Tema: Accesul ilegal la informația

Tema: Accesul ilegal la informația

computerizată ( art. 259 CP.
computerizată ( art. 259 CP. RM)RM)

A realizat: Arseni Daniela

Grupa: 02
 Cuprins:

Actualitatea și importanța temei abordate.

Noțiuni și aspecte generale.

Componența infracțiunii.

Analiza legislației statelor străine.

Concluzie.
 Actualitatea și importanța temei abordate.
Incriminarea accesului ilegal la informația computerizată în legea penală a Republicii Moldova a fost
determinată de apariția în anii 80' ai secolului trecut în societatea autohtonă a relațiilor privind accesul la
informaţia computerizată. Apariția acestor relații a marcat tranziția în țara noastră de la o societate
postindustrială spre o societate informaţională.

După dezvoltarea acestor relații, s-a constatat că existența unor reglementări extrapenale cu privire la
accesul la informaţia computerizată nu este suficientă pentru dezvoltarea și desfășurarea în condiții de
siguranță a relațiilor sociale referitoare la accesul permis sau autorizat la informaţia computerizată.
Informația computerizată a dobândit în scurt timp statutul de resursă cu o semnificație tot mai mare.

În aceste condiții, a apărut necesitatea de a asigura accesul autorizat sau permis la informaţia
computerizată prin măsuri adecvate de protecție împotriva ilegalităților caracterizate printr-un pericol
social sporit. În consecință, abia în anul 2002, în Codul penal al Republicii Moldova din 1961 (în continuare –
CP RM din 1961) a apărut art. 176 „Accesul ilegal (nesancţionat) la informaţia computerizată”. Mai târziu, în
Codul penal în vigoare al Republicii Moldova (în continuare – CP RM), fapta de acces ilegal la informația
computerizată a fost incriminată în articolul 259.
 Noțiuni și aspecte generale
După cum deducem din denumirea art. 259 CP RM și din dispoziţia de la alin. (1) art. 259 CP RM, fapta prejudiciabilă,
prevăzută de acest articol, cuprinde acţiunea de acces ilegal la informaţia computerizată, adică la informaţia din
calculatoare, de pe suporţii materiali de informaţie, din sistemul sau reţeaua informatică, al unei persoane care nu este
autorizată în temeiul legii sau al unui contract, depăşeşte limitele autorizării ori nu are permisiunea persoanei competente
să folosească, să administreze sau să controleze un sistem informatic ori să desfăşoare cercetări ştiinţifice sau să efectueze
orice altă operaţiune într-un sistem informatic, dacă este însoţit de distrugerea, deteriorarea, modificarea, blocarea sau
copierea informaţiei, de dereglarea funcţionării calculatoarelor, a sistemului sau a reţelei informatice şi dacă a cauzat
daune în proporţii mari

Deasemenea în Convenţia de la Budapesta în pct. 46 este definită noţiunea de accesare, utilizată în art. 2 „Accesarea
ilegală” din Convenţia respectivă: „Noţiunea „accesare” presupune pătrunderea în întregime într-un sistem informatic sau în
oricare parte a acestuia (hardware, componente, date stocate ale sistemului instalat, directoare, date de trafic și date
legate de conţinut) . Această definiţie nu are un caracter normativ, deși constituie o interpretare oficială a unei noţiuni
normative.
Accesul la informaţia computerizată implică intrarea în posesia informaţiei computerizate care aparţine victimei, însă
nu neapărat folosirea și/sau dispunerea de această informaţie. Accesul la informaţia computerizată doar deschide calea
pentru o eventuală folosire și/sau dispunere de respectiva informaţie. De fapt, folosirea și/sau dispunerea de informaţia
computerizată se referă la următoarea etapă de executare a laturii obiective a infracţiunilor prevăzute de art. 259 CP RM.
Este corect să afirmăm că folosirea și/sau dispunerea de informaţia computerizată reprezintă scopul acţiunii de acces la
informaţia computerizată, scop care depășește cadrul acestei acţiuni.
 Componența infracțiunii
Obiectul juridic principal îl reprezinta relațille sociale cu privire la producerea, utilizarea, difuzarea, protecția informației și a
resurselor informaționale, sistemelor de prelucrare a informației cu aplicarea MEC (mașinilor electronice de calcul).
Latura obiectivă a infracțiunii constă în pătrunderea ilegală la informația computerizată protejată de lege sau la resursele
informaționale, ce se conțin pe purtătorul mașinii (acumulator de informații pe discuri de magnet flexibile gi rigide benzi magnetice
pentru casete, discuri CD-R etc.), în mașina electronica de calcu sistemul MEC sau în rețelele lor/.
Prin sistemul MEC se înțelege repartizarea sistemelor de prelucrare a datelor, care includ atât complexele de calcul de mare
capacitate, cât și calculatoarele personale, îndepărtate la o anumită distanță unul de altul în vederea organizării rețelelor de
comunicații locale, de ramura, de stat sau interstatale. Rețeaua MEC consta din câteva masini electronice de calcul, unite între ele
într-un complex unic prin intermediul liniilor de telecomunicații.
Infracțiunea se consideră consumată începand cu prezența cel puțin a uneia din consecințele enumerate în lege: distrugerea,
blocarea, modificarea sau copierea informației, încălcarea funcționării MEC, sistemelor MEC sau a rețelelor acestora. În cazul în care
fapta comisã a fost suprimata pinã la apariția fapticã a consecințelor menționate, aceasta trebuie examinate ca tentativ de acces
ilegal la informația computerizată sau ca pregătire de această faptă.

