Sunteți pe pagina 1din 32

INFRACŢIUNI CONTRA

SIGURANŢEI ŞI INTEGRITĂŢII
SISTEMELOR ŞI DATELOR
INFORMATICE
Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

• Legea nr. 161/2003 privind privind unele măsuri pentru asigurarea


transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi
în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Titlul III,
Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21.04.2003 a
prevăzut, până la 1.02.2014, cadrul legal în materia incriminării unor
fapte periculoase, săvârșite prin intermediul sistemelor informatice.
• Caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.
161/2003, săvârşite prin intermediul sistemelor informatice.
Dezvoltarea extraordinară a tehnologiei informaţiei a creat
necesitatea apărării valorilor tradiţionale împotriva atacurilor ilicite prin
intermediul calculatoarelor, susceptibile să producă pagube
economice semnificative, dar totodată şi necesitatea apărării
sistemelor informatice înseşi, precum şi a datelor stocate pe acestea.
Caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.
161/2003, săvârşite prin intermediul sistemelor informatice
• Fenomenul criminalităţii a căpătat noi domenii şi forme de
manifestare, aducând cu sine necesitatea creării de mijloace juridico-
penale noi, capabile să prevină şi, mai ales, să combată eficient
aceste fenomene antisociale. S-a dat denumirea de criminalitate
informatică sau criminalitate legată de calculator (computer related
crimes) infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice.
Întrucât denumirea de criminalitate informatică nu a fost în general
recunoscută sau acceptată, pentru asigurarea unei reglementări
juridico-penale unitare, Consiliul Europei, prin Recomandarea
Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. R(89)9 din 13
septembrie 1989, a propus statelor membre o listă minimală şi o listă
facultativă de fapte care ar trebui incriminate şi sancţionate sub
această denumire, listă în care sunt incluse fapte precum frauda
informatică, falsul informatic, accesul neautorizat, alterarea datelor şi
programelor pentru calculator şi altele.
Caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.
161/2003, săvârşite prin intermediul sistemelor informatice
• Recunoscând necesitatea luptei împotriva acestui nou gen de
criminalitate, legiuitorul român, prin Legea nr. 161/2003, Titlul III, intitulat
„Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice”, a introdus, pentru
prima dată în legislaţia penală română dispoziţii privind prevenirea şi
combaterea infracţiunilor din acest grup, prevăzând atunci următorul
cadru de infracţiuni: Secțiunea I - Infracţiuni contra confidenţialităţii
şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice: 1) accesul ilegal la un
sistem informatic (art. 42); 2) interceptarea ilegală a unei transmisii de
date informatice (art. 43); 3) alterarea integrităţii datelor informatice (art.
44); 4) perturbarea funcţionării sistemelor informatice (art. 45); 5)
operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (art. 46);
Secțiunea a II-a - Infracţiuni informatice: 1) falsul informatic (art. 48) şi
2) frauda informatică (art. 49); Secțiunea a III-a - Pornografia infantilă
prin sisteme informatice (art. 51).
• Printre aspectele comune infracţiunilor din acest grup se numără, în
primul plan, obiectul lor juridic comun, care constă în securitatea
informaţiilor cu care se operează în sistemele informatice şi relaţiile
sociale ale căror existenţă şi normală desfăşurare sunt condiţionate de
această securitate.
Caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.
161/2003, săvârşite prin intermediul sistemelor informatice
• Infracţiunile sunt susceptibile de obiect material, care constă în
entitatea materială în care este stocată informaţia şi asupra căreia se
îndreaptă acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii:
memorie cu acces aleatoriu, module, discuri magnetice, compact,
optice etc.
• Subiecţii infracţiunilor nu sunt circumstanţiaţi, chiar dacă nu pot fi
săvârşite decât de persoane având o anumită calificare. Subiect pasiv
poate fi orice persoană fizică sau juridică, exceptând infracţiunile care
au ca subiect pasiv o persoană cu o anumită calitate.
