fiind abrogate, s-a considerat, de catre mai multe instante, ca art. 8 din Legea 39/2003, cat si elemente prevazute la art. 323 CP anterior au fost abrogate. Prin Decizia 12/2014 ICCJ s-a pronuntat, prin hotarare prealabila, in baza art. 475 CPP, in sensul ca art. 8 din Legea 39/2003 si art. 323 CP anterior nu au fost dezincriminate si ele intra in actualul art. 367 NCP. Aceasta decizie a fost atacata la CCR, iar CCR s-a pronuntat, atat prin Decizia 10/2015, cat si prin Decizia 393/2015 pentru respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a acestui text.
Obiectul juridic special – relatiile sociale ce reglementeaza ordinea si linistea publica
Obiect material – nu exista Subiect activ – orice persoana Subiect pasiv principal – statul? Subiect pasiv secundar – persoana asupra careia se rasfrange infractiunea scop Elementul material – alin. 1 – actiunea de initiere / constituire, aderare, sprijinire a unui grup Formele infractiunii – Acte preparatorii – nu exista Tentativa – nu exista Consumarea infractiunii – in mom initierii, aderarii, sprijinirii Participatia penala –
Anexele NR 1 Si 2 La Ordinul Ministrului Finantelor Publice NR 897 2015 Pentru Aprobarea Normelor Metodologice Privind Reflectarea in Contabilitate A Principalelor Operatiuni de Fuziune Divizare Dizol