Distrugere se înțelege înlăturarea (ștergerea, defectarea) completă sau parțială a

informației, care nu poate fi restabilită

Blocare înseamnă închiderea informației păstrate, ceea ce conduce la inaccesibilitatea

utilizării ei pentru acțiunile competente ale utilizatorului.

Modificare înseamnă prelucrarea nesancționată a informației primare, care include orice modificari
ale ei (de exemplu, introducerea noilor date, crearea fișierelor etc.)
Copiere înseamnă transferul informației de pe un suport material (de informație) pe altul, precum
și înregistrarea ilegală a informației computerizate în memoria MEC.
Latura subiectivă a infracțiunii analizate se manifestă prin intenție directã sau indirectă. Inculpatul sesizează cã el efectuează
accesul ilegal la informația calculatoarelor protejată prin lege, prevede cã, din cauza acțiunilor sale, va avea loc distrugerea,
blocarea, modificarea sau copierea informației, dereglarea functionãrii MEC, sistemelor MEC sau a rețelelor acestora, dorește sau
admite conștient apariția consecințelor nocive menționate ori manifestă indiferență față de ele.
Cauzele si scopurile infractiunii pot fi diverse: răzbunare, invidie, huliganism, interes
"sportiv", dorința de a strica reputația de afaceri a concurentului etc. Cele menționate nu
sunt caracteristici obligatorii ale componentei de infractiune examinate, dar sunt luate în
considerație la stabilirea pedepsei.
Subiect al infracțiunii este persoana fizică responsabilă de faptele comise, care a atins varsta
de 16 ani. În cazul în care accesul ilegal la informatia computerizata a fost savârșit de
reprezentantul persoanei juridice în interesele acesteia, răspunderea o poartă executorul
nemijlocit și persoana juridică. Persoana fizică care a dat dispoziție de efectuare a acestei
operațiuni se consideră coparticipant la infracțiune.

Agravantele infracțiunii sunt: în proporţii

deosebit
de două sau mai de mari.
multe persoane

în privinţa informaţiei
cu violarea
cu conectarea la cu folosirea unor protejată de lege;
sistemelor de protecţie
canalele de mijloace tehnice
telecomunicaţii speciale
 Analiza legislației statelor străine
Dintre toate statele UE doar Republica Cipriotă și Republica Portugheză nu au în codurile lor penale norme în care să fie
incriminate fapte de genul celor care sunt specificate în art. 259 CP RM. În cadrul acestui articol vor fi analizate
dispozițiile din codurile penale ale statelor membre ale UE, în care sunt incriminate astfel de fapte.

Astfel, în Codul penal al Georgiei (în continuare – CPG), art. 284 se aseamănă ca esență cu art. 259 CP RM. Art. 284
CPG este inclus în Capitolul 35 „Infracţiuni cibernetice”.

În Codul penal al Regatului Belgiei (în continuare – CP RBl), art. 550 este apropiat ca esență de art. 259 CP RM. Art.
550bis CP RBl este cuprins de Titlul IX „Infracţiunile contra confidenţialităţii şi disponibilităţii sistemelor informatice
şi a datelor care sunt stocate, prelucrate sau transmise prin aceste sisteme”.