• În structura infracţiunilor informatice există de regulă o anumită
situaţie premisă pentru schimbarea căreia acţionează făptuitorul.
• Pe planul laturii obiective a conţinutului constitutiv al acestor
infracţiuni se remarcă faptul că elementul material are forma acţiunii.
Caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.
161/2003, săvârşite prin intermediul sistemelor informatice
• Cât priveşte latura subiectivă a aceluiaşi conţinut, se reţine faptul că
infracţiunile din acest grup se săvârşesc cu intenţie directă sau
indirectă.
• De remarcat şi faptul că infracţiunile săvârșite prin sisteme
informatice pot avea și caracter transfrontalier.
• Tentativa la aceste infracţiuni se pedepsea (potrivit art. 47 şi art. 50
din lege).
• Particularităţile diferitelor infracţiuni vor fi relevate cu ocazia
examinării fiecăreia în parte.
• Potrivit art. 130, punctele 1, 2 și 3, coroborate cu art. 247 din Legea
nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal 2009, art. 42-
51 din Titlul III, Capitolul III, Secțiunile 1, 2 și 3 din cadrul Cărții I a
Legii nr. 161/2003, au fost abrogate la 1.02.2014, infracțiunile fiind
preluate în Codul penal 2009 (Titlul VII - Infracţiuni contra siguranţei
publice, Capitolul VI - Infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii
sistemelor şi datelor informatice).
Accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 C.p.).
• Este fapta persoanei care accede fără drept la un sistem
informatic. [1]
• Potrivit dispoziţiilor art. 81 alin. 1 C.p., prin sistem informatic se
înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive
interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul
sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu
ajutorul unui program informatic.
• [1] Art. 360. - (1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
• (2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită în scopul obţinerii de date
informatice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
• (3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită cu privire la un sistem
informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe
specializate, accesul este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii
de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Accesul ilegal la un sistem informatic
• Accesul ilegal la un sistem informatic înseamnă pătrunderea
frauduloasă într-un sistem informatic, fără drept şi fără
consimţământul celor îndreptăţiţi să acorde accesul la acel
sistem informatic şi datele stocate în acesta, cu consecinţe
grave pentru confidenţialitatea datelor din sistemul informatic
respectiv pentru integritatea lor.
• Fapta, incriminată anterior în art. 42 din Legea nr. 161/2003,
este periculoasă sub mai multe aspecte, constituind un fel de
violare a „domiciului sau sediului profesional informatic”, care
trebuie să se bucure de aceeaşi ocrotire juridico-penală ca şi
viaţa privată.
• De aceea accesul ilegal la un sistem informatic a fost incriminat
în art. 360 C.p. într-o variantă simplă în alin. 1 şi în două
variante agravate în alin. 2 şi 3 ale aceluiaşi articol.
Accesul ilegal la un sistem informatic
• Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie
inviolabilitatea sistemelor informatice şi relaţiile sociale
condiţionate de această inviolabilitate. Infracţiunea poate avea
ca obiect material entitatea materială care reprezintă sistemele
sau reţelele informatice: server, conectoare, distribuitoare,
calculator personal etc.
• Subiect activ nemijlocit (autor) al acestei infracţiuni este aşa-
numitul „hacker”, de regulă expert în calculatoare şi în reţele de
calculatoare, eventual familiarizat cu spargerea măsurilor de
securitate pentru protecţia calculatoarelor sau a reţelelor de
calculatoare.
• Fapta poate fi însă săvârșită și de către funcționari publici
acținând în cadrul diverselor instituții din domeniul securității
naționale sau justiției, dacă acționează fără drept (fără mandat
sau cu depășirea limitelor mandatului).
Accesul ilegal la un sistem informatic
• Subiectul pasiv este titularul sistemului informatic, persoană fizică sau
juridică.
• În structura acestei infracţiuni există, pe lângă conţinutul constitutiv, şi o