În Codul penal al Republicii Croaţia (în continuare – CP RCr), art. 266 și 268 se aseamănă ca esență cu art. 259 CP RM.
Art. 266 și 268 CP RCr sunt incluse în Capitolul 25 „ Infracţiuni împotriva sistemelor, programelor şi datelor
informatice”.
În Codul penal al Republicii Finlanda (în continuare – CP RFi), secț. 8 și 8(a) sunt similare ca esență cu art. 259 CP RM.
Aceste două secțiuni fac parte din Capitolul 38 „ Infracţiuni privitoare la date şi comunicaţii ”.
În Codul penal al Republicii Lituania (în continuare – CP RLi), art. 196 și 198(1) corespund ca esență cu art. 259 CP RM.
Art. 196 și 198(1) CP RLi sunt amplasate în Capitolul 30 „ Infracţiunile împotriva securităţii datelor electronice şi a
sistemelor de informaţii”.
În Codul penal al Republicii Polone (în continuare – CP RP), art. 267, 268, 268a și 269 sunt apropiate ca esență de art.
259 CP RM. Art. 267, 268, 268a și 269 CP RP sunt cuprinse de Capitolul 33„ Infracţiuni contra protecţiei informaţiilor”.

În Codul penal al României, art. 360 se aseamănă ca esență cu art. 258 CP RM. Art. 360 CPR este inclus în Capitolul VI
„Infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice” din Titlul VII „ Infracţiuni contra
siguranţei publice”.
 Concluzie:
Prin „acces la informaţia computerizată”, în accepţiunea art. 259 CP RM, trebuie de înţeles:
1. obţinerea posibilităţii de a recurge la informaţia computerizată, în vederea beneficierii de calităţile utile ale acesteia;
2. acţiunea de intruziune ilegală în calculatorul, în suportul material de informaţie, în sistemul informatic sau în reţeaua informatică, în care sau
pe care se află respectiva informaţie, trebuie privită ca situaţie-permisă, nu ca etapă în procesul de săvârșire a accesului ilegal la informaţia
computerizată. De aceea, trebuie calificată ca pregătire, nu ca tentativă, intruziunea ilegală în calculatorul, în suportul material de informaţie,
în sistemul informatic sau în reţeaua informatică în care sau pe care se află informaţia computerizată, dacă, din cauze independente de voinţa
făptuitorului, nu este săvârșit accesul ilegal la acea informaţie
3. folosirea și/sau dispunerea de informaţia computerizată reprezintă scopul acţiunii de acces la informaţia computerizată, scop care depășește
cadrul acestei acţiuni;
Respectiv incriminând faptele reunite sub denumirea de acces ilegal la informaţia computerizată, legiuitorul urmărește să stabilească un echilibru
rezonabil între dreptul unor persoane de a accesa în mod liber informația computerizată și dreptul altor persoane de a nu permite accesul ilegal la o
asemenea informație.
Dreptul la informație este un drept prevăzut de art. 34 din Constituție. Dreptul de a accesa în mod liber informația computerizată nu este decât o
versiune a acestui drept constituțional. Din alin. (2) art. 54 al Constituției reiese că dreptul la informație poate fi restrâns. Important este ca această
restrângere: a) să fie prevăzută de lege; b) să corespundă normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional; c) să fie necesară în interesele
securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor,
protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi
imparţialităţii justiţiei.
Restrângerea dreptului de a accesa în mod liber informația computerizată, prevăzută de art. 259 CP RM, îndeplinește aceste trei condiții. Această
restrângere se bazează pe lege și are drept scop protejarea interesului legitim al unei persoane, al societății sau al statului. Aceasta rezultă din
descrierea subiectului infracțiunii, care se face în alin. (1) art. 259 CP RM: „persoană care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract,
depăşeşte limitele autorizării ori nu are permisiunea persoanei competente să folosească, să administreze sau să controleze un sistem informatic ori
să desfăşoare cercetări ştiinţifice sau să efectueze orice altă operaţiune într-un sistem informatic
 Bibliografie:
1. Codul de procedură penală al Republicii Moldova: nr. 122 din 14.03.2003. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104-110,
2. Codul penal al României: nr. 286 din 17.07.2009. În: Monitorul Oficial al
României, 2009, nr. 510
3. Constituția Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1994, nr. 1, 140

Surse Internet:

4. https://www.inj.md/sites/default/files/new/22/16-22_34.pdf (accesat
10:59/ 27.03.24)
5. https://anacec.md/files/Strimbeanu-teza.pdf (accesat 10:59/
27.03.24)
6. https://irp.md/uploads/files/2014-04/1397216333_revista-de-stiinte-p
enale-ii.pdf
(accesat 10:59/ 27.03.24)
Mulțumesc pentru
atenție!!!