situaţie premisă constând în preexistenţa unui sistem informatic.
• Latura obiectivă a conţinutului constitutiv al infracţiunii are ca principal
component elementul material, care constă în accesul într-un sistem
informatic, adică în intrarea în tot sistemul sau numai într-o parte a
acestuia.
• Cerinţa esenţială pentru existenţa elementului material este ca accesul
să aibă loc fără drept.
• Pot avea drept de acces în sistemul informatic, de exemplu, părinții
pentru protecția copiilor lor sau autoritățile judiciare care dispun de un
mandat de supraveghere tehnică (art. 140 C.p.p.) sau de percheziție
informatică (art. 168 C.p.p.). Art. 138 alin. (1) lit. b) C.p.p. se referă la
accesul la un sistem informatic, iar potrivit prevederilor alin. (3) prin
acces la un sistem informatic se înţelege pătrunderea într-un sistem
informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la
distanţă, prin intermediul unor programe specializate ori prin intermediul
unei reţele, în scopul de a identifica probe.
Accesul ilegal la un sistem informatic
• Acţionează fără drept persoana care se află în una dintre
următoarele situaţii: a) nu este autorizată, în temeiul legii sau al
unui contract; b) depăşeşte limitele autorizării (în timp sau ca
natură a datelor); c) nu are permisiunea, din partea persoanei
fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a
folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a
desfăşura cercetări ştiinţifice sau de a efectua orice altă
operaţiune într-un sistem informatic.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru sistemul
informatic accesat ilegal, iar legătura de cauzalitate rezultă din
materialitatea faptei şi nu este necesară dovedirea ei.
• Pe planul laturii subiective, infracţiunea se caracterizează prin
existenţa vinovăţiei sub forma intenţiei.
Accesul ilegal la un sistem informatic
• În varianta agravată prevăzută la alin. 2 al art. 360 C.p., infracţiunea se
săvârşește atunci când accesul fără drept la un sistem informatic se face
în scopul obţinerii de date informatice.
• Potrivit art.181 alin. (2) C.p., prin date informatice se înţelege orice
reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o formă care
poate fi prelucrată printr-un sistem informatic.
• La această variantă intenţia este calificată prin scopul urmărit de
făptuitor.
• Varianta agravată prevăzută în alin. 3 se realizează atunci când
infracţiunea, în variantele prevăzute la alin. 1 şi 2 ale articolului examinat,
este săvârşită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul
unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este
restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori.
• Tentativa și la această infracţiune se pedepsește (art. 366 C.p.).
Pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată este, la varianta
simplă din alin. 1, închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amenda (de la 180
la 300 de zile-amendă); la varianta agravată din alin. 2 este închisoarea
de la 6 luni la 5 ani, iar la varianta agravată comună din alin. 3 este
închisoarea de la 2 la 7 ani.
Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice
(art. 361 C.p.)
• Potrivit dispoziţiilor art. 361 C.p. (corespunzând art. 43 din Legea
nr. 161/2003), constituie infracţiune interceptarea, fără drept, a
unei transmisii de date informatice care nu este publică şi care
este destinată unui sistem informatic, care provine dintr-un
asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem
informatic. [1]
• De asemenea, potrivit alin. (2), constituie infracţiune interceptarea,
fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem
informatic ce conţine date informatice care nu sunt publice.
• [1] Art. 361. - (1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date
informatice care nu este publică şi care este destinată unui sistem informatic,
provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem
informatic se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
• (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi interceptarea, fără drept, a
unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic, ce conţine
date informatice care nu sunt publice.
Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice

• Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice


constituie o violare gravă a caracterului privat al
comunicaţiilor, comparabilă cu interceptarea fără drept a
unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon,
telegraf sau alte mijloace de transmitere la distanţă.
• Este o formă nouă şi modernă de „ascultare”, în special
cea care constă în interceptarea radiaţiilor şi câmpurilor
electromagnetice care înconjoară un calculator.
• Obiectul juridic special al infracţiunii este inviolabilitatea
vieţii private sau profesionale a persoanei şi libertatea
acesteia de comunicare nestânjenită cu alte persoane.
Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice

• Obiectul material constă în suporturile materiale prin care


se realizează comunicaţiile, mai ales în comunicarea de
date pe calea mijloacelor de comunicaţie publice sau
private.
• Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană. Subiect
pasiv poate fi orice persoană fizică sau juridică, titulară
sau destinatară a datelor a căror transmisie a fost
interceptată ilegal.
• În structura infracţiunii există ca situaţie premisă
preexistenţa unei transmisii de date informatice sau a
unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem
informatic ce conţine date informatice care nu sunt
publice.
Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice

• Latura obiectivă a conţinutului constitutiv al infracţiunii are


ca element material acţiunea de interceptare a transmisiei
de date informatice care nu sunt publice şi luarea la
cunoştinţă în acest mod a informaţiilor.
• Datele informatice sunt definite în alin. 2 al art. 181 C.p.
• Cerinţa esenţială ataşată elementului material este ca
interceptarea transmisiei acestor date să se facă fără
drept, în înţelesul arătat mai înainte, iar transmisia să nu
fie publică şi să fie destinată unui sistem informatic, să
provină dintr-un asemenea sistem sau să se efectueze în
cadrul unui sistem informatic.
Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice

• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru


siguranţa transmisiilor de date informatice şi pentru libertatea
de comunicare a titularului acestora. Legătura de cauzalitate
dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din
realitatea faptelor, astfel că nu este necesar să fie dovedită.
• Latura subiectivă a infracţiunii se caracteriza prin existenţa
vinovăţiei sub forma intenţiei directe sau indirecte.
• Tentativa la această infracţiune se pedepsește (art. 366 C.p.).
• Pedeapsa pentru infracţiunea consumată, în ambele modalităţi,
este închisoarea de la unu la 5 ani.
Alterarea integrităţii datelor informatice (art. 362 C.p.)
• Sub această denumire a fost incriminată prin dispoziţiile
362 C.p. (prin preluarea art. 44 alin. 1 din Legea nr.
161/2003), fapta persoanei care modifică, şterge sau
deteriorează date informatice ori care restricţionează
accesul la aceste date, fără drept. [1]
• Sunt fapte periculoase pentru desfăşurarea activităţii în
domeniul privat, economic sau în administraţia publică
deoarece împiedică bună funcţionare sau existenţa
datelor ori a programelor pentru calculator.

• [1] Art. 362. - Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori
de a restricţiona accesul la aceste date, fără drept, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
Alterarea integrităţii datelor informatice
• Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie
integritatea şi intangibilitatea datelor informatice şi ale
dreptului titularului lor de a avea acces neîngrădit la ele
şi de a le utiliza cum crede de cuviinţă. Obiectul
material este suportul (hardware) sau programul
informatic (software) în care se materializează datele
sau programele pentru calculator.
• Subiecţii infracţiunii nu sunt circumstanţiaţi. Subiect
activ poate fi orice persoană, iar subiect pasiv poate fi
orice persoană fizică sau juridică, titulară a datelor şi
sistemelor informatice.
• În structura infracţiunii există, ca situaţie premisă,
preexistenţa în stare nealterată a datelor informatice.
Alterarea integrităţii datelor informatice
• Latura obiectivă a conținutului constitutiv are ca element
material acţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date
informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date.
• Modificarea trebuie să fie de natură să altereze conţinutul
informativ al datelor, aducând atingere dreptului titularului de
a dispune de date şi constând într-o ingerinţă în acest drept
sau într-o atingere adusă respectului datorat vieţii private.
• Ștergerea se referă la imposibilitatea recuperării datelor
după efectuarea operațiunii de ștergere a datelor (dintr-un
fișier) sau chiar a unui fișier întreg. Recuperarea ulterioară,
cu mijloace specifice, a datelor șterse nu înlătură caracterul
infracțional al faptei.
• Deteriorarea datelor face imposibilă „citirea” fișierului, astfel
că acesta devine inutilizabil.
Alterarea integrităţii datelor informatice
• Restricționarea accesului la datele informatice face ca utilizatorul să
nu mai poată identifica sau accesa datele informatice și poate fi
comisă, de exemplu, prin introducerea unei parole de acces (la
deschiderea fișierului), criptarea datelor informatice, schimbarea
denumirii fișierului etc.
• Cerinţa esenţială pentru ca aceste acţiuni să constituie elementul
material al infracţiunii este ca ele să fie săvârșite fără drept.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru securitatea şi
integritatea datelor informatice, iar legătura de cauzalitate rezultă ex
re.
• Latura subiectivă se caracterizează prin existenţa vinovăţiei sub
forma intenţiei directe sau indirecte.
• Tentativa se pedepsește (art. 366 C.p.).
• Pentru infracţiunea consumată pedeapsa prevăzută de lege este
închisoarea de la unu la 5 ani.
Perturbarea funcţionării sistemelor informatice
(art. 363 C.p.)
• Este fapta persoanei care perturbă grav, fără drept,
funcţionarea unui sistem informatic, prin introducerea,
transmiterea, modificarea, ştergerea sau deteriorarea datelor
informatice sau prin restricţionarea accesului la aceste date. [1]
• Era incriminată în art. 45 din Legea nr. 161/2003.
• Fapta prezintă un pericol evident pentru lumea afacerilor şi
pentru administraţia publică, perturbarea funcţionării sistemelor
informatice punând în pericol buna funcţionare a societăților şi
organizaţiilor, precum şi desfăşurarea normală a activităţilor
sociale în general, dar poate viza și securitatea națională sau
aspecte legate inclusiv de viața persoanelor (sistemul
informatic din domeniul sănătății).
• [1] Art. 363. - Fapta de a perturba grav, fără drept, funcţionarea unui sistem
informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ştergerea sau
deteriorarea datelor informatice sau prin restricţionarea accesului la date
informatice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Perturbarea funcţionării sistemelor informatice

• Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie


funcţionarea normală a sistemelor informatice şi relaţiile
sociale create în jurul şi datorită acestei valori.
• Obiectul material îl constituie, şi în acest caz, suportul
material (hardware) pe care se concretizează datele
informatice, precum și programele informatice (software).
• Subiecţii infracţiunii nu sunt circumstanţiaţi: autor poate fi
orice persoană, iar subiect pasiv poate fi orice persoană
fizică sau juridică titulară a sistemului informatic.
Perturbarea funcţionării sistemelor informatice

• Elementul material, ca principală componentă a laturii


obiective a conţinutului constitutiv al infracţiunii, constă în
acţiunea de perturbare gravă a funcţionării unui sistem
informatic prin introducerea, transmiterea, modificarea,
ştergerea sau deteriorarea datelor informatice ori prin
restricţionarea accesului la aceste date.
• Ştergerea de date echivalează cu distrugerea unui bun,
care înseamnă pierderea valorii de întrebuinţare, şi se
poate comite prin distrugerea suportului de date, prin
supraimprimarea pe benzi sau alte suporturi magnetice,
prin modificare tabelei de alocare a fişierelor, prin
ştergerea conexiunilor necesare etc.
Perturbarea funcţionării sistemelor informatice
• Cerinţa esenţială ataşată elementului material este ca acţiunile
respective să fie efectuate fără drept.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru
securitatea și buna funcționare a sistemului informatic prin
îngreunarea sau chiar blocarea activității sistemului (de
exemplu prin transmiterea de milioane de mesaje SPAM cu
efect de blocare a server-ului), iar legătura de cauzalitate
rezultă ex re.
• Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea se caracterizează
prin existenţa vinovăţiei în forma intenţiei directe sau indirecte.
• Tentativa și la această infracţiune se pedepsește, iar pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este
închisoarea de la 2 la 7 ani.
Transferul neautorizat de date informatice (art. 364 C.p.)

• Este incriminat transferul neautorizat de date dintr-un sistem


informatic sau dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.
[1]
• Fapta reprezintă un „furt” informatic prin copierea unor date
dintr-un sistem informatic sau de pe un suport informatic (hard-
disk, stick de memorie, unități optice etc.). Datele informatice
pot fi la rândul lor protejate prin norme speciale (de exemplu
prin drepturi de autor) ceea ce face ca fapta să constituie în
acest caz un concurs ideal de infracțiuni.

• [1] Art. 364. - Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau
dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice se pedepseşte cu închisoarea
de la unu la 5 ani.
Transferul neautorizat de date informatice
• Nu contează faptul că datele informatice transferate au sau nu
și o valoare patrimonială, important fiind faptul că dreptul de
proprietate asupra lor este încălcat.
• Subiecții nu sunt circumstanțiați. Participația penală este
posibilă sub orice formă.
• Elementul material din cadrul laturii obiective este reprezentat
de acțiunea de transferare de date informatice.
• Transferul poate fi efectuat prin transmitere (prin cablu sau fără
fir) ori prin copiere pe un suport de date, condiția-cerință
esențială fiind ca fapta să nu fie autorizată (de deținătorul
drepturilor asupra sistemului informatic sau asupra datelor ori
de către justiție).
Transferul neautorizat de date informatice
• Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru
integritatea și confidențialitatea datelor din sistemul informatic,
legătura de cauzalitate fiind imediată.
• Latura subiectivă este caracterizată prin elementul subiectiv
reprezentat în principal de vinovăție sub forma intenției directe
sau indirecte, mobilul și scopul neavând relevanță pentru
încadrarea juridică a faptei.
• Consumarea faptei are loc la momentul transferării datelor
informatice pe un suport sau către un alt sistem informatic.
• Tentativa se pedepsește (art. 366 C.p.).
• Pedeapsa pentru faptul consumat este închisoarea de la unu la
5 ani.
Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe
informatice (art. 365 C.p.)
• Potrivit dispoziţiilor art. 365 alin. (1) C.p., constituie infracţiune şi se
pedepsește fapta persoanei care derulează, fără drept, anumite
operațiuni privind dispozitive sau programe informatice concepute sau
adaptate în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art.
360-364. [1]
• [1] Art. 365. - (1) Fapta persoanei care, fără drept, produce, importă,
distribuie sau pune la dispoziţie sub orice formă:
• a) dispozitive sau programe informatice concepute sau adaptate în scopul
comiterii uneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 360-364;
• b) parole, coduri de acces sau alte asemenea date informatice care permit
accesul total sau parţial la un sistem informatic, în scopul săvârşirii uneia
dintre infracţiunile prevăzute în art. 360-364,
• se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
• (2) Deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, a unui program informatic, a unei
parole, a unui cod de acces sau a altor date informatice dintre cele prevăzute
în alin. (1), în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 360-
364, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe
informatice
• Tot la alin. (1), dar la lit. b), este incriminată fapta celui care
derulează același gen de operațiuni și în aceleași condiții, dar
cu parole, coduri de acces sau alte asemenea date informatice
care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic.
• De asemenea, constituie această infracţiune, potrivit
dispoziţiilor alin. 2 din acelaşi articol, fapta persoanei care
deţine, fără drept, un dispozitiv, program informatic, o parolă,
un cod de acces sau o dată informatică dintre cele prevăzute la
alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute
la art. 360-364.
• Sunt operaţiuni periculoase prin obiectul lor şi prin scopul
urmărit de făptuitor şi anume săvârşirea vreuneia dintre
infracţiunile contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi
sistemelor informatice examinate anterior.
Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe
informatice
• Obiectul juridic specific al acestei infracţiuni îl constituie securitatea
sistemelor informatice şi relaţiile sociale condiţionate de apărarea
acestei valori , iar obiect material îl constituie, după caz, dispozitivul
sau programul informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii
vreuneia dintre infracţiunile menţionate, parola, codul de acces sau
alte date ce permit accesul la un sistem informatic în scopul săvârşirii
aceloraşi infracţiuni sau deţinerea, în scopul arătat, a unui dispozitiv,
program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică.
• Subiecţii acestei infracţiuni nu diferă de cei ai infracţiunilor examinate
anterior.
• Elementul material, caracteristic laturii obiective a conţinutului
constitutiv al infracţiunii examinate, constă în săvârşirea vreuneia
dintre infracţiunile enumerate în textul incriminator: producere, import,
distribuție sau punere la dispoziţie sub orice formă.
• Urmarea imediată consta în starea de pericol pentru săvârşirea
vreuneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 360-364, iar legătura de
cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din
materialitatea faptelor, nemaifiind necesară dovedirea ei.
Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe
informatice
• Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea se
caracterizează prin existenţa vinovăţiei în forma intenţiei
calificate prin scopul urmărit de făptuitor şi anume
săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art.
360-364 C.p..
• Aşa cum s-a mai arătat, tentativa la această infracţiune se
pedepsește, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru faptul
consumat este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau
amenda (de la 180 la 300 de zile-amendă) în cazul alin. 1
și închisoarea de la 3 luni la 2 an sau amendă (120 la 240
de zile amendă) în cazul faptei de la alin. 2.
• Infracțiunea va intra în concurs real cu una dintre
infracțiunile scop prevăzute la art. 360-364 C.